TEMA 6: INSTITUŢIILE FINANCIARE INTERNAŢIONALE

1. Cadrul organizatoric şi legislativ actual a activităţii monetar

- financiare internaţionale.
2. Fondul Monetar Internaţional
3. Grupul Băncii Mondiale
4. Banca Reglementelor Internaţionale
5. Participarea Moldovei ln FMI;BM;BERD

1. Cadrul organizatoric şi legislativ actual a activităţii monetar - financiare

internaţionale.
Structura instituţională a relaţiilor valutar - financiare internaţionale include numeroase
organizaţii internaţionale. Unele din ele, reglementează activitatea relaţiilor valutar - financiare
internaţionale. Altele, reprezintă un forum pentru discuţii interguvernamentale, elaborează
recomandări în ceea ce priveşte politica valutară şi financiar - creditară. Altele, asigură acumularea
informaţiilor, datelor statistice privitor la problemele actuale în domeniul relaţiilor valutar -
financiare internaţionale şi a economiei mondiale în întregime.
Relaţiile valutar - financiare internaţionale au solicitat, odată cu dezvoltarea şi
diversificarea lor, un cadru organizatoric adecvat, în profil mondial, care să execute activităţi
concrete de derulare a raporturilor financiar - valutare sau să contribuie la reglementarea, prin
acord larg, a desfăşurării legăturilor financiare, de credit şi de plăţi internaţionale.
Organismele financiar - monetare internaţionale reprezintă forme organizatorice de
reglementare a relaţiilor valutare şi financiare internaţionale şi regionale.
La sfârşitul celui de al II-lea război mondial relaţiile monetar - financiare între ţările care
luaseră parte la conflict se aflau într-o stare dificilă. Ţările câştigătoare cheltuiseră extrem de mult,
producţia de bunuri se reduse la minimum, balanţele de plăţi erau dezechilibrate, creditul era în
suferinţe.
Conferinţa de la Bretton-Woods (1944) - care a pus bazele unui nou sistem monetar -
internaţional.
Conferinţa a înfiinţat două organisme: FMI şi BIRD.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a fost conceput ca o instituţie pentru promovarea
cooperării monetare între ţările membre şi a stabilităţii valutare, stabilirea unui sistem multilateral
de plăţi internaţionale, echilibrarea balanţelor de plăţi al ţărilor membre etc..
Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare(BIRD) a fost plănuită ca un
organism de tip nou destinat finanţării investiţiilor în ţările membre, acordarea de împrumuturi
pentru reconstrucţie şi dezvoltare. Ulterior, BIRD s-a dezvoltat prin înfiinţarea unor instituţii
afiliate şi specializate şi anume, Asociaţia Internaţională de Dezvoltare (AID) şi Corporaţia
Financiară Internaţională (CFI), devenind, de fapt, un grup de bănci interconexate, cunoscut sub
denumirea de Bancă Mondială.
- Banca Reglementelor Internaţionale (BRI) s-a înfiinţat în 1930 în legătură cu plata
reparaţiilor de după primul război mondial. Cu timpul, BRI s-a reprofilat, efectuând pentru băncile
centrale operaţiuni de vânzare - cumpărare de valute, depozitare de aur, acordarea de credite,
scontarea şi reescontarea titlurilor de credit ale băncilor centrale, formarea de depozite etc.
Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) este o instituţie bancară înfiinţată în 1958 cu
participarea a 6 ţări din CEE în scopul susţinerii reconstrucţiei unor regiuni rămase în urmă, din
aceste ţări. Totodată BEI are sarcina de a promova dezvoltarea echilibrată a CEE fără să
urmărească un scop lucrativ.
Resursele băncii sunt constituite din cota de subscrisă de fiecare membru, fonduri
procurate de pe piaţa financiară şi din fonduri speciale ale bugetelor ţărilor membre, care sunt
administrate de BEI în calitate de mandat al CEE.
BEI acordă împrumuturi pe termen lung sau garanţii întreprinderilor, instituţiilor publice
şi financiare ale ţărilor UME. Ulterior această posibilitate s-a extins la o serie de ţări din Europa,

1
Africa şi Orientul Apropiat.
- Fondul Monetar Arab - 1976, are ca scop acordarea de credite pentru finanţarea
deficitelor balanţelor de plăţi din ţările arabe, precum şi stabilirea cursurilor valutare şi asigurarea
convertibilităţii monedelor ţărilor membre.
- Banca Africană de Dezvoltare - 1963, are ca scop finanţarea programelor de dezvoltare
economică, promovarea investiţiilor în ţările membre, furnizarea de asistenţă tehnică etc. BAD
administrează şi un Fond African de Dezvoltare din care se acordă credite în condiţii favorabile
ţărilor membre.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BEDR) - înfiinţată în 1989 de
către Consiliul Europei de la Strassbourg, este o instituţie care reuneşte pentru prima oară ţări din
Vestul şi Estul Europei. Obiectivul BERD este promovarea investiţiilor în Europa Centrală şi de
Est, reducerea riscurilor de finanţare pentru investitorii membri, facilitatea tranziţiei spre economia
de piaţă a ţărilor din Est.

