Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
La fiecare verigă a lanţului de aprovizionare, este posibilă asocierea indicatorilor de performanţă, din
amonte spre aval: număr de zile pentru datorii la furnizori, costuri ale activelor şi capitaluri mobilizate,
număr de zile pentru stocuri, cost total de distribuţie, număr de zile pentru creanţe clienţi, coeficient de
serviciu client, tratarea comenzilor. În ansamblul lanţului, este indicatorul de durată a ciclului de
exploatare. Dacă aceste abordări au permis avansuri reale în termeni de reprezentare cuantificată a
performanţei unei SC, ele întâmpină totuşi două dificultăţi majore:
a. O parte importantă a dificultăţilor este legată de implementarea strategiilor de colaborare dintre
intreprinderi. Se regăsesc fireşte, problemele clasice de colectare a informaţiilor, care pot limita astfel
munca de standardizare, dorită de aceste demersuri.
b. Existenţa interdependenţelor între diferite verigi ale lanţului de aprovizionare – supply chain, legate
de detaşarea organizatorică. Implementarea adevăratelor abordări comparative ale bazei indicatorilor, ar
presupune uneori că aceasta ar fi în măsură să detaşeze lanţul supply chain, astfel încât
interdependenţele între verigile lanţului, în funcţie de întreprinderi, să fie în totalitate circumscrise şi
comparabile. Rămâne evident un punct, cel al greutăţii financiare a supply chain, care determină astăzi
întreprinderile să dezvolte o nouă coordonare. Aceasta încearcă să integreze indicatori operaţionali
proveniţi din demersuri precedente intr-o perspectivă de evaluare a valorii adăugate financiare a lanţului.