din sumar
Orice putere este slabă
Constructori care vă așteaptă:
AEDIFICIA CARPAȚI SA
ERBAȘU SA
IRIDEX GROUP PLASTIC:
Geocompozite de drenaj cu minituburi
pentru lucrări inginerești
HIDROCONSTRUCȚIA SA: Contribuția
la edificarea Sistemului Hidroenergetic
Național (XIX). Sistemul Hidrotehnic
Stânca - Costești Prut (I)
TROFEUL CALITĂȚII ARACO: Sistem
de management integrat al deșeurilor
(CMID) în județul Sălaj
GRUNDFOS: Creșterea eficienței
sistemului cu pompe inteligente
TRACTOR PROIECT COMERȚ: Noul
BAUER BG 15 H ValueLine -
compact, flexibil, eficient
Prefabricatele – o soluție
eficientă pentru construcții.
Interviu cu dl Gabriel Colobațiu,
președinte PREFBETON
BASF: Soluția completă pentru
obținerea celor mai bune suprafețe
în betonul prefabricat
Îmbinări rigide pentru structuri în
cadre din beton armat, amplasate
în zone seismice 18 - 20, 22, 24 - 26
STRUSOFT: PRE-Stress - soft pentru
proiectarea elementelor precomprimate 21
FERROBETON: Expertiza în prefabricate
din beton precomprimat și pretensionat
Hidroizolațiile acoperișurilor terasă:
istorie și perspective
BASF: Soluția completă
de reabilitare a acoperișurilor
BAUDER: Bauder PIR FA TE -
sisteme termoizolante
pentru terasă și balcon
ALUPROF: Galeria Wrocłavia - locul modern
pentru cumpărături și distracție
ODU GREEN ROOF: Vegetație
pe acoperișurile marilor
centre comerciale
Importanța teraselor verzi în obținerea
certificărilor naționale și internaționale
pentru clădiri sustenabile
TUD FINANCIAL SOLUTIONS:
Contractul de performanță energetică
CAZE® - case care au
consum energetic zero
Arhitectură fără limite… (XXIII)
TROFEUL CALITĂȚII ARACO:
Construire depozit logistic
ROLIFT: Echipamente de manevrat marfă
și de lucru la înălțime
EURO QUALITY TEST: Expertize,
Consultanță, Teste laborator construcții
Personalități românești în construcții -
Dragoș TEODORESCU
Convorbiri despre estetica structurală cu
mari ingineri contemporani. Interviu
cu prof. dr. ing. Ildikó Bucur
Principalele modificări aduse de noua lege
privind Parteneriatul Public Privat (PPP)
REVISTA CONSTRUCȚIILOR: Abonați-vă
la newsletterul nostru pentru a fi la curent
cu noutăți din domeniul construcțiilor!
CASA SOCIALĂ A CONSTRUCTORILOR:
Calitate și siguranță pentru constructori
ed!torial
dacă nu este unită!
C4
C2 Titlul acestui editorial ne-a
fost sugerat de motto-ul sub
care și-a propus să își des-
4, 5 fășoare activitatea Federația
Patronatelor Societăților din
Construcții. Și într-adevăr, este
un fapt cunoscut și verificat în
marea majoritate a cazurilor
6, 7
că o asociere asigură succesul
unei acțiuni.
Dacă priviți cu atenție co-
8, 9 perta I a revistei, veți observa că publicația noastră este
partener media a 7 asociații, societăți sau patronate din
10, 11 sectorul construcțiilor.
În sector funcționează, însă, multe alte asemenea orga-
nizații ce reunesc societăți din diverse ramuri. Iată doar
12, 13 câteva dintre ele: Organizația patronală CIROM - a cimen-
tiștilor, Asociația Producătorilor de BCA, Asociația Producăto-
rilor de Materiale de Construcții, Uniunea Națională a
Restauratorilor de Monumente Istorice, Societatea Gene-
14, 15 rală a Experților Tehnici, Patronatul Producătorilor de Tâm-
plărie Termoizolantă, Asociația profesională de Drumuri și
Poduri dar și Patronatul Drumarilor din România… Iar enu-
16, 17 merarea ar putea continua.
Una dintre ultimele organizații patronale înființate este
PREFBETON, ce reunește producătorii de prefabricate din
beton și despre ale cărei obiective puteți afla într-un interviu
cu președintele său, dl Gabriel Colobațiu, interviu publicat în
interiorul revistei.
Că societățile din industria construcțiilor și a producăto-
23 rilor de materiale de construcții se asociază este foarte bine.
În cadrul unei ramuri sau subramuri există preocupări
28 - 32 comune, probleme comune, obiective comune. Sunt impor-
tante și acestea.
Mai importante sunt, însă, problemele comune și obiec-
34, 35
tivele comune ale întregii ramuri a construcțiilor. Ori acestea
nu pot fi susținute, apărate, promovate cu succes, decât de
o organizație comună a tuturor societăților, organizație
36, 37 comună care să reprezinte interesele întregii ramuri în dis-
cuțiile cu Guvernul și Parlamentul.
38, 39 Ar fi, deci, în interesul constructorilor și al producătorilor
de materiale de construcții ca toate aceste asociații, soci-
etăți, patronate, să se unească pentru a-și susține, cu cât
40, 41 mai mult succes, interesele. Este ceea ce a încercat de-a
lungul timpului, din păcate fără succes deplin, ARACO - Aso-
ciația Română a Antreprenorilor de Construcții. Și este ceea
42 - 44 ce se întâmplă în ultima perioadă în cadrul Federației
Patronatelor Societăților din Construcții.
45 În momentul de față Federația Patronatelor Societăților
din Construcții reunește Patronatul Societăților din Construcții,
46, 47 Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă și
48 - 50 Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice.
În același timp, Federația mai are încheiate contracte de
52, 54 colaborare și cu alte asociații și organizații patronale.
Între obiectivele pe care și le propune Federația se
53 numără: reprezentarea unitară a societăților din domeniul
construcțiilor, asigurarea unui cadru legislativ coerent și
56, 57 corect, întărirea relațiilor cu organizațiile profesionale
naționale și internaționale, îmbunătățirea imaginii construc-
58, 59 torilor și a realizărilor acestora. În ceea ce privește pro-
blemele concrete cu care se confruntă în această perioadă
constructorii și la rezolvarea cărora ar trebui să aibă un
cuvânt hotărât de spus, este suficient să ne referim la Legea
60 - 64
achizițiilor publice și la modificările Codului Fiscal.
Ori, interesele constructorilor nu pot fi apărate cu succes
65 decât dacă aceștia vor avea o voce comună, o voce care să
fie susținută de o organizație ce reprezintă cât mai mulți
constructori.
66
Ionel Cristea
C3
 Geocompozite de drenaj cu minituburi
pentru aplicații inginerești
Iridex Group Plastic

Schimbările climatice reprezintă o realitate căreia Geocompozitul de drenaj cu minituburi este realizat
inginerii proiectanți de sisteme de drenaj trebuie să îi prin combinarea a două straturi de geotextile interțe-
acorde o atenție deosebită. Efectele cumulative ale sute și o serie de minituburi din polipropilenă perforate
modificării treptate a hidrologiei, ca urmare a schimbă- la 45 de grade (fig. 1) ce permit captarea unui debit
rilor climatice, sunt de așteptat să modifice magnitudi- mare, chiar dacă panta este egală cu zero, evacuând
nea și frecvența debitelor maxime pe durata de viață a apa din precipitații în direcția dorită mult mai repede
sistemelor de drenaj. decât un strat de drenaj omogen.
Din punct de vedere istoric, sistemele de drenaj au
cunoscut diferite abordări în cadrul proiectelor ingine-
rești: de la simple drenuri la sisteme complexe de dre-
naj pentru combaterea generală a excesului de apă,
indiferent de cauza căreia i se datorează.
Iridex Group Plastic, împreună cu partenerul său
AFITEX din Franța, continuă să exceleze în proiectarea
și dezvoltarea sistemelor de geocompozite pentru dre-
naj ca alternativă la soluțiile tradiționale de drenaj.
Timp de secole, materialele granulare au fost utili-
zate pentru a asigura drenajul necesar în infrastructură
sau construcții civile. În prezent, geocompozitul de
drenaj cu minituburi DRAINTUBE oferă performanță
și eficiență din punct de vedere al costurilor prin eco-
nomisirea timpului de execuție, optimizarea construc-
ției, rezistență la uzură și durată mare de exploatare. Fig. 1: Alcătuire geocompozit
 Geocompozitul de drenaj DRAINTUBE îndeplinște
cu succes funcțiile de separare, filtrare și drenare,
esențiale pentru îmbunătățirea lucrărilor inginerești.
În comparație cu o soluție tradițională, geocom-
pozitul de drenaj DRAINTUBE utilizat în infrastructură
oferă:
• Economii (avantaj financiar față de utilizarea pie-
trei) (fig. 2);
• Logistică (reducerea timpilor de execuție);
• Punere în operă accelerată (DRAINTUBE se insta-
lează mult mai ușor în comparație cu un strat de pietriș
separat de un geotextil).

Geocompozitul de drenaj DRAINTUBE poate fi per-

sonalizat pentru a îndeplini cerințele stabilite în pro-
iecte pentru partea hidraulică, de filtrare și separare.
Acesta poate fi mai ieftin și decât alte tipuri de geo-
compozite de drenaj cu miez continuu. Fig. 2: Comparație sisteme de drenaj
Apa care intră în stratul de drenaj este captată per-
pendicular către miniconducte și este evacuată în
șanțul colector sau conducta principală de evacuare.

AFITEX vă pune la dispoziție programul de calcul

Lymphea pentru a vă ajuta să alegeți corect geocom-
pozitul cu proprietățile adecvate de performanță care
să rezolve problemele pe care le-ați putea întâlni în
proiectele dumneavoastră.

Programul Lymphea a fost dezvoltat de AFITEX cu

sprijinul Le Laboratoire Régional des Ponts et Chaus-
sées (LRPC) și LIRIGM (Universitatea din Grenoble) din
Franța.
Acest program permite determinarea debitului de
curgere pentru miniconducte în funcție de caracteristicile
fiecărui proiect:
• lungimea drenajului;
• panta;
• încărcarea pe geocompozit;
• presiunea hidraulică maximă admisă.
 HIDROCONSTRUCȚIA SA și oamenii săi:
Contribuția la edificarea Sistemului Hidroenergetic Național (XIX)
SISTEMUL HIDROTEHNIC STÂNCA - COSTEȘTI PRUT (I)
Una dintre cele mai impresio-
nante construcții hidrotehnice de
barare din România, și în mod cert
și din Europa, aflată în nord-estul
țării, în județul Botoșani, este
barajul ridicat la Stânca - Costești.
Stăvilind Prutul, își manifestă
în mod foarte vizibil utilitatea, la
40 de ani de la punerea în funcți-
une, ferind teritoriile țărilor surori,
România și Moldova, de efectele
devastatoare ale unui puternic,
năvalnic și capricios râu.
Apele lacului născut la Costești
au acoperit un tărâm chinuit de o
istorie a unei comunități ce trăia cu
teama și speranța apelor care ba
veneau încet-încet, intrând în case-
le sătenilor, ba urcau pe afluentul
6 w Revista Construcțiilor w iulie 2018
ing. Ștefan CONSTANTIN - HIDROCONSTRUCȚIA SA
Ciuhur, umplându-l de pește. Satul
a mâncat și murit din inundații
sute de ani, într-o poveste parcă
fără de sfârșit: „într-un an, când
vărul meu s-a însurat, apele-au
venit a doua zi, urmându-i înce-
tișor pe miri și alaiul lor, din casa în
care mireasa a fost cerută conform
datinei, și până în casa în care
urmau să locuiască”, iar în 1969,
mai bine de 160 de case au fost
distruse de cea mai mare viitură
din ultima sută de ani. Primăvara
anului 1973 a dezlănțuit apele abia
dezghețate ale Prutului, alimentate
din topirea zăpezilor, transformând
plăcile de gheață în adevărate fe-
răstraie „ce au tăiat casele așa
cum cuțitul taie untul”.
Astăzi, lacul nu acoperă doar
vatra satului Costești, ci și pește-
rile ce mărgineau așezarea. Săpate
în calcar, acestea au oferit adăpost
sătenilor în timpul celui de-Al
Doilea Război Mondial, iar despre
peștera Căsoaia Doamnei, legenda
spune că în ea s-a refugiat soția lui
Ștefan-Domnitor, ucisă în acel loc
de turcii care au tras spre gura
peșterii un potop de săgeți din
moara aflată în vecinătate.
Tot în marginea satului acoperit
acum de ape, se aflau movile sub
care, povesteau sătenii, erau
adânc îngropate comorile jefuite
de tătari în drumurile lor ce tre-
ceau prin foc și sabie Moldova.
În vremea în care comunismul
se năpustea și se așeza cu cruzime
asupra României, oamenii de pe
malul stâng al Prutului, frați din
sângele nostru, își învățau scrisul
în limba română din revistele
„Femeia”, plimbate din mână în
mână până când ajungeau fer-
feniță, iar copiii – limba, din
vechile radiouri cu care prindeau
postul de radio București, într-o
harababură de paraziți.
O lume chinuită, dar plină de un
bun-simț exemplar, cu o cultură în
care cântecul popular se împletea
cu dansurile lui Șostakovici învă-
țate la școală, în care diezii,
bemolii și becarii, despre care le
vorbea profesoara de muzică copi-
ilor, se împleteau cu doina cântată
pe malurile unui râu ce le-a adus
locuitorilor și nenorocire, și hrană,
în vremuri de foamete cruntă.
 A doua după Porțile de Fier I,
acumularea Stânca - Costești înma-
gazinează 1,4 miliarde mc apă și
înglobează în diguri 4 milioane mc
de material, iar la o înălțime de 47 m
și o lungime la coronament de 740 m,
un volum de beton de 250.000 mc.
Este un baraj de tip mixt – beton și
materiale locale, care utilizează
situația morfologică favorabilă dato-
rată prezenței unor recifuri calca-
roase, ce reduc lățimea medie a albiei
majore de la 3-4 km până la 400 m.
Geologia sectorului în care este
situat lacul de acumulare este re-
lativ uniformă, determinată de
depuneri de argile prăfoase în
amestec cu nisipuri și pietrișuri,
fundate pe strate de argile și cal-
care sarmatice. Grindul recifal din
amplasamentul uvrajelor princi-
pale este constituit din calcare
cochilifere cu rezistențe ridicate.
Valorile debitelor medii în sec-
ț i u n e a d e b a ra r e s e r i d i c ă l a
81 mc/sec, iar maximele se situ-
ează în jurul valorii de 4.700 mc/sec
cu asigurarea de 0,1% și 2.940 mc/sec
cu asigurarea de 1%. Debitul
minim înregistrat a fost de 2,5
mc/sec.
Povestea acestei construcții de
dimensiuni impresionante începe
în anul 1952, cu o serie de con-
tacte bilaterale între vârfurile con-
ducătoare ale României și URSS,
discuții care au avut ca reper
găsirea soluțiilor de minimizare a
efectelor devastatoare ale inun-
dațiilor generate de Prut pe
ambele sale maluri. S-a avut în
vedere realizarea unei construcții
de acumulare și atenuare a unde-
lor de viitură care să protejeze
ambele maluri.
În anul 1971, după mai multe
runde de discuții, în Buletinul Ofi-
cial se publică „Acordul între
guvernul Republicii Socialiste
România și guvernul Uniunii
Republicilor Sovietice Socialiste
privind construcția, în comun, a
Nodului hidrotehnic Stânca -
Costești de pe râul Prut, precum și
condițiile de exploatare ale aces-
tuia”. Valoarea estimată a inves-
tiției a fost de aproximativ
62.000.000 „ruble transferabile”,
echivalentul de astăzi a cca 2,6
miliarde USD, o sumă imensă pen-
tru o vreme în care produsul intern
brut al României era de 100 mili-
arde USD, explozia acestuia fiind
datorată importului masiv de
tehnologii din anii `65-`70. Având
în vedere, însă, echivalentele
financiare pe care nici economiștii
de marcă nu au reușit să le pună la
punct pentru un calcul cât mai
apropiat de realitate, este mai ușor
să spunem că lucrările barajului au
costat echivalentul a 60 de tone de
aur.
Sacrificiile nu au fost doar
financiare, ci și sociale: au fost
evacuate 8 sate de pe ambele
maluri ale Prutului, respectiv
Costești, Râșca, Cinghina și
Lehnești pe malul stâng și Stânca,
Ripicenii Vechi, Ștefănești și Movila
Ruptă pe malul drept. Locuitorii
ultimelor 4 sate au fost mutați în
Ripiceni și Ștefănești.
Nodul hidrotehnic are ca folo-
sințe principale combaterea inun-
dațiilor, alimentarea sistemelor
zonale de irigații, alimentarea cu
apă a localităților din zonă și, în
subsidiar, producerea de energie
electrică.
Cu un volum de 1,4 miliarde mc
apă, are o rezervă prevăzută pen-
tru combaterea inundațiilor de 550
milioane mc, ce asigură scoaterea
de sub riscul inundațiilor a
100.000 ha teren agricol, irigarea
a 140.000 ha (câte 70.000 pe
fiecare mal), asigurarea debitelor
necesare alimentărilor cu apă din
aval (10-16 mc/sec) și producerea
de energie cu ajutorul a doua cen-
trale cu câte un hidroagregat de 15
MW, la debitul de 2 x 65 mc/sec cu
o energie medie anuală furnizată
de 2 x 65 GWh.
(Va urma)
 Sistem de management integrat al deșeurilor (CMID)
în județul Sălaj
Beneficiar: CONSILIUL JUDEȚEAN SĂLAJ
Antreprenor: Asocierea HIDROCONSTRUCȚIA SA,
IRIDEX GROUP CONSTRUCȚII SRL, ARGIF PROIECT SRL
Inginerie: EPTISA ROMÂNIA SRL

Centrul de Management Integrat Zonă și amplasament

al Deșeurilor - CMID - care servește
întreg județul Sălaj s-a construit în
Comuna Dobrin și cuprinde urmă-
toarele obiecte:
• Stația MBT (tratare mecano-
biologică) simplă / Stația de com-
postare pentru tratarea fracției de
deșeuri biodegradabile care intră în
depozit;
• Stația de sortare pentru recu-
perarea fracției reciclabile separate
la sursă;
• Depozitul ecologic pentru sto-
carea în siguranță a reziduurilor;
• Infrastructuri generale, inclu-
zând clădiri, stații de epurare și
tratare a apei, rețele de șosele,
rețele de electricitate, rețele de apă
/ canalizare etc.
Proiectul include, de asemenea,
și construirea a 3 stații de transfer
(în Crasna, Surduc, Sânmihaiul
Almașului) precum și închiderea depo-
zitelor de deșeuri urbane necon-
forme (Zalău Crișeni, Cehu Silvaniei,
Jibou și Șimleul Silvaniei).
Comuna Dobrin este situată în
partea central-nordică a județului
Sălaj, la o distanță de 20 km față
de municipiul Zalău - și la 18 km de
cel mai apropiat oraș, Cehu Sil-
vaniei. Centrul de management al
deșeurilor din Dobrin are o
suprafață totală de 19,6 ha. Accesul
către Centru se face pe patru dru-
muri iar utilitățile publice (energie
electrică) se află în apropiere.
Descrierea lucrării
Principalele lucrări executate
pentru construirea centrului (CMID)
sunt:
• Lucrări de terasare, incluzând
excavare și susținere;
• Lucrări pentru instalarea sis-
temului de etanșare;
• Betonare;
• Asfaltare - zone pavate;
• Lucrări electromecanice;
• Lucrări din oțel-structuri metalice;
• Lucrări la pereți / acoperiș;
• Tâmplărie;
• Zidărie;
• Zugrăveli.