2. Fondul Monetar Internaţional: structura organizatorică, funcţiile şi rolul în cadrul

monetar internaţional.

Prin acordurile încheiate, Conferinţa monetară din iulie 1944 a prevăzut înfiinţarea a două
instituţii: Fondul Monetar Internaţional (F.M.I.) şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BIRD). În conformitate cu acordurile de la Bretton - Woods, F.M.I. urma să deţină
rolul principal în cadrul noului sistem monetar internaţional. In acelaşi timp, s-a făcut precizarea
că o „ţară nu poate deveni membră a BIRD, atâta timp cât nu este membră a F.M.I".

În această optică, FMI are în vedere următoarele aspecte:

 Majorarea cu 45% a cotelor părţi plătite de fiecare ţară membră, ceea ce a determinat
o creştere a capitalului, de la 88 miliarde de dolari la 285 miliarde de dolari, în 1999;
 Reexaminarea modalităţilor de utilizare a creditelor la care se poate recurge în cadrul
acordurilor generate de împrumut şi volumului resurselor aferente;
 Instituirea unui mecanism financiar de urgenţă, în baza căruia să se poată interveni cu
promptitudine şi mijloacelor suficiente, toate acestea în vederea câştigării încrederii
ţărilor în sistemul monetar internaţional;
 Studierea rolului pe care drepturile speciale de tragere le vor avea în viitor.
FMI este cel mai important organism de cooperare în domeniul valutar-financiar. El este
un organism interstatal ce joacă un rol major în lumea contemporană în sprijinul ţărilor care se
confruntă cu dificultăţile economice şi de asigurare a echilibrului balanţei de plăţi externe.
Deci FMI:
 promovează cooperarea monetar-internaţională;
 supraveghează politicile valutare ale ţărilor membre;
 elaborează documente care conţin principiile de orientare a politicii valutare;
 pune la dispoziţia ţărilor membre fonduri sub formă de credite;
 contribuie la stabilirea unui sistem multilateral de plăţi dintre ţările membre.
În prezent FMI cuprinde peste 185 de ţări membre.
Disponibilităţile FMI la 30.04.94 - 154,3 mld DST, ele fiind provenite din cotele părţi ale
ţărilor membre (144,9 mld DST) şi alte vărsăminte speciale, aur (circa 3217 tone), fonduri în DST.
La această dată erau angajate credite de peste 25,5 mld DST. La 30 ianuarie 1998 consiliul
administratorilor al FMI a luat hotărârea de a cotele părţi până la 45%. La 22 ianuarie 1999
capitalul FMI s-a mărit până la 212 mld. DST.
Obiectivele practice urmărite de FMI sunt:
promovarea cooperării monetar - internaţionale prin intermediul unei instituţii
specializate, care să facă posibilă consultări permanente între ţările membre;
facilitatea desfăşurării echilibrate a schimburilor internaţionale, care să contribuie

