TIPURI

CONSTITUŢIONALE
Antropometria constituțională
Introducere
 Tipul constituţional este definit ca rezultantă a
interacţiunii dintre genotip şi fenotip
 De-a lungul timpului s-au dezvoltat numeroase criterii de
clasificare a tipologiilor umane
 Iniţial indivizii erau clasificaţi în două, trei sau patru
categorii/criterii extreme, ignorându-se existenţa unor
combinaţii (tipologii intermediare).
 În prezent, sistematizarea oamenilor după criterii
biotipologice este destul de controversată, atât în privinţa
tipurilor constituţionale pur fizice (somatice), cât şi al
celor somato-psihice.
 Diverse şcoli de biotipologie (franceză, italiană, germană,
nord-americană) utilizează ca sinonimi termenii de:
 constituţie tipologică
 biotip constituţional
 tip constituţional
 biotipologie
 Termenul de tip constituţional este cel mai adecvat,
pentru că el caracterizează individul din punct de vedere
biologic
 În sec. XVIII se susţinea că tipologia constituţională
rămâne constantă
 Astăzi, antropologia descompune tipologia
constituţională în două părţi :
1. o parte genetică - constantă
2. o parte modulată de factori adaptativi legată de :
 climat
 nutriţie
 activitate fizică etc.
1.Definiţii
 Tipul constituţional este definit ca rezultantă a
interacţiunii dintre genotip şi fenotip
 Genotipul reprezintă totalitatea genelor
organismului unui individ (descifrat în 2003; cuprinde 23000 gene)
 Genotipul este determinat de cariotip*
 Cariotipul uman este format din 46 de cromozomi :
 44 autozomi, somatici
 2 gonozomi:
 XX pentru femeie
 XY pentru bărbat
*numărul total de cromozomi al unei celule şi clasificarea în perechi a
cromozomilor după dimensiune şi în perechi omoloage se numește cariotip
 Fenotipul reprezintă totalitatea caracteristicilor morfo-
fiziologice, biochimice (enzimatice) şi comportamentale
rezultate în urma interacţiunii genotipului cu mediul
 Fenotipul este modificat continuu de efectele mediului
 Tipul constituţional reprezintă rezultanta caracterelor
morfo-funcţionale şi neuro-psihice ale unui individ,
caractere determinate genetic şi modulate prin
interacţiunea unor factori de mediu natural sau social
(exemplu: la sportivi - influența antrenamentelor)
 Habitus – în medicină: Aspect fizic exterior (constituție) al
unui individ care poate da indicații asupra stării de
sănătate, a existenței unei predispoziții spre o anumită
afecțiune medicală sau psihică sau despre existența unei
boli deja instalate
2. Clasificări ale tipologiilor
constituționale
 Hipocrate (460 – 377 î Ch.) este considerat primul
mare morfo-fiziolog, care a subliniat că între oameni
există deosebiri, datorită predominanţei uneia sau
alteia dintre umori (echivalentul glandelor endocrine
sau substanţelor lichide din organism);
 A descris patru caractere diferite :
 sangvinici - la care domină sânge: viguroşi, activi,
optimişti, nervoşi
 melancolici - dominaţi bila neagră: tăcuţi, înclinaţi spre
gânduri negre
 colericide – dominați de bila galbenă: permanent vioi
 flegmatici - dominați de flegmă: nepăsători, lenţi
 Hipocrate a observat că:
 persoanele cu membre lungi şi subţiri sunt predispuse la
tuberculoză pulmonară şi reprezintă tipul ftizic, longilin
 persoanele cu torace şi abdomen dilatate sunt predispuse la
accidente vasculare şi reprezintă tipul digestiv-apopleptic, picnic
Cele patru umori/ patru temperamente
 Această clasificare a
stat la baza medicinei
până în evul mediu,
renaștere și ,mai târziu,
a stat la baza tipologiei
psihologice a celor
patru umori (patru
temperamente)

