Sunteți pe pagina 1din 17

1.

0 Următoarele tipuri fac parte din categoria studiilor descriptive, cu excepţia: c


a) cazuri raportate
b) studii de prevalenţă
c) studii caz-martor
d) serii de cazuri
e) studii de corelaţie.
2. Următoarele tipuri de studii permit demonstrarea sau verificarea ipotezelor, cu excepţia: b
a) studiile de cohortă
b) studiile de prevalenţă
c) studiile caz-martor
d) metaanaliza
e) trialurile clinice.
3. Avantajele studiilor transversale sunt următoarele, cu excepţia: e
a) stabilesc prevalenţa
b) sunt uşoare, rapide, ieftine
c) sunt generatoare de ipoteze
d) datele sunt uşor de cules
e) permit calcularea incidenţei.
4. Printre dezavantajele studiilor transversale se numără următoarele, cu excepţia: a
a) nu se aplică în cazul bolilor frecvente
b) nu stabilesc secvenţa temporară a evenimentelor
c) nu sunt studii predictive
d) nu se aplică în cazul bolilor rare
e) există riscul interpretărilor abuzive.
5. Următorul element lipseşte din protocolul unui studiu de prevalenţă: b
a) populaţia studiată
b) ipoteza de studiu
c) modul de culegere a datelor
d) interpretarea rezultatelor
e) modalităţile de analiză a datelor.
6. Următoarele afirmaţii constituie dezavantaje ale studiilor de corelaţie (ecologice), cu excepţia: c
a) datele sunt valori medii la nivelul populaţiei, lipsind corelaţia individuală
b) asocierea poate fi statistică, dar nu şi argumentată biologic
c) sunt utile pentru studiul cauzalităţii multiple
d) sunt dificil de exemplificat alte tipuri de corelaţie decât cele liniare
e) evaluarea unui factor de risc într-o populaţie poate fi influenţată de caracteristicile acelei
populaţii.
7. Avantajele studiilor caz-martor includ, cu excepţia: d
a) necesită o perioadă scurtă de timp
b) permit evaluarea unei boli rare
c) permit analiza mai multor factori de risc
d) sunt utilizate pentru evaluarea incidenţei
e) sunt utile în urgenţele epidemiologice.
8. Printre dezavantajele studiilor caz-martor se numără, cu excepţia: b
a) în cazul bolilor rare, alegerea aleatorie a cazurilor este dificilă
b) necesită perioade lungi de timp
c) secvenţa timp între factorul de risc şi boală este dificil de evaluat
d) nu estimează incidenţa bolii la persoanele expuse
e) alegerea grupului caz / martor poate introduce erori greu măsurabile.
9. Următoarele afirmaţii referitoare la studiile de cohortă sunt adevărate, cu excepţia: e
a) reprezintă forma cea mai riguroasă a studiilor epidemiologice neexperimentale
b) permit evaluarea incidenţei unei maladii
c) contribuie la evaluarea riscului relativ
d) permit calcularea riscului atribuabil
e) permit evaluarea prevalenţei unei maladii.
10. Următoarea afirmaţie referitoare la studiile de cohortă este adevărată: a
a) selecţia subiecţilor se face în funcţie de prezenţa sau absenţa factorilor de risc
b) factorii de risc sunt evaluaţi în trecut
c) subiecţii sunt urmăriţi în decursul timpului şi se notează prevalenţa bolii
d) sunt studii efectuate pe un număr mic de subiecţi
e) selecţia subiecţilor se face în funcţie de prezenţa/absenţa bolii.
11. Printre etapele unui studiu de cohortă se numără, cu excepţia: e
a) stabilirea scopului urmărit
b) definirea perioadei de timp în care sunt urmăriţi subiecţii studiaţi
c) definirea expunerii şi a bolii
d) selecţionarea corectă a eşantioanelor din interiorul populaţiei studiate
e) nici un răspuns nu este corect.
12. Următoarele tipuri de erori pot fi întâlnite într-un studiu de cohortă, cu excepţia: b
a) erori de selecţie
b) nici un răspuns nu este corect
c) erori sistematice prin clasificare defectuoasă
d) erori cauzate de pierderea din urmărire
e) existenţa factorilor de confuzie.
13. Protocolul unui trial clinic include, cu excepţia: b
a) formularea ipotezei
b) selecţia grupurilor de cazuri şi martori
c) alegerea grupurilor de comparare
d) administrarea tratamentului
e) modificări survenite în timpul studiului.
14. Printre avantajele studiilor de cohortă se numără, cu excepţia: e
a) stabilesc secvenţa evenimentelor
b) sunt convenabile pentru studiul bolilor mai frecvente
c) permit calcularea incidenţei
d) permit calcularea riscului relativ
e) permit studiul cauzalităţii multiple.
15. Limitele studiilor de cohortă includ, cu excepţia: c
a) necesită includerea unui număr mare de subiecţi
b) nu sunt potrivite pentru studiul bolilor rare
c) nu permit calcularea incidenţei
d) necesită perioade lungi de timp
e) există riscul pierderii din urmărire a subiecţilor expuşi.
16. Trialurile clinice sunt studii analitice de apreciere a eficacităţii clinice a următoarelor, cu excepţia: e