8 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Stația MBT simplă /
Stația de compostare
Cantitatea anuală estimată de
deșeuri mixte este de 32.232 tone.
Stația simplă de tratare mecano-
biologică/de compostare constă din
următoarele:
• Zona pentru recepționarea
deșeurilor;
• Clădiri pentru pre-tratare;
• Celule de compostare;
• Zona pentru maturare;
• Clădirea administrativă.
Zona aferentă stației simple de
tratare mecano-biologică / de com-
postare este de aproximativ 10.500 mp.
Stația MBT simplă / Stația de
compostare este amplasată în
incinta depozitului ecologic.
Incinta are o capacitate totală
de 32.500 tone/an, operabilă 312
zile pe an, cu un schimb de 6h,
așadar 104 tone/zi sau în jur de
17 tone/oră. Tratamentul prin aerare
a fracției biodegradabile va fi ope-
rabil 350 zile pe an, 24 ore pe zi.
Prin intermediul liniei de selecție
mecanică (mărunțire și mai apoi,
cernere) și a compostării biologice,
Stația poate obține o fracție uscată
pre-tratată, precum și o fracție
umedă compostată, cu o reducere
substanțială a impactului de mediu.
Tehnologia de compostare pre-
vede faza de bio-oxidare prin insu-
flare de aer în materialul din
interiorul celulelor de compostare
folosite pentru înmagazinarea
deșeurilor și împiedicarea degajării
emisiilor de gaze. Sistemul este
modular; fiecare modul este com-
pus dintr-o celulă de compostare.
Principalele elemente ale sis-
temului complet de compostare
sunt:
• Pereți de susținere;
• Uși principale cu deschidere
rapidă (acționate cu telecomandă);
• Sistem de ventilare și dis-
tribuție a aerului / sistem de colec-
tare a levigatului;
• Sistem de umidifiere;
• Sistem de control computerizat.
Stația folosește căile de acces
interne ale depozitului ecologic și
căi de acces de jur împrejurul ame-
najărilor, pentru facilitarea mișcărilor
încărcătoarelor și autocamioanelor
care transportă containerele.
Toate drumurile interne și zonele
pavate cu asfalt au înclinațiile nece-
sare pentru drenarea apei pluviale.
Stația de sortare
Cantitatea estimată de recicla-
bile colectate separat este de
19,133 tone.
Fluxul colectat separat se com-
pune din următoarele fracții princi-
pale:
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
• hârtie (cartoane, hârtie tipă-
rită, hârtie în amestec);
• plasticuri (folii, PE, PVC, rest
plasticuri);
• sticlă (albă, colorată);
• metale (feroase, neferoase);
• materiale non-reciclabile.
Hârtia și plasticurile reprezintă
55,5% din fluxul de intrare, pe
când impuritățile sunt estimate în
jurul a 21%.
Stația de sortare a fost proiec-
tată având o capacitate totală de
19.133 tone/an, operabilă peste
312 zile pe an, cu un schimb de 6h,
așadar, o linie operațională de 61,4
tone/zi sau aproximativ 10,2
tone/oră.
Zonele clădirii destinate echipa-
mentelor, recepției, stocării și sortării
manuale vor ocupa aproximativ
3.000 mp.
Zona de depozitare
Bazinul depozitului ecologic a
fost dimensionat ținând seama atât
de toți parametri prevăzuți în legis-
lație (a UE și a României), cât și de
particularitățile din domeniu.
În acest sens:
• Înclinarea naturală a terenului
este sub 11,5% pe direcția Nord-
Sud (sensul spre Sud) și 3% de la
Est spre Vest.
• Excavațiile pe suprafața tere-
nului au fost atent executate, pentru
a nu intra în conflict cu posibilele
fluxuri de ape subterane.
• S-au săpat șanțuri perimetrale
care vor deservi operațiunea de
„clădire” a deșeurilor.
• Înclinarea șanțurilor nu depă-
șește 2:3 pentru diguri și 1:1 pen-
tru excavații.
• Înclinarea pe fundul bazinului
este de 8%; se obține, astfel, un
sistem eficient de colectare a levi-
gatului;
• Design-ul anaglifei deșeului este
făcut astfel încât poate suferi
modificări prin ajustare la mediul
înconjurător. Înclinarea reliefului
deșeului nu depășește 1:3 iar ele-
vația maximă nu trece de +315 m.
• Depozitul ecologic va recep-
ționa următoarele fracții: reziduri
de la Stația de Sortare (MRF),
reziduuri de la Stația de Tratare
Biologică, deșeuri din măturarea
străzilor, nămolul din apa mena-
jeră.
Cantitatea anuală estimată de
reziduuri depozitate la depozitul
ecologic este de aproximativ
34.000 tone/an (din care 31.000
tone/an deșeu municipal solid) sau
39.000 mc/an. În plus, 4.000
tone/an (sau 6.000 mc/an) de CLO
(compost) va putea fi folosit drept
material de acoperire în cadrul
aceleiași gropi de gunoi. q
9
CREȘTEREA EFICIENȚEI SISTEMULUI
CU POMPE INTELIGENTE
Reduceți presiunea și pierderile de căldură
cu temperaturi mai scăzute și pompe
inteligente

Este deja dovedit într-o serie de aplicații ale rețelei de

termoficare că sunt posibile, prin investiții foarte limi-
tate, reducerea semnificativă și controlarea tempera-
turilor de debit - de exemplu, în timpul renovării unei
clădiri. Și, din acest motiv, atingerea unor temperaturi
mai mici de retur.

Suntem la începutul unei revoluții energetice, în care

sursele de energie regenerabile încep să fie utilizate în
rețeaua de termoficare. Și, pentru a folosi în mod eficient
aceste surse – de exemplu la pompele de căldură –,
trebuie reduse temperaturile de alimentare în rețeaua
de termoficare.

La reducerea temperaturii în rețeaua de termoficare,

un beneficiu cheie este reprezentat de pierderile de
căldură semnificativ mai mici. Cu cât temperatura apei
este mai apropiată de temperatura exterioară, cu atât
pierderea va fi mai redusă. În perioadele în care nece-
sitățile de putere ale rețelei de termoficare sunt foarte
mici (vara), pierderile de căldură din zonele îndepăr-
tate pot fi mai mari de 50%.
Cele mai mari pierderi de căldură au loc, de obicei, în
conductele de distribuție apropiate de consumatori,
astfel încât prin distribuirea doar a temperaturii nece-
sare, aceste pierderi pot fi reduse. Un răspuns la acest
aspect ar putea fi pomparea distribuită și zonarea tem-
peraturii pe baza datelor în timp real, asigurând că apa
furnizată îndeplinește întocmai cererile de temperatură
și presiune specifice - fără abateri.
Pompe inteligente pentru fiecare aplicație
Un sistem complet de rețea de termoficare constă din
mai multe pompe, toate cu propriul scop specific.
Grundfos vă poate ajuta să vă optimizați sistemele
pentru a rula cu temperaturi mai scăzute, folosind
pompe fiabile, extrem de eficiente și inteligente pentru
producția, distribuția și consumul de încălzire al orașu-
lui. Aceasta asigură costuri de exploatare mai mici și o
durată de viață mai bună a sistemului.
Cu Grundfos iSOLUTIONS, puteți îmbunătăți eficiența
rețelei de termoficare prin zonarea temperaturii și
stimularea și optimizarea presiunii. De asemenea,
oferim o gamă largă de servicii pentru a asigura
funcționarea și performanțe optime ale pompei, de la
punerea în funcțiune și verificările energetice până la
auditurile de pompe și contractele de service.

În plus, Grundfos vă poate ajuta să utilizați inteligența

integrată în produsele și sistemele noastre – ajutându-vă
să economisiți bani din prima zi. Cu cât controlați mai
bine sub-sistemele, cu atât mai bună va fi eficiența
generală.

Indiferent de necesitățile rețelei dumneavoastră de

termoficare, discutați cu reprezentantul local Grundfos
care vă poate ajuta să vă proiectați sistemul de pompare.

Aflați mai multe pe grundfos.com/isolutions

10 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Noul BAUER BG 15 H ValueLine
COMPACT - FLEXIBIL - EFICIENT
La BAUER IN HOUSE 2018, BAUER Maschinen GmbH a prezentat noua mașină de foraj rotativ
BG 15 H, complet reproiectată, marcând astfel un nou început în dezvoltarea modelelor din seria
ValueLine. Soluția inovatoare, de ultimă generație, îndeplinește în mod specific cerințele unei
mașini extrem de funcționale și rentabile în segmentul de mașini de foraj mici și cu dimensiuni de
transport foarte compacte. Creșterea eficienței, mobilității, flexibilității și sporirea confortului con-
feră mașinii BAUER BG 15 H toate avantajele necesare pentru a face față provocărilor micilor
șantiere de construcții.

Noua generație de utilaje pentru punctele de întreținere și service de

foraj rotativ BAUER BG 15 H con- pe șasiul superior și în același timp,
tinuă să se bazeze pe motoarele îndeplinește cele mai înalte stan-
diesel Caterpillar de 186 kW, pentru darde de siguranță și protecție a
înaltele lor performanțe și pentru muncii.
Un tunel central adânc servește
consumul redus de combustibil.
ca platformă centrală de service,
Optimizarea reglajului instalației
dar asigură și o înălțime de trans-
hidraulice conduce, de asemenea, port de numai 3,3 m. În combinație
la creșterea eficienței forajului zilnic cu o lățime de transport de doar
și la reducerea consumului de com- 2,5 m, acest sistem este, în
bustibil. prezent, unic în întreaga lume.
Pentru adâncimi de foraj tubat
de până la 21 m, prin folosirea unui
troliu cu un singur strat, se asigură
o scădere deosebită a uzurii și
creșterea semnificativă a duratei de
viață a cablurilor.
Un pas important pentru aceas-
tă clasă de mașini este posibilitatea
de a utiliza tuburi cu lungimi de
până la 4 m, astfel noul BG 15 H
atingând cote unice de eficiență.
Alte noutăți ale reproiectării se
concentrează pe confortul opera-
torului. Conform noului concept de
operare, toate funcțiile esențiale de
Noul BAUER BG 15 H este dis- lucru pot fi controlate prin joystick.
ponibil în două configurații diferite, Afișajele, comenzile și scaunul
fiind extrem de flexibil și versatil: operatorului formează o unitate
• modelul „Standard”, care poate ergonomică.
atinge o adâncime de foraj de 32 m;
• modelul „Upgrade”, care poate
atinge o adâncime de foraj de 44 m
și poate fi echipat și cu sistemul de
foraj cu șnec continuu, CFA.
Un punct forte al noului BG 15 H
este șasiul de bază întărit, BT 50,
complet reproiectat de Bauer, care
oferă o gamă largă de beneficii de
performanță și stabilitate, chiar și Toate aceste calități ale noului
pentru mașinile de foraj mai mici. BG 15 H au fost demonstrate cu
Platforma de service integrată ocazia probelor de la Freising,
permite accesul facil la toate Germania. q

12 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Prefabricatele –
o soluție eficientă pentru construcții
Ionel Cristea: Care sunt pro-
blemele deosebite, nerezolvate,
ale producătorilor de prefabri-
cate care v-au determinat să vă
asociați în cadrul PREFBETON?
Gabriel Colobațiu: Gradul redus
de utilizare a soluțiilor prefabricate
în construcții și cooperarea redusă
cu proiectanții și arhitecții în promo-
varea soluțiilor prefabricate ne-au
determinat să ne asociem în cadrul
PREFBETON.
Ionel Cristea: Ce obiective
deosebite v-ați propus, pen-
tru următoarea perioadă, în
cadrul Asociației?
Gabriel Colobațiu: Dorim să
organizăm a doua Conferință a
PREFBETON care să continue pro-
movarea folosirii prefabricatelor din
beton în construcțiile din România.
Dorim să stimulăm cooperarea între
specialiștii din țară și cei din stră-
inătate și să prezentăm, de fiecare
dată când avem ocazia, soluțiile
adoptate în țările cu tradiție în
acest domeniu.
Ionel Cristea: Din statisticile
prezentate chiar de Asociație
rezultă că în România cantitatea
de prefabricate folosită în con-
strucții este mult sub media
europeană. Care sunt cauzele
acestei situații și cum acționează
Asociația pentru creșterea can-
tității de prefabricate produse și
utilizate în țara noastră?
Gabriel Colobațiu: O cauză a
consumului redus de prefabricate
este folosirea pe scară largă a
soluțiilor monolite în construcții. De
asemenea, programul redus de
investiții publice în domeniul infra-
structurii rutiere și feroviare și a
rețelelor de canalizare a condus la
acest consum redus de elemente
prefabricate.
Ionel Cristea: Obsesia lui Cea-
ușescu, de a determina constru-
irea blocurilor de locuințe în
14
principal din prefabricate, a dis-
creditat acest sistem, deși el
oferă destule avantaje. Cum se
explică faptul că, în aproape 30
de ani, dezvoltatorii și proiec-
tanții nu au reușit să promo-
veze, din nou, acest sistem în
construcția de locuințe?
Gabriel Colobațiu: Nu am nicio
explicație la acest lucru. Este sur-
prinzător că azi, când sunt materi-
ale net superioare celor din epoca
Ceaușescu, proiectanții au renunțat
la soluțiile prefabricate în rezi-
dențial.
Ionel Cristea: Folosirea prefa-
bricatelor în construcții oferă
foarte multe avantaje, unele
ușor de intuit chiar de către Gabriel Colobațiu ‐ președinte PREFBETON
nespecialiști. Care sunt, totuși,
Ionel Cristea: România este
după părerea dumneavoastră, rămasă destul de mult în urmă
cele mai importante avantaje pe în ceea ce privește infrastructura
care le asigură prefabricatele, mai edilitară, canalizarea și alimen-
ales referindu-ne la România? tarea cu apă. E un domeniu în
Gabriel Colobațiu: Avantajele care prefabricatele se folosesc
foarte mult. Care este situația
prefabricatelor sunt multiple. Aș
investițiilor din acest domeniu?
putea enumera: rapiditatea la pune-
rea în operă, îmbinările precise, Gabriel Colobațiu: Investițiile
în aceste domenii, mai ales în ultimii
controlul calității produselor, trasa-
2-3 ani, au fost destul de reduse și
bilitatea materiilor prime și a mate-
implicit și folosirea prefabricatelor.
rialelor înglobate, toleranțe reduse,
rezistență superioară la foc, la Ionel Cristea: Sunt și alte
intemperii, la acțiunea factorilor domenii în afara celor, să zicem,
agresivi, rezistențe ridicate ale obișnuite în care prefabricatele
mărcilor de beton folosite, perfor- și-ar găsi locul. De pildă, admi-
manțe bune la seism, nu eliberează nistratorul unei societăți îmi
substanțe toxice fiind un material spunea că a încercat să pro-
inert etc. moveze capacele de canal din
beton în locul celor din fontă
Ionel Cristea: Care sunt dome- care, se știe, se cam fură și sunt
niile în care se folosesc cel mai fabricate din fontă, material mai
mult prefabricatele în țara noas- deficitar, dar nu a reușit. Sau mă
gândesc la stâlpii prefabricați
tră?
pentru turbine eoliene. De ase-
Gabriel Colobațiu: Prefabri-
menea, din site-ul Asociației
catele se folosesc cel mai mult la dumneavoastră am aflat și
construirea spațiilor logistice și despre un sector mai puțin
industriale, precum și în domeniul cunoscut în care se folosesc pre-
construcțiilor de spații comerciale. fabricatele – agricultura (stâlpi
Un alt domeniu care utilizează pe pentru vie sau grătare pentru
scară largă prefabricate este cel al fermele zootehnice). Cum stau
pavajelor. lucrurile în acest domeniu?
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Gabriel Colobațiu: Da, se folo-
sesc în agricultură stâlpi pentru vie
și grătarele din beton pentru fer-
mele de porci. Sunt prefabricatori
care au investit în linii tehnologice
de producere a stâlpilor pentru vie
și în vibroprese pentru grătare.
Ionel Cristea: Infrastructura
rutieră este un alt domeniu în
care prefabricatele se pot folosi
în mod curent. Cum stăm în
acest domeniu?
Gabriel Colobațiu: Stăm rău
din cauză că investițiile în sectorul
public sunt foarte reduse. Guver-
nele au redus fondurile pentru
investiții, folosind banii în alte sco-
puri. Nu comentez!
Ionel Cristea: În cazul în care
ar crește cererea de prefabri-
cate, sunt pregătiți producătorii
pentru a face față?
Gabriel Colobațiu: Da, capaci-
tatea instalată este mult mai mare
decât producția realizată anual.
Ionel Cristea: Unde ne situăm,
din punct de vedere al tehno-
logiilor de producere a prefabri-
catelor, în România?
Gabriel Colobațiu: Tehnologiile
de producere a prefabricatelor sunt
în pas cu ceea ce este pe piața
internațională. Cei care investesc în
acest domeniu se orientează spre
tehnologii moderne. Se realizează
și la noi mărci de beton superioare,
cu aditivi valabili oriunde în lume.
Din păcate, prețul de vânzare al
prefabricatelor nu este la nivelul
celorlalte țări, drept urmare pro-
ducătorii români se păstrează în
zona normal, fără a utiliza materiale
scumpe, care să le permită perfor-
manțe deosebite.
Ionel Cristea: Ați avut în urmă
cu ceva timp un simpozion cu
participare internațională. Ce a
rezultat în cadrul simpozionului?
Care este situația, din acest
punct de vedere, pe plan inter-
național?
Gabriel Colobațiu: Da, am avut
prima Conferință internațională
PREFBETON - Soluții prefabricate
din beton. Noi credem că a fost o
reușită, mesajul transmis fiind bine
recepționat. Sperăm ca vocea
noastră să se facă mai auzită după
al doilea eveniment din acest an, pe
care îl vom organiza la Cluj. Mai
multe informații despre cea de-a
doua ediție vor fi prezentate pe
website-ul nostru prefbeton.ro.
Ionel Cristea: Din câte știm, în
România sunt câteva zeci de soci-
etăți producătoare de prefabricate.
De ce atât de puține sunt mem-
bre ale Asociației?
Gabriel Colobațiu: Aceste multe
zeci de firme doar și-au trecut în
statut „producerea elementelor pre-
fabricate din beton”. În realitate ele
nu produc prefabricate. Practic,
marii prefabricatori sunt deja în
asociație. Scopul nostru este să
atragem în Asociație cât mai multe
societăți care produc, cu adevărat,
prefabricate.
Ionel Cristea: Sigur, producă-
torii de prefabricate au proble-
mele lor specifice. Sectorul
construcțiilor are, însă, proble-
mele lui generale. Pentru a con-
tribui la rezolvarea lor, pentru ca
sectorul să devină o forță care
să vorbească pe o singură voce,
aveți intenția să vă uniți forțele
și cu alte asociații profesionale și
organizații patronale din dome-
niu?
Gabriel Colobațiu: Asociația
este azi organizație patronală și
face parte din Federația Materi-
alelor de Construcție – PATROMAT
care, la rândul ei, este membră a
Confederației patronale CONPIROM.
Sperăm ca luările de poziție, pe
diferite teme de interes comun, să
aibă un efect mai mare datorită
reprezentativității Confederației. q