2
 la folosirea eficientă a resurselor ţărilor membre;
evitarea manipulării cursurilor valutare în scopuri incorecte;
eliminarea restricţiilor valutare care frânează dezvoltarea comerţului internaţional.
FMI este condus de următoarele organisme:
 Consiliul guvernatorilor-format din reprezentanţii ţărilor membre.
 Consiliul administratorilor - format din 21 membri.
 Directorul general.
Elementul de bază al FMI îl constituie cotele părţi, ce reprezintă fondurile pe care statele
membre se obligă să le pună la dispoziţia sa. Aceste cote determină totodată şi numărul de voturi
de care dispun ţările membre în organele de conducere ale FMI precum şi nivelul împrumuturilor
de care pot beneficia.
În mod obişnuit când o ţară înregistrează un deficit al balanţei de plăţi se recurge la
propriile rezerve monetare , dar în cazul când acestea nu sunt suficiente, ţara apelează la
împrumuturi s-au la credite bancare pe termen scurt.
Formarea şi utilizarea resurselor FMI.
Resursele FMI sunt constituite din cotele părţi ale ţărilor membre exprimate în $ sau
DST. Mărimea lor este în funcţie de valoarea comerţului exterior al ţării respective, de volumul
producţiei naţionale, de venitul naţional, de rezervele de aur şi $.
Cotele părţi se varsă în proporţii de 25% în DST sau valută convertibilă, iar 75% în
monedă naţională.
Statele dispun şi de o tranşă de rezervă, în măsura în care activele deţinute în moneda
proprie în cadrul "contului de resurse generale" sunt inferioare plafonului cotei-părţi, care poate fi
utilizată, în orice moment, cu condiţia ca situaţia balanţei de plăţi să necesite aceasta. Utilizarea
tranşei de rezervă nu reprezintă recurgeri la mecanismul de creditare al FMI, nefiind supusă
vreunei comisii şi nici cerinţei de răscumpărare.
Orice ţară membră poate utiliza 4 tranşe de credit, echivalente fiecare cu 25% din cota-
parte. Pentru obţinerea primei tranşe trebuie să facă dovadă unor eforturi rezonabile în vederea
surmontării dificultăţilor de balanţă de plăţi. Aceste trageri obişnuite nu sunt eşalonate şi nici
supuse îndeplinirii unor criterii. Tirajele suplimentare se fac prin vărsăminte eşalonate şi depind
de aplicarea măsurilor cuprinse în programele convenite cu FMI. Acestea au loc în cadrul unui
acord lărgit, scopul fiind atât dificultăţile de balanţă, cât şi reformele structurale.
Mecanismul de creditare lărgit reprezintă un sprijin FMI care depăşeşte plafonul cotei-
părţi acordat pe o perioadă de timp mai lungă, în afara tranşelor obişnuite de credit. Acordurile
lărgite acoperă, de regulă, 3 ani (uneori 4 ani) şi au ca obiectiv surmontarea dificultăţilor de balanţă
de origine structurală care necesită o perioadă de ajustare mai lungă. Ţările care solicită un astfel
de acord trebuie să prezinte un program care să indice obiectivele avute în vedere şi politica
adoptată pe perioada acordului şi să expună în detaliu setul de măsuri anuale de urmat.
În afara împrumuturilor cuvenite, în ultimul timp activitatea de sprijin financiar a FMI a
fost extinsă, acordându-se unele împrumuturi specifice:
Facilitatea pentru transformare sistemică reprezintă un mecanism temporar, creat în
1993, pentru a răspunde necesităţilor ţărilor în tranziţie, cu dificultăţi de balanţă generate de
trecerea la un sistem comercial multilateral, bazat pe reguli de piaţă. Accesul la această facilitate
nu poate depăşi 50% din cota-parte şi se poate efectua în două trageri, suplimentând celelalte
finanţări primite. Acest mecanism a fost creat, ]n special, pentru ţările din fosta U.R.S.S., care au
întâlnit mari greutăţi în perioada de tranziţie la economia de piaţă şi în acelaşi timp neavând
posibilitatea îndeplinirii condiţiilor dure impuse de FMI.
Au beneficiat de această facilitate 20 ţări, cea mai importantă tranşă (0,5 miliarde DST)
revenind Ucrainei.
La sfârşitul anului 1995 funcţionarea acestui mecanism de facilitate pentru transformările
sistemice şi-a închis activitatea.
Facilitate de finanţare compensatorie vine în sprijinul statelor care fac dovadă unui
necesar financiar care să compenseze o scădere temporară a încasărilor din exporturile de bunuri

3
şi servicii sau o creştere temporară a costurilor de cereale, care a scăpat de sub control.
Finanţarea situaţiilor neprevăzute ajută statele membre să menţină dinamica reformelor,
în cazul unor şocuri externe neprevăzute. Sprijinul financiar va compensa, parţial, efectul net al
evoluţiei nefavorabile a unor factori, cu impact asupra tranzacţiilor curente (preţurile la export şi
import, rata dobânzilor internaţionale).
Finanţarea stocurilor regulatoare permite FMI să ajute statele membre să-şi achite
contribuţiile în cadrul stocurilor regulatoare internaţionale de produse de bază. Tragerile pot fi
rambursate în intervalul 3 ani şi 3 luni - 5 ani.
Facilitatea de ajustare structurală a fost creată în 1986 pentru a furniza ţărilor în
dezvoltare cele mai sărace un sprijin financiar, sub formă de împrumut, pe baza politicilor de
ajustare macroeconomică pe termen mediu şi reformelor structurale.
Asistenţa tehnică oferită de FMI îmbracă următoarele 5 forme principale:
o Definirea şi execuţia politicilor bugetare şi monetare;
o Organizarea instituţiilor aferente - banca centrală şi ministerul finanţelor;
o Colectarea şi elaborarea datelor statistice;
o Pregătirea funcţionarilor;
o Revizuirea textelor legislative şi, uneori, acordarea sprijinului necesar în redactarea
lor.
Ţările membre mai pot beneficia şi pe un acord de credit special denumit" Stand - by" de
susţinere în baza căruia beneficiarul dispune de o linie de credit. Moneda de lucru a FMI este DST
.

3. Banca Mondială: principiile de activitate, componenţa organizaţională, funcţiile,

formarea şi utilizarea resurselor.