a) proceduri diagnostice
b) intervenţii preventive
c) strategii terapeutice
d) intervenţii de tip educaţional
e) nici un răspuns nu este corect.
17. Trialurile clinice prin aplicarea unui tratament trebuie să fie obligatoriu precedate de: d
a) studii de fază I
b) studii de fază III
c) studii de fază IV
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) studii de fază II.
18. Care este numele “efectului“ care apare atunci când un grup experimental are evoluţie mai bună e
doar pentru că primeşte nişte tablete medicamentoase, acest fapt făcându-i pe cei din grupul
respectiv să se aştepte ca evoluţia lor să se îmbunătăţească?
a) efectul de domino
b) efectul rezultatului aşteptat
c) efectul butterfly
d) Herd efect
e) efectul placebo.
19. Următoarele elemente fac parte din protocolul unui studiu analitic, cu excepţia: c
a) obiectivele studiului
b) tipul de studiu
c) nici un răspuns nu este corect
d) factorii de confuzie şi erorile potenţiale
e) criteriile de evaluare.
20. Următoarele elemente constituie limite ale trialurilor clinice, cu excepţia: a
a) ignoră calitatea studiilor prin generalizare
b) reduc numărul celor care pot beneficia de intervenţia cea mai bună
c) sunt costisitoare
d) pot perturba relaţia medic-pacient
e) nu există efectiv un nivel de probă care să afirme superioritatea unei intervenţii.
21. Următoarele constituie limite ale metaanalizei: d
a) ignoră calitatea studiilor prin generalizare
b) necesită etape laborioase
c) necesită validarea prealabilă a tehnicilor statistice utilizate
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) există bias-uri (erori) de publicaţie (rezultatele studiilor negative)
22. Următoarele afirmaţii referitoare la redactarea ştiinţifică sunt adevărate, cu excepţia: c
a) se bazează pe principii care s-au dezvoltat progresiv şi care impun rigoare ştiinţifică
b) sub raport stilistic este ghidată de tehnici specifice demersurilor ştiinţifice
c) sub raport stilistic este ghidată de tehnici specifice demersurilor artistice (literare)
d) asigură o relaţie coerente între formă (modalitatea de redactare) şi fond (conţinut ştiinţific)
e) permite o difuzare largă şi o percepţie adecvată.
23. Stilul de redactare ştiinţific: a
a) trebuie să fie precis, clar şi concis
b) impune utilizarea verbelor exclusiv la timpul prezent
c) impune utilizarea frecventă a diatezei (formei) pasive
d) impune un exces de concizie
e) impune excelenta manipulare a unui stil literar.
24. În lucrarea de licenţă, în capitolul Material şi Metodă trebuie respectate următoarele reguli, cu e
excepţia:
a) este prezentat materialul uman/biologic inclus în studiu
b) sunt prezentate elementele testate
c) sunt prezentate metodele de evaluare pentru validarea rezultatelor
d) pentru verbe, se utilizează timpul trecut
e) pentru verbe, se utilizează timpul prezent.
25. Următoarele afirmaţii referitoare la capitolul Rezultate al lucrării de licenţă sunt adevărate, cu d
excepţia:
a) este permisă introducerea de tabele
b) este permisă introducerea de figuri
c) este necesară respectarea unei ordini de prezentare: rezultate imediate urmate de rezultate
tardive
d) este permisă introducerea de referinţe bibliografice
e) redactarea este obiectivă, impersonală, neutră.
26. Figurile şi tabelele a
a) furnizează maximum de informaţii într-un spaţiu minim
b) nu au autonomie informaţională
c) nu necesită citare în text
d) sunt specifice pentru capitolul Discuţii
e) sunt specifice pentru capitolul Material şi Metodă.
27. Următoarele afirmaţii referitoare la Secţiunea Discuţii a lucrării de licenţă sunt adevărate, cu b
excepţia:
a) reflectă cultura ştiinţifică şi inteligenţa autorilor
b) utilizarea referinţelor bibliografice este interzisă
c) permite rezumarea rezultatelor obţinute, pentru a putea evalua dacă scopul propus iniţial a
fost atins, sau nu
d) impune discutarea critică şi obiectivă a lucrării, pentru aprecierea calităţii şi validităţii
rezultatelor
e) impune compararea rezultatelor proprii cu rezultatele altor autori.
28. Referinţele bibliografice c
a) sunt introduse (citate) exclusiv în text
b) sunt introduse exclusiv la finalul lucrării de licenţă (Bibliografie)
c) nu pot fi introduse în secţiunea Rezultate
d) nu pot fi citate de mai multe ori
e) pot fi preluate din alte surse, fără a necesita lectura documentelor primare.
29. Nu pot fi utilizate, ca referinţe bibliografice: a
a) comunicările orale
b) articole originale
c) tratate
d) monografii
e) articole tip review.
30. În elaborarea lucrării de licenţă, succesiunea etapelor este următoarea: c