• Organizarea sau contribuția la organizarea congre-

Despre PREFBETON
Organizația Patronală a Producătorilor de Pre-
fabricate din Beton PREFBETON reunește principalele
companii producătoare de elemente prefabricate din
beton din România. În prezent, din organizație, fac parte:
ASA CONS ROMÂNIA SRL, BAUELEMENTE SRL., INCONTRO
PREFABBRICATI SA, PREFAB SA, SOMACO GRUP PREFA-
BRICATE SRL, SW UMWELTTECHNICK ROMÂNIA SRL.
Scopul Organizației Patronale PREFBETON este:
• Promovarea produselor din beton prefabricat;
• Reprezentarea, susținerea și apărarea intereselor
tehnice, economice și juridice referitoare la comerțul și
industria produselor din beton prefabricat;
• Dezvoltarea și încurajarea cooperării în domeniul ști-
ințific, tehnic și de standardizare;
• Stimularea contactelor între specialiștii din țară.
Organizația Patronală PREFBETON are stabilite
următoarele obiective:
• Reprezentarea membrilor în promovarea, susținerea
și apărarea intereselor profesionale, tehnice, economice și
juridice în raport cu Guvernul României, Parlamentul
României și cu alte instituții ale administrației publice cen-
trale și locale sau cu orice alte organisme, pe plan intern și
internațional;
• Emiterea de avize consultative pentru inițierea și
promovarea propunerilor de acte normative pentru regle-
mentarea activității din sectorul de interes al producăto-
rilor de beton prefabricat;
selor, conferințelor, seminariilor, întâlnirilor și vizitelor de
studii;
• Elaborarea și difuzarea sau contribuții la elaborarea
și difuzarea de documente științifice, tehnice și de pro-
movare, în scris sau în format electronic;
• Finanțarea sau contribuții la finanțarea studiilor sau
lucrărilor științifice și/sau tehnice, toate în sfera de interes
a Asociației;
Principalele activități desfășurate de Organizația
Patronală PREFBETON sunt:
• Studierea și adoptarea celor mai potrivite măsuri
pentru rezolvarea problemelor de interes pentru membri,
în acord cu scopul și obiectivele Asociației;
• Reprezentarea membrilor în organisme inter-
naționale la care asociația este afiliată;
• Organizarea de conferințe, simpozioane, dezbateri,
seminarii, expoziții privind sectorul producătorilor de
beton prefabricat;
• Publicarea și editarea de studii, publicații și materiale
cu caracter tehnico-informativ privind rezultatele
cercetărilor în domeniul beton prefabricat, în plan intern și
internațional;
• Colaborări cu persoane fizice și juridice, unități eco-
nomice sau de cercetare, proiectare, învățământ etc.,
pentru realizarea unor interese tehnice, economice sau de
altă natură ale membrilor;
• Participarea prin reprezentanți la manifestări interne
și internaționale de interes pentru domeniul de activitate;
• Participarea în structurile de coordonare și gestionare
a programelor cu Uniunea Europeană.

w Revista Construcțiilor w iulie 2018 15

 Soluția completă pentru obținerea
celor mai bune suprafețe în betonul prefabricat
Betonul este un material compozit, ne-uniform, care este adesea judecat prin aspectul său. Aspectul betonului
este din ce în ce mai mult apreciat și valorificat de către arhitecți pentru realizarea unor forme care înfru-
musețează mediul nostru. Însă obținerea celei mai bune finisări posibile a suprafeței betonului prefabricat nece-
sită o analiză atentă a acțiunii și interacțiunii mai multor factori: caracteristicile betonului proaspăt, calitatea
cofrajelor și a agenților de decofrare, particularitățile procesului de producție.

Amestecurile de beton având diverse clase de rezistență și
durabilitate pot fi destul de rapid proiectate în laborator și
implementate pe fluxul de producție, însă acest lucru nu ne
dă și siguranța că vor genera suprafețe netede, fără defecte,
ale produsului finit. Fiecare dintre etapele procesului de exe-
cuție a elementelor de beton prefabricat – preparare, turnare,
vibrare, finisare – influențează, în mod direct, capacitatea de
compactare și implicit, aspectul final al elementului.
Deși unele defecte ale suprafeței betonului au inițial numai un
impact vizual/estetic, defecte precum segregări, goluri,
exfolieri, fisuri etc., devin, în timp, „căi de acces” pentru
diverși factori agresivi externi la care este expus betonul, și
astfel, pot afecta integritatea structurii puse în sarcină.
Pe lângă clasa de consistență, caracteristici mai puțin uzuale
ale betonului proaspăt precum vâscozitatea, stabilitatea și
rezistența la segregare sunt aspectele care trebuie luate în
considerare înca din faza de proiectare a amestecului de
beton și trebuie adaptate fluxului tehnologic existent astfel
încât să se creeze premisele obținerii unei suprafețe cu cali-
tate superioară.
Betonul, în sine, nu are formă proprie, ci este modelat prin
turnarea în cofraje. Dacă amestecul de beton este corect
preparat și se menține uniform pe tot parcursul turnărilor dar
cofrajul este greșit construit: panourile sunt slab îmbinate și
etanșate, sistemul de susținere nu este suficient de solid pen-
tru a rezista presiunii betonului, atunci și aspectul acestuia va
fi defectuos. Cofrajul este, totuși, cel mai scump element
implicat în finisajul betonului și poate genera probleme de
tipul „cost vs finisaj”.
Pentru ca acest proces să decurgă corespunzător – șarje de
beton uniforme, turnare continuă și rapidă, vibrare minimă
sau chiar eliminarea vibrării, finisare facilă – betonul trebuie
să aibă anumite caracteristici reologice și un echilibru între
fluiditate și vâscozitate.
Betoanele cu cantități reduse de părți fine sau cele preparate
cu agregate deficitare sunt betoane cu un risc ridicat de sepa-
rare sau cu o capacitate limitată de umplere a golurilor și de
compactare. Betoanele cu un raport mic A/C, cu cantități mari
de adaosuri/filler, sunt vâscoase și greu de manevrat.
Betonul cu vâscozitate ridicată este rigid și lipicios și, ca o
consecință, poate deteriora rapid echipamentele utilizate.
Adițional, acest tip de beton necesită o durată prelungită de
mixare, deci consum ridicat de energie, produsul final fiind
dificil de turnat, vibrat și finisat.
Din alt punct de vedere, punerea în operă a unui beton cu o
rezistență redusă la separare, a unui beton vâscos și lipicios,
necesită implicarea unei forțe de muncă adiționale consis-
tente. În condițiile actuale din piață, forța de muncă disponi-
bilă și calificată începe să fie o problemă.

Suprafața cofrajului, aflată în contact cu betonul proaspăt

imprimă textura, netezimea și rugozitatea sa suprafeței
betonului întărit. Astfel, întreținerea și curățarea cofrajului
sunt esențiale în obținerea unui aspect vizual bun. Aici inter-
vin agenții de decofrare, care facilitează desprinderea ușoară
și completă a betonului de cofraj precum și eliminarea
golurilor de aer. Este de menționat că în cazul amestecurilor
tipice prefabricatelor, cu conținut ridicat de părți fine, raport Cea mai la îndemână metodă de gestionare și de reducere a
mic A/C și întărire rapidă, este de așteptat o aderență mai vâscozității este adăugarea de apă suplimentară în amestec.
mare a betonului la cofraj. Astfel, atât alegerea agentului de Însă aceste câteva kilograme de apă în plus față de rețeta
decofrare, cât și respectarea instrucțiunilor de utilizare, sunt proiectată duc la prelungirea termenelor de decofrare și transfer.
de mare importanță în obținerea unei suprafețe de calitate. Acceptarea de bule de aer înglobat necontrolat în masa
Forța de muncă poate fi călcâiul lui Ahile în obținerea finisaju-
lui de calitate, acesta depinzând, în mare parte, de buna prac- betonului este o altă modalitate de gestionare a vâscozității,
tică în execuție. Totuși, este deja o obișnuință ca forța de însă afectează în mod cert stabilitatea și uniformitatea șar-
muncă disponibilă să fie direcționată către lucrările de repa- jelor de beton proaspăt și porozitatea betonului întărit, efectul
rare și finisare ulterioară a elementelor din beton. asupra calității suprafeței fiind implicit unul negativ.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

BASF Divizia pentru Construcții

Șos. Ploiești-Târgoviște (DN72)
Com. Ariceștii-Rahtivani, RO-107025
T + 40 344 520 104
T + 40 344 520 102
constructii-romania@basf.com

www.master-builders-solutions.basf.ro
MasterEase® - soluția BASF pentru beton ușor Un beton proaspăt bun are nevoie să fie turnat într-un cofraj
bine curățat și tratat cu un agent de decofrare corespunzător,
de prelucrat și ușor de compactat pentru a genera în final un element prefabricat și durabil și estetic.
Aditivul superplastifiant MasterEase se bazează pe o tehno-
logie dezvoltată și patentată de BASF: pentru acest produs a
fost creată o nouă generație de polimeri, un nou tip de molecule,
care conferă betonului caracteristici reologice excepționale.

Denumirea produsului „ease” sugerează beneficiul principal -

ușurința.
În primul rând, aditivul scade vâscozitatea betoanelor cu până
la 30%, ceea ce îi permite producătorului să toarne, să com-
pacteze și să finiseze betonul cu o eficiență considerabil
îmbunătățită. Dezvoltarea rezistențelor inițiale este accele-
rată, astfel că procesele de decofrare și transfer sunt efectu-
ate la termene mici și astfel se poate optimiza utilizarea
cofrajelor disponibile.

MasterFinish® curăță și protejează cofrajul și

contribuie la obținerea unei suprafețe fără defecte
MasterFinish CLN 689, special dezvoltat pentru prefabri-
cate, este un agent de curățare ce îndepărtează reziduurile de
rugină, ciment și plastic, grăsimile sau alte pete de pe cofraje
și permite obținerea unor suprafețe fără defecte. Ecologic și
ușor de aplicat, corespunde cerințelor actuale privind pro-
tecția mediului și a angajaților.

MasterFinish RL cuprinde gama completă de agenți de

decofrare, începând cu uleiuri minerale cu și fără solvenți,
până la produse pe bază de uleiuri vegetale și emulsii din
materii prime regenerabile. Fiecare agent reprezintă
soluția optimă pentru o situație particulară. De exemplu,
MasterFinish RL 450, datorită conținutului de inhibitori de
rugină cât și a capacității excelente de dispersie, previne și eli-
mină rugina de pe cofrajele metalice sensibile la coroziune. Mai
mult, produsul are un punct ridicat de aprindere, astfel că nu
Prin îmbunătățirea reologiei, respectiv reducerea vâscozității implică asigurarea de condiții speciale de depozitare sau manipu-
și îmbunătățirea caracteristicilor de curgere ale betonului, lare iar angajații lucrează într-o atmosferă mult îmbunătățită.
MasterEase reprezintă o soluție la multe dintre dificul-
tățile reale întampinate pe parcursul execuției elementelor
prefabricate, asigurând o serie de avantaje și beneficii pe
întreg fluxul de producție:
Eficiență mai mare a operațiunii de vibrare sau o vibrare
mai facilă;
Finisare și nivelare ușoara/rapidă, cu un rezultat estetic
îmbunătățit;
Randament îmbunătățit și durată de viață mai mare a uti-
lajelor;
Reducerea costurilor cu forța de muncă implicată în tur-
nare, vibrare, nivelare, finisare, cât și în procesele ulte-
rioare de reparare.

Producătorul se confruntă totuși, cu perioade de timp în care

infrastructura existentă nu face față cerințelor de productivitate
și trebuie să găsească soluții pentru accelerarea suplimentară
a procesului de producție, punctul critic fiind reutilizarea
cofrajelor disponibile. La o temperatură de aproximativ 20ºC,
durează 14-18 ore până ce betonul s-a întărit suficient încât
să se poată decofra și transfera elementul – timp prețios,
deoarece cofrajul nu se poate reutiliza.
Aici intervine MasterX-Seed:
MasterX-Seed este o suspensie stabilizată de nanoparticule
CSH - cristale sintetice de silicat de calciu deja hidratat, noua
tehnologie patentată de BASF care adaugă valoare betonului
prin explorarea variatelor posibilități de accelerare a întăririi și
are potențialul de a eficientiza procesul de producție a
betonului, atât din punct de vedere al duratei, cât și al cos-
turilor totale implicate (i.e. costuri de tratare termică cu
aburi).
Efectele cristalelor sintetice hidratate conținute de MasterX-Seed
reduc cu până la 6 ore timpul până la decofrare al elementu-
lui prefabricat, fără a fi detectate diferențe în ceea ce privește
produsul finit.
Astfel că betonul poate fi făcut și mai ușor și mai rapid!
Continuând seria de noi tehologii pentru industria betonului:
MasterMatrix - betoane autocompactante cu cantități
reduse de părți fine
MasterGlenium PAV - betoane de pardoseli și platforme
industriale
MasterSure - soluții pentru menținerea un timp îndelungat
a lucrabilității betonului
MasterSuna - soluții pentru utilizarea în beton a nisipurilor
contaminate cu minerale argiloase
soluția completă BASF pentru elemente prefabricate de înaltă
calitate:
MasterEase – MasterX-Seed – MasterFinish
oferă beneficii economice atât producătorului de beton cât și
contractorului, prin încadrarea în bugetul și în termenul de
finalizare ale fiecărui proiect. Mai mult, susține dezvoltarea
sustenabilă a industriei de construcții.

Divizia de Aditivi pentru betoane a BASF asigură partenerilor săi: produse de înaltă cali-
tate, logistică eficientă, expertiză și consultanță de specialitate prin personal tehnic autorizat.
Produsele sub brandul Master Builders Solutions sunt utilizate pentru a facilita punerea în
operă, pomparea și finisarea betonului proaspăt, aspectul, performanțele și durabilitatea
betonului întărit.
Îmbinări rigide pentru structuri în cadre din beton armat,
amplasate în zone seismice
prof. dr. ing. KISS ZOLTAN - Universitatea Tehnică Cluj Napoca (UTC-N), Facultatea de Construcții

Lucrarea prezintă avantajele prinderilor hibride cu ajutorul cărora se pot realiza îmbinări rigide
la structurile în cadre din beton armat amplasate în zone seismice.
În prima parte se prezintă succint modul de alcătuire și calcul a îmbinărilor hibride, iar în partea
a doua, o construcție P+E (parțial), realizată în București, construcție la care s-au folosit îmbinări
hibride adaptate proiectului.

Lipsa acută a forței de muncă CONCEPTUL rezistențele folosite la elementele

din construcții a devenit unul dintre DE ÎMBINARE HIBRIDĂ îmbinate. La armăturile speciale,
aspectele vulnerabile ale domeniu- Principii de alcătuire imediat lângă secțiunea de contact
lui. Reducerea cu cca 30% a numă- Termenul de îmbinare hibridă se cu stâlpul se va lăsa o lungime
rului de angajați în doar 10 ani referă la faptul că, în îmbinare, neaderentă de cel puțin αdbl (dbl este
necesită o regândire a modului de armăturile de continuizare sunt diametrul barelor de armătură),
lucru, prin trecerea la o automati- sau 0,5 αdbl într-o parte și cealaltă
alcătuite din armături pasive spe-
zare mai accentuată sau chiar la (în stâlp și grindă) față de secțiunea
ciale și armături post-tensionate.
robotizarea proceselor tehnologice. de contact.
Armăturile speciale sunt așezate la
Se pare că, la întrebarea „mono-
partea inferioară și superioară a Ideea utilizării toroanelor neade-
lit sau prefabricat?” câștigătoare va
grinzilor, în canale din oțel sau plas- rente în îmbinările dintre grinzi și
fi soluția prefabricării structurilor.
tic și injectate cu mortar de ciment, stâlpii prefabricați, pentru îmbună-
Însă, o astfel de direcție nu este
iar armătura (post-tensionată) nea- tățirea performanței seismice a
agreată de majoritatea proiectanți-
lor. Pierderea specialiștilor cu expe- derentă este poziționată în centrul sistemului, aparține cercetătorilor
riență în prefabricare, experiență de greutate al grinzilor (fig. 1). Priestley și Tao [1].
dobândită înainte de anul 1989, Între capetele grinzilor și fețele Conceptul descris mai sus a
lipsa cercetărilor pentru soluții stâlpilor, distanță care nu va fi mai apărut prima dată acum 20 de ani,
ingenioase și sigure de îmbinare mare de 40 mm, se toarnă un mor- într-un articol publicat de Stanton,
după revoluție, dar și indiferența tar cu fibre, a cărui rezistență tre- Stone și alții [2] cu rezultatele
învățământului superior au făcut ca buie să fie cel puțin egală cu obținute în urma programului
proiectanții să fie foarte precauți în
a accepta elaborarea unor proiecte
pentru structuri în variantă prefa-
bricată.
Dacă în domeniul structurilor
parter sau cu puține etaje prefabri-
carea nu s-a putut evita, la struc-
turi multietajate, în afara unor
încercări sporadice, lipsesc structu-
rile prefabricate. Cu toate că este
recunoscut faptul că elementele
prefabricate (grinzi, stâlpi, pereți,
elemente de planșeu etc.) execu-
tate în fabrici prezintă o compor-
tare mai bună în exploatare
datorită controlului sporit al cali-
tății, în proiectare, de cele mai
multe ori, se invocă modul deficitar
de comportare a structurilor alcă-
tuite din elementele prefabricate
atunci când sunt supuse solicitări-
lor seismice.
Apariția și dezvoltarea îmbinărilor
hibride poate contribui la îmbună-
tățirea performanțelor structurilor
prefabricate la acțiunea seismică. Fig. 1: Structură în cadre cu îmbinări hibride

