Curs 1- 2017

Producerea energiei electrice si termice

 Curs 1- 2017

CONTINUT:
1 Generalitati
1.1 Definitii
1.2 Surse de energie primara
1.3 Clasificarea centralelor electrice
1.4 Curbe de sarcină
1.5 Curba de sarcină zilnică
 1. GENERALITATI
1.1. Definitii

• Producerea energiei electrice reprezintă procesul de transformare a

diferitelor forme de energie primară în energie electrică, în cadrul unor
instalaţii specializate, de complexitate mare, denumite centrale electrice.

• Centrala electrică reprezintă un ansamblu de instalaţii complexe, în care se

asigură condiţiile pentru conversia unei forme primare de energie în
energie electrică. Ea materializează tehnologic o concepţie de conversie.
 Energie primară, secundară si finală
Energie primară este încorporată în resurse naturale care nu au fost supuse
conversiei sau transformării artificiale (ex: cărbune, lumina soarelui, uraniu).
 Energie primară, secundară si finală
Energetia secundară, sau energie derivată, se obține din transformarea
surselor de energie primară. De exemplu, energia cărbunelui poate fi
transformată în energie electrică. Țițeiul poate fi rafinat în diferite clase
de păcură.
 Energie primară, secundară si finală

Energia finală, se referă de exemplu, la energia electrică consumată de

către utilizatorii finali, cum ar fi calculatoarele sau procesele de fabricatie.
 Energie primară, secundară si finală

Energie Energie
Energie
secundară
Primară 35 unitati
finală
33 unitati
100 unitati
 Introducere- Surse de energie primară

Pierderi
65 Unitati Pierderi energie
Carbune
din conversie de 67%
100
Unitati
Gaz natural consumate
Petrol 2unit. Pierderi de T si D
Rezidential
Nuclear 35 Unitati de Eng. Consum Electricitat
Secundara final Comercial e vanduta,
Regenerabile Industrial 33%
 1.2. Surse de energie primară

Surse de energie

Neregenerabile
Regenerabile
(Finite)
 1.2. Surse de energie primară
Din punct de vedere al modului în care se definesc rezervele
corespunzătoare surselor finite de energie, se disting:
Surse de
energie Rezerva certă

Rezerva certă recuperabilă

Regenerabile Neregenerabile
(Finite) Rezerva adiţională:
certificată prin măsurători, dar a cărei exploatare nu este
rentabilă pentru condiţiile tehnologice şi economice
curente;
rezultată în urma unor estimări care se referă atât la
porţiuni neexploatate ale unor zăcăminte cunoscute, cât
şi la regiuni care oferă condiţii geologice favorabile.

Rezerva adiţională recuperabilă

 1.2. Surse de energie primară
Sursele regenerabile se caracterizează prin:
Surse de
Potenţialul teoretic brut: Reprezintă energia care ar deveni energie
disponibilă prin conversia în energie utilă a tuturor
fluxurilor naturale de energie regenerabilă, cu o eficienţă
de 100 %. Neregen
Regenerabile erabile
Potenţial tehnic: Reprezintă cota din potenţialul teoretic (Finite)
brut care poate fi convertită în energie utilă, ţinând seama
de nivelul de dezvoltare tehnologic şi de posibilitatea de
utilizare a acesteia de către societatea umană (geografia
umană).

Potenţial economic: Reprezintă cota din potenţialul tehnic

care poate fi convertită în energie utilă, în condiţii de
rentabilitate economică.
 1.2. Surse de energie primară

Hidraulica

Solara Surse de energie

Eoliana

Geotermala
Neregenerabile
Maree Regenerabile (Finite)

Valuri

Biomasa

Hidrogen
1.2. Surse de energie primară

Valoare energetica in funcţie de combustibil

Rezervele mondiale de cărbune şi nivelul de
producţie corespunzător (2011)
Raport WER 2013:

- Cel mai răspândit

combustibil fosil -75 ţări

-În producţia mondială

de energie, în proporţie
de 40% in scadere, dar in
crestere in valori absolute;