a) cercetarea propriu-zisă, documentarea, redactarea
b) documentarea, redactarea, cercetarea propriu-zisă
c) documentarea, cercetarea propriu-zisă, redactarea
d) toate variantele de răspuns sunt corecte
e) nici o variantă de răspuns nu este corectă.
31. Următoarele afirmaţii referitoare la referinţele bibliografice sunt adevărate, cu excepţia: b
a) permit trimiterea cititorului la documentele primare
b) excesul lor reflectă întotdeauna multitudinea de cunoştinţe şi spiritului critic al autorului
c) se citează numai documente publicate, citite şi alese pentru valoarea lor
d) citarea unei referinţe poate fi repetată de mai multe ori
e) scrierea lor se face, obligatoriu, utilizând unul dintre cele 3 sisteme de scriere a referinţelor
bibliografice: autor-dată (Harvard), numeric-secvenţial (Vancouver), alfabetic-numeric.
32. Singurul capitol al lucrării de licenţă în care se pot face comentarii şi interpretări personale este b
capitolul:
a) material şi metodă
b) discuţii
c) rezultate
d) concluzii
e) scopul (motivaţia) şi obiectivele studiului personal.
33. Un document primar: d
a) oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare, permiţând regăsirea
acestora
b) este un instrument de lucru, rezultat al unei documentări specializate
c) semnalează sau prezintă documente secundare
d) oferă elemente de cunoaştere propriu-zisă (informaţii originale), însoţite de informaţii
bibliografice
e) toate variantele de răspuns sunt corecte.
34. Oricare dintre documentele enumerate mai jos este un document primar, cu excepţia: c
a) carte
b) un articol original
c) lista bibliografica pe subiect
d) revista medicala
e) un CD.
35. Oricare dintre documentele enumerate mai jos este un document secundar, cu excepţia: e
a) un index de revistă
b) bază de date
c) un catalog de biblioteca
d) lista bibliografica pe subiect
e) teză de doctorat.
36. Procesul de documentare se poate realiza urmărind: e
a) cuvinte-cheie
b) numele unui anumit autor
c) numele unei anumite reviste/cărţi/edituri
d) numele unor site-uri specializate
e) toate variantele de răspuns sunt corecte.
37. Sursele (documentele) secundare pot avea următoarele forme de prezentare: e
a) reviste de semnalare
b) reviste analitice
c) sisteme de catalogare-indexare în biblioteci
d) servicii de difuzare personalizată a documentelor
e) toate variantele de răspuns sunt corecte.
38. Frecvenţa absolută este: a
a) efectivul F al unei valori luate în studiu
b) raportul dintre frecvenţa absolută (F) şi numărul „n” de observaţii
c) frecvenţa exprimată procentual
d) valoare lui p0.05
e) valoarea lui F.
39. Frecvenţa relativă este: b
a) efectivul F al unei valori luate în studiu
b) raportul dintre frecvenţa absolută (F) şi numărul „n” de observaţii
c) frecvenţa exprimată procentual
d) frecvenţa cumulată
e) valoarea lui p0.01.
40. Punctul median indică: d
a) “limitele reale” ale fiecărei clase
b) valoarea care se găseşte exact în centrul clasei
c) măsura limită a fiecărei clase
d) semisuma limitelor fiecare clase
e) limita inferioară a clasei.
41. Intervalul de clasă este folosit când: a
a) valorile studiate pot lua orice valoare într-un interval dat
b) variabila studiată este de tip discret
c) variabila este nominală
d) variabila este binară
e) variabila este ordinală.
42. Suma frecvenţelor absolute (F) a „N” observaţii este: c
a) 1
b) 100
c) N
d) N/100
e) 0.
43. Suma frecvenţelor relative (fr) a „N” observaţii este: c
a) 100
b) N
c) 1
d) N * 100
e) 0.
44. Principalele tipuri de diagrame de frecvenţă sunt: a
a) simetrice, asimetrice, hiperbolice, bimodale
b) simetrice, asimetrice, unidimendionale, bidimensionale
c) unidimensionale, bidimensionale, tridimensionale
d) simetrice, asimetrice, hiperbolice
e) normale.
45. Poligonul de frecvenţă este: b
a) linia poligonală care uneşte marginile inferioare ale dreptunghiurilor histogramei
reprezentative a unei serii de frecvenţe
b) linia poligonală care uneşte mijloacele marginilor superioare ale fiecărui dreptunghi al
histogramei reprezentative a unei serii de frecvenţe
c) coincide cu marginile superioare ale dreptunghiurilor histogramei reprezentative a unei serii
de frecvenţe
d) linia poligonală care uneşte colţurile inferioare ale dreptunghiurilor histogramei
reprezentative a unei serii de frecvenţe
e) linia poligonală care uneşte colţurile superioare ale dreptunghiurilor histogramei
reprezentative a unei serii de frecvenţe.
46. Mediana este: a
a) valoarea de la mijlocul seriei de observaţii după ordonarea crescătoare sau descrescătoare
n