18 w Revista Construcțiilor w iulie 2018


Fig. 2: Nod de cadru marginal: a) solicitările, b) răspunsul secțiunii
Fig. 3: Curba moment‐rotire în funcție de sistemul de îmbinare
a) numai cu armătură post ‐ tensionată, b) nod monolit, c) îmbinare hibridă
experimental PRESSS (Precast
Seismic Structural Systems) desfă-
șurat la Universitatea din California,
San Diego. Testele experimentale
au fost efectuate pe modele de clă-
dire cu 5 etaje (la o scară de 2:3).
A fost elaborat și un standard ACI
T1.2-03 „Special Hybrid Moment
Frames Composed Of Discretely
Jointed Precast and Post-Tensio-
ned Concrete Members”.
Buletinul FIB nr. 78 din 2016
„Precast – concrete buildings in
seismic areas” include îmbinările
hibride în categoria îmbinărilor
rigide, fără a da calcule.
În țară, la UTCB s-a elaborat o
teză de doctorat pe baza unor ana-
lize teoretice și numerice [15], iar
la INCERC Cluj s-au efectuat încer-
cări pe două noduri hibride pe baza
cărora s-a elaborat o teză de docto-
rat [3] [4].
Scopul precomprimării este (fig. 2):
• de a crea o forță axială (Fp),
necesară preluării prin frecare a
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
forței tăietoare care apare între fața
stâlpului și a grinzilor;
• de a prelua parțial momentul
încovoietor (MRd,p) ce se dezvoltă la
capetele grinzilor;
• de a reduce deformația rema-
nentă.
Prima și cea mai importantă
întrebare este: cum influențează
prezența armăturilor post-tensio-
nate comportarea structurilor în
cadre la solicitări alternante?
Structurile prefabricate cu îmbi-
nări hibride prezintă curba de
moment–rotire la solicitări orizon-
tale alternante diferită față de cea a
unei structuri monolite.
În figura 3 se arată cum se
obține curba caracteristică a îmbi-
nărilor hibride în formă de „drapel”
prin combinarea curbelor elastic
neliniară a unei îmbinări numai cu
armături post-tensionate și cea
elasto-plastică idealizată a unui nod
monolit.
Fig. 4: Forma curbei M – θ în funcție de
coeficientul m
Figura 3a prezintă, într-o formă
bi-liniară simplificată, răspunsul
elastic neliniar al unei îmbinări
numai cu cabluri post-tensionate
neaderente. Ciclurile de încărcare –
descărcare se întâmplă după ace-
lași traseu, fără disipare de energie.
În schimb, dacă lipsesc cablurile
post-tensionate, comportamentul
nodului se poate descrie cu un ciclu
de încărcare - descărcare ideal pen-
tru un sistem elasto-plastic, care
permite o disipare maximă de ener-
gie, dar prezintă o deplasare rezi-
duală mare, de obicei comparabilă
cu deplasarea maximă atinsă în
timpul încărcării maxime (fig. 3b).
Îmbinarea hibridă combină ca-
pacitatea disipativă a armăturii
pasive cu efectul de reducere a
deformațiilor reziduale asigurat de
cablurile post–tensionate neade-
rente (fig. 3c).
Forma curbei depinde de canti-
tatea de armătură pretensionată din
îmbinare sau, altfel exprimat, de
raportul de contribuție a celor două
momente rezistente din secțiune
m = MRd,p/MRd,s. Prin reducerea canti-
tății armăturii post-tensionate,
capacitatea disipativă va crește, în
timp ce deplasările reziduale devin
din ce în ce mai însemnate (fig. 4).
Echilibrul optim între cele două
momente MRd,p și MRd,s depinde de
nivelul de performanță cerut, adică
de a controla deplasarea maximă
așteptată în timpul cutremurului.
Cu cât aportul momentului dat
de armătura post-tensionată (MRd,p)
este mai redus, din momentul
rezistent total (MRd), cu atât com-
portarea structurii va fi mai ductilă.
continuare în pagina 20 È
19
Æ urmare din pagina 19
ADAPTAREA ÎMBINĂRII HIBRIDE LA O CONSTRUCȚIE P+E (PARȚIAL)
Tema de proiectare
Când prin tema de proiectare se
impune să se realizeze o construcție
cu o suprafață de peste 10.000 mp
fără rosturi, într-o zonă cu seismici-
tate ridicată, problema principală a
proiectului va fi cum să alcătuiască
structura de rezistență ca aceasta
să se încadreze în deplasările
maxime admise la vârf, iar dacă
înălțimea interioară depășește 13 m
problemele de deplasare devin
dominante (fig. 5).
O structură cu astfel de caracte-
ristici geometrice, în varianta cu
noduri articulate, se poate realiza
doar cu stâlpi având secțiunea
Fig. 5: Structură în cadre pentru o construcție cu suprafață și înălțime utilă mare și cu etaj
transversală foarte mare. Numai că
intermediar așezat excentric
un stâlp de 1,2 m x 1,2 m, cu o lun-
gime de cca 15 m, va avea o greu-
tate de 600 kN. Transportul și
montajul acestora pune sub semnul
întrebării soluția prefabricată.
Dacă în zona etajată, la nivelul
intermediar, se poate realiza o
îmbinare rigidă, deplasările laterale
pot fi încadrate în valorile admise
cu stâlpi de dimensiuni mult mai
mici (fig. 6).
Societatea Plan 31 Ro SRL din
Cluj Napoca a avut de proiectat un
centru logistic, cu caracteristicile des-
crise mai sus, situat în București.
Conceperea structurii
În plan, forma clădirii este rec-
tangulară, având dimensiunile
maxime (valori interax) de 223,8 m
Fig. 6: Cadru de beton armat: a) cu noduri articulate, b) cu noduri încastrate la nivelul x 151,2 m, fiind împărțită în două
planșeului intermediar corpuri independente, de asemenea
cu forma rectangulară, cu suprafețe
diferite (fig. 7).
Cele două corpuri au conformări
și funcțiuni asemănătoare și sunt
separate de un rost seismic cu lăți-
mea de 1,5 m (valori interax). În ca-
zul ambelor corpuri structura de
rezistență este alcătuită din cadre
de beton armat pe direcțiile princi-
pale de rigiditate ale structurii.
Pe zona fără etaj, cadrele de pe
direcția longitudinală (axele notate
cu litere) sunt alcătuite din stâlpi
prefabricați care reazemă articulat
pe stâlp la partea superioară prin
intermediul furcii, iar pe direcția
transversală, cadrele sunt formate
cu ajutorul panelor.
Pe zonele cu etaj intermediar,
structura de rezistență este com-
pusă din stâlpi, grinzi transversale
Fig. 7: Planul centrului logistic și longitudinale prefabricate iar
continuare în pagina 22 È

20 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Phoenix Engineering Timișoara
calculează optim structuri din beton precomprimat
Reprezentantul StruSoft România, Flaviu Popescu, a stat de vorbă cu utilizatorii PRE-Stress de la
Phoenix Engineering Timișoara și a discutat despre cum îi ajută programul în proiectele lor.
Flaviu Popescu: Folosiți PRE-Stress pentru dimensio-
narea elementelor precomprimate. Care este destinația
acestor elemente?
Mihai Stanciu: În mare, proiectăm elemente precom-
primate pentru structuri ce servesc la hale și clădiri multi-etajate.
F.P.: Care este procesul de lucru în PRE-Stress?
M.S.: Evaluez încărcările, îmi definesc toroanele și
armătura și îmi setez parametrii de calcul. După analiză,
pot să îmi verific eforturile în fiecare stagiu de construcție al
elementului pentru SLU și SLS. Ce mă interesează în mod
special este fisurarea la starea limită de serviciu. Pentru
calculul la SLU, întotdeauna fac și calcul manual pentru
verificare.
F.P.: De ce ați ales să folosiți PRE-Stress?
M.S.: Până să încep să lucrez în PRE-Stress, foloseam Excel, însă am început să adaug module și a devenit prea
stufos și încet. Bineînțeles că PRE-Stress îmi salvează timp din acest punct de vedere.
Mulțumim, domnule Mihai Stanciu, pentru conversație.
Pentru mai multe detalii vizitați site-ul nostru www.strusoft.com
Æ urmare din pagina 20
planșeul din elemente TT prefabricate,
cu o suprabetonare executată
monolit având grosimea de 10 cm
(fig. 8).
În calculele structurii s-a contat
pe efectul de șaibă al planșeului
intermediar. La baza stâlpilor și la
nivelul planșeului intermediar au
fost realizate îmbinări rigide.
Stâlpii centrali din zona fără
planșeu au secțiunea de 1,05 m x
1,05 m (cu greutate de cca 400 kN),
cei marginali și de colț de 95 cm
x 95 cm. În zonele cu planșeu
intermediar, stâlpii centrali cu sec-
țiunea 1,05 m x 1,2 m, iar cei mar-
ginali 0,95 m x 1,2 m.
Gândirea inițială a fost realiza-
rea stâlpilor din două tronsoane, în
două etape, respectiv tronsonul
Fig. 8: Secțiune transversală prin corpul etajat inferior executat în varianta prefa-
bricată, cu mustăți la partea supe-
rioară, pentru ca tronsonul superior
să se realizeze în varianta monolită.
Punerea în operă a betonului la
temperaturi scăzute și în condiții
meteorologice de iarnă ar fi înceti-
nit executarea lucrării, motiv pen-
tru care s-a impus găsirea unei
soluții mai eficiente. Astfel, s-a pro-
pus realizarea întregului stâlp în
fabrică. Masa maximă care putea fi
manipulată cu echipamentele avute
la dispoziție în fabrică era de 400 kN.
Cum stâlpii centrali, în varianta
Fig. 9: Secțiune transversală în stâlpul central cu miezul din polistiren dintr-o singură bucată, aveau în jur
de 500 kN, a fost nevoie de o redu-
cere a masei. Acest lucru s-a obți-
nut prin înlocuirea betonului din
mijlocul secțiunii cu polistiren (fig. 9).
Această soluție nu s-a aplicat în
zonele plastic potențiale (baza stâl-
pului, zonele inferioare și supe-
rioare nodului de cadru și în
secțiunea de la partea superioară a
stâlpilor, respectiv zona furcii unde
acționează o forță concentrată). La
o astfel de secțiune, etrierii au
forme și trasee mai neobișnuite.
Pentru conlucrarea spațială a
structurii s-a prevăzut un sistem de
contravântuiri alcătuit din diagonale
flexibile, având secțiunea din bară
rotundă sau țeavă pătrată și mon-
tanți cu secțiunea transversală din
țeavă pătrată.
Din cauza distribuției nesime-
trice a rigidității și maselor în struc-
tură, a diferenței mari de rigiditate
dintre zona parter și zona cu plan-
șeu intermediar și dimensiunile
mari ale tronsoanelor, în elementele
cadrelor din zonele cu planșeu apar
eforturi de moment încovoietor și
forță tăietoare având valori mari.
Eforturile de moment încovoietor
din nodurile unui cadru curent au valori
Fig. 10: Diagrame de moment încovoietor înfășurător și forță tăietoare de ordinul miilor de KNm (fig. 10).
continuare în pagina 24 È

22 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Expertiza Ferrobeton în prefabricate
din beton precomprimat și pretensionat
Ferrobeton, companie membră a Grupului CRH, este un producător cu experiență în domeniul execuției de elemente
din beton prefabricat și precomprimat utilizate în domeniul infrastructurii rutiere, respectiv construcțiilor civile,
industriale și agricole.

Produse cu certificari CE:

• grinzi de pod;
• fundații tip pahar;
• stâlpi;
• grinzi armate/precomprimate;
• elemente pentru planșeu cu nervuri;
• predale;
• pereți plini și sandwich.

Dotată cu cea mai nouă tehnologie pentru fabricarea betonului, stația de beton a companiei poate produce beton de
înaltă clasă până la C80/95. Liniile de producție au o lungime de 120 și 180 de metri, permițând turnarea ele-
mentelor cu lungimi de până la 60 de metri, într-o perioadă scurtă de timp.
Tehnologia de tensionare folosită este de tip stend, fabrica dispunând de două stend-uri de 120 m și 180 m, a câte
10 linii de producție fiecare. Aceasta tehnologie permite realizarea de elemente precomprimate cu forțe de tensionare
de până la 3.500 tone-forță per stend, întregul proces de tensionare fiind complet computerizat.
Manipularea elementelor este asigurată de poduri rulante cu o capacitate totală de 180 de tone.
Volumul mare de producție, alocarea rapidă a capacităților, consultanță în proiectare, flexibilitatea la modificările din
proiecte și orientarea către client recomandă Ferrobeton ca una dintre cele mai performante companii de prefabricate
din beton pentru construcții din România. q
Æ urmare din pagina 22
Semnul momentelor este alter-
nant, în funcție de sensul de acțiune
al seismului, respectiv într-un nod
apar momente atât negative cât și
pozitive. Având în vedere limitările
referitoare la înălțimile maxime ale
grinzilor, impuse de înălțimea utilă
dată prin tema de proiectare, pre-
luarea eforturilor nu s-a putut rea-
liza numai prin armături pasive
(numărul mare de bare de continui-
zare nu s-a putut așeza în secț-
iune).
Fig. 11: Poziția centrului de rotire al grinzii în cazul îmbinării hibride:
a) fără consolă; b) cu consolă
Fig. 12: Îmbinare hibridă realizată: a) nod central, b) nod marginal
24
Atenția proiectanților s-a îndrep-
tat către o îmbinare hibridă, adică o
parte din momentul încovoietor să
fie preluat de armături post-tensio-
nate așezate în centrul de greutate
al secțiunii de beton.
Adaptarea îmbinării hibride
proiectului
Având în vedere forța tăietoare
mare (fig. 10) de la capetele grin-
zilor (rezultate dintr-o încărcare
utilă relativ mare pe planșeu, de
7,5 KN/mp), a fost nevoie de o
adaptare a îmbinării hibride prezen-
tate la punctul 1. Astfel, forța tăie-
toare nu mai este preluată prin
frecare între fața stâlpului și a grin-
zilor (frecare asigurată prin post-
tensionare), ci prin console scurte
prevăzute pe stâlpi (fig. 11).
Când folosim console, trebuie să
luăm în considerare următoarele
aspecte:
• centrul de rotire al grinzii se
deplasează din rost spre marginea
consolei (fig. 11b);
• ca această mutare a centrului
de rotire să nu aibă un efect impor-
tant asupra comportării îmbinării,
lungimea consolei Lc se va limita la
cea mai mică valoare posibilă;
• consola poate avea un efect
favorabil în analiza structurală la
evaluarea deplasărilor, în cazul stă-
rii limită de serviciu;
• trebuie ținut cont de efectul
care poate genera rotirea grinzii
asupra integrității consolei (se va
folosi neopren sau soluții asemănă-
toare);
• având în vedere că încărcările
inițiale (greutate proprie grindă,
greutatea elementelor prefabricate
de planșeu, greutatea suprabetonă-
rii) sunt transmise prin intermediul
consolei la stâlp, nu apar momente
din aceste încărcări în îmbinarea
grindă-stâlp.
Se observă avantajul folosirii
consolelor, deoarece, în lipsa lor,
grinzile trebuie sprijinite până la
întărirea suprabetonării.
La partea superioară armăturile
speciale sunt așezate în suprabeto-
nare și trecute în găuri prevăzute în
stâlpii prefabricați. Ancorarea armă-
turilor se realizează prin aderență
la ambele capete sau aderență pe o
parte și ancoraje cu piuliță pe celă-
lalt capăt. La partea inferioară au
fost prevăzute tije filetate, care
sunt introduse în găuri lăsate atât
în stâlpi, cât și în grinzi. Ancorarea
lor se face cu plăci de repartiție și
piulițe (fig. 12).
Folosirea consolelor nu mai face
necesară o forță de compresiune la
interfața grinzilor. Pentru a spori
eficiența toroanelor și a mări rigidi-
tatea cadrelor, după montajul
structurii armăturile active au fost
tensionate la un efort de aproxima-
tiv 20% din valoarea forței de ten-
sionare maxime.
Pentru a respecta cerințele de
ductilitate s-a ales o cantitate de
cca 25% armătură post-tensionată
din cantitatea totală a armăturilor
din rost. Armătura a rămas neade-
rentă (gresată) pe toată lungimea
canalului.
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 La partea inferioară, găurile din
stâlpi și grindă, prin care trec armă-
turile speciale, au fost injectate cu
mortar de ciment, iar în grindă, pe
lângă rost, pe o lungime de 250 mm
a fost întreruptă aderența (fig. 12).
La partea superioară, armăturile
de continuizare au fost ancorate în
suprabetonare, zona cu aderență
întreruptă fiind realizată în găurile
din stâlpi.
Aspecte din timpul execuției
Antreprenorul general al inves-
tiției a fost societatea CON-A din Sibiu,
iar precomprimarea s-a executat de
către societatea FREYROM.
Fig. 13: Nod central: a) armăturile pasive la partea superioară; b) dispunerea armăturilor
În figura 13 sunt prezentate
etapele de execuție a unui nod speciale la partea inferioară a îmbinării

Fig. 15: Nod marginal imediat Fig. 14: Nod marginal: a) armătura specială pregătită pentru montaj iar armătura activă
după terminarea post‐tensionării pentru tensionare; b) aspecte din timpul executării celor două operațiuni
continuare în pagina 26 È
Æ urmare din pagina 25
central, iar în figura 14, introduce-
rea armăturilor speciale la partea
superioară a îmbinării la un nod mar-
ginal.
Ancorajele au fost curățate de
urmele de coroziune și au fost aco-
perite cu capace protectoare (fig. 15).
În figura 16 se prezintă fațada
principală a centrului logistic gata
de predare.
CONCLUZII
Este important să subliniem fap-
tul că utilizarea pe scară largă a
structurilor prefabricate, cu ele-
mente turnate în fabrici, ar putea
evita greșelile de execuție des întâl-
nite la structurile monolite, care
afectează, adesea, în mod negativ
performanța structurală. Prefabri-
carea permite folosirea roboților,
care au început să își facă apariția
și în construcții.
Utilizarea armăturilor post-ten-
sionate neaderente, ca sistem de
îmbinare, îmbunătățește semnifica-
tiv performanțele seismice ale
cadrelor prefabricate.
În lucrare a fost prezentată o
metodă rapidă de predimensionare
a parametrilor principali: aria oțelu-
lui post-tensionat, valoarea inițială
a tensionării, aria armăturilor spe-
ciale, precum și o metodă pentru
verificarea capacității îmbinării.
Prin utilizarea îmbinării hibride
este posibilă atingerea cerințelor
obligatorii prevăzute în norme pri-
vind: capacitatea de autocentrare
(capacitatea de revenire la poziția
inițială) și capacitatea de disipare a
energiei induse de o mișcare seis-
mică.
Sistemul de îmbinare hibridă
permite adaptări pentru situații de
proiectare întâlnite în practică. Ast-
fel, adăugarea consolelor scurte la
rezemarea grinzilor face sistemul și
mai sigur și permite eventualele
schimbări ale armăturilor, atât
post-tensionate cât și speciale, în
cazul unor degradări intervenite
după un cutremur puternic sau din
26
Fig. 16: Fațada principală centru logistic
cauza unor coroziuni, în special în
zona ancorajelor.
Îmbinarea hibridă prezentată în
lucrare se recomandă structurilor în
cadre unde eforturile la capetele
grinzilor sunt foarte mari, iar defor-
mațiile laterale ale sistemului struc-
tural sunt, de asemenea, mari.
BIBLIOGRAFIE
[1] PRIESTLEY M. J. N., TAO
J. T., „Seismic Response of Precast
Concrete Frame with Partially
Debonded Tendons”, PCI Journal,
vol. 42, no. 2, pp. 20-32, 1997;
[2] STANTON J. F., STONE W.
C., CHEOK G. S., „A Hybrid Rein-
forced Precast Frame for Seismic
Regions”, PCI Journal, 42 (March-
April), pp. 21-32, 1997;
[3] FAUR A., Teză de doctorat
„Îmbinări hibride pentru structuri în
cadre prefabricate din beton
armat”, Universitatea Tehnică din
Cluj Napoca;
[4] M. I. PASTRAV & C.
ENYEDI, „Hybrid Moment Frame
Joints Subjected to Seismic Type
Loading”, 15 WCEE Lisboa, 2012;
[5] EL-SHEIKH M., PESSIKI
S., SAUSE R., LU L., „Moment
Rotation Behavior and Design of
Unbonded Post-Tensioned Precast
Concrete Beam-Column Connec-
tions”, ACI Structural Journal,
97(1), pp. 122-132, 2000;
[6] HAWILEH R., RAHMAN
A., TABATABAI H., „Nonlinear
finite element analysis and mode-
ling of a precast hybrid beam-
column connection subjected to
cyclic loads”, Applied Mathematical
Modelling, 34(9), pp. 2562-2583,
2010;
[7] CHEOK G.S., STONE W.C.,
KUNNATH S.K., „Seismic Res-
ponse of Precast Concrete Frames
with Hybrid Connections”, ACI
Structural Journal, 95(5), pp. 527-
539, 1998;
[8] OZDEN S., ERTAS O.,
„Modeling of pre-cast concrete
hybrid connections by considering
the residual deformations”,
International Journal of the Physical
Sciences, 5 (June), pp. 781-792,
2010;
[9] SPIETH H. A., CARR A. J.,
MURAHIDY A. G., ARNOLDS D.,
DAVIES M., MANDER J. B.,
„Modelling of post-tensioned pre-
cast reinforced concrete frame
structures with rocking beam-
column connections”, NZSEE Con-
ference, 2004;
[10] PAMPANIN S., PRIES-
TLEY N. J. M., SRITHARAN S.,
„Analitycal modelling of the seismic
behavior of precast concrete fra-
mes designed with ductile connec-
tions”, Journal of Earthquake
Engineering, 5 (3), pp. 329-365,
2001;
[11] PORCO F., RAFFAELE D.,
UVA G., „A Simplified Procedure for
Seismic Design of Hybrid Frame
Connections Precast Concrete
Structures”, The Open Construction
and Building Technology Journal, 7,
pp. 63-73, 2013;
[12] KIM J., STANTON J.,
MACRAE G., DAY S., SUGATA M.,
„Cyclic Load Testing of Precast
Hybrid Frame Connections”, 13th
World Conference on Earthquake
Engineering Vancuver, B.C.,
Canada, August 1-6, Paper No
1671, 2004;
[13] RAYNOR D.J., LEMHMAN
D.E., STANTON J.F., „Bond-Slip
Response of Reinforcing Bars Grou-
ted in Ducts”, ACI Structural Jour-
nal, 99 (5), pp 568-576, 2003;
[14] FAUR A., MIRCEA C.,
„Hybrid connections – the sustaina-
ble approach for prefabricated
frame structures”, Concrete Solu-
tions 2011, 4th International Confe-
rence on Concrete Repair, 2011;
[15] BALICA N. A., Teză de
doctorat „Perfecționarea teoriei și
practicii construcțiilor din beton
precomprimat”.
(Articol editat
din Review AICPS nr. 1-2/2018)
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Hidroizolațiile acoperișurilor terasă
ISTORIE ȘI PERSPECTIVE
conf. dr. ing. Florin DELIA - Universitatea Tehnică de Construcții București

Acoperișul este lucrarea ce are drept scop principal protejarea elementelor de construcție și a
mediului interior de efectele acțiunii apei.
Pentru a satisface funcțiunea de etanșeitate la apă, la un acoperiș cu pantă mică sunt importante
două elemente principale:
• învelitoarea;
• accesoriile.

