Sunteți pe pagina 1din 2

1. Caracteristica soiurilor albe.

Feteasca Albă este unul dintre cele mai valoroase soiuri de struguri românești, cu rădăcini
milenare. Soi romanesc a carui existenta in cultura se pierde adanc in istorie. Este soiul cu cea
mai larga raspandire in podgoriile romanesti. Se gaseste in egala masura in podgoria Cotnari (soi
de baza din sortimentul traditional), in alte podgorii din Moldova (Odobesti, Cotesti, Panciu,
Vaslui, Covurlui), in Muntenia (Dealul Mare, Stefanesti-Arges), in Transilvania (Alba, Tarnave,
Sebes, Aiud), in Crisana si Maramures (Diosig, Silvania) si altele.
Soiul Fetească albă se caracterizează prin faptul că are o perioadă scurtă de vegetație, fiind numit
de specialiști ''soi de zile lungi'', adică de zile calde. Feteasca Alba este un soi cu maturarea
semimijlocie, dezmuguritul incepe în decada a treia a lunii aprilie , infloritul la mijlocul primei
decade a lui iunie. De obicei, strugurii se maturează în luna septembrie.
Strugurii sunt cilindro-conici, adesea uniaripați, cu boabe mici, dese, având punctul pistilar
evident, cu o culoare verde-gălbui rumenită, care, la maturare, au o formă sferică. Feteasca albă
are o mare putere de acumulare a zaharurilor în struguri.
Soiul are o rezistentă mijlocie la ger. În arealele unde media temperaturilor minime absolute ale
aerului , iarnu nu coboară mai jos de -22℃, butucii pot fi cultivați făra a fi îngropați peste iarnă.
Asigura productii mijlocii, in conditiile in care continutul in zahar depaseste cu usurinta 200 g/l
zahar, chiar 220 gIl zahar. Vinul de Feteasca alba nu este de mare personalitate, este un vin fara
o anume aroma de soi, dar este in schimb un vin de aleasa finete, rotund, catifelat, amplu,
corpolent.
Fermentat cu grija la temperatura scazuta, vinul de Feteasca alba poate dezvolta o interesanta
aroma secundara de fermentatie, care pe fondul finetii specifice soiului si a lipsei aromei de soi,
poate conferi vinului o savoare cu totul remarcabila. In unele zone, mai ales cele ale dealurilor
subcarpatice meridionale vinul de Feteasca alba poate avea o oarecare platitudine imprimata de
insuficienta aciditatii totale.
Din punct de vedere tehnologic deficienta se poate evita cu usurinta prin corectia de aciditate
practicata la must. Soiul Feteasca alba dispune de o colectie bogata de medalii obtinute in
concursurile nationale si internationale. Pacat ca vinurile de Feteasca alba nu s-au impus in
comertul international pe masura potentialului calitativ pe care ii are soiul in numeroase areale
de cultura.
Feteasca Regală. Soi autohton descoperit după anul 1930 în comuna Daneş de lângă Sighişoara.
Se presupune a fi un hibrid natural între Grasă de Cotnari şi Fetească albă.
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, cu marginea alb liliachie. Floarea este hermafrodită
normală. Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor lăţită, întreagă sau trilobată, colorată verde
închis, cu limbul ondulat şi cu amprente slabe pe faţa superioară şi scămos pe faţa inferioară.
Sinusurile laterale sunt superficiale în formă de liră sau V, iar sinusul peţiolar este în formă de U
sau liră. Dinţii au baza largă şi laturi uşor convexe. Strugurele este mijlociu, cilindro-conic,
uniaripat, compact. Bobul este sferic, mijlociu, galben-verzui cu punct pistilar persistent şi miez
zemos. Soi viguros, cu o dezmugurire timpurie şi cu perioadă lungă de vegetaţie. îşi maturează
bine lemnul astfel încât rezistă până la -22°C şi are ocapacitate rapidă de refacere. Este sensibil
la secetă şi putregaiul cenuşiu. Soi fertil ce posedă 60-70% lăstari fertili şi are coeficienţii de
fertilitate cu valori de 0,9-1,2 cel relativ şi 1,8-2,1 cel absolut.