-Doar China utilizează în

prezent o cantitate de
cărbune egală cu cea
utilizată de restul lumii;

-Rezerva mondială de
cărbune a scăzut cu
14% între 1993 şi 2011,
în timp ce producţia de
energie a crescut cu peste
68%
Rezerva mondială de petrol şi producţia
corespunzătoare (2011)
- rezervele mondiale sunt cu
60% mai mari în prezent,
comparativ cu 20 de ani în
urmă iar producţia a crescut
cu peste 25%;

-cea mai răspândită utilizare

la nivel mondial;

-creştere constantă a între

2000 şi 2009, jumătate din
aceste creşteri fiind datorate
petrolului provenit din
nisipurile bituminoase din
Canada şi revizuirii
rezervelor din ţările OPEC:
Iran, Venezuela şi Catar;

- +rezerve neconvenţionale de
petrol rezervele mondiale de
petrol ar fi de 4X mai mari faţă
de cea din prezent.
Rezerva mondială de gaze naturale şi producţia
corespunzătoare (2011) -Combustibil fosil ce are
contribuţii majore în
economia mondială.

-Cel mai curat dintre

combustibilii fosili, este din
abundenţă şi foarte flexibil;

- Din ce în ce mai des utilizat în

cele mai noi şi eficiente
tehnologii de producere a
energiei, cum ar fi Ciclu
Combinat Gaze-Abur, cu
randamente electrice de peste
60%.

-Rezervele de gaz natural

convenţional au crescut cu
aproximativ 36% în ultimele
două decade, în timp ce
producţia sa a crescut cu 61%.
 1.3. Clasificarea centralelor electrice
Centralele electrice se pot clasifica în funcţie de mai multe criterii, cum ar fi:
tipul energiei primare utilizate,
tipul energiei utile produse,
destinaţia centralei,
puterea totală şi unitară a grupurilor din structură,
agenţii energetici folosiţi şi parametrii acestora,
tipul maşinii energetice, etc.

În Tabelul 2.1 se prezintă clasificarea centralelor electrice după criteriul energiei

primare utilizate, evidenţiindu-se lanţul transformărilor energetice până la forma
finală de energie.
 Modul de Lanţul
Nr. Tipul de energie primară
transformare transformărilor Categorii de centrale electrice
crt. utilizată
al energiei primare energetice
1. Combustibili fosili (cărbune, gaz natural, Ardere energie chimică  CCA: centrală convenţională cu abur
păcură), surse energetice  - CTE: centrală termoelectrică de condensaţie
secundare (deşeuri menajere şi energie termică pură
industriale, gaz de rafinărie, gaz de  - CET: centrală electrică de cogenerare
furnal, etc.), biomasă energie mecanică (termoficare)
  ITG: instalaţii de turbine cu gaze
energie electrică  CCGA: ciclu combinat gaze-abur
 CDE: centrală electrică cu motoare Diesel
2. Combustibili nucleari naturali, Fisiune nucleară energie nucleară  CNE - centrală nuclearoelectrică
îmbogăţiţi sau obţinuţi prin 
reproducere în reactor energie termică

energie mecanică

energie electrică
3. Energie hidraulică
- diferenţe de nivel naturale ale Conversie energie energie potenţială  CHE: centrală hidroelectrică
cursurilor de apă potenţială în energie 
- diferenţe de nivel artificiale cinetică energie cinetică  CHEAP: centrală hidroelectrică cu acumulare şi
 pompare
- diferenţe periodice de nivel ale energie mecanică  CMM: centrală mareo-motrice
oceanelor şi mărilor exterioare 
datorate mareelor energie electrică
4. Energia geotermală – căldura din Transfer de căldură energie termică  CGT – centrală electrică geotermală
scoarţa pământului asociată unor agenţi 
termici naturali (apă, abur, gaze energie mecanică
fierbinţi) 
energie electrică
Nr. Tipul de energie Modul de transformare Lanţul transformărilor
Categorii de centrale electrice
crt. primară utilizată al energiei primare energetice
5. Energia solară – radiaţia Transfer de căldură radiaţie solară  CES – centrală electrică solară
solară 
energie termică