ÎNVELITOAREA Principalele dezavantaje sunt: Începând cu anii ’90, atunci când

O dimensionare optimă a siste- • instabilitatea la radiațiile UV și se vorbește despre obținerea unor
mului de drenare al apelor pluviale la oxigen; produse bituminoase performante,
de pe acoperișurile cu pantă mică • instabilitatea la temperaturi ridi- se au în vedere patru componente:
presupune evacuarea apei într-un cate (>70°C) sau scăzute (<0°C); • calitatea masei de bitum;
interval de timp, deci se acceptă • presiuni mecanice modeste • armătura;
inundarea acoperișului pentru peri- (<5daN/cm2). • rezolvarea de la partea supe-
oade scurte de timp. În consecință, Radiațiile UV descompun uleiu- rioară a produsului;
printre cerințele fundamentale care rile iar oxigenul din aer este un oxi- • rezolvarea de la partea infe-
se impun învelitorii, este și aceea dant extrem de puternic pentru rioară a produsului.
de etanșeitate la apă, deci o lucrare acestea. Din acest motiv, atunci Asupra masei de bitum s-a
cu rol de hidroizolare. când produsele bituminoase vin în intervenit pentru a-i conferi calități
Ținând cont de compoziția fizico- contact cu soarele, trebuie luate legate de stabilitatea la UV, oxigen
chimică a „materialului de bază” măsuri de stabilizare chimică și de și temperaturi „extreme”. Din acest
folosit pentru realizarea acestui protecție. punct de vedere cele mai cunoscute
strat, putem lua în considerare Din punct de vedere al tehnolo- metode sunt:
următoarele produse principale: giei de punere în operă, se disting: • oxidarea masei de bitum;
• produse bituminoase; • soluții monolite; • aditivarea (obținându-se pro-
• produse din PVC; • soluții prefabricate, livrate sub duse denumite și bitumuri-polimeri);
• produse din cauciuc; formă de foi (suluri) sau prelate. • bitum oxidat aditivat cu copoli-
• produse aplicate sub formă lichidă; Datorită avantajelor legate de meri olefinici elastomeri.
• metalice; manipulare, transport, depozitare, Bitumul oxidat se obține din
• soluții mixte etc. punerea în operă etc., cele mai bitumul natural prin procedee de
HIDROIZOLAȚII BITUMINOASE
folosite în prezent sunt produsele oxidare (suflare de aer cald peste
Atunci când se discută despre
livrate sub formă de suluri. masa de bitum).
hidroizolații, în memoria colectivă
încă se mai are în vedere smoala Tabelul 1: Principalele caracteristici fizico – mecanice ale bitumului folosit în anii `60 ‐ `80
(popular catran), care este un pro-
dus natural al țițeiului și se găsește
în zăcămintele de suprafață. Deoa-
rece în România resursele de bitu-
muri naturale sunt reduse sub
aspectul cantității și al calității,
aceasta a condus la folosirea
extrem de redusă a lucrărilor de
hidroizolații la clădirile curente.
Urmare a exploziei construcțiilor
în anii `60 - `70, în România s-a
impus utilizarea pe scară largă a Tabelul 2: Principalele caracteristici ale bitumurilor aditivate cu APP și SBS
produselor pe bază de smoală. Cali-
tatea redusă a bitumului românesc,
combinată cu o politică de izolare
excesivă a acoperișurilor terasă, au
condus, în acei ani, la folosirea pro-
duselor care în prezent sunt consi-
derate a avea performanțe modeste
(smoala, cartonul bitumat). Tabelul 3: Principalele caracteristici ale bitumurilor aditivate cu EPM
Bitumul este un produs coloid
(în stare naturală nu este stabil),
compus din uleiuri și părți solide.
Această proprietate îi conferă o
serie de avantaje dar și dezavan-
taje.

28 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Bitumul aditivat se obține din
bitumul oxidat, prin încorporarea,
în masa sa, a unuia sa chiar mai
multor polimeri.
Principalele tipuri de polimeri
folosiți sunt din gama elastomerilor,
plastomerilor sau elasto-plastome-
rilor.
Principalele materialele folosite
la producerea foilor hidroizolante
sunt următoarele:
Polimeri elastomeri:
• IIR - copolimeri de izopren și
de izobutilen;
• EPDM (EPT) - copolimer de etilen
propilen și dien-monomer;
• CSM - polietilenă clorosulfonată;
• NBR - cauciuc nitril;
• ECB - bitum-etilen-copolimerizat;
Polimeri plastomeri:
• LDPE - polietilenă de joasă
densitate;
• HDPE - polietilenă de înaltă
densitate;
• PIB - poliizobutilină;
• VAE (EVA) - copolimer de ace-
tat de vinil și etilen;
• CPE (PEC) - polietilenă cloru-
rată;
• PVC - clorură de vinil;
• gudron cu PVC.
Polimeri elasto-plastomeri:
• TPO - poliolefină termoplastică.
Dintre numeroasele produse
care se pot obține, le reamintesc
doar pe cele denumite sintetic APP
(în masa de bitum sunt introduse
fire dintr-o polipropilenă atactică) și
SBS (în masa de bitum sunt intro-
duse fire din stiren-butan-stiren),
calitățile și prețurile rezultate fiind
diferite. Diferența este atât de
importantă încât normele europene
obligă producătorii să specifice pe
etichetă tipul de bitum.
În general, mulți dintre investi-
torii din domeniul imobiliar ape-
lează la producători renumiți, dar
mergând pe „prețul minim” și, din
necunoaștere tehnică, aleg greșit
produsele.
Bitumul de tip SBS are calități
elastice iar bitumul de tip APP are
calități plastice. Din acest motiv,
pentru cele două tipuri de bitum
mai sunt folosite și denumirile
secundare SBS - bitum elastomer și
APP - bitum plastomer.
În principiu, bitumurile de tip
APP au caracteristici care le reco-
mandă pentru folosirea în zone
calde (>90°C) iar SBS este reco-
mandat pentru zonele reci (<-15°C).
Din acest motiv, pentru condițiile
climatice din România, dacă
hidroizolația va fi în contact cu
mediul climateric, pentru a obține
performanțe în timp este obligato-
rie folosirea produselor din gama
SBS, produsele de tip APP neputând
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
fi folosite la exterior decât dacă
sunt protejate termic.
Un alt tip de polimer folosit este
etilen-propilena, produsul fiind
denumit generic și EPM. Ca perfor-
manțe, acesta este situat între bitu-
murile de tip APP și SBS.
Datorită performanțelor lor, pro-
dusele pot fi livrate cu grosimi
reduse (4 mm ... 8 mm), depinzând
și de grosimea armăturii iar dacă
aplicarea se face cu tratament ter-
mic, sunt denumite și membrane.
Există pe piață membrane care
sunt compuse din bitumuri diferite,
la partea inferioară (spre exemplu
de tip SBS) iar la partea superioară
(spre exemplu de tip APP).
Deși produsele APP au elastici-
tăți ridicate, atunci când se dorește
obținerea de performanțe mecanice,
trebuie avută în vedere armătura.
În prezent există o gamă extrem
de mare de tipuri de materiale cu
rol de armături. Dintre acestea se
pot aminti:
Soluții de bază:
• carton celulozic;
• țesătură textilă: fibre liberiene
țesute, fire în urzeală de bumbac și
vigonie;
• fire polimerice (nețesute);
• țesătură din voal poliesteric;
• țesătură din fire poliesterice;
• țesătură din fire de sticlă;
• împâslitură din fibre de sticlă;
• folie de aluminiu sau cupru de
0,08 mm grosime;
Soluții îmbunătățite:
• poliester nețesut ranforsat;
• voal din fibre de sticlă, ranforsat;
Tabelul 4: Caracteristicile mecanice ale membranei din polietilenă de înaltă densitate HDPE
Tabelul 5: Caracteristici fizico‐mecanice ale diverselor tipuri de armături
• țesătură din fire poliesterice pe
o direcție și fire de sticlă pe cealaltă
direcție;
• împâslitură din fire de sticlă
întărită longitudinal cu fire de sticlă;
• poliester filat;
• țesătură din fibre de sticlă,
întărită;
• două straturi de poliester nețe-
sut termoliate pe ambele părți cu
un voal de sticlă.
În ultimul timp, producătorii de
hidroizolații încearcă să renunțe la
armături de tip carton bitumat ori
țesături textile, care sunt materiale
putrescibile.
Firele și fibrele de sticlă sunt
inferioare, sub aspect mecanic,
firelor poliesterice.
În cazul aceluiași material uti-
lizat ca armătură, caracteristicile
mecanice cresc dacă se trece de la
fire la țesături, împăslituri sau voal.
Alegerea tipului de armătură nu
trebuie să fie una întâmplătoare.
Structura constitutivă a membranei
trebuie aleasă în funcție de solicită-
rile ce se vor exercita asupra
hidroizolației.
Cu titlu exemplificativ, în Tabe-
lul 5 se prezintă principalele carac-
teristici mecanice ale celor mai
folosite armături.
În principiu, aceasta poate oferi:
• rezistențe de valori slabe și
medii (cartonul fibre vegetale;
acestea fiind putrescibile, reduc și
durata de utilizare a acestor produse);
• rezistențe ridicate la alungiri
(fire și fibre din PVC);
• rezistențe ridicate la poan-
sonări (fibre de sticlă).
continuare în pagina 30 È
29
Æ urmare din pagina 29
Iată în Tabelele 6 - 8 și carac- Tabelul 6: Membrane cu suport din împâslitură de sticlă
teristicile fizico-mecanice ale unui
număr restrâns de produse folosite
în mod curent.
În funcție de direcția/direcțiile
de manifestare a solicitării, armă-
tura poate fi pe o direcție (sub
formă de fire nețesute) sau pe două
direcții (cu caracteristici diferite sau
cu performanțe ridicate, în cazul
voalului). Pentru zonele cu solicitări
mari, se recomandă folosirea mem-
branelor cu două țesături.
Rezolvarea de la partea Tabelul 7: Membrane cu suport din țesătură de sticlă
superioară a produsului
Partea superioară a produsului
este importantă doar în cazul în care
această suprafață vine în contact cu
mediul exterior. Tratamentele de
îmbunătățire a performanțelor (sta-
bilitate fizico-chimice) au rolul de
prevenire a rigidizării și deteriorării
hidroizolației, ca urmare a pierderii
uleiurilor minerale din compoziție
sau ca efect al radiației solare și
oxigenului. Tabelul 8: Membrane cu suport din pâslă sintetică
Principalele tipuri de tratamente
sunt:
• materiale pe bază de piatră: nisip,
strat de pietriș, paiete de ardezie
colorate, paiete de bazalt etc.;
• materiale metalice: folie de alu-
miniu ori cupru (cu rol reflectorizant);
• vopsea polimerică, poliureta-
nică sau acrilică sau emulsie bitu-
minoasă aluminizată aplicată prin
pensulare. Tabelul 9: Membrană bitum APP, țesătură poliesterică, bitum APP,
În aceste cazuri, clasicul strat de voal de sticlă ranforsat, bitum APP
pietriș de la partea superioară a
hidroizolației devine inutil și chiar
nedorit de structuriști.
Rezolvarea de la partea
inferioară a produsului
Deși există tratamente (talc,
nisip), care sunt aplicate la partea
inferioară a membranei doar pentru
a nu permite lipirea foii pe perioada când se discută despre intradosul • lipire la rece, folosind produse
în care este strânsă în sul, atunci membranelor se are în vedere, în bituminoase lichide;
principal, tehnologia de punere în • termosudabile (lipire la cald):
operă. dacă întreaga suprafață a mem-
Din acest punct de vedere, putem branei se va lipi, pentru protecția
avea următoarele soluții: acestui strat până la punerea în
• autoadezive: stratul autoadeziv operă se folosește:
este protejat la majoritatea pro- - folie de polietilenă, hârtie
duselor cu o folie de polietilenă; Kraft, folie siliconizată - se vor
după îndepărtarea foliei de pro- îndepărta la aplicarea membranei;
tecție și întinderea membranei se - folie de polietilenă termofuzi-
recomadă aplicarea unei presiuni, bilă, care contribuie la calitatea
prin rularea unui compresor de lipirii membranei.
greutate medie; Dacă membrana se va lipi numai
pe porțiunea laterală de supra-
punere, atunci numai pe această
zonă se aplică o folie de protecție
(polietilenă, hârtie Kraft, aluminiu)
care se va îndepărta la punerea în
operă.
Dacă membrana se va lipi pe
întreaga suprafață, sub tratament
termic, o parte din materialul bitu-
minos se topește și constituie masa
Fig. 2: Lipirea la cald de adeziv a membranei. În acest
Fig. 1: Lipirea la rece a hidroizolației a membranelor bituminoase caz, calitatea lucrării depinde de