b) are formula: x i
x i 1

n
c) reprezintă diferenţa între cea mai mică şi cea mai mare valoare a seriei
d) reprezintă valoarea maximă din seria de observaţii
e) reprezintă valoarea minimă din seria de observaţii.
47. n 2 a
 ( xi  x)
  i 1

Formula următoare , n 1 , reprezintă:


a) deviaţia standard
b) varianţa
c) eroarea standard
d) deviaţia absolută de la medie
e) pătratul deviaţiei absolute de la medie.
48. Modulul este: d
a) valoarea de la mijlocul seriei de observaţii după ordonarea crescătoare sau descrescătoare
b) valoarea maximă din seria de observaţii
c) diferenţa între cea mai mică şi cea mai mare valoare a seriei
d) valoarea care are frecvenţa cea mai mare din setul de observaţii
e) valoarea minimă din seria de observaţii.
49. Diagrama reprezintă: c

a) diagrama simetrică
b) diagrama asimetrică
c) diagrama cumulată a distribuţiei normale
d) diagrama bimodală
e) diagrama hiperbolică.
50.  xm  2 a
1
Formula y  e 2 2 (m-media, 2 - varianţa) reprezintă:
  2 
a) ecuaţia curbei Gauss
b) abaterea standard a unei distribuţii
c) varianţa
d) coeficientul de variabilitate
e) asimetria.
51. În prezent, cel mai frecvent utilizat criteriu de evaluare este: c
a) decesul
b) boala
c) calitatea vieţii
d) insatisfacţia
e) disconfortul.
52. Capacitatea cea mai puternică de a dovedi cauzalitatea o au: c
a) studiile ecologice (de corelaţie)
b) studiile transversale
c) trialurile clinice controlate, randomizate
d) studiile caz-martor
e) studiile de cohortă.
53. Referitor la alegerea cazurilor şi martorilor într-un studiu caz-martor, următoarele afirmaţii sunt c
adevărate, cu excepţia:
a) trebuie să existe criterii comune de includere pentru cazuri şi martori
b) originea cazurilor este importantă pentru generalizarea rezultatelor
c) numărul martorilor trebuie să fie mult mai mic decât cel al cazurilor
d) trebuie să existe criterii comune de excludere pentru ambele grupuri (cazuri/martori)
e) martorii trebuie să provină din aceeaşi populaţie ca şi cazurile sau o populaţie similară.
54. Următoarea afirmaţie legată de analiza şi interpretarea datelor într-un studiu caz-martor este a
adevărată:
a) se calculează raportul şanselor / odds ratio (OR)
b) se calculează riscul relativ (RR)
c) se calculează riscul atribuabil
d) se calculează incidenţa bolii
e) se calculează prevalenţa bolii.
55. Într-un studiu caz-martor care evaluează relaţia de cauzalitate dintre fumat şi cancerul a
bronhopulmonar, valoarea OR este > 1. Cum interpretaţi acest rezultat?
a) fumatul este un factor de risc pentru cancerul bronhopulmonar
b) fumatul este un factor indiferent pentru cancerul bronhopulmonar
c) fumatul este un factor protector pentru cancerul bronhopulmonar
d) relaţia de cauzalitate nu poate fi apreciată
e) nici un răspuns nu este corect.
56. Într-un studiu caz-martor referitor la relaţia dintre terapia hormonală de substituţie (THS) şi c
cancerul de ovar, valoarea OR a fost de 2,75. Cum interpretaţi acest rezultat?
a) THS este un factor indiferent pentru cancerul ovarian
b) THS este un factor protector pentru cancerul ovarian
c) şansa de expunere la THS în rândul femeilor cu cancer ovarian este de 2,75 ori mai mare
comparativ cu şansa de expunere la THS a martorilor
d) nici un răspuns nu este corect
e) riscul celor expuşi la THS de a face cancer ovarian este de 2,75 ori mai mare comparativ cu
riscul de a face boala al celor neexpuşi.
57. Următoarele afirmaţii despre studiul retrospectiv sunt adevărate, cu excepţia: c
a) se preferă în situaţia unor boli cu perioadă lungă de incubaţie
b) reduce riscul erorilor introduse ca urmare a fluctuaţiilor în interiorul populaţiei studiate
c) necesită timp de supraveghere
d) metodă utilă pentru verificarea preliminară a unor ipoteze
e) într-un studiu caz-martor factorii de risc sunt evaluaţi în trecut.
58. Următoarele valori se calculează în studiile de cohortă, cu excepţia: d
a) riscul relativ
b) incidenţa bolii la persoanele expuse
c) riscul atribuabil
d) Odds ratio (raportul şanselor)
e) incidenţa bolii la persoanele neexpuse.
59. Studiile de fază I fac aprecieri privind: a
a) siguranţa şi toleranţa produsului
b) eficacitatea optimală a tratamentului
c) eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate
d) nici un răspuns nu este corect
e) efectele pe termen lung (indicaţii noi/efecte indezirabile).
60. Studiile de fază II fac precizări privind: c
a) siguranţa şi toleranţa produsului
b) efectele pe termen lung (indicaţii noi/efecte indezirabile)
c) eficacitatea optimală a tratamentului
d) eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate
e) toate răspunsurile sunt corecte.
61. Studiile de fază III fac precizări privind: b
a) eficacitatea optimală a tratamentului
b) eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate
c) siguranţa şi toleranţa produsului
d) efectele pe termen lung (indicaţii noi/efecte indezirabile)
e) nici un răspuns nu este corect.
62. Studiile de fază IV fac precizări privind: a
a) efectele pe termen lung (indicaţii noi/efecte indezirabile)
b) siguranţa şi toleranţa produsului
c) eficacitatea produsului prin studii extinse, randomizate
d) eficacitatea optimală a tratamentului
e) toate răspunsurile sunt corecte.
63. Într-un trial clinic, după alternativa de tratament, se pot compara următoarele: d
a) acelaşi grup, înainte şi după tratament
b) un grup tratat cu un grup netratat
c) un grup tratat cu tratament standard cu un grup tratat cu tratamentul actual
d) toate răspunsurile sunt corecte
e) un grup tratat cu tratament activ versus un grup care primeşte placebo.
64. Următoarele modificări pot surveni pe parcursul unui trial clinic: a
a) toate răspunsurile sunt corecte
b) legate de complianţa la tratament
c) legate de pierderea din observaţie
d) legate de schimbarea criteriilor de diagnostic
e) legate de schimbarea pacientului în alt grup de studiu.
65. Puterea asocierii între expunere şi boală este cel mai bine măsurată de: a
a) riscul relativ
b) riscul atribuibil (atribuabil)
c) nici un răspuns nu este corect
d) incidenţa bolii la persoanele expuse
e) coeficientul de corelaţie.
66. Pentru a evalua asocierea dintre o anumită boală şi un anumit factor, un grup de cercetători a b
efectuat un studiu caz-martor în care au inclus 100 de cazuri şi 100 de martori. Au calculat valoarea
odds ratio (OR) care a fost 3. Care din următoarele afirmaţii este adevărată?
a) deoarece OR este > 1, factorul studiat este un factor de protecţie
b) şansa celor bolnavi de a fi fost expuşi în trecut factorului de risc studiat este de 3 ori mai
mare comparativ cu şansa celor fără boală de a fi fost expuşi acţiunii aceluiaşi factor
c) cercetătorii ar fi trebuit să calculeze riscul relativ (RR) şi nu OR
d) conform valorii OR, factorul studiat este un factor indiferent şi nu are legătură cu boala
studiată
e) nici un răspuns nu este corect.
67. Când comparăm trialurile clinice randomizate controlate cu studiile de cohortă, care dintre c
următoarele afirmaţii este adevărată:
a) ambele sunt studii prospective
b) rezultatele unui trial clinic randomizat controlat sunt mai puţin generalizabile decât
rezultatele unui studiu de cohortă
c) răspunsurile A, B, şi D sunt adevărate
d) este mai puţin probabil ca rezultatele unui trial clinic randomizat controlat să fie influenţate
de factorii de confuzie comparativ cu studiile de cohortă
e) nici un răspuns nu este corect.
68. Ce tip de studiu recomandaţi a fi efectuat dacă se doreşte evaluarea eficacităţii unui tratament, a
pentru a obţine rezultate cât mai valide din punct de vedere metodologic?
a) studiu (trial clinic) randomizat controlat
b) studiu descriptiv
c) studiu caz-martor
d) studiu transversal
e) trial clinic nerandomizat.
69. Un număr de 300 de bolnavi nou diagnosticaţi cu cancer de col uterin au fost alocaţi în două b
grupuri: unul care primeşte doar tratament chirurgical şi un altul la care se practică excizie
chirurgicală plus radioterapie. Cărui tip de studiu corespunde protocolul ales?
a) caz-martor
b) trial clinic
c) cohortă
d) cazuri raportate
e) serie de cazuri.
70. Printre obiectivele cele mai frecvente ale unui studiu epidemiologic se numără: b
a) evaluarea evoluţiei sau prognosticului unei boli
b) toate răspunsurile sunt corecte
c) aprecierea performanţelor testelor diagnostice
d) cercetarea impactului unei intervenţii
e) demonstrarea cauzalităţii.
71. Partea generală a lucrării de licenţă: b
a) reprezintă jumătate din ansamblu lucrării
b) include obligatoriu referinţe bibliografice
c) nu include referinţe bibliografice
d) include rezultatele personale obţinute
e) reprezintă două treimi din ansamblu lucrării.
72. În lucrarea de licenţă, precizia în redactarea ştiinţifică este reflectată cel mai clar în: b
a) Partea generală (Stadiul cunoaşterii)
b) secţiunile Material şi metodă, Rezultate
c) secţiunea Discuţii
d) secţiunea Concluzii
e) secţiunea Obiectului şi motivaţia studiulu personal.
73. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la realizarea reprezentărilor grafice este adevărată? b
a) graficele „camembert” permit comparaţia statistică
b) graficele „camembert” sunt destinate prezentării procentelor
c) histogramele sunt recomandate pentru prezentarea procentelor
d) histogramele permit vizualizarea distribuţiei valorilor individuale, precum şi a
prezenţei/absenţei unei corelaţii
e) curbele de distribuţie permit concretizarea datelor individuale (distribuţia acestora) sau
concretizarea existenţei/absenţei unei corelaţii între variabila x şi y.
74. În conceperea tabelelor trebuie respectată una dintre următoarele reguli: a