energie mecanică

energie electrică
Efect fotovoltaic radiaţie solară  Celule fotovoltaice

energie electrică
6. Energie eoliană – Conversie energie potenţială energie potenţială  Centrală electrică eoliană
diferenţă de potenţial în energie cinetică 
(presiune) între diferite energie cinetică
zone atmosferice 
energie mecanică

energie electrică
7. Diferenţa de temperatură Transfer de căldură energie termică  Centrală termomarină
dintre apa de suprafaţă, 
respectiv din adâncurile energie mecanică
oceanelor 
energie electrică
8. Energia valurilor Transfer de lucru mecanic energie cinetică

energie mecanică

energie electrică
 1.4. Curbe de sarcină
Curba de sarcină reprezintă variaţia în timp
(zi, luna, an, etc.) a puterii electrice sau
termice, produse sau consumate. Producere

Forma curbelor de sarcină este în general aleatoare, Transport

depinzând puternic de particularităţile consumatorilor.
Pentru consumul de energie electrică, cele mai
folosite tipuri de curbe de sarcină sunt: curba de
Distributie
sarcină zilnică, curba clasată anuală şi curba puterilor
maxime lunare.
Consum
În continuare sunt tratate curbele zilnice de sarcină
electrice.
 1.5. Curba de sarcină zilnică
Curba de sarcină zilnică reprezintă variaţia în 24 ore a puterii produse sau
consumate. Este o reprezentare grafica a modului de variatie a puterii cerute
de consumatori in decursul unei zile.

A. Forma curbei de sarcină este determinată de:

 tipul consumatorilor (casnici, industriali, etc.) şi ponderea acestora;
 climă, sezon, durată de iluminare naturală;
 gradul de energointensivitate al economiei ;
 tipul zilei din săptămână (lucrătoare sau nelucrătoare).
 1.5. Curba de sarcină zilnică
In zona temperate, pentru tari mediu dezvoltate si dezvoltate, curba are:
 2 goluri: unul de noapte si unul de pranz (cel de noapte fiind mai profund);
 2 varfuri: unul de dimineata si unul de seara.

P [MW]
VD VS

GZ

GN
τ [ore]
0 12 24
 1.5. Curba de sarcină zilnică
B. Indicatori utilizaţi pentru caracterizarea variaţiei sarcinii electrice:

1. Energia totală produsă zilnic

P [MW]
VD VS

unde: Pp (  ) este variaţia puterii în funcţie de timp pe parcursul unei

GZ zile, în MW; Pmedzi - puterea medie obţinută pe parcursul unei zile, în
MW;  - timp, h.
GN
E zi τ [ore]
0 12 24 
Pmedzi , [MW]
24
 1.5. Curba de sarcină zilnică
B. Indicatori utilizaţi pentru caracterizarea variaţiei sarcinii electrice:

P
[MW]
VD VS 2. Factorul de minim (Coeficient de
aplatizare) de aplatizare al curbei de sarcină

GZ 𝐾𝑎𝑝𝑙𝑎 = 𝜋𝑟 2
GN
τ [ore]
0 12 24
 1.5. Curba de sarcină zilnică
B. Indicatori utilizaţi pentru caracterizarea variaţiei sarcinii electrice:

3. coeficientul de utilizare zilnică a puterii maxime (factorul de înnegrire)

4. durata de utilizare zilnică a puterii maxime

 1.5. Curba de sarcină zilnică
B. Indicatori utilizaţi pentru caracterizarea variaţiei sarcinii electrice:

5. intervalul de reglare al curbei de sarcină

6. viteza de modificare a puterii în sistem (caracterul dinamic al sarcinii)