30 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

gradul de calificare al muncitorului,
în sensul că durata aplicării trata-
mentului termic este esențială (o
durată prea mică va conduce la to-
pirea unei cantități insuficiente
pentru lipirea membranei, ceea ce
va determina desprinderea sa în
viitorul apropiat, iar menținerea
unei durate prea mari a tratamen-
tului termic va conduce la arderea
armăturii, deci la scăderea perfor-
manțelor sale mecanice). Pentru a
evita apariția acestor greșeli, unele
firme au creat produse care au
partea inferioară amprentată,
aceasta constituind masa de lipire
iar tratamentul termic se aplică
numai până când „profilele” sunt
topite. Referitor la tratamentul la
cald, de remarcat că, în România,
se preferă folosirea gazului metan
lichefiat (datorită avantajelor de
procurare, manipulare etc.), în
defavoarea aerului cald (care
reduce riscul accidentelor în proce-
sul de execuție).
Fig. 3: Lipirea termică
a membranelor din PVC
Fig. 4: Sistem de ancorare
a membranelor din PVC
Fig. 5: Lipirea cu adeziv
a membranelor din PVC
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
HIDROIZOLAȚII DIN PVC
Deși inițial aveau prețuri de pro-
ducție ridicate, odată cu dez-
voltarea industriei chimice produsele
din PVC au devenit competitive.
Printre principale avantajele ale
acestor produse, în comparație cu
cele bituminoase, se numărără:
stabilitatea ridicată la UV și la oxi-
gen, greutatea redusă, grosimi mai
mici, posibilitatea aplicării direct pe
termoizolație (din acest punct de
vedere se reduce numărul stra-
turilor care alcătuiesc structura
terasei, durata de execuție și greu-
tatea sistemului; de precizat că
produsele bituminoase reacționează
chimic cu polistirenul și deci între
ele trebuie să existe un alt strat iar
pe vata minerală nu se pot aplica
direct, deoarece stratul suport tre-
buie să fie dur și plan).
Masa din PVC este armată ade-
sea cu țesătură din fibră de sticlă.
Grosimea uzuală a membranelor
este de 0,5 mm – 2 mm.
Dezavantajul principal al acestor
produse este că membranele din
PVC nu se pot lipi pe toată
suprafața.
Modalitatea de fixare poate fi:
• fixare mecanică și termică (o
latură este ancorată mecanic de
structura de rezistență a acoperișu-
lui iar cealaltă este lipită termic de
o fâșie adiacentă);
• prin lipire cu cordoane de adeziv
(se dispun 4 – 5 cordoane, în lung,
pe suprafața foii).
La acoperișurile cu pantă mică
sau medie, deoarece fixarea nu se
face pe toată suprafața, hidroizo-
lația va fi supusă unor forțe de
sucțiune extrem de importante, în
multe situații fiind necesară lesta-
rea ei.
Și aceste produse se livrează în
suluri iar accesoriile trebuie să fie
tot din PVC.
Deși oferă numeroase avantaje,
principalele riscuri generate de pro-
dusele livrate în suluri sunt cauzate
de neasigurarea etanșeității nume-
roaselor benzi de suprapunere, pre-
cum și în zonele de străpungeri sau
obstacole existente pe un acoperiș
terasă.
Pentru a câștiga timp la exe-
cuție, unele membrane din PVC
sunt livrate cu stratul de egală pre-
siune lipit la partea inferioară.
Tabelul 10: Caracteristicile mecanice ale membranei din cauciuc sintetic
HIDROIZOLAȚII DIN CAUCIUC
Pentru a reduce aceste dezavan-
taje ale sulurilor, au fost realizate
prelatele hidroizolante. Proce-
deul constă în efectuarea unui
releveu al acoperișului și exe-
cutarea uzinată a unei prelate, care
este decupată conform „obsta-
colelor” existente pe acoperiș și
apoi așezată “la poziție”.
Dezavantajele soluției sunt
legate de manipularea produsului
(greutate, dimensiuni gabaritice),
așezarea la poziție și necesitatea
lestării hidroizolației (aceasta fiind
singura modalitate de fixare), de
aici provenind și termenul de
prelată. Producătorii fabrică aceste
produse din cauciuc natural sau
cauciuc sintetic, deoarece este
elastic și poate „îmbrăca” mai ușor
obstacolele dar și deoarece materi-
alul oferă o stabilitate foarte ridi-
cată la UV, oxigen, temperaturi
extreme, nu reacționează cu multe
materiale, are rezistență ridicată la
ploi acide etc. Grosimea de livrare
1,1 mm ... 3 mm.
HIDROIZOLAȚIILE APLICATE
ÎN STARE LICHIDĂ
Constituie soluții viabile în spe-
cial la lucrările de intervenții în care
nu se dorește să se intervină la
straturile inferioare ale terasei sau
în cazul în care se dorește
obținerea unor hidroizolații cu alte
culori decât cele tradiționale,
respectiv negru.
Produsele sunt din gama poli-
merilor (din acest motiv este
folosită și denumirea de hidroizo-
lații polimerice), pe bază de:
• poliuretan (rășini poliuretanice
în amestec cu izocianați etc.);
• pe bază de cauciuc (neopren);
• materiale plastice, viniluri;
• bitumuri polimerice etc.
Aplicarea este extrem de simplă
(cu trafaletul, pensula, pămătuful)
Fig. 6: Membrane din cauciuc
continuare în pagina 32 È
31
Æ urmare din pagina 31
Tabelul 11: Caracteristicile mecanice ale membranei din elastomer poliuretanic
Fig. 7: Aplicarea membranelor lichide
iar armarea cu plasă din fibre de
sticlă îi conferă rezistențe mecanice
importante. Pot fi folosite la terase
supuse la o gamă de trafic extrem
de variată. Gradul de etanșeitate în
zonele cu intrânduri, ieșinduri,
obstacole etc. este ușor de obținut
și cu eficiență ridicată.
APRECIEREA CALITATIVĂ
A MEMBRANELOR
Se face în raport de mai multe
criterii, cele mai importante fiind:
• rezistența de rupere la tracți-
une (R) în [N];
• alungirea la rupere (A) în [%];
• flexibilitatea la temperaturi
scăzute (F) în [°C].
Cu titlu de exemplu și pentru a
evidenția diferențele între diferitele
tipuri de membrane, iată mai jos
încadrările unora dintre acestea în
sistemul calitativ R.A.F.:
• carton celulozic cu bitum oxi-
dat - R2A1F1;
• pânză textilă cu bitum oxidat -
R4A3F1;
• împâslitură din fibre de sticlă
cu bitum aditivat cu APP - R3A1F2;
• împâslitură din fibre de sticlă
cu bitum aditivat cu SBS - R3A1F5;
• țesătură din fire de sticlă cu
bitum aditivat cu APP - R5A1F2;
• țesătură din fire de sticlă cu
bitum aditivat cu SBS - R5A1F5;
• voal poliesteric cu bitum APP -
R5A5F2;
• voal poliesteric cu bitum SBS -
R5A5F5.
32
Alegerea tipului de armătură nu
trebuie să fie întâmplătoare, ci în
funcție de solicitările care se vor
exercita asupra hidroizolației.
Fiecare tip de alcătuire poate (și
trebuie) să fie caracterizat prin va-
lorile unor parametri de perfor-
manță.
În prezent, acești parametri sunt:
• impermeabilitatea la apă (I);
• rezistența la poansonare sta-
tică (Ps);
• rezistența la poansonare dina-
mică (Pd);
• comportamentul la temperaturi
ridicate (T);
• rezistența la oboseală.
Impermeabilitatea la apă este
definită convențional prin nivelul
presiunii de apă (menținută experi-
mental o durată de timp standard)
sub care etanșeitatea nu mai este
asigurată.
Sunt definite 6 niveluri exigen-
țiale notate I1-I6.
Rezistența la poansonare statică
este definită prin rezultatul încer-
cărilor experimentale cu patru
tipuri de bile, cu greutăți diferite.
Sunt definite patru niveluri de
apreciere.
Rezistența la poansonare dina-
mică este descrisă prin diametrul
poansonului care produce experi-
mental străpungerea complexului
de etanșare.
Sunt definite patru niveluri de
apreciere.
Comportamentul la temperaturi
ridicate are în vedere glisarea în
mm a structurii de etanșare în
raport cu suprafața suport (și a
straturilor componente între ele)
atunci când aceasta este încălzită
experimental la o temperatură
standardizată.
Fig. 8: Accesorii pentru acoperișurile terasă
Sunt definite patru niveluri exi-
gențiale.
Clasa de combustibilitate a mem-
branelor este C4.
HIDROIZOLAȚII METALICE
Un alt tip de hidroizolație folo-
sită în perioada interbelică, la un
număr relativ redus de clădiri
importante (palate, conace, biserici
etc.), a fost plumbul, un rol impor-
tant în folosirea lui avându-l ma-
no pera disponibilă în România,
reprezentată prin „meșteșugarii
locali” (cazangii și aurarii).
Execuția hidroizolației se obține
prin aplicarea succesivă a foilor
subțiri de plumb, sudate prin batere
cu ciocanul de lemn iar îmbinările
dintre foi sunt lipite cu plumb topit.
Are o durată foarte mare de uti-
lizare, rezistență mecanică ridicată,
stabilitate chimică, se laminează
ușor, nu este casant, ductil (se
poate îndoi și mula ușor pe suport),
este rezistent la ape agresive.
Se folosesc foi de 2 ÷ 2,5 mm
grosime.
Costul ridicat al plumbului, lipsa
meseriașilor aplicatori, precum și
faptul că materialul face parte din
categoria celor strategice, sunt
principalele dezavantaje care au
condus la utilizarea redusă a
soluției.
HIDROIZOLAȚII MIXTE
Pot fi: masticuri bituminoase cu
inserții metalice, masticuri bitumi-
noase aplicate pe tencuieli, materi-
ale bituminoase și foi metalice.
Sunt folosite la rosturi de tasare
– dilatare, la elemente de con-
strucție supuse presiunilor hidro-
statice mari.
Sunt durabile și eficiente.
ACCESORII PENTRU
ACOPERIȘURILE TERASĂ
În afara hidroizolației propriu-
zise, pentru a îndeplini funcțiunile
acoperișului mai sunt necesare o
serie de produse cu funcțiuni speci-
fice, precum colectarea și dirijarea
apelor pluviale și etanșarea hidro-
izolației la muchii, colțuri, căciuli de
ventilare etc. Din această gamă,
cele mai cunoscute sunt gurile de
colectare a apelor pluviale, barba-
canele, garguiele, profilele pentru
asigurarea etanșeității la colțuri /
coloane etc.
Apariția unor materiale de cali-
tate a simplificat mult operațiile de
aplicare, numărul straturilor de
etanșare, precum și posibilitatea
realizării acoperișurilor terasă cu
pantă zero sau foarte mică, măsură
care are o importanță deosebită
sub aspectul reducerii greutății
acoperișului (prin eliminarea sau
reducerea stratului cu rol de pantă,
executat, în mod tradițional, din
beton). q
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Soluția completă
de reabilitare a acoperișurilor
Renovarea acoperișului unei clădiri de retail funcționale și cu un trafic ridicat necesită o organizare
ireproșabilă, pentru ca operațiunile de montaj să nu perturbe activitatea magazinelor, liniștea și con-
fortul clienților. Astfel că, pentru un centru comercial de mari dimensiuni, unde sunt găzduite sute de
firme și zeci de mii de clienți pe zi, repararea acoperișului devine o miză serioasă.
De aceea, sunt necesare materiale care să poată fi puse în operă rapid, iar acoperișul să devină
funcțional în cel mai scurt timp. O lucrare de asemenea dimensiuni are nevoie de o logistică bine pusă
la punct pentru ca șantierul să nu treneze inutil, de o prezență cât mai puțin vizibilă a aplicatorilor și,
desigur, de un profesionalism desăvârșit la toate nivelurile.

Reabilitarea acoperișului Băneasa Shopping City
Lucrarea prezentată aici a vizat refacerea acoperișului unui
centru comercial important din București (Băneasa Shopping
City), cu o suprafață impresionantă – circa 30.000 mp.
Sistemul de acoperiș terasă existent, compus dintr-o ter-
moizolație cu vată minerală și o membrană PVC, cedase în
diferite zone, prezenta perforări și reprezenta o problemă per-
manentă pentru activitățile din centrul comercial, cât și pen-
tru echipele de intervenție care erau nevoite să calce pe ele
în timpul lucrărilor de mentenanță a instalațiilor situate pe
acoperiș.
Suprafața instabilă, rezistența redusă la compresiune, nume-
roasele detalii - străpungeri, aticuri, schimbări de nivel, struc-
turi metalice, parapete etc. - care aveau nevoie de refacerea
etanșeității, toate acestea au determinat înlocuirea sistemului
pe aproape întreaga suprafață a acoperișului.
În procesul de selecție a soluțiilor tehnice, sistemul pe bază
de poliuree propus de BASF s-a detașat clar prin multitudinea
de avantaje:
elasticitate și rezistență ridicată la rupere;
timp de uscare scăzut;
aplicație continuă și fără îmbinări;
fixare monolitică pe stratul suport.
Nu în ultimul rând, calitatea certificată și garanția unui brand
recunoscut la nivel global au fost un argument relevant în
luarea deciziei.
Soluția completă a constat în montarea unor panouri rigide
din spumă poliuretanică, cașerată pe ambele fețe cu folie de
aluminiu și fixate cu dibluri, peste care s-a aplicat, prin spray-
ere, sistemul lichid pe bază de poliuree MasterSeal Roof 2111.
Dupa montarea panourilor, rosturile dintre acestea au fost
etanșate cu benzi de aluminiu si bandă de geotextil pentru a
mări rezistența la rupere pe zonele sensibile.
S-a obținut, astfel, într-un interval scurt de timp, o acoperire
- suport dură și termoizolantă, cu suprafață continuă. Seara,
dupa închiderea magazinelor, prima echipă de constructori
demonta și îndepărta sistemul vechi deteriorat, iar până dimi-
neața, monta și etanșa noile panouri. A doua zi dimineață,
echipa de montaj a sistemului hidroizolator începea aplicarea
sistemului și finaliza lucrarea până dupa-amiază.
S-a lucrat în etape de 300-500 mp/zi în functie de condițiile
meteo, și s-a creat, astfel, un sistem termo-hidroizolant com-
plet nou, fără rosturi sau îmbinări, inclusiv pe aticuri. Mem-
brana hidroizolatoare este continuă, fixată monolitic pe
suportul din panouri termoizolante, fiind aplicată prin spray-
ere inclusiv pe picioarele de susținere a tubulaturilor, pentru
asigurarea unei etanșeități perfecte.
Stratul final, cu rol de protecție împotriva ultravioletelor și a
supraîncălzirii, a făcut posibilă reducerea temperaturii acope-
rișului cu aproximativ 6ºC față de valoarea inițială – un alt
beneficiu economic pentru proprietarul clădirii fiind, deci, redu-
cerea costurilor pentru climatizarea în interior pe timp de vară.
Întrucât panourile termoizolante de la Băneasa Shoping Cen-
ter erau acoperite cu folie de aluminiu, peste acestea (înainte
de aplicarea poliureei) a fost pulverizată o amorsă specială
pentru suporturile metalice neferoase, MasterSeal P 684.

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

BASF Divizia pentru Construcții

Șos. Ploiești-Târgoviște (DN72)
Com. Ariceștii-Rahtivani, RO-107025
T + 40 344 520 104
T + 40 344 520 102
constructii-romania@basf.com

www.master-builders-solutions.basf.ro
Practic, toate componentele sistemului de impermeabilizare
au fost aplicate prin pulverizare, timpul de așteptare între
straturi fiind extrem de redus. După o oră de la aplicarea
amorsei, s-a pulverizat membrana care, după câteva minute,
a putut fi protejată cu stratul final.

Aplicarea sistemului MasterSeal Roof

MasterSeal Roof 2111 este un sistem de protecție
hidroizolant pentru acoperișuri, care se aplică prin pulve-
rizare, este ignifug și are o elasticitate ridicată pentru prelu-
area optimă a variațiilor de temperatură.

Aplicarea facilă și rapidă, precum și întărirea ultra-rapidă,

aproape instantanee, fac din sistemul MasterSeal Roof soluția
optimă pentru lucrările de reabilitare a clădirilor funcționale
existente, la care indisponibilizarea minimă a suprafețelor
este prioritară.

Sistemul este compus din amorsă, membrană lichidă și strat

final, componenta principală fiind poliureea hibridă cu întărire
rapidă MasterSeal M 811.

Aceasta poate fi aplicată utilizând amorsa corespunzătoare și

permite impermeabilizarea indiferent de tipul de suport -
beton, metal neferos sau oțel, bitum, PVC, lemn, ceramică etc.

Membrana lichidă se pulverizează cu ajutorul unor utilaje spe-

ciale, iar timpul de uscare este de ordinul secundelor, ceea ce
reduce semnificativ riscurile asociate factorilor meteorologici
neprevăzuți din timpul aplicării. După întărire, materialul
rămâne elastic (485%) și are o rezistență ridicată la întindere
și rupere.

În funcție de cerințele și specificul fiecărui proiect, stratul final

pe bază de poliuretan pigmentat din gama MasterTop TC
este stabil UV și la factori meteorologici și asigură o suprafață
lucioasă sau rezistentă la alunecare.
Astfel că MasterSeal M 811 este un produs multifuncțional
care se poate folosi pentru impermeabilizarea și protecția:
acoperișurilor, teraselor și balcoanelor;
sistemelor de pardoseală pentru parcări;
structurilor tip decantoare, bazine de retenție a apei sau a
reziduurilor chimice.

Avantajele și beneficiile:
Capacitate ridicată de acoperire;
Aplicare pe suprafețe verticale fără scurgeri;
Facil de aplicat pe suprafețe cu detalii complicate sau geo-
metrie complexă, fără îmbinări, suduri sau suprapuneri;
Aderență totală la diferite straturi suport;
Termorigid – nu se înmoaie la temperaturi ridicate;
Rămâne elastic la temperaturi scăzute (-45ºC);
Permeabilitate ridicată la vapori de apă – risc redus de for-
mare a bulelor de aer;
Capacitate ridicată de acomodare a fisurilor;
Fără solvent.

Lucrările de la Băneasa Shopping City s-au desfășurat de așa

manieră încât puțini și-au dat seama că se lucrează pe
acoperiș - vorbim nu doar de discreția aplicatorilor, ci mai ales
de avantajele aplicării lichide: fără prea mult zgomot, fără
transportarea unor greutăți mari, fără structuri suplimentare
sau devieri ale instalațiilor existente, fără a necesita un per-
sonal numeros etc.

Când vă veți face cumpărăturile la acest centru comercial,

unul dintre cele mai mari din România, veți ști că vă aflați sub
un acoperiș BASF, un argument pentru a vă simți protejați.

Divizia de produse chimice pentru Construcții din cadrul BASF asigură partenerilor săi:
produse de înaltă calitate, logistică eficientă, expertiză și consultanță de specialitate, prin
personal tehnic autorizat. Produsele sub brandul Master Builders Solutions sunt utilizate
pentru prepararea și îmbunătățirea performanțelor și durabilității betonului, repararea, pro-
tecția, hidroizolarea și etanșarea structurilor și soluții complete pentru pardoseli performante.
Bauder PIR FA TE
Soluții termoizolante individuale
Sisteme termoizolante pentru terasă și balcon
O termoizolație sigură și corectă a casei În sistemul complet Bauder, acoperișul dum-
câștigă tot mai mult în importanță. Protecția neavoastră este perfect termoizolat și cuprinde
termică optimă aparține prin urmare și ter- hidroizolații de calitate superioară pe bază de
moizolației teraselor și al balcoanelor. bitum polimer sau material plastic FPO, ceea ce
Bauder oferă soluția ideală de termoizolare constituie un plus la capitolul siguranță.
pentru orice cerință. Termoizolația de înaltă
În condițiile în care cerințele Normativelor
performanță Bauder PIR FA TE este potrivită
Europene privind protecția termică a
pentru diferite înălțimi constructive și
clădirilor în scopul economisirii energiei
posedă proprietăți de izolare termică unice.
devin tot mai stricte, soluțiile oferite de
Bauder își dovedesc pe deplin eficiența.

36 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

Important:

• Termoizolațiile cu capacitate ridicată de • Termoizolația cu pantă Bauder PIR T poate

izolare obțin valoarea necesară deja de la
grosimi reduse. Acestea joacă un rol impor-
tant în cazul teraselor unde există limitări
constructive ale grosimii stratului ter-
moizolant.
fi montată pe stratul de bază din Bauder PIR
FA TE, de exemplu: cu pantă standard de
2%. Datorită greutății reduse și formatului
practic al plăcilor, montarea este ușoară și
rapidă.

• Plăcile termoizolante Bauder

PIR și-au confirmat durabili-
tatea de-a lungul deceniilor
în practică. Acestea sunt
disponibile în variante
cu falț sau fără falț.

w Revista Construcțiilor w iulie 2018 37

Galeria Wrocłavia este un complex deosebit de elegant pentru comerț și birouri, proiectat de atelierul
de arhitectură IMB Asymetria. Formele masive și neregulate ale clădirii, în combinație cu accentele
din aluminiu, reprezintă fundalul ideal pentru o construcție amplasată în centrul orașului Wrocław,
precum și un loc frecvent de întâlnire pentru locuitorii orașului.
Arhitectura modernă, intrările și cea mai bună descriere a Galeriei cartierul Krzyki, străzile Sucha,
acoperișurile vitrate, fațadele tridi- Wrocław. Clădirea este amplasată Dyrekcyjna și Borowska. Constru-
mensionale iluminate, formele și în imediata vecinătate a gării irea clădirii a început în ultimul
materialele naturale, precum și Wrocław Główny și este integrată trimestru al anului 2014 și s-a
regatul de verdeață sub forma unei cu stația principală de autobuz încheiat în octombrie 2017.
grădini verzi tot timpul anului - sunt aflată în subteranul galeriei, în
Suprafața utilă a acestei clădiri cu
3 niveluri este de 71.000 m2, cea
mai mare parte ocupată de zona
comercială - 64.000 m2, zonă în
care sunt amplasate 200 magazine,
iar o suprafață mai mică, de birouri
- 7.000 m2. Clădirea concentrează,
sub același acoperiș, o multitudine
de magazine, restaurante, cofetării,
spații de servicii, precum și un com-
plex de cinema, un club de fitness
non-stop și o sală de joacă pentru
copii. Wrocłavia este un exemplu de
îmbinare perfectă între funcția
comercială și cea publică, realizată
concomitent cu dezvoltarea arhitec-
turală și grija pentru confortul uti-
lizatorilor, dar și pentru mediul
înconjurător.

