Sunteți pe pagina 1din 4

CONCLUZII

Benzodiazepinele sunt astăzi printre cele mai utilizate medicamente. Consumul


uriaş se explică în primul rând prin stresul care caracterizează viaţa contemporană, care
depăşeşte cu mult limitele anxietăţii fiziologice. Putem afirma că trăim într-o „epocă a
anxietăţii”.
Aceste substanţe au o largă utilizare terapeutică, fiind folosite în diferite afecţiuni
neuropsihice însoţite de anxietate. Sunt de elecţie în tulburarea anxioasă generalizată, în reacţii
acute la stres, tulburarea de stres posttraumatic, tulburări de adaptare.
Mai puţin folosite în atacul de panică, fobii, tulburările obsesiv-compulsive. De
asemenea pot fi eficace în tratamentul insomniei, pavor nocturn, afecţiuni medicale cu o
componentă psihosomatică sau vegetativă: boală ulceroasă, colopatii, astm bronşic, sindrom
premenstrual.
Sunt indicate în pregătirea preanestezică şi postoperatorie, delirium tremens, stări
convulsivante.
Toleranţa şi dependenţa la benzodiazepine constituie motive intemeiate pentru
limitarea utilizării acestor substanţe prin eliberarea lor pe baza prescripţiei medicale.
Cinetica benzodiazepinelor are o importanţă majoră în apariţia toleranţei şi
dependenţei.
Astfel, viteza absorbţiei are importanţă prin faptul că o absorbţie rapidă duce la un efect
rapid.
Astfel, Diazepamul, Medazapamul, Triazolamul, Alprazolamul, se absorb în timp scurt,
realizând concentraţii plasmatice maxime la 1-2 ore, cu efect rapid. Aceste benzodiazepine cu
efect rapid sunt folosite pentru realizarea „beţiei benzodiazepinice”, fiind folosite adesea cu
alcoolul, pentru a obţine starea de “high”. Toxicomanii benzodiazepinici realizează episodic
starea de beţie, fenomen care atestă deja dependenţa psihică.
Timpul de înjumătăţire este deosebit de important. Benzodiazepinele cu timp de
înjumătăţire lung ca Medazepamul, Clordiazepoxid, Diazepamul, produc cumularea în organism
şi aceasta poate duce la creşterea dozei şi toleranţei faţă de anxiolitic.
Astfel, toleranţa poate duce la o depăşire a dozelor terapeutice de 20-50 de ori.
Dependenţa fizică se evidenţiază la oprirea bruscă a tratamentului, cu apariţia
sindromului de abstinenţă. Sindromul de abstinenţă apare mai repede la benzodiazepinele cu
durata scurtă de acţiune: Triazolam, Midazolam, Flurazepam, Oxazepam. Se manifestă prin
insomnie, agitaţie, vărsături, depresie.
În baza celor expuse privind dependenţa, toleranţa, sevrajul determinate de folosirea
cronică şi abuzivă a benzodiazepinelor, se impun măsuri stricte pentru limitarea consumului.
Refugiul în dependenţa toxicomanică, indiferent de motivaţiile subiective şi de tipul de
personalitate, realizează un cerc vicios, cu caracter critic, în cursul căruia are loc degradarea
personalităţii, ceea ce duce la perturbarea relaţiilor familiale, profesionale şi sociale.
BIBLIOGRAFIE

1. V. Chiriţă: "Psihofarmacologie - ghid terapeutic"- Edit. Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa,


1996.

2. Cristea Aurelia Nicoleta – „Farmacologie generală”, Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti,


1998, pp. 258-263

3. Lango P.– “Benzodiazepins Side Effects”, American Family Physician, April 1, 2000

4. Proca Maria, Butnaru Elena – „Toxicologie”, vol. 1, Editura Timpul, Iaşi, 2000, pp. 163-166

5. Şelaru M. – „Drogurile”, Editura Semne, 1998, pp. 451-471

6. http://www.scribd.com/doc/31570779/4/EFECTELE-BENZODIAZEPINELOR

7. http://www.scribd.com/doc/49632049/19/Benzodiazepine-Derivatives

8. https://dokumen.tips/documents/ld-utilizarea-benzodiazepinelor-in-tratamentul-
anxietatii.html
9. https://vdocuments.site/hipnotice-si-sedative-1.html

10. http://www.castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/benzodiazepine