*ilustrație din sec.18 a celor patru

temperamente
sus: flegmatic și coleric
jos: sangvin și melancolic
Școala franceză - C. Sigaud
 Prima sistematizare ştiinţifică aparţine lui C. Sigaud
(1905).
 El a pornit de la premisa că organismul dispune de 4
sisteme fundamentale :
 bronho-pulmonar
(pulmonar)
 gastro-intestinal
(digestiv)
 musculo-articular
(muscular)
 cerebro-spinal
(cerebral)
Tipurile constituționale după Sigaud
 Tipul respirator (bronho–pulmonar) se caracterizează
prin:
 dezvoltarea importantă a părţii superioare a toracelui,
comparativ cu partea lui inferioară, ceea ce conferă
cutiei toracice aspect de trapez cu baza mare în sus
 extremitatea cefalică are formă de romb, nasul este
lung cu nările largi, bazinul îngust, iar musculatura
fesieră puţin dezvoltată
 are tendinţă de depunere a ţesutului adipos, în special
pe abdomen şi coapse
 prezintă predispoziţie pentru afecţiuni respiratorii.
 Tipul digestiv (gasto–intestinal) este caracterizat
prin:
 abdomen mare, bazin lat, articulaţii fine
 faţa în formă de trapez cu baza mare în jos (dezvoltare
maximă la nivelul mandibulei), gât scurt şi gros,
extremităţi scurte, cu o musculatură slab reprezentată
 are tendinţă de acumulare a ţesutului adipos
 prezintă predispoziţie pentru boli digestive, metabolice şi
de nutriţie
 Tipul muscular (musculo–articular) se
caracterizează prin:
 dezvoltarea importantă a musculaturii şi a extremităţiilor
 cutia toracică este bine dezvoltată
 faţa are formă dreptunghiulară
 articulaţiile sunt puternice, mai ales cele ale membrelor
inferioare
 nu prezintă tendinţă de acumulare a ţesutului adipos
 prezintă predispoziţie pentru afecţiuni musculare,
articulare şi ale vaselor sanguine
 Tipul cerebral (cerebro-spinal) este caracterizat
prin:
 extremitate cefalică de dimensiuni mari, mai ales pe
seama etajului superior (cerebral), cu evidenţierea frunţii,
faţa în formă de trapez cu baza mare în sus
 aspectul fizic general zvelt, longilin, cu membre lungi şi
subţiri, trunchiul şi bazinul înguste, musculatură redusă,
fără tendinţă de depunere a ţesutului adipos
 prezintă predispoziţie pentru afecţiuni nervoase
Sigaud
 Aceste tipuri constituţionale nu sunt definitive; se pot
schimba de-a lungul vieţii.
Perioada Tip constituţional
nou - născut digestiv
copil respirator
adolescenţă muscular
senescenţă digestiv

 Incidenţa tipurilor constituţionale (după Sigaud):

 tipul muscular 47%
 tipul respirator 30%
 tipul digestiv 14%
 tipul cerebral 9%
Școala germană: Ernst Kretschmer (1888-1964)
cartea: Körperbau und Charakter (1921)

 a stabilit 3 tipuri constituţionale:

 atletic
 picnic
 astenic (leptosom)
 a ) Atletic caracterizat:
 somatic: dezvoltare fizică armonioasă, proporţională
(oase mari, acoperite de muşchi bine dezvoltaţi, reliefaţi,
membre superioare şi inferioare puternice, torace
bombat, lat cu musculatură bine reprezentată)
 psihic: echilibrat
 b) Picnic caracterizat:
 somatic: statură mică sau mijlocie, tendinţă de acumulare a
ţesutului adipos, cap rotund, faţă mare şi largă, gât scurt, torace
bombat şi coborât, abdomen şi bazin voluminoase, extremităţi mici
şi scurte
 psihic: vioiciune, optimism, spontaneitate, superficialitate în
relaţiile sociale, înclinaţie spre compromisuri şi concesii

 c) Astenic (leptosom) caracterizat:

 somatic: dezvoltare predominantă a segmentelor corpului mai ales
pe lungime (verticală). Capul este mic, faţa ovală, gâtul şi trunchiul
alungite, umerii înguşti, extremităţile (mâini şi picioare) lungi şi
subţiri, abdomen mic şi scobit, ţesut adipos şi muscular slab
reprezentate
 psihic: înclinaţie spre interiorizare, abstractizare, meticulozitate,
sensibilitate, simţ acut al onoarei
E. Kretschmer
Școala americană – William Herbert Sheldon
(1898-1977)
cartea: The Varieties of Human Physique (1940)