38 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

Iluminat? Cel mai bine natural
Atmosfera unică, prietenoasă a
Galeriei Wrocłavia se datorează și
luminii naturale, care pătrunde în
interior prin cele 10 luminatoare din
acoperiș, fabricate cu sistemul
ALUPROF MB-SR60N ROOF.
„Acest sistem este o structură con-
cepută și utilizată pentru prima oară
în clădirea Galeriei din Katowice,
oferind posibilitatea executării
structurilor complicate, cu un nivel
foarte bun de etanșeitate și izolare
termică. Au fost folosite profile din
aluminiu cu o lățime de 60 mm și
rezistență ridicată. Etanșeitatea
sistemului este asigurată de garni-
tura de etanșare cu manta EPDM.
Îmbinările acesteia, precum și
etanșarea geamurilor au fost exe-
cutate cu etanșant siliconic.” – ne-a
precizat Bożena Ryszka, director de
marketing al ALUPROF SA.
„Ansamblul de profile utilizate în
sistemul ALUPROF MB-SR60N ROOF
a permis executarea îmbinărilor la
unghiuri între 0 și 20° precum și
folosirea geamurilor cu forme
diferite, de ex. trapezoidale și tri-
unghiulare. Datorită acestui fapt, a
fost posibilă obținerea unei libertăți
sporite la proiectarea structurii
acestui corp” – a adăugat Bożena
Ryszka.
În Galeria Wrocłavia acoperișurile
fabricate în acest sistem reprezintă,
în total, cca. 3.000 m2 de vitrificări.
Vitrificările verticale mari, feres-
trele, ușile și pereții despărțitori
ignifugi transparenți ai clădirii sunt,
de asemenea, structuri la care au
fost utilizate sistemele ALUPROF:
peretele montant-traversă MB-SR50N,
sistemul de ferestre și uși MB-86,
pereții și ușile de interior MB-45,
precum și pereții despărțitori igni-
fugi MB-78EI și MB-118EI.
Ecologie cu certificat
Suprafața imensă a centrului
include nu numai funcții tipic co-
merciale, de servicii și pentru dis-
tracții, dar și zone pentru relaxare,
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
zone verzi, grădini și o fântână
arteziană. Terasele verzi ale Gale-
riei Wrocłavia au o suprafață totală
de peste 4.000 m2, ocupând un
spațiu mai mare decât jumătatea
unui teren de fotbal. O mare parte
a fațadei Wrocłavia din strada Joan-
nitów are forma unui perete verde
peren. În interiorul clădirii se află și
un spațiu verde natural, care face
mai plăcută vizitarea galeriei.
Toate aceste soluții au condus la
crearea, în inima orașului, a unei
atmosfere apropiate de natură.
Însă, ele nu sunt singurele ele-
mente care atestă grija pro-
iectanților și a investitorului pentru
caracterul prietenos al clădirii față
de utilizatorii săi și mediul încon-
jurător. Chiar din etapa de proiec-
tare-construire, partea comercială
a Wrocłaviei a primit certificatul
BREEAM cu gradul Excellent,
obținând 81,3% din puncte, rezul-
tat care, până în acest moment,
este cel mai ridicat din toată Europa
pentru un centru comercial în con-
strucție. În cadrul certificării BREEAM
au fost efectuate analize și prog-
noze complexe, referitoare la efec-
tul câtorva zeci de arii ale clădirii
asupra oamenilor și mediului încon-
jurător, la consumul de energie și
apă, precum și monitorizarea aces-
tora, la emisiile de dioxid de car-
bon, la gestionarea deșeurilor,
accesul la transport public, precum
și administrarea durabilă a întregii
clădiri.
În timpul construirii Galeriei Wrocła-
via au fost folosite, printre altele,
un detector de scurgeri special
proiectat, care a permis monito-
rizarea consumului de apă, senzori
de mișcare pentru reglarea inten-
sității luminii și dispozitive care per-
mit reducerea CO2. Grija pentru
mediul natural are, în această
clădire, încă o dimensiune: în pla-
nurile investitorului se regăsește
amplasarea pe acoperișul centrului
a stupilor pentru albine, cu scopul
ca ele să polenizeze plantele care
înfloresc în jurul orașului Wrocław
dar și să producă miere în cadrul
acestui proces.
Datorită structurii inovatoare, a ofer-
tei comerciale deosebite și calității
ridicate a serviciilor și standardului
de finisare, precum și numeroa-
selor soluții pro-ecologice, Galeria
Wrocłavia este un loc vizitat cu
plăcere de locuitorii orașului și din
toată Silezia de Jos. Este, totodată,
o clădire care produce un efect
impresionant pentru cei care o
privesc și pentru cei care o vizitea-
ză, și asta nu numai din perspectiva
utilizatorilor săi, ci mai ales a iubi-
torilor de arhitectură modernă. q
39
 Vegetație pe acoperișurile
marilor centre comerciale
În ultimii ani, odată cu extinderea și intrarea în conștiința publică a conceptului de acoperiș verde,
atât în vestul Europei, cât și, îmbucurător, în țara noastră, suntem martori la amplasarea acestora
pe acoperișurile din ce în ce mai multor hypermaketuri și centre comerciale.
Investitițiile de acest fel prevăd, încă din faza de proiectare a imobilelor cu destinație comercială,
care au, de regulă, peste 1.500 mp, și amenajarea, în parte sau în întregime, a învelișului cu vege-
tație . Rezultă, astfel, acoperișuri verzi cu suprafețe importante, atât ca dimensiune, cât și ca fun-
cție ecologică.

ODU Green Roof, cu o activitate în domeniu de peste
nouă ani, se poate mândri că a fost firma care a reali-
zat cele mai multe dintre aceste oaze verzi, însumând
o suprafață totală instalată și dată în folosință de cca.
40.000 de mp.
psihologic relaxant al zonelor verzi. O priveliște deose-
bită, de pildă, o au locuitorii blocurilor din jurul unui
hypermarket aflat în cartierul Pantelimon, hypermarket
al cărui acoperiș, în întregime vegetal, este realizat de
Odu Green Roof.

Cum s-a ajuns la aceste suprafețe, deloc neglijabile, în
contextul pieței imobiliare românești?
În primul rând datorită conștientizării, în sens evolutiv,
a avantajelor oferite de un asemenea tip de acoperiș.
Iată câteva dintre ele:
În cazul construcțiilor comerciale, clădiri de tip hală, cu
structură metalică sau din beton și sticlă, izolația ter-
mică devine un criteriu deosebit de important, o parte
semnificativă din cheltuielile de întreținere și folosință
a spațiilor respective fiind destinate menținerii tempe-
raturii ambientale în parametri optimi. În aceste con-
diții, învelișul cu vegetație are proprietatea de a scădea
fluctuațiile de temperatură internă cu 20% - 25% față
de un acoperiș clasic.
În același timp, acoperișurile verzi oferă celor din jur o
priveliște plăcută, îmbunătățind calitatea vieții urbane.
Drept dovadă, studiile efectuate demonstrează efectul
Prin protecția față de razele ultraviolete și prin pro-
tecția mecanică propriu-zisă, acoperișul verde prelun-
gește cu 50% durata de utilizare a straturilor hidro și
termoizolante instalate, asigurând a durată de viață a
învelișului de până la 60 de ani.
Furtunile de vară, obișnuite în condițiile climei din
România, pot să suprasolicite sistemele de canalizare,
care nu pot prelua într-un timp scurt apele pluviale
deversate în cantități mari, ceea ce poate cauza inun-
dații, în special în habitatele urbane. Acoperișul verde
are rolul să preia o mare parte din această cantitate de
apă, care ulterior se evaporă sau, bine drenată, ajunge
treptat în rețeaua de canalizare.
Izolarea fonică este un alt aspect deloc de neglijat
atunci când vorbim de o hală industrială / comercială
cu structură metalică, caz în care acoperișul verde
mărește absorbția undelor sonore provocate de diferiți
factori de mediu (ploaie torențială, grindină, zgomot de
fond al zonei învecinate cum ar fi circulația mașinilor
grele, trenuri etc.).

Lidl Pantelimon Lidl Constanța

40 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

Nu în ultimul rând, putem aminti rolul jucat în echili-
brarea ecosistemelor specific urbane. Oriunde s-ar
construi clădiri, microhabitatele sunt, de regulă, deran-
jate. Acoperișul verde ajută la reconstruirea acestora și
la restaurarea ciclului biologic. Verdeața de pe ele
oferă un important refugiu pentru microhabitate. În
cazul centrelor comerciale, acest aspect devine și un
instrument de maketing, demonstrând implicarea
activă a companiei în protecția mediului înconjurător.
Enumerarea avantajelor ar putea continua, dar să ne
referim și la ceea ce deosebește Odu Green Roof de
ceilalți jucători de pe piața acoperișurilor verzi și a
domeniilor emergente:
În primul rând, experiența. În cei aproape zece ani de
activitate, avem în portofoliu zeci de proiecte finali-
zate, dintre care multe de complexitate deosebită, atât
ca aspect, cât și ca soluții constructive, unele chiar
unice în Europa de Est și nu numai. În toată această
perioadă echipa tehnică a Odu Green Roof a învățat,
s-a perfecționat în folosul mutual al companiei și a par-
tenerilor de afaceri.
Participarea, în mod activ, la diferitele manifestări
internaționale de gen este o condiție ca să poți ține
pasul cu soluțiile de îmbunătățire a tehnologiilor apli-
cate. Implementarea tehnologiilor inovatoare, a ideilor
ce oferă soluții la zecile de probleme specifice fiecărui
proiect în parte, se poate face numai printr-o activitate
asiduă de informare și documentare, dusă în back-
ground, vizibilă numai prin rezultatele spectaculoase
obținute în practică.
Acoperișurile verzi instalate pe hypermarketuri și cen-
tre comerciale sunt, de regulă, extensive, cu rulouri de
Sedum. Se preferă această soluție deoarece Sedumul,
odată stabilizat, nu necesită întreținere costisitoare și
laborioasă, diferitele specii de Sedum rezistând la con-
diții climaterice vitrege.
Din experiența proprie putem afirma că după instala-
rea ruloului de Sedum format dintr-un mix de 10-12
specii, supraviețuiesc doar 3-4 specii, cele care sunt
pretabile microclimei amplasamentului. Astfel, oriunde
ar fi acesta instalat se va adapta la clima locală.
În cazul acestor acoperișuri este deosebit de impor-
tantă relația dintre greutatea stratificației acoperișului
verde și rezistența la secetă. Odu a dezvoltat sistemul
hibrid ultraușor care oferă rezultate excepționale din
acest punct de vedere, chiar și la o greutate specifică a
sistemului de acoperiș verde de numai 50-100 kg, în
stare saturată cu apă. Se scad, astfel, în mod semnifi-
cativ costurile implicate de mentenanță, în special
cheltuielile cu udatul, care, la asemenea suprafețe de
mii de metri pătrați, pot ajunge la sume importante.
Fiecare proiect este unic. Logistica, preferințele este-
tice ale beneficiarului, posibilitățile oferite de structura
de rezistență a clădirii etc., toate converg într-o soluție
personalizată de fiecare dată. Specialiștii de la Odu
lucrează împreună cu proiectanți și structuriști pentru
a ajunge la un rezultat impecabil, iar soluția oferită va
fi de fiecare dată cea optimă. q
 Importanța teraselor verzi
în obținerea certificărilor naționale și internaționale
pentru clădiri sustenabile
asist. arh. drd. Laura Amaiei, LEED AP BD+C

Certificările internaționale de tip LEED sau BREEAM – cele mai importante, dar nu numai (WELL
Standard, Living Building Challenge, HQE, Green Homes etc.) – verifică o serie de teme și elemente
importante în vederea obținerii punctajului pentru a atesta calitatea de clădire sustenabilă. Între
aceste criterii sunt incluse: eficiența energetică și energia regenerabilă, procesul de proiectare inte-
grativ, amplasament și comunitate, materiale naturale și sustenabile, calitatea aerului interior, ges-
tionarea consumului de apă, managementul proprietății și al construcțiilor, alte principii inovatoare
de proiectare sustenabilă.

În cazul construcțiilor sustena-
bile, acoperișurile pot include varii
metode de abordare pentru com-
baterea efectului de insulă de căl-
dură urbană, cum ar fi montarea
panourilor solare, aplicarea de fini-
saje deschise la culoare pentru a
reflecta radiațiile solare sau acope-
rișurile verzi.
De ce am opta pentru ultima
soluție? Pentru că acoperișurile
verzi împiedică transferul termic și
supraîncălzirea pe timpul verii,
reducând și efectul de insulă de căl-
dură urbană, produc răcirea clădirii
prin evaporare, reprezintă un izola-
tor termic suplimentar, eficient,
care crește durata de viață a acope-
rișului; absorb toxinele din aer prin
intermediul plantelor, reduc emisiile
de CO2 și oferă, în schimb, echili-
brul între temperatură și umiditatea
relativă; contribuie la controlul
Fig. 1: Schemă preluată și adaptată după Samar S., Nourhan M. ‐
The Living walls as an Approach for a Healthy Urban Environment
scurgerii apelor pluviale, reduc
nivelul emisiilor de dioxid de carbon
în atmosferă și creează, totodată,
un aspect plăcut părții superiore a
anvelopelor.
La nivel mondial, această abor-
dare reprezintă un punct de
inflexiune în dezvoltarea politi-
cilor de sustenabilitate cu efecte
de mediu, sociale dar și economice.
Din cauza încălzirii globale și a
schimbărilor climatice care se
intensifică permanent, apar diferen-
țe mari de temperatură în perioade
foarte scurte de timp ceea ce face
ca mediul urban să fie deosebit de
vulnerabil la căldură. La nivel pla-
netar, apar anomalii ale aerului de
suprafață, cu temperaturi în creș-
tere, perioade lungi de secetă, cu
furtuni și modificări ale regimului
precipitațiilor sau inundații.
În România, temperatura medie
anuală din ultimii 10 ani s-a dublat,
iar previziunea meteorologilor nu
este îmbucurătoare. Tindem spre
două anotimpuri extreme, doar
iarnă și vară, cu treceri bruște de la
temperaturi minime la cele
maxime. Asemenea fenomene, dar
și urbanizarea excesivă, aglomera-
rea și mineralizarea orașelor, au
condus la apariția ICU – insule de
căldură urbană, care se formează în
interiorul orașelor, ca rezultat al
principalelor fenomene regăsite în
forma și orientarea construcțiilor,
precum și al emanării pe timp de
noapte a căldurii înmagazinate în
timpul zilei (fig. 1).
În acest context, este absolut
firesc să ne dorim să construim efi-
cient și, deși nu putem evita pe
deplin anumite efecte negative, tre-
buie să avem drept scop principal
minimizarea impactului asupra
mediului înconjurător și diminuarea
încălzirii globale. Apariția acestor
modificări negative pentru planeta
noastră ne obligă să revoluționăm
îmbunătățirea mediului urban, prin
adoptarea unor concepte noi, pe
care să le implementăm la nivel de
oraș sau la nivel național.
Utilizarea acoperișurilor verzi, în
scopul certificării de tip LEED, con-
tribuie la obținerea punctelor în
varii criterii din v4, versiunea
ultimă și cea mai stringentă a aces-
tui tip de certificare a construcțiilor
sustenabile, și anume: metode de
dezvoltare a sitului prin protecția
habitatului natural; maximizarea
spațiului extern utilizabil; captarea

42 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

și gestionarea apei meteorice;
reducerea necesarului de apă pen-
tru exterior prin folosirea apei
meteorice sau a plantelor adapta-
bile care nu au nevoie de irigare;
reducerea insulei de căldură urbană
prin vegetalizarea acoperișului;
obținerea performanței energetice
minime obligatorii, precum și opti-
mizarea performanței energetice
peste cerințele impuse; valorifi-
carea materialelor reciclabile.
Acoperișurile verzi reprezintă o
variantă sustenabilă de acoperire
cu vegetație a clădirilor și o posibi-
litate de îmbunătățire a mediului Fig. 2: www.livingroofs.org
urban. Acestea, sunt suprafețe ale
acoperișului care au fost gândite
parțial sau total pentru a fi aco-
perite cu pământ și vegetație
(amplasate deasupra mai multor
straturi de izolație specifice), pro-
iectate să acomodeze vegetație
și/sau accesibilitate cu grădini la
înălțime, terase suspendate, locuri
de odihnă și contemplare, cu alei,
iazuri etc.
Etapele premergătoare realizării
unui acoperiș verde se stabilesc în
funcție de greutatea acoperișului pe
care structura o poate suporta, de
funcția pe care o va îndeplini, de
tipul de plante dorit, de necesitățile
de întreținere, de riscuri și, de ce
nu, de accente arhitecturale în
peisajul urban. Conform Ghidului
Fig. 3: www.greenroofs.com/projects/pview.php?id=1337 de proiectare a acoperișurilor verzi
[1] acestea se clasifică în acoper-
ișuri intensive (învelitoare grădini),
semi-extensive sau extensive.
Acoperișurile verzi intensive
(învelitoare gradină) sunt caracteri-
zate de un substrat de sol consis-
tent (>15 cm – 4,5 m sau mai mult)
și suportă o greutate >250 kg/m2.
Varietatea plantelor folosite este
foarte mare; se pot face asociații
între arbori, arbuști și subarbuști,
flori anuale si perene, mobilier de
grădină (bănci, pergole, corpuri de
iluminat, foișoare, bazine), alei din
diferite materiale, dar întotdeauna
ținând cont de concept, design și
buget. Este un sistem folosit, în
general, pe acoperișurile clădirilor
cu capacitate structurală mare și
pante minime. Acest tip de terasă
este ideal pentru accesul public,
Fig. 4: www.odu.ro/de‐ce‐acoperis‐verde‐/de‐ce‐acoperis‐semi‐extensiv/73 fiind adevărate grădini suspendate.
continuare în pagina 44 È
w Revista Construcțiilor w iulie 2018 43
Æ urmare din pagina 43
Practic, cu ajutorul inginerilor
structuriști, relocăm grădina tradi-
țională la înălțime. Necesită sistem
de irigație și o întreținere regulată.
Acoperișurile verzi semi-
extensive sunt un tip intermediar
între sistemul extensiv și cel inten-
siv. Este un tip de acoperiș verde
vegetalizat cu plante de talie mică
și medie (plante perene, suculente,
ierburi de diferite înălțimi). Sub-
stratul este intermediar celor două
sisteme (intensiv și extensiv), are
grosimi >15 cm și poate ajunge
până la câțiva zeci de cm. Poate fi
amenajat cu floră diversă, alei,
mobilier de gradină, unde oamenii
au posibilitatea să se odihnească,
să se relaxeze, să socializeze și să
se plimbe.
Acoperișurile verzi extensive
sunt caracterizate de un strat de sol Fig. 5: www.artagradinilor.ro
redus (2,5-15 cm), suportă o greu- pantă de până la 30°, respectiv lor consorții sau agențiile imobi-
tate mică (60-250 kg/m2), cu nevoi 45°. Acest tip este cel mai ușor de liare etc., deoarece promovează,
de îngrijire minime, nu necesită un adoptat în cazul reabilitărilor de susțin și studiază permanent pro-
efort mare pentru creșterea și dez- clădiri, dată fiind grosimea stratului blemele de mediu și durabilitate,
voltarea plantelor. Sistemul este de pământ și tipul de vegetație permițând persoanelor interesate
recomandat plantelor care se adap- să demonstreze performanțele eco-
recomandat [1].
tează cu ușurință condițiilor aspre, logice ale clădirilor verzi. De aceea,
Factorii care influentează perfor-
precum secetă sau vânturi puter-
manța acestor sisteme de acope- asemenea sisteme ar trebui promo-
nice. Plantele recomandate sunt
rișuri verzi vii sunt temperatura, vate, încurajate și implementate în
cele de talie mică: suculentele,
ambianța, umiditatea, expunerea, România.
sedumurile si crasulaceele, grami-
radiația solară, lumina, viteza vân- Când discutăm despre sustena-
neele (ierburi decorative), în gene-
ral plante cu aparat foliar de diferite tului, alimentarea limitată cu nutri- bilitate, trebuie să privim dincolo de
culori, forme, texturi sau mușchii. enți, umiditatea necorespunzătoare conceptele tradiționale. Conceptul
De obicei, înălțimea acestora nu / scăzută din cauza subtratului redus. de sustenabilitate acoperă trei
depășește 20 cm înălțime, sunt Acoperișurile verzi sunt consi- aspecte-cheie: economie; mediul
nepretențioase și au o creștere derate utile de către finanțatori, înconjurător și responsabilitate
rapidă. Sistemul este folosit pentru administrațiile publice, birourile socială. Aceste criterii reprezintă
vegetalizarea acoperișurilor în de proiectare, managerii diferite- extinderea înțelegerii standard a
unei clădiri, pentru a include aspec-
tele ecologice și sociale de perfor-
manță, în plus față de aspectele
legate de performanța financiară și
estetică. Toate aceste criterii inte-
grate, introduse de echipa de pro-
iect încă din faza de concept, pot
crea o clădire de înaltă calitate,
sustenabilă, care poate primi
recunoașterea internațională prin
obținerea punctajului necesar certi-
ficării de tip LEED/BREEAM.