Banca Mondială este un sistem bancar format în principal din Banca Internaţională pentru
Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) înfiinţată în 1945 cu sediul la Washington şi filiale acestei
bănci:
1. Corporaţia Financiară Internaţională -1956 (CFI);
2. Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare în 1960 (AID);
3. Agenţia Multiraterală de Garantare a Investiţiilor (AMGI).
Sursele sale de finanţare sunt constituite:
1. din fondurile proprii (capital şi beneficii nedistribuite)
2. împrumuturile contractate pe pieţele financiare internaţionale.
Obiectivele Băncii Mondiale sunt următoarele:
 Promovarea dezvoltării economice şi reformelor, în ţările în curs de dezvoltare;
 Acordarea de împrumuturi pe termen lung, destinate finanţării proiectelor de investiţii şi
programelor de dezvoltare. Aceste împrumuturi sunt dirijate spre domeniile infrastructurii: şosele,
căi ferate, sisteme de telecomunicaţii, domeniul energetic.
AID, creată în 1960, acordă credite cu dobânzi reduse, ţărilor cele mai sărace. CFI, creată
în 1956, se adresează sectorului privat, iar AMGI, înfiinţată în 1988, încurajează participările cu
investiţii directe, în ţările în curs de dezvoltare, acordând garanţii investitorilor, contra riscurilor
necomerciale.
Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare este un organism financiar
interstatal care are funcţia complementară cu FMI, având un rol important de finanţare şi
promovare a dezvoltării economice a ţărilor membre.
BIRD sprijină investiţiile economice ale ţărilor membre în curs de dezvoltare prin:
acordarea de împrumuturi pe termen lung pentru realizarea investiţiilor în valută, precum
şi pentru garantarea de împrumuturi obţinute de statul membru pe piaţa financiară;
coordonează ajutorul internaţional pentru dezvoltare oferit de unele ţări dezvoltate pentru
ţări în curs de dezvoltare;
acordă asistenţă tehnică în legătură cu proiectele de investiţii pentru dezvoltarea şi

4
 facilitează pregătirea de cadre printr-un institut de pregătire propriu;
protejarea mediului înconjurător;
promovarea dezvoltării sectorului privat.
Avantajele principale puse la dispoziţia ţărilor membre sunt:
1. contractarea de împrumuturi pentru investiţii în vederea realizării unor proiecte
economice necesare ţării respective;
2. participarea la licitaţiile internaţionale organizate de BIRD.
Ţările membre trebuie pentru a putea beneficia de împrumuturi să adere în prealabil la
FMI şi să participe la capitalul social al băncii prin vărsămintele stabilite. De asemenea ţările
membre sunt datoare să furnizeze informaţii de orice fel privind situaţia economică şi financiară a
ţării respective.
Organizarea BIRD este următoarea:
 consiliul guvernatorilor - format din câte un guvernator şi un supleant, numiţi de fiecare
ţară membră;
 consiliul administratorilor;
 consiliul consultativ - compus din 7 membri şi Comitetele de Împrumuturi, care au
sarcina de a analiza diferite situaţii şi a elabora rapoarte privind proiectele, obiect al
împrumuturilor solicitate.
Formarea şi utilizarea resurselor BIRD.Capitalul social al BIRD este format:
din subscrierile ţărilor membre - partea de capital subscris de fiecare ţară este stabilită în
corelaţie cu participarea financiară a acestea la FMI. Fondurile BIRD se constituie din
cote de 10% din capitalul subscris (1% în aur şi 9% în monedă naţională). Cea mai
importantă parte din aceste fonduri se formează prin emisiunea şi vânzarea de obligaţiuni
şi bonuri bancare pe piaţa financiară internaţională şi din credite pe termen scurt, mediu
şi lung.
din beneficiul net al băncii provenit dobânzile şi comisioanele încasate la împrumuturile
acordate.
Principala destinaţie a fondurilor o constituie:
 acordarea de împrumuturi pe termen lung (15-20 de ani) pentru realizarea proiectelor
de investiţii.
 acordarea de împrumuturi pe baza unor programe de dezvoltare pe termen mediu şi
lung. Această formă de finanţare este condiţionată de elaborarea de către ţara
solicitatoare a unui program de dezvoltare şi de luarea de măsuri economice şi
financiare care să constituie un suport satisfăcător pentru dimensiunea asistenţei, în
ultimul timp asistenţa pe bază de program se acordă şi pentru ajustări structurale
necesare în urma unor transformări sociale.
 BIRD desfăşoară programe de cofinanţare, prin care fondurile sale sunt asociate cu cele
furnizate de alte instituţii financiare pentru finanţarea proiectelor şi programelor
specifice ţărilor membre.
Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare a fost înfiinţată pentru soluţionarea unor cazuri
specifice:
1. multe ţări cu independenţă recentă, erau foarte puţin dezvoltate, cu capacitate de
producţie redusă şi nu puteau contracta şi rambursa împrumuturi în condiţii
curente;
2. unele ţări slab dezvoltate contractaseră în trecut împrumuturi în condiţii grele şi
aveau o datorie externă insuportabilă, care le afecta grav întreaga economie.
Pentru aceasta AID acordă împrumuturi foarte avantajoase denumite credite pentru a le
diferenţia de împrumuturile BIRD-ului, uneori fără dobândă pe termen foarte lung (50 de ani),
creându-le astfel posibilitatea de a se redresa economic. Se percepe atât cât 0,5% anual pentru
acoperirea cheltuielilor administrative. Rambursarea se face în valută.
A beneficia de astfel de credite pot numai acele ţări, care după clasificarea BM se atribuie
grupului de ţări cu venituri scăzute pe cap de locuitor. În 1999, astfel de credite au primit ţările a