a) titlul tabelului are valoarea de legendă şi este scris deasupra tabelului
b) titlul tabelului are valoarea de legendă şi este scris sub tabel
c) tabelul include informaţii grafice
d) informaţia din coloane corespunde variabilelor controlate sau explicative
e) informaţia din coloane corespunde variabilelor măsurate sau explicate.
75. Următoarele afirmaţii referitoare la Sistemul Harvard de scriere a referinţelor sunt adevărate, cu b
excepţia:
a) face dificilă lectura textului
b) are un risc mare de eroare, rezultat din introducerea unei noi referinţe
c) în lista finală prezentarea este strict alfabetică
d) în lista finală prezentarea nu presupune numerotare
e) în text, se citează numele autorului/autorilor şi anul publicaţiei.
76. Următoarele afirmaţii referitoare la sistemele de scriere a referinţelor sunt adevărate, cu excepţia: a
a) sistemul Vancouver este un sistem alfabetic-numeric
b) sistemul Vancouver este un sistem numeric-secvenţial
c) sistemul Harvard este un sistem tip autor-an
d) sistemul Harvard este cel mai practic de utilizat în faza de pregătire a unei lucrări
e) sistemul numeric-secvenţial facilitează lectura.
77. În Sistemul Vancouver: b
a) în text, referinţele sunt numerotate cu cifre romane, în ordinea apariţiei, în paranteze
b) în text, referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei, în paranteze
c) dacă o referinţă este citată de mai multe ori, de fiecare dată se atribuie un număr nou
d) în paranteze, referinţele sunt introduse în ordinea anului de apariţie
e) la introducerea unei noi referinţe bibliografice, riscul de eroare este minim.
78. În sistemul alfabetic-numeric b
a) în text, referinţele sunt numerotate cu cifre arabe, în ordinea apariţiei, în paranteze
b) în lista de referinţe, clasificarea se face alfabetic
c) în lista de referinţe, criteriul alfabetic nu are importanţă
d) lista de referinţe nu se numerotează
e) la introducerea unei noi referinţe bibliografice, riscul de eroare este minim.
79. În evaluarea lucrării de licenţă, comisia examinatoare urmăreşte: e
a) semnificaţia şi actualitatea subiectului ales
b) seriozitatea documentării ştiinţifice, reflectată prin alegerea referinţele bibliografice şi
modul de citare a acestora
c) dezvoltarea argumentaţiei logice pentru derularea cercetării
d) calitatea expunerii orale şi modul de susţinere, în discuţiile ulterioare, a punctelor de vedere
ilustrate de lucrare (“presentation and defense of a thesis”)
e) toate variantele de răspuns sunt corecte.
80. În procesul de selecţie al articolelor prin lectură rapidă, cel mai important element urmărit este: c
a) titlul articolului
b) elementele de originalitate
c) respectarea principiilor de redactare ştiinţifică
d) numărul de referinţe bibliografice existente
e) cuvintele-cheie alese.
81. Documentele/sursele secundare au următoarele caracteristici, cu excepţia: c
a) includ reviste de semnalare
b) includ reviste analitice
c) prezintă articolele in extenso
d) oferă numai informaţii bibliografice, prin trimitere la documente primare
e) includ baze de date în format electronic.
82. Cuvintele-cheie sunt alese: b
a) aleator
b) conform listei MeSH – Medical Subject Heading
c) la indicaţia editorilor revistei, în conformitate cu Instrucţiunile pentru autori
d) pentru a acoperi întregul domeniu în care se încadrează articolul
e) conform listei Current Contents.
83. Prima definiţie a documentării a fost formulată în anul: c
a) 1610
b) 1840
c) 1895
d) 1920
e) 1960.
84. Următoarele afirmaţii despre Factorul de impact sunt adevărate, cu excepţia: e
a) este unitatea care măsoară importanţa unei reviste ştiinţifice (scientometrie)
b) este calculat de Thomson Reuters
c) este calculat de National Library of Medicine, SUA
d) ierarhizează revistele cotate ISI
e) valoarea sa, odată calculată, nu se modifică.
85. Următoarele afirmaţii despre Current Contents sunt adevărate, cu excepţia: e
a) este un document secundar (o sursă secundară)
b) este o revistă de semnalare
c) este un produs Thomson Reuters
d) include un index pe subiecte şi un index pe autori
e) apare cu o periodicitate bianuală (la interval de 6 luni).
86. Biological Abstract este: b
a) revistă de semnalare (tip revistă de sumarii ale periodicelor)
b) revistă analitică (tip buletin de rezumate)
c) revistă de semnalare (tip index de semnalare)
d) un catalog de bibliotecă
e) nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
87. Măsurile valorilor centrale sunt: a
a) varianţa, deviaţia standard, eroarea standard, rangul (amplitudinea)
b) media aritmetică, mediana, modulul
c) rangul, modulul, deviaţia standard
d) mediana, deviaţia standard, eroarea standard, rangul
e) mediana, modulul.
88. Rangul (amplitudinea): c
a) este o valoarea de la mijlocul seriei de observaţii
n