1.5. Curba de sarcină zilnică
1.5. Curba de sarcină zilnică
 1.5. Curba de sarcină zilnică
C. Modul de acoperire în
sistem a curbei de sarcină:
Zona de bază (ZB), sunt programate cu precădere:
 grupuri care nu pot fi supuse la variaţii de
sarcină sau întreruperi în perioada golurilor de
sarcină (CNE, CHE pe firul apei, CET echipate cu
TA cu contrapresiune);
 grupuri cu isp ridicată (durata mare de
funcţionare permite o rapidă recuperare a
investiţiei iniţiale);
 grupuri care utilizează combustibili ieftini (ex.
lignit);
 grupuri cu randamente ridicate (CTE cu
parametrii ridicaţi, CCGA).
Grupurile din aceasta zonă vor funcţiona la
sarcină constantă, cât mai aproape de valoarea
nominală, pentru care randamentul este maxim.
 1.5. Curba de sarcină zilnică
C. Modul de acoperire în
sistem a curbei de sarcină:
Zona de semibază (ZSB),
sunt programate grupuri care în perioada
golurilor de sarcină vor fi solicitate să
funcţioneze la sarcini parţiale.
În această categorie pot intra:
- CET,
- CHE cu acumulări mari de apă,
- CTE cu performanţe mai modeste.
 1.5. Curba de sarcină zilnică
C. Modul de acoperire în
sistem a curbei de sarcină:
Zona de semivârf (ZSV),
sunt programate grupuri care pot fi oprite
la golurile de sarcină (noaptea, la sfârşit
de săptămână) sau sunt solicitate să
funcţioneze cu variaţii mari de sarcină.
Se folosesc:
- CTE cu parametrii coborâţi,
- ITG performante.
 1.5. Curba de sarcină zilnică
C. Modul de acoperire în
sistem a curbei de sarcină:
Zona de vârf (ZV),
se programează grupuri care acceptă
variaţii mari de sarcinã, fiind folosite pe
perioade scurte de funcţionare.
La acoperirea zonei de vârf participã
- CHE cu acumulări mici de apă,
- CHEAP, ITG, CDE.
În această zonă se pot accepta
grupuri cu randamente mai scăzute
sau care utilizează un combustibil
mai scump.
Exemplu de acoperire a unei curbe de sarcină
zilnică.

Fig. 2.5 Participarea centralelor electrice la acoperirea

curbei de sarcină zilnice
1: CHE pe firul apei;
2: CNE;
3: CET;
4 – 6: CTE cu parametrii ridicaţi; CCGA
7: CTE cu parametrii coborâţi;
8: CHE cu acumulare; ITG; CDE;
9: CHEAP în faza de turbinare;
10: CHEAP în faza de pompare
 1.5. Curba de sarcină zilnică
D. Aplatizarea curbei de sarcină:
Interesul este de a obţine un factor de aplatizare cât mai mare pentru
curba de sarcină.
Avantajele aplatizarii:

 Devine posibilă producerea aceleiaşi energii zilnice cu o putere instalată mai mică,
deci cu investiţii mai mici în centralele electrice.

 Variaţiile de încărcare ale echipamentelor energetice vor fi mai mici. Rezultă

regimuri uniforme de funcţionare, cu randamente de conversie, fiabilitate şi
disponibilitate mai bune.

 Se elimină necesitatea pornirilor şi opririlor zilnice pentru unele instalaţii energetice.

 1.5. Curba de sarcină zilnică
D. Aplatizarea curbei de sarcină:
Căi de aplatizare a curbei de sarcină zilnică:
 Conectarea sistemelor electroenergetice pe longitudine.

 Promovarea unei politici tarifare care să stimuleze consumul de energie electrică în

perioadele de gol.

 Deconectarea unor consumatori ce depasesc consumul prescris la varf;

 Trecerea la ora de vara;

 Stocarea energiei in perioadele de gol si utilizarea ei in cele de varf (ex. CHEAP);

 Curs 1- 2017

VĂ MULȚUMESC FRUMOS PENTRU ATENȚIE!

dianatutica@yahoo.fr