5
cărui PI B pe cap de locuitor nu a depăşit suma de 925 USD.
Fondurile AID se constituie
din subscripţiile membrilor la Asociaţie,
din subvenţii periodice furnizate de ţările membre mai bogate,
din contribuţii speciale acordate de unele ţări membre,
din transferuri de beneficii de la BIRD,
din diverse venituri proprii.
Din punct de vedere a personalităţii juridice şi financiar, AID este o instituţie independentă.
AID are atât multe tangenţe cu BIRD, care realizează linii strategice comune, cât şi deosebiri, şi
anume în ceea ce priveşte structura creditelor, creditele acordate de AID sunt destinate, în special,
sferei sociale:
 învăţământ,
 sănătate,
 agricultură,
 fermierilor.
La 30. 06. 1998 AID număra 160 de ţări membre.
Corporaţia Financiară Internaţională a fost înfiinţată în scopul de a completa operaţiunile
BIRD-ului pentru sprijinirea dezvoltării întreprinderilor particulare din ţările membre în curs de
dezvoltare. Acest organism exercită un sprijin complex (financiar, juridic şi tehnic) necesar
creşterii sectorului privat al ţărilor în curs de dezvoltare.
Spre deosebire de BIRD, CFI nu cere garanţii din partea statului, asumându-şi singură
riscul de nerambursare. De aceea, selectarea proiectelor se efectuează foarte atent şi minuţios. CFI,
spre deosebire de BIRD, nu numai că acordă credite, dar şi procură acţiuni ale companiilor pe care
le creditează.
Din momentul constituirii şi până în iunie 1998, CFI prin intermediul acordării creditelor şi
procurarea acţiunilor a efectuat investiţii în valoarea de 24 miliarde USD.
Fondurile CFI se formează:
 din vânzarea de acţiuni,
 şi pe calea cointeresării unor investitori străini în vederea realizării unor
obiective de investiţii.
Corporaţia îşi foloseşte fondurile pentru:
 diferitele participaţii financiare şi industriale
 pentru acordarea de împrumuturi.
Având surse financiare puţine, o funcţie a CFI o constituie calitatea ei de catalizator în
procesele investiţionale. Acest rol al CFI a căpătat o importanţă primordială în anii '90 în legătură
cu formarea pieţelor de capital în ţările cu pieţe financiare în dezvoltare.
Din punct de vedere al structurii creditelor şi investiţiilor CFI se deosebesc de ale BIRD-
lui. Dacă BIRD în industrie creditează neînsemnat, atunci pentru CFI - principala orientare a
activităţii sale. Creditele CFI se acordă pe o perioadă de 7-8 ani, max.-15 ani.
În iunie 1998 -174 ţări membre la CFI.
Juridic şi financiar - instituţie independentă, cu funcţii complementare a BIRD – lui,
Agenţia Multiraterală de Garantare a Investiţiilor (AMGI) s-a constituit în 1988 cu scopul
stimulării investiţiilor directe în ţările în curs de dezvoltare.
AMGI asigură investiţiile contra riscurilor necomerciale şi anume:
declararea neconvertibilităţii valutei şi apariţia în acest caz a imposibilităţii

6
 transferării beneficilor;
expropierea proprietăţilor investitorilor;
acţiuni militare;
cataclisme politice;
neîndeplinirea contractului în legătură cu hotărârea guvernului.
Investiţiile care se bucură de asigurarea din partea AMGI sunt:
1. alocările sub formă bănească sau materială în capitalul acţionar;
2. împrumuturi, acordate sau garantate de acţionari.
Termenul de garanţie oferit de AMGI - 15 ani, max.- 20 ani. Garanţiile pot acoperi circa
90 % din volumul investiţiei. Agenţia coordonează activitatea sa cu companiile naţionale de
asigurare. Ea nu numai că asigură investiţiile contra riscurilor necomerciale, ci şi acordă consultaţii
organelor guvernamentale a ţărilor membre în curs de dezvoltare, privitor la elaborarea şi
efectuarea politicii, programelor şi procedurilor legate de investiţiile străine.

4. Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare, rolul ei în promovarea

reformelor economice în ţările Europei de Est.

BERD a fost înfiinţată din necesitatea finanţării ţărilor în tranziţie de la sistemul