b) are formula: x i
x i 1
n
c) reprezintă diferenţa între cea mai mică şi cea mai mare valoare a seriei
d) reprezintă valoarea maximă din seria de observaţii
e) reprezintă valoarea minima din seria de observaţii.
89. Dat setul de date (7, 9, 13, 6, 10) valoarea medianei este: a
a) 9
b) 10
c) 8
d) 13
e) 6.
90. Dat setul de date (7, 10, 9, 13, 9, 10, 6, 10) modul este: c
a) 6
b) 9
c) 10
d) 13
e) 7.
91. Rangul (amplitudinea) din setul de date X = (7, 5, 10, 4, 8, 5, 8, 9, 7) este: a
a) 10 – 4 = 6
b) 7 – 7 = 0
c) 8 – 5 = 3
d) 10
e) 4.
92. Diagrama de dispersie permite determinarea tipului de corelaţie (x,y): b

4,5
4
3,5
3
2,5
y
2
1,5
1
0,5
0
0 0,5 1 1,5 2 2,5
x

a) zero
b) pozitivă
c) negativă
d) nu se poate preciza tipul de corelaţie
e) problema nu este pusă bine.
93. Diagrama de dispersie permite determinarea tipului de corelaţie (x,y): c

3,5
3
2,5
2
y
1,5
1
0,5
0
0 0,5 1 1,5 2 2,5
x

a) zero
b) pozitivă
c) negativă
d) nu se poate preciza tipul de corelaţie
e) problema nu este pusă bine.
94. Diagrama de dispersie permite determinarea tipului de corelaţie (x,y): a

y3

0
0 2 4 6 8
x

a) zero
b) pozitiva
c) negativa
d) nu se poate preciza tipul de corelaţie
e) problema nu este pusă bine.
95. Indicatorii tendinţei centrale sunt: a
a) media, mediana, modul
b) numai media
c) numai mediana
d) numai modul
e) modul şi mediana.
96. Indicatori împrăştierii datelor sunt: a
a) rangul (amplitudinea), abaterea standard, dispersia
b) media
c) mediana
d) modul
e) media armonică.
97. Variabila nominală este: b
a) dată numerică
b) dată calitativă
c) constantă
d) variabilă
e) variabilă discretă.
98. Variabila binară este: b
a) dată numerică
b) dată calitativă
c) constantă
d) variabilă continuă
e) variabilă discretă.
99. Într-o populaţie distribuită normal: a
a) media, mediana şi modulul sunt egale
b) numai media şi mediana sunt egale
c) numai mediana şi modulul sunt egale
d) numai media şi modulul sunt egale
e) toate sunt diferite.
100. Într-un studiu de tip trial clinic, criteriile de excludere pot fi: e
a) patologie asociată
b) contraindicaţii pentru tratament
c) posibilităţi reduse de supraveghere până la sfârşitul studiului
d) formele atipice sau cele cu gravitate crescută
e) toate răspunsurile sunt corecte.
101. Într-un studiu de corelaţie coeficientul „r” are valoarea 0,6. Precizaţi cum se interpretează acest d
rezultat din punct de vedere al asocierii dintre variabilele studiate:
a) asocierea este puternică
b) asocierea este slabă
c) nu există asociere
d) asocierea este moderată
e) asocierea este neglijabilă.
102. Studiul „Cancerul şi Hormonii Steroizi” (CASH), în care femeile cu cancer de sân şi un grup de c
comparaţie incluzând femei fără cancer de sân au fost chestionate referitor la utilizarea anterioară
de contraceptive orale, este un exemplu de studiu?
a) tip trial clinic
b) studiu de cohortă
c) studiu caz-martor
d) studiu descriptiv
e) studiu experimental.
103. Un epidemiolog conduce un studiu în care sunt incluse 5.000 de persoane cu hiperlipidemie şi cu a
valori normale ale profilului lipidic. Acesta trebuie să urmărească valorile profilului lipidic pentru
toţi participanţii pentru a observa apariţia accidentelor vasculare la aceşti subiecţi. Scopul studiului
este confirmarea faptului că hiperlipidemia creşte riscul de a dezvolta accidente vasculare. Acest
studiu este:
a) un studiu de cohortă prospectiv
b) un studiu retrospectiv
c) un studiu transversal
d) nepotrivit pentru scopul propus
e) serie de cazuri.
104. După Sackett, următoarele tipuri de studii aparţin nivelului 1 al probelor ştiinţifice din literatură: b
a) trialurile clinice fără randomizare
b) metaanaliza studiilor clinice randomizate
c) studiile de cohortă
d) seriile de cazuri
e) studiile comparative cu serii istorice.
105. Dacă aveţi de studiat relaţia de cauzalitate dintre estrogenoterapia în postmenopauză şi cancerul de a
ovar (care este o afecţiune rară), ce tip de studiu este mai potrivit a fi utilizat?
a) caz-martor
b) cohortă
c) trial clinic
d) metaanaliză
e) descriptiv.
106. Ştiind că asocierea dintre fumat şi cancerul bronhopulmonar este una puternică, ce tip de studiu d
consideraţi că este mai potrivit pentru a evalua relaţia dintre factorul de risc menţionat şi tipul de
neoplazie amintit, în populaţia României?
a) studiu de prevalenţă
b) studiu retrospectiv
c) studiu caz-martor
d) studiu prospectiv
e) studiu de corelaţie.
107. Consumul de alcool şi fumatul sunt factori cauzali care contribuie la apariţia cancerului esofagian. b
Rezultatele unui studiu care evaluează relaţia dintre fumat şi acest tip de neoplazie (esofagiană), dar
care nu ia în considerare consumul de alcool, pot fi influenţate semnificativ de următoarea categorie
de erori:
a) erori de anamneză
b) erori legate de prezenţa factorilor confundanţi
c) erori de selecţie
d) erori legate de alegerea protocolului de studiu
e) toate răspunsurile sunt corecte.
108. Care dintre studiile epidemiologice oferă rezultatele cu acurateţea cea mai mare: a
a) metaanaliza
b) studiile transversale
c) trialurile clinice randomizate dublu orb
d) studiile de cohortă
e) studiile caz-martor.
109. Care dintre următoarele afirmaţii descrie o metaanaliză: a
a) un studiu care realizează o sinteză a mai multor studii pe aceeaşi temă, care pot utiliza
metode diferite, număr diferit de participanţi, proceduri diferite de control al erorilor sau
diferite instrumente de măsurare
b) studiul care analizează studii cu un număr foarte mare de subiecţi
c) un studiu care analizează metodele de analiză statistică din variate studii
d) un studiu care stabileşte validitatea externă a unor studii
e) nici un răspuns nu este corect.
110. Thomson – Reuters oferă utilizatorului următoarele “produse” cu rol în documentarea ştiinţifică, cu c
excepţia:
a) Master Journal List
b) Science Citation Index
c) PubMed
d) Current Contents
e) ISI Web of Knowledge.
111. Index Medicus are următoarele caracteristici: b
a) este un index de semnalare, editat de editura Elsevier
b) semnalează noile articole originale din periodice, cu clasificare pe subiecte şi pe autori
c) este un buletin de anunţare a documentelor încă nepublicate
d) are o periodicitate de apariţie bilunară
e) este index de semnalare, editat de Thomson Reuters.
112. PubMed este o sursă secundară produsă de: b
a) Thomson Reuters
b) National Library of Medicine, SUA
c) editura Elsevier
d) editura Springer
e) editura Lippincott.
113. Lista cuvintelor-cheie pentru domeniul bio-medical este publicată de către: d
a) Comitetul Internaţional al Redactorilor Jurnalelor Medicale
b) Thomson Reuters
c) Editura Elsevier
d) National Library of Medicine, SUA
e) toate variantele de răspuns sunt corecte.
114. Prima definiţie a documentării a fost formulată de: c
a) George Emil Palade, laureat al premiului Nobel pentru Medicina în 1974
b) Leonardo da Vinci
c) Otlet si Lafontaine, avocaţi belgieni
d) Paul Langerhans, care a descris pentru prima dată insulele Langerhans la nivelul
pancreasului
e) Paul Ehrlich, laureat al premiului Nobel pentru Medicina în 1908.
115. În domeniul bio-medical, revistele care au cel mai mare factor de impact sunt: c
a) British Medical Journal
b) American Journal of Surgery
c) Nature şi Science
d) Blood
e) Lancet.
116. Lista revistelor indexate şi cotate ISI se găseşte în: d
a) PubMed
b) Scopus
c) Science Citation Index
d) Master Journal List
e) Le Medexpress.
117. Următoarele afirmaţii despre Science Citation Index sunt corecte, cu excepţia: b
a) este un document secundar (o sursă secundară), produs de Thomson Reuters
b) prezentarea articolelor include şi rezumatul acestora
c) utilizează citările articolelor din periodice după principiul “un articol care citează un altul are
probabil un punct comun cu acesta”
d) utilizează articole cunoscute, pentru a găsi articole apărute ulterior
e) permite o investigaţie pe cuvinte cheie, subiecte sau numele autorilor.
118. Următoarea distribuţie este: c