Coala

Co
Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data ala
Viorica. Soi obtinut la I.N.V.V in Republica Moldova. Autori Nicolae Guzun, Tudor Olaru si
colab. Omologat în anul 1990. Butucii au vigoare de creștere mijlocie. Frunzele sunt mijlocii,
rotunde cu cinci lobi. Sinusul pețiolar închis. Floarea e hermafrodită. Struguriide mărimemijlocie
cilindroconici, mai rar aripați, denși la boabe. Boabele sunt mijlocii, rotunde, albe. Pielița e
rezistentă, miezul-suculent, cu aromă de muscat. Bobul are 2-3 semințe.
Este un soi pentru struguri de vin cu epoca de maturare semitartivă. Soiul este relativ rezistent la
ger. În arealele unde media temperaturilor minime absolute
ale aerului, iarna, nu coboara mai jos de -24℃, butucii pot fi cultivați pe tulpină înaltă de 80-100
cm, dupa forma cordon bilateral orizontal. În condiții climatice mai aspre, butucii sunt formați
după sitemul mixt, fiind protejați peste iarnă prin mușuroaie.
Rezisteța la boli criptogamice (mană, fainare, putregaiul cenușiu) e mediu. La maturare
acumuleaza 190-200 g/𝒅𝒎𝟑 zaharuri, aciditatea fiind de 9-9,8 g/𝒅𝒎𝟑 . Strugurii sunt utilizați atât
pentru producerea vinurilor de masă și de desert, cât și pentru producerea sucurilor cu aromă
naturală.
Riton. Soi obtinut la I.N.V.V. din Republica Moldova. Autori Nicolae Guzun, Tudor Olaru,
Boris Găină, Petru Nedov. Omologat în 2002. Butucii sunt viguroși. Frunzele sunt mijlocii și
mari, cu cinci lobi. Sinusul pețiolar deschis în formă de lira. Floarea hemofrodită. Strugurii de
mărime mijlocie, conici, mijlocii sau denși, greutatea medie 220 grame. Boabele de marime
mijlocie, rotunde, culoarea albă cu nuanșe chihlimbarii, acopetite cu pruină, denuanță deschisă.
Pielița subtire, elastică, rezistentă. Miezul suculent, cu gust armonios.
Soi de productivitate mare. Se pot obtine producții de struguri de 10-12 tone la hectar. La
maturare acumulează 180-200 g/𝒅𝒎𝟑 . zaharuri și 9-10 g/𝒅𝒎𝟑 aciditate. Eate un soi cu rezistență
sporită la mană, fainare, antracnoză și putregai cenușiu (boli criptogamice). Rezistă bine la
temoeraturile negative în condițiile noastre și usor pot fi restabiliți butucii afectați de ger. Este
înmulțit prin altoire (foarte bine concrește cu portaltoi omologați, mai cu seamă Riparia X
Rupestris 101-104) Butucii se recomandă de format pe tulpină înaltă.
Strugurii pot fi folositi pentru prepararea vinurilor albe de masă și ca materie primă pentru
spumante.
Chardonnay este un soi de struguri și un vin obținut din struguri albi. Denumirea soiului
Chardonnay vine de la comuna franceză Chardonnay departamentul Saône-et-Loire din
Burgundia, unde de secole se strâng roade bogate.
Analiza modernă a amprentei ADN, efectuată la Universitatea Davis din California, arată că
Chardonnay este rezultatul unei încrucișări între soiurile de struguri Pinot Blanc și Gouais blanc.
Se crede ca romanii au adus Gouais blanc din Balcani și fiind cultivați pe scară largă de către
țăranii din estul Franței alături de strugurii aristocratici francezi Pinot Blanc s-a creat
posibilitatea de încrucișare a acestor struguri.
Chardonnay sec este un vin elegant, cu o aromă florală distinctă și se recomandă a fi servit
rece alături de preparate din pește, crustacee sau specialități din fructe de mare. Vinul este
catifelat, suav, tandru, cu aromă ce o amintește pe cea a fânului de curând cosit. Chardonnay
unul din cele trei varietăți de struguri permise de către legislația franceză în producerea
șampaniei, alături de Pinot Noir și Pinot Meunier.

Coala

Co
Mod Coală Nr. Document Semnăt. Data ala