centralizat la cel de piaţă. Banca a fost concepută ca o instituţie financiară regională, bună
cunoscătoare a particularităţilor tranziţiei, care să elaboreze politici adecvate şi să opereze în zonă
după procedee specifice, in aceste condiţii, la 29 mai 1990 s-a semnat la Paris acordul de înfiinţare
a BERD, la care au aderat 42 de membri (40 de ţări şi două instituţii internaţionale: Comisia
Comunităţii Europene şi Banca Europeană de Investiţii ) din patru continente. La 16 aprilie 1991
BERD luă fiinţă la Londra, ca instituţie specializată în finanţarea ţărilor din Europa Centrală şi de
Est pe linia tranziţiei la economia de piaţă, BERD a fost proiectată ca o bancă de dezvoltare şi
comercială, care să asigure recursele pe termen mediu şi lung pentru economiile în tranziţie.
Concepţia mai prevedea ca BERD, care e o instituţie publică formată prin contribuţii ale
guvernelor să se orienteze aproape în exclusivitate către sectorul particular, sectorul de stat fiind
în mod limitat şi temporar finanţat, doar în măsura în care creează condiţii pentru dezvoltarea
sectorului privat.
Principalele obiective şi direcţii de acţiune pentru care a fost creată BERD:
intrarea pe pieţele de capital din ţările beneficiare, prin înfiinţarea unei varietăţi de fonduri de
investiţii, care să sprijine procesul post privatizare si să contribuie la dezvoltarea
tranzacţiilor de valori mobiliare;
finanţarea infrastructurii ca o condiţie pentru dezvoltarea economică şi în
special a telecomunicaţiilor, transporturilor, alimentărilor cu apă, altor servicii municipale,
etc, care să sprijine apariţia şi extinderea sectorului pavat;
finanţarea cu prioritate, a proiectelor regionale de infrastructură (autostrăzi, căi ferate,
poduri), la care participă mai multe ţări şi care creează posibilităţi pentru extinderea şi
consolidarea relaţiilor între ţări, dezvoltarea unor zone geografice inter-ţări, care au anumite
afinităţi etnice, culturale, etc, precum şi pentru integrarea europeană;
finanţarea proiectelor clin sectorul privat, fără garanţia statului, pe baza condiţiilor de piaţă,
concentrându-se asupra analizei de eficienţă economică şi de marketing, bonităţii
investitorilor, precum si asupra introducerii mecanismelor de piaţă pentru finanţare şi
creditare;
protejarea mediului înconjurător, condiţie esenţială a finanţării, ridicată la rang de principiu
obligatoriu si nu facultativ, ca în cazul altor instituţii financiare sau bănci comerciale;
acordarea de asistenţă tehnică gratuită (studii de piaţă, de mediu, organizare de licitaţii,
supravegherea tehnică a investiţiilor, asistentă de specialitate pentru băncile comerciale care
finanţează proiecte din resurse BERD, etc) pentru proiecte de valori mai mari sau pentru cele

7
 de protejare si conservare a mediului.

BERD e o bancă multilaterală de dezvoltare, care se deosebeşte de celelalte instituţii

similare şi din punct de vedere al acţionariatului, capitalului, organizării şi conducerii. BERD e
constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni, cu un număr de 60 de acţionari, din care 58 de ţări
şi cele două instituţii internaţionale. Acordul de înfiinţare grupează acţionarii fondatori şi proporţia
de participare la capital, după cum urmează (situaţia iniţială): U.E (51%), ţări membre (45%),
instituţii U.E. şi BRI (6%), alte ţări europene (11,37%), tari beneficiare (13,45%), ţări nc-europeuc
(24,16%). BERD s-a înfiinţat cu un capital subscris de 10 miliarde ECU, din care 3 miliarde KCU
capital vărsat (30%), iar in 1997 capitalul s-a majorat la 20 miliarde ECU, din care 5,25 miliarde
ECU capital vărsat. Majoritatea deciziilor se iau de către Consiliul Directorilor Executivi, organul
suprem al BERD fiind Consiliul guvernatorilor. Acesta se întruneşte o dată în an, cu ocazia
adunării generale, pentru aprobarea bilanţului pe anul expirat, bugetul pe anul curent şi stabilirea
direcţiilor ele activitate ale băncii. Pentru evaluarea progreselor înregistrate în tranziţie, atât pentru
nevoi de analiză, cât şi pentru politicile de finanţare, BERD a elaborat un sistem de indicatori
proprii, care vizează principalele fenomene ale tranziţiei din zonele: întreprinderile, piaţa, sectorul
bancar şi juridic, cu un punctai de la 1 la 4 pentru fiecare indicator, după cum urmează:
1. ponderea sectorului particular în PIB; privatizarea pe scară mare;
2. privatizarea pe scară mică;
3. liberalizarea preţurilor;
4. liberalizarea comerţului şi schimbului valutar;
5. politica concurenţei;
6. reforma bancară şi liberalizarea dobânzii;
7. dezvoltarea pieţei de capital şi a instituţiilor financiare nebancare.
Pe baza evaluării acestor indicatori, ţările ce primesc asistenţă financiară BERD au fost
departajate în trei grupuri : avansate, intermediare (este şi cazul R. Moldova) şi în faza timpurie a
reformei.
Investiţiile de capital, în cadrul B.E.R.D. sunt prezente sub două forme: investiţii directe
şi fonduri de investiţii. Investiţiile directe de capital (acţiuni) vizează, în special, întreprinderile de
mărime medie, care trebuie să fie unităţi economice rentabile şi constau în majorarea capitalului
social prin emisiuni de acţiuni noi, care sunt cumpărate de către BERD. Condiţiile generale ale
băncii pentru investiţiile directe de capital ar putea fi rezumate astfel: investiţii de până la 35% din
capitalul social al întreprinderii, rata financiară şi cea economică de rentabilitate de minimum 15%,
orizont de ieşire din investiţiei de circa 5-8 ani, beneficiari numai din sectorul particular sau în
curs de privatizare.