330
350 302286
300
Frecvenţa absolută

250 195
200
150
100 40 39 42
50 23 22 24 23 21 20 35 36 34 37 32
0
5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 65 70 75 80
Vârstă

a) simetrică
b) bimodală
c) hiperbolică (în forma literei J)
d) asimetrică
e) biunivocă.
119. Înălţimea într-un eşantion de observaţii este variabilă: c
a) discretă
b) nominală
c) continuă
d) binară
e) ordinală.
120. Următoarea distribuţie este: b

30

25

Frecventa absoluta
20

15

10

0
10 20 30 40 50 60 70 80

Varsta

a) simetrică
b) bimodală
c) hiperbolică (în forma literei J)
d) normală
e) unimodală.
121. După administrarea unui somnifer într-un grup de 11 subiecţi, se observă un timp mediu de somn de e
10.6 h, cu o abatere standard de 2.3 h. La un alt grup de 13 subiecţi, s-a observat o durată de somn
de 8.1 h, cu o abatere de 1.9 h. Se da: Fcalculat =1.46, t0.05 = 2.76.
a) există diferenţă statistică
b) nu există diferenţă semnificativ statistică
c) nu putem spune dacă există sau nu diferenţă semnificativ statistică
d) nu avem informaţii suficiente
e) nu este bine pusă problema.
122. După administrarea unui somnifer într-un grup de 11 subiecţi, se observă un timp mediu de somn de b
10.6 h, cu o abatere standard de 2.3 h. La un alt grup de 13 subiecţi, s-a observat o durată de somn
de 8.1 h, cu o abatere de 1.9 h. Se da: Fcalculat =1.46, F0.05 = 2.76.
a) există diferenţă statistică
b) nu există diferenţă semnificativ statistică
c) nu putem spune dacă exista sau nu diferenţă semnificativ statistică
d) nu avem informaţii suficiente
e) nu este bine pusă problema.
123. Ipoteza nulă presupune: a
a) absenţa unor deosebiri care pot apărea în orice problemă de comparare statistică
b) imposibilitatea de a putea decide dacă este sau nu o diferenţă semnificativ statistică între
două eşantioane luate în studiu
c) prezenţa unor deosebiri care pot apărea în orice problemă de comparare statistică
d) este o valoare numerică ce ne permite stabilirea cu exactitate a unei diferenţe semnificativ
statistice
e) este o valoare calitativă ce ne permite stabilirea cu exactitate a unei diferenţe semnificativ
statistice.
124. Într-o populaţie distribuită normal: a
a) aproximativ 95% din populaţie este situată în interiorul unui raport critic ( m+/- 2σ)
b) aproximativ 68% din populaţie este situată în interiorul unui raport critic ( m+/- 2 σ)
c) aproximativ 99% din populaţie este situată în interiorul unui raport critic ( m+/- 2 σ)
d) aproximativ 80% din populaţie este situată în interiorul unui raport critic ( m+/- 2 σ)
e) aproximativ 50% din populaţie este situată în interiorul unui raport critic ( m+/- 2 σ).

1 – 50 întrebări uşoare
51 – 99 întrebări medii
100 – 124 întrebări dificile.