 Sheldon prezintă tipologia constituţională pornind de la

embriogeneză, adică de la faptul că fiecare dintre cele
trei foiţe embrionare: endoderm, mezoderm şi ectoderm,
reprezintă puncte de plecare pentru dezvoltarea
diferitelor structuri morfologice:
 viscerele se formează din endoderm
 sistemul osos, muscular şi conjunctiv din mezoderm
 sistemul nervos şi epidermul din ectoderm
 Caracterele morfotipului, corespondent unei foiţe
embrionare, și se numesc variabile. Astfel a descris trei
variabile (tipuri somatice):
 endomorfă
 mezomorfă
 ectomorfă
a)Variabila endomorfă (endomorfia) - se caracterizează prin:
 dezvoltare redusă a oaselor şi muşchilor: oase subţiri, relief
muscular slab exprimat
 extremităţi relativ mici
 dezvoltare importantă a ţesutului adipos
b)Variabila mezomorfă (mezomorfia)- se caracterizează prin:
 dezvoltare puternică a oaselor şi muşchilor: relieful muscular bine
exprimat, puternic
 extremităţile lungi şi puternice, centura scapulară mai bine
dezvoltată decât centura pelviană
c)Variabila ectomorfă (ectomorfia) - se caracterizează prin:
 creşterea în lungime a extremităţilor în raport cu trunchiul; cutia
toracică şi bazinul sunt aplatizate
 Sheldon susţine că variaţiile greutăţii corporale
datorate creşterii ţesutului adipos nu modifică
somatotipul. Cu alte cuvinte, chiar dacă un subiect
ectomorf acumulează ţesut adipos, el nu va deveni
un endomorf.

W. Sheldon
Școala italiană: Nicola Pende
(endocrinolog,1880-1970)

 Pende stabileşte o piramidă biotipologică:

 la bază - patrimoniul ereditar
 cele patru feţe se raportează la:
 morfologie
 fiziologie
 caracter
 inteligenţă
 vârful piramidei este biotipul
 În clasificarea tipurilor constituţionale Pende
accentuează rolul glandelor endocrine
a)Tipul longilin
 stenic
 astenic
b) Tipul brevilin
 stenic
 astenic
 Pende a realizat o clasificare a morfotipologiei feminine,
completată ulterior de Jean Vague (medic francez,1911-2003,
care a descris pentru prima dată cele două morfotipuri asociate
obezității: android/abdominal și ginoid/gluteal)
a)Tipul prepubertar:
 corp de adolescentă, gracil
 sâni mici
 comportament tineresc
b)Tipul matern
 bazin larg, şolduri late
 sâni bine dezvoltaţi
 tendinţă de depunere ţesutului adipos mai ales la nivelul
membrelor inferioare
 preocupări tipic feminine, psihologie maternă
c)Tipul viriloid în care coexistă caracterele feminine cu
cele masculine:
 formele sunt mai puţin rotunde
 osatura mai pronunţată
 caracterul mai hotărât
d)Tipul android
 diametrul bitrohanterian mai mic decât cel biacromial
 musculatură dezvoltată
 adipozitate repartizată mai mult pe abdomen decât pe membre
 pilozitate excesivă
 organele genitale şi sânii nu sunt obligatoriu modificate
 comportamentul este voluntar şi dominator
Tipuri constituţionale - sinteză

Autor Tip constituţional

Sigaud digestiv muscular cerebral respirator

Kretschmer atletic picnic astenic

Sheldon endomorf mezomorf ectomorf

Pende longilin brevilin

Pende&Vague prepubertar matern viriloid android

Școala românescă - Constantin Ion
Parhon (1874-1969)
 a subliniat pentru prima dată legătura dintre sistemul endocrin şi tipul
constituţional pe diverse planuri: somatic, funcţional şi psihic
 Diferențele dintre indivizi sunt o consecință a funcționării glandelor
endocrine: normo-hiper sau hipoguncție
Tipologii endocrine :
a) Tipul hiperhipofizar
b) Tipul hipohipofizar
c) Tipul hipertiroidian
d) Tipul hipotiroidian
e) Tipul hipergonadic ( hipergenitalism ) - hiperorhie şi hiperovarie
f) Tipul hipogonadic
g) Tipul hipercorticosuprarenalian
h) Tipul hipocorticosuprarenalian

C.I. Parhon