5. PARTICIPAREA R. MOLDOVA LA FMI.

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august 1992, după achitarea cotei sale care
constituie 90mln DST. în 1998 a fost majorată cota de participare a Republicii Moldova până la
123,2 mii. DST. Republica Moldova este membru al Constituţiei condusă de Olanda, directorul
executiv al căreia reprezintă interesele ţării noastre la consiliul executiv, unde se desfăşoară
discuţiile despre problemele financiare şi economice internaţionale.
La 30 iunie 1995 Moldova a acceptat prevederile Articolului VIII, Secţiunile 2, 3 şi 4 ale
Statutului FMI, fapt care a permis liberalizarea operaţiunilor valutare curente. Aceasta a însemnat
de facto convertibilitatea monedei naţionale, ce permite agenţilor economici de a cumpăra şi a
vinde liber valută pentru toate operaţiunile internaţionale curente, cât şi pentru unele operaţiuni de
capital.
În Moldova se află reprezentantul permanent al FMI - care coordonează pe loc activitatea
acestei organizaţii. Consultaţiile acordate de FMI ţării noastre în domeniul politicii
macroeconomice se bazează pe experienţa îndelungată a FMI în elaborarea programelor de

8
stabilizare economică în ţările membre.
ASISTENŢA TEHNICĂ.
Asistenţa tehnică acordată de FMI sistemului bancar al Republica Moldova a fost
orientată în 2 direcţii principale:
1. training pentru colaboratorii BNM şi a băncilor comerciale în cadrul cursurilor şi
seminarelor institutului FMI de la Washington şi Vena Institute cât şi seminarelor
practice organizate la Chişinău şi în alte oraşe;
2. modernizarea băncii centrale şi a sistemului bancar cu asistenţa experţilor FMI şi a
altor bănci centrale ( a Franţei, Olandei, Noii Zeland).
Domeniile de bază ale asistenţei tehnice a FMI acordate BNM sunt:
1. sfera politicii monetare: a fost elaborat sistemul compilar a statisticii monetare.
2. experţii FMI au acordat asistenţă la elaborarea noului sistem de conturi contabile pentru
BNM şi băncile comerciale care corespunde standardelor mondiale;
3. cu participarea FMI s+a reorganizat sistemul de decontări şi de clearing al Moldovei;
4. specialiştii departamentului de statistică al FMI au acordat asistenţă în domeniul BPE a
Republica Moldova, consultând specialiştii Direcţiei BPE în domeniul creării unui sistem
de colectare a datelor statistice în problemele compilării, analizei şi prognozei BPE;
5. expertul de la Banca Franţei, finanţat de FMI consulta BNM în domeniul pieţei valutare
şi a gestionării rezervelor valutare;
6. juriştii FMI au contribuit la elaborarea legilor ce vizează sistemul monetar-bancar al
Moldovei, cât şi a altor acte normative, printre care şi a Regulamentului privind
reglementarea valutară pe teritoriul Republica Moldova.
ASISTENŢA FINANCIARĂ.
Primul credit a fost acordat ţării noastre în luna februarie 1993 în cadrul programului de
finanţare compensativă şi neprevăzută (CCFF), care este acordat de către FMI ţărilor ce suferă de
pe urma calamităţilor naturale dezastruoase. Republica Moldova a beneficiat de un astfel de credit
în sumă de 13,5 mln DST.
În decembrie 1994 în Moldova a trecut prin o nouă avalanşă de calamităţi naturale, FMI
acordând al ll-lea credit în sumă de 12,2 mln DST.
În urma destrămării fostei URSS au avut de suferit relaţiile comerciale dintre noile state
independente, în acela timp ele fiind afectate de trecerea bruscă de la preţurile fixate administrativ
spre preţurile mondiale cu mult mai înalte, în aceste condiţii FMI a decis să instituie o facilitate
temporară de transformări de sistemă pentru susţinerea BPE a statelor în tranziţie cu condiţia
realizării cu succes de către guvernele lor a programelor de redresare economică convenite de
comun acord cu FMI.
În septembrie 1993 FMI a aprobat acordarea a 2 tranşe egale în cadrul STF în sumă totală
de 45 mln DST, fiind ulterior transferate în rezerva valutară a Republica Moldova.
În decembrie 1993 a fost aprobat aranjamentul Stand - by pentru susţinerea monedei
naţionale, prevăzându-se acordarea sumei de 51,75 mln DST pe 15 luni. în rezultatul implementării
acestor măsuri au fost atinse rezultate impresionante. Datorită abordării unei politici monetare dure
nivelul inflaţiei a atins 2,9% în ianuarie 1995, în comparaţie cu cifra de 44,5% în ianuarie 1994.
în martie 1995 a fost aprobat următorul aranjament Stand-by în sumă totală de 58,5 mln DST,
scopul fiind susţinerea reformelor şi consolidarea rezervelor valutare a Republica Moldova. În
luna mai 1996 a fost semnat cu FMI un program pe termen lung de dezvoltare a Republica
Moldova pe o perioadă de 3 ani, Programul de Facilitate de Finanţare Extinsă, care mai apoi a fost
prelungit până în 2000 Se prevede acordarea a circa 195 mln DST, până la finele anului 1999 fiind
valorificate 5 tranşe în valoare totală de 127,5 mii. USD (87,5 mii. DST). Nivelul prezent al
suportului FMI pentru Moldova ajunge aproximativ la 354,7 mii. USD. Memorandumul semnat
prevedea evoluţia principalilor indicatori macroeconomici pentru perioada 1996-2000.
În decembrie 1997 conform iniţiativei FMI a fost creat un Sistem General de Distribuire
a Datelor. Sistemul nominalizat prevede prezentarea sistematică de către ţările - membre a datelor
economice, statistice, financiare şi social - demografice pentru un grup larg de utilizatori în

9
termenii stabiliţi. R. Moldova a aderat la (SGDD) în februarie 1998.
În 1999 BNM a participat la elaborarea Codului Practicilor Necesare privind
Transparenţa în Politica Financiară şi Monetar - Creditară, în Cod vor fi prezentate mai detaliat
practicile care asigură transparenţa informaţiei prezentate, baza ei, sfera şi modalitatea de utilizare
a acesteia.
PARTICIPAREA R. MOLDOVA LA BANCA MONDIALĂ.
Republica Moldova conform hotărârii Parlamentului din 28.07.92 a fost acceptată
aderarea Moldovei la BIRD, CFI, AID şi AMGI. Calitatea de membru al Republica Moldova la
MIGA a fost recunoscută la 9.06.93 după ce a fost achitată cota capitalului subscris de 960 mii
DST. La BIRD Republica Moldova are subscris un capital de 1118 acţiuni a câte 100 mii DST
fiecare. BIRD a aprobat în 1993 un credit de 26 mln $ pentru lichidarea secetei, un credit de
reabilitare - 60 mln $, în 1994 un împrumut de ajustare structurală în sumă de 60 mln $, în 09.94
un credit de cofinanţare în sumă de 40 mln $ pentru finanţarea importurilor. Actualmente BIRD-
ul lucrează asupra unor proiecte pentru sectoarele energetic şi agricol, în 04.95 un credit de 30 mln
$ pentru facilitatea de garantare a reexportului, în 04.96 un credit de 35 mln $, în general BIRD ne
acordă o finanţare de circa 80 mln $ în fiecare an. BIRD a acordat R. Moldova asistenţă financiară
în valoare totală de 215,1 mii. USD.
Capitalul acţionar al Moldovei la Corporaţia Financiară Internaţională constituie 2125
acţiuni a câte 1000 USD fiecare.
CFI a acordat un credit în valoare de 12 mil. DM pentru restructurarea, post privatizarea
şi extinderea a trei fabrici de prelucrare a legumelor şi fructelor în cadrul corporaţiei INCON. De
asemenea, un credit în mărime de 40 mil. USD a fost acordat IM "Voxtel" S.A. pentru finanţarea
proiectului de telefonie mobilă.
Capitalul subscris al Moldovei la Agenţia Internaţională pentru Dezvoltare este de
675556 USD.
Creditele acordate de AID R. Moldova au constituit 82,2 mii.USD au fost îndreptate la
redresarea situaţiei economice, susţinerea stabilităţii macroeconomice şi programului
guvernamental de reforme, ridicarea competitivităţii sectorului privat din Moldova, susţinerea
sectorului rural şi programelor sociale.
Calitatea de membru a R. Moldova la Agenţia Multilaterală de Garantare a Investiţiilor a
fost recunoscută la 9 iunie 1993, după ce a fost achitată cota capitalului subscris, ce constituie 960
mii DST.
PARTICIPAREA R. MOLDOVA LA BERD.
Republica Moldova a devenit membru a BERD la 5 mai 1992 şi are un capital subscris
de 2000 acţiuni a câte 10 mii ECU fiecare.
BERD acordă ajutor R. Moldova la implementarea reformelor economice structurale şi
pe sectoare, inclusiv demonopolizarea, decentralizarea şi privatizarea. Activităţile sale includ
dezvoltarea infrastructurii necesare pentru susţinerea sectorului privat, restructurarea instituţiilor
financiare etc.
În decursul anului 1994 activitatea BERD în Moldova s-a permutat de la cooperare
tehnică spre proiecte investiţionale. Trei credite au fost deja aprobate, vizând promovarea
exporturilor de vinuri, fabrica de producţie a încălţămintei şi proiectul multiregional Eurovision -
costul total fiind de 63,3 mln ECU. în 1994 s-a început lucrul asupra 5 proiecte în domeniul
sistemului de telecomunicaţii a Moldovei, costul fiind de 119 mln ECU. în noiembrie 1995 BERD
a aprobat acordarea a 28,6 mln $ pentru reabilitarea drumurilor, în viitor accentul se va pune pe
sectorul privat şi procesul de privatizare. Deja au fost aprobate 16 proiecte, având un volum de
153,23 mii. EURO.
Conform strategiei aprobate pentru 1998 - 1999 rezultă o atitudine dinamică şi o creştere
puternică a activităţii operaţionale a BERD în Moldova. A fost atins un nivel substanţial de
diversificare a portofoliului: 21 % în portofoliul sectorului financiar, 6% în sectorul privat
corporativ, 27% în prelucrarea produselor agrare şi 46% în infrastructură.

10