Referințe:
[1] DABIJA, A-M, PETRO-
VICI, R., GEORGESCU, I. M.,
MIHAI, D., Ghid de proiectare a
acoperișurilor verzi, reglementare
Fig. 6: www.imsm.com/ie/news/give‐office‐living‐green‐lid/ tehnică a MDRT, 2011. q

44 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Contractul de performanță energetică
TUD Financial este unul dintre cei 14 membri parti-
cipanți în proiectul Guarantee din cadrul programu-
lui de cercetare și inovare European H2020. În acest
program se urmărește dezvoltarea unor soluții
inovatoare privind utilizarea Contractului de Perfor-
manță Energetică, creșterea flexibilității acestui
contract pentru a putea fi utilizat atât în sectorul
public cât și în cel privat dar și sprijinul pentru reali-
zarea unor proiecte pilot care au la bază folosirea
acestui tip de contract.
Pentru aplicarea exigențelor Contractului de Perfor-
manță Energetică, în România, companiile de tip
ESCO sunt cele care asigură planificarea, finanța-
rea, implementarea, precum și stabilirea măsurilor
tehnice menite să conducă la creșterea performanței
energetice.
Implementarea măsurilor pentru scăderea consu-
mului de energie trebuie să conducă la economii
financiare garantate, astfel încât plata serviciilor
prestate de companiile ESCO să fie acoperită parțial
/ total din această economie de energie înregistrată.
În acest context, prin participarea la proiectul
Guarantee, compania TUD Financial propune o serie
de măsuri și documente conexe, ce se regăsesc pe
website-ul https://guarantee-project.eu/ro/.
În acest sens, compania TUD Financial își propune
realizarea Polului Național al Facilitatorilor EPC, Pol
menit să adere la Polul European al Facilitatorilor,
aderarea realizându-se prin completarea documen-
telor dis ponibile la adresa https://guarantee-
project.eu/ro/service-2/guarantee-pentru-
facilitatori/ q
 CAZE® - case care au consum energetic zero
SC SOCRI SRL Satu Mare produce sub brand-ul CAZE® - CASE ZERO ENERGIE (CASE CARE AU CONSU-
MUL ENERGETIC ZERO, structuri pentru case individuale, multi-familiale, de vacanță și construcții
agro-industriale.
Producem toate acestea utilizând un sistem unic, propriu, bazat pe o tehnologie modernă. Astfel
lemnul este sortat, uscat și tratat în autoclavă (clasele 2-4), asamblat pe linii tehnologice MITEK.
Avem implementat sistemul de management al calității ISO 9001/2011, marcaj CE, SR EN 14081-2007
și lucrăm cu normele internaționale EUROCODE 5,8, DIR.2010/31/UE/ART. 9; RT2020.
Sistemul CAZE® se livrează și sub formă de KIT - sistem DIY.

Avantajele Sistemului CAZE®

• Ecologic - pe structură din lemn și metal
• Consum energetic zero
• Ușor de asamblat - do it yorself (DIY)
• Kitul se livrează paletizat
• Eficiență economică (se amortizează repede și produce profit)
• Adaptabilă proiectelor individuale sau de grup

Producem CAZE® cu normele RT2020 la preț de RT2012 !

46 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Consumul energetic al Sistemului CAZE® - 0 kwh/mp/an; R>17
În conformitate cu DIR. 2010/31/UE/ART.9;
RT2020 – de la 31.1.2018, Directiva produce
efecte și toate construcțiile trebuie să fie inde-
pendente energetic.
Sistemul CAZE® este singurul care răspunde
acestei Directive a UE.

Structura CAZE® conține:

• Lemn de molid tratat în autoclavă clasa 2-4,

calibrat, uscat și ignifugat
• elemente metalice wolf/mitek, cullen, strongtie
• proiect d.t.e - detalii de execuție
• asistență la montaj, transport pe șantier
• producerea unei Structuri CAZE® pentru 100 mp
- 8 ore
• timpul de montaj al unei Structuri CAZE® de 100 mp - 8 ore
• garanția pentru Structura tip CAZE® - 50 ani

Structura CAZE®: PASIVĂ, ZERO ENERGIE și POZITIVĂ

Structură CAZE® 200 mm Pereți: 390 mm; R>12

300 mm Pereți: 490 mm; R>17
410 mm Pereți: 600 mm; R>20

Gasiți mai multe detalii despre Sistemul CAZE® pe:

www.caze.ro | www.socri.ro
www.facebook.com/casepasive | www.facebook.com/pages/SC-SOCRI/481262328592909
 Arhitectură fără limite… (XXIII)
Ne-am mai referit, în serialul nostru pe această temă, la unul dintre aspectele des întâlnite în
arhitectură. Este vorba de preluarea unei idei de la un arhitect la altul. De astă dată ne vom opri
asupra clădirilor torsionate. După ce Santiago Calatrava a proiectat, pentru prima oară, un turn
răsucit – Turning Torso – construit la Malmo – Suedia și finalizat în 2005, alți arhitecți au preluat și
transpus în practică ideea. Așa se face că, în prezent, există, în întreaga lume, 15 zgârie-nori de
acest tip finalizați și alți 13 în construcție.
Vă vom prezenta în articolul de astăzi câteva dintre clădirile torsionate care ni s-au părut mai
interesante. Pentru început, însă, câteva date suplimentare despre cele pe care le-am prezentat
deja în revistă în numerele anterioare.

TURNING TORSO –
Malmö, Suedia
Să reamintim, pentru
început, că Turning Torso
are o înălțime de 190 m,
57 de nivele, o rotație pe
etaj de 1,579° și una
totală de 90°.

DIAMOND TOWER –
Jeddah, Arabia Saudită

Ne mai oprim puțin și

Turning Torso (Malmö, Suedia)
asupra acestui zgârie-nori
construit în Arabia Saudită
– pe care l-am prezentat
pe larg în numărul ante-
rior al revistei – deoarece
are o caracteristică ce îl
deosebește de toate cele-
lalte. Astfel, Diamond
Tower este singurul cu o
răsucire de 360° pe toată
înălțimea sa.

TURNUL F&F –
Panama City, Panama

Este un alt turn

răsucit, prezentat deja
într-un număr anterior al
revistei, care se deose-
bește de toate celelalte
prin faptul că deține
recordul pentru cea mai
mare răsucire (5,943°) la
fiecare din cele 53 de
etaje ale sale. Rezultă,
astfel, o răsucire totală,
pe cei 233 m ai săi, de
315°.

F&F TOWER ‐ Panama City, Panama Diamond Tower – Jeddah, Arabia Saudită

48 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Evolution Tower – Moscova, Rusia
EVOLUTION TOWER –
Moscova, Rusia

Turnul Evoluției este un zgârie-nori amplasat în zona Cen-

trului Internațional de Afaceri din Moscova. Clădirea cu 55 de
etaje are o înălțime de 255 m, o rotație a fiecărui nivel de
2,836°, rezultând o torsiune totală de 156°.
Proiectanții clădirii au fost: britanicul Tony Kettle, în
colaborare cu Karen Forbes – profesor de artă la Universita-
tea din Edinburg, cu firma de arhitectură RMJM și Philip
Nikandrov de la societatea de proiectare Gorproekt, ca arhi-
tect șef. Ingineri structuriști: GK Techstroy și Gorproekt.
Întrebat ce l-a inspirat la proiectarea acestei clădiri, Tony
Kettle a răspuns că sculptura lui Auguste Rodin – Kiss. Prac-
tic, clădirea seamănă cu două panglici care se înfășoară una
în jurul celeilalte, simbolizând interconectarea indivizilor, a
familiilor și generațiilor. Evolution Tower – Moscova, Rusia
Construcirea turnului – care poate fi asemănat și cu o
moleculă de ADN – a început în 2011 și s-a finalizat în 2014.
Costul său s-a situat în jurul a 500 milioane dolari, după care
o parte din clădire a fost cumpărată de compania petrolieră
Transnett.
În ciuda răsucirii sale, miezul central al clădirii și 8
coloane cu o deschidere de 15 m între axe sunt strict verti-
cale.
Fațada, formată din geamuri cu oglindă rece, a fost furni-
zată de Guardien Industries iar ascensoarele, de Thyssen
Krupp.
Destinația clădirii: birouri, galerii comerciale, restaurante,
cafenele, un supermarket și săli de sport.

OCEAN HEIGHTS –
Dubai, EAU

Este un zgârie-nori rezidențial amplasat în Marina Dubai.

Turnul are 83 de etaje cu o înălțime totală de 310 m. Rotația
fiecărui nivel este de 0,482° rezultând o rotație totală de
40°.
A fost proiectat de Andrew Blomberg de la societatea
Aedas Meinhardt.
Construcția s-a finalizat în 2010. Turnul găzduiește 519
condominii.
OCEAN HEIGHTS – Dubai, EAU
continuare în pagina 50 È
w Revista Construcțiilor w iulie 2018 49
Æ urmare din pagina 49
TURNUL SHANGHAI – Shanghai, China
TURNUL SHANGHAI – Shanghai, China
50
TURNUL SHANGHAI –
Shanghai, China
Cu cei 632 m ai săi, este cea mai înaltă clădire răsucită din
lume și a doua ca înălțime totală, după Burj Khalifa.
Clădirea are, însă, și alte caracterisitici interesante. Are cea
mai înaltă punte de observație din lume, aflată la nivelul 121,
respectiv la 561,25 m.
Deține, de asemenea, cele mai rapide ascensoare din lume,
cu 20,5 m/s, ascensoare furnizate de Mitsubishi Electric. Toto-
dată, clădirea deține și ascensorul cu cel mai lung traseu dintr-o
clădire – 578,5 m.
Turnul Shanghai este proiectat de firma americană de design
Gensier, condusă de chinezul Jia Xiu.
Clădirea, a cărei construire a început în 2008, are 128 de
etaje supraterane și 5 subterane și a fost finalizată în 2015.
Rotația pe etaj este de 0,938° iar cea totală este de 120°.
Costul total al construcției a fost 2,4 miliarde dolari.
Clădirea are, în interiorul său, un hotel de 5 stele, săli de
expoziții și pentru reuniuni.
Turnul are forma a 9 secțiuni cilindrice așezate una peste
alta. Fiecare din cele 9 zone are propriul atrium, cu grădini,
cafenele, restaurante și spații comerciale care oferă imagini
panoramice ale orașului.
Fațada transparentă are, de asemenea, o caracteristică
interesantă. Spre deosebire de majoritatea clădirilor la care
fațada are un singur strat, format din sticlă cu reflexie pentru a
reduce absorbția căldurii, la Turnul Shanghai fațada este for-
mată dintr-un strat dublu care elimină necesitatea ca sticla să
fie opacă.
Totodată, Turnul Shanghai încorporează numeroase ele-
mente de arhitectură verde, primind în aceste condiții certificat
de la Comitetul pentru Clădiri Verzi din China și de la Consiliul
pentru Clădiri Verzi din SUA pentru designul durabil al clădirii.
În 2013 a fost definită ca cea mai verde clădire super-ascen-
dentă de pe Pământ.
Clădirea captează apa de ploaie pentru uz intern și pentru a
o recicla.
Majoritatea energiei necesare este asigurată de sisteme
neconvenționale: 270 de turbine eoliene cu ax vertical situate
în fațadă și în partea de sus a turnului asigură 10% din necesar.
Fațada din sticlă izolatoare cu două straturi reduce și nevoia
de aer condiționat în interior.
Sistemele de încălzire și răcire ale clădirii utilizează surse de
energie geotermală.
Ploaia și apele reziduale sunt reciclate pentru folosirea la
toalete și la irigarea spațiilor verzi.
TURNUL SHANGHAI – Shanghai, China
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Construire depozit logistic, clădire administrativă,
birouri, zona servicii, parcare, împrejmuire, rețele și construcții
aferente rețelelor, accese, organizare de șantier
Antreprenor General: SC BOG’ART SRL
Beneficiar: LIDL ROMÂNIA SCS
Proiectant General: SC SUBCONTROL SRL
Lider proiect: SC BOG’ART SRL
Proiectanți de specialitate: arhitectură - PLANCONTROL SRL; rezistență - STATIC 5 TIMIȘOARA,
PATH’S ROUT TIMIȘOARA, F&M PROIECT CLUJ NAPOCA, I.CO PROIECT TIMIȘOARA
Subantreprenori: terasamente - SERONI TRANS, MOSAICO PIU; structuri prefabricate – SOMACO SA;
lucrări exterioare - TECHNOCER, LOGOSOL, ATLAS SPORT; execuție puțuri - COMPORSA;
instalații sanitare, canalizări - PROMTECH, GLOBAL MAT INSTALL; instalații electrice - ELCOMEX IEA;
instalații bms - BMS AUTOMATION; instalații antiincendiu - SEBINO FIRE PROTECTION AND DETECTION;
rețele edilitare - NIPTER CONSTRUCT; lifturi - THYSSENKRUPP ELEVATOR; rezervor combustibil -
GILBARCO ACAS; hidroizolații - NOVAGLASS HIDROIZOLAȚII SRL; tâmplărie - ALUSYSTEM, HISTRIA,
ALFA CLUJ, VERTICAL DESIGN, HIGH SPEED DOORS, ARCADE DOORS; pardoseală depozit - RINOL,
LOGOSOL, OHEIM KUHLRAUMBAU GMBH, NORTH STAR INDUSTRIAL SERV;
finisaje interioare - DECOR FLOOR, CORPORATE OFFICE SOLUTIONS.

SCURTĂ DESCRIERE A LUCRĂRII
Indicatori principali: suprafața
terenului: aproximativ 160.000 mp;
amprentă la sol (Ac): 45.000 mp;
aria spațiu verde: 280.000 mp,
aria drumuri / platforme / edilitare:
54.000 mp, suprafața clădirii:
45.000 mp, suprafața auxiliară:
11.500 mp.
Pentru construirea acestui cen-
tru logistic au fost folosite soluții și
tehnologii care asigură standarde
înalte de eficiență energetică. Pe
lângă betonul concasat, provenit
din demolări, la construcția depozi-
tului s-au folosit atât materiale reci-
clate, cât și materiale reciclabile.
În plus, față de procesul de con-
strucție orientat spre sustenabili-
tate, clădirea în sine se remarcă
prin consumul scăzut de energie
necesară funcționării, emisii și am-
prentă de CO2 reduse și, implicit,
printr-un impact mult diminuat
asupra mediului înconjurător.
Pe lângă materialele folosite în
timpul construcirii depozitului, au
fost implementate proceduri de
protecție a mediului, reducând can-
titatea de deșeuri generate pe
șantier cu 75%. Totodată, sistemul
de încălzire a clădirii a fost proiectat
astfel încât să reducă cu 50% con-
sumul de energie, prin reutilizarea
căldurii recuperate de la instalația
frigorifică.
Clădirea principală pentru
depozitare este un volum compact
de formă rectangulară, cu dimensi-
uni de aproximativ 352 m x 124 m,
cu o suprafață construită de 43.696
mp realizată cu o structură în cadre
din elemente prefabricate din beton
armat, cu un regim de înălțime de
P și parțial P+1. Închiderile exte-
rioare sunt executate din panouri
termoizolante, așezate pe orizontal
sub formă de tablă de șah, în trei
culori distincte pe nuanțe de gri.
Acoperișul cu pantă mică în două
ape este executat pe o structură
din tablă de oțel, cu cute mari și o
învelitoare hidro-termoizolantă.
Corpul administrativ este un
volum compact rectangular, cu
dimensiuni de aproximativ 16,30 m
x 44,80 m cu o suprafață construită
de 732 mp realizat cu o structură în
cadre din beton armat monolit și
planșee din fâșii cu goluri prefabri-
cate, cu un regim de înălțime de
P+1. Închiderile exterioare sunt
executate din zidărie termoizolantă,
termosistem și tencuială decora-
tivă. Acoperișul cu pantă mică este
executat în două ape, cu o înveli-
toare hidro-termoizolantă.

continuare în pagina 54 È

52 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 De 15 ani la înălțime !
Paul CHITIC - director general SC ROLIFT SRL

ROLIFT SRL Timișoara este dealer, în zona de vest a României, pentru echipamente de manevrat
marfă și de lucru la înălțime, atât pentru materiale, cât și pentru personal. Având o experiență de
peste 15 ani pe piață în domeniul echipamentelor de acest gen, compania oferă soluții pentru orice
tip de activitate care implică ridicarea de materiale la înălțime, manipularea de materiale în depozite
și în șantiere, precum și pentru ridicarea la înălțime a personalului de lucru.

Obiectele de activitate ale

grupului ROLIFT:
• ÎNCHIRIEREA de echipa-
mente de manipulat marfă și lucru
la înălțime (stivuitoare, platforme
de lucru la înălțime, alte echipa-
mente industriale);
• COMERCIALIZAREA de echi-
pamente noi și second-hand din
aceleași game, dar și alte mărci și
furnizori;
• SERVICE autorizat ISCIR spe-
cializat în domeniul acestor tipuri
de echipamente;
• SERVICII DE RSVTI autorizate;
• COMERCIALIZARE piese de
schimb pentru stivuitoare și nacele
de lucru la înălțime de la furnizori
externi și interni;
• TRANSPORT UTILAJE și,
ECHIPAMENTE proprii sau pentru
diverși beneficiari.

Ca arie de acoperire a serviciilor,

în special pe partea de închiriere și
service, asigurăm un raport optim
calitate - preț pentru asemenea echi-
pamente în zona de vest a României.
Începând cu anul 2009, ROLIFT
este membru fondator al Asociației
de Închiriere din România ARIRENTAL,
alături de societăți reprezentative și
puternice în domeniul închirierii
echipamentelor de lucru la înălțime.
Politica noastră este una de ori-
entare către client, cu flexibilitate și
versatilitate specifice unei firme re-
lativ mici - o afacere de familie cu
capital strict autohton. Acest aspect
ne-a ajutat să supraviețuim crizei În 2017 parcul nostru de În rezultatele pe care le-am
declanșate în România în 2009, închiriere a crescut cu cca 50% față obținut ne-am bazat pe forțele pro-
când piața de închiriere a suferit o prii dar și pe oameni cu experiență
de 2016, în special cel de echi-
cădere bruscă de cca 70%. Atunci acumulată și profesionalism. Foarte
cererile de închiriere pentru echipa- pamente noi, reușind, astfel, să
mult a contat și încrederea acordată
mente de ridicat și de lucru la depășim numărul de 100 de echipa-
înălțime au scăzut, în timp ce de unele societăți colaboratoare care
mente iar cifra de afaceri în 2017 ne-au sprijinit, dar și de clienții noștri
prețurile au ajuns aproape la un
sfert față de cele practicate în s-a dublat față de 2016 pe întreg care au apelat la produsele și servi-
perioada 2006-2008. grupul ROLIFT SRL. ciile ROLIFT. q

ROLIFT
Timișoara, România, DN 59 km 8+550 m stânga (Calea Șagului) Zona industrială INCONTRO
Tel.: 0743 099 048, 0731 630 165 | E-mail: office@rolift.ro
Web: www.rolift.ro | www.rolift-online.net
Æ urmare din pagina 52
La corpul administrativ, com-
partimentările interioare sunt cu
pereți din zidărie de 20 cm pentru
casa scării și casa liftului și pereți
din gips-carton pe structură meta-
lică la compartimentările birourilor,
la vestiare și la grupurile sanitare.
Plăcile din gips-carton sunt pre-
văzute pentru protecție cores-
punzătoare la foc și la umiditate.
La hala de depozitare compar-
timentările principale pentru zonele
de depozitare sunt realizate cu
panouri termoizolante cu miez din
spumă poliuretanică, cu grosimi de
12 cm și 17 cm. Compartimentările
secundare, pentru zonele de birouri
și grupuri sanitare, sunt cu pereți
din gips-carton pe structură meta-
lică cu plăci pentru rezistența la foc
și protecție corespunzătoare la
umiditate.
Pentru casa poartă comparti-
mentările sunt prevăzute cu ace-
leași caracteristici ca și pentru
corpul administrativ.
Închiderile exterioare ale
halei de depozitare sunt executate
cu panouri termoizolante cu miez
din spumă poliuretanică, cu grosimi
de 15 cm.
Finisajele interioare pentru
hala de depozitare – pardoseală
industrială cu fibre din oțel cu pro-
file pentru rosturi, inclusiv profile
sinusoidale pentru zonele de tre-
cere. Pentru zonele fără climatizare
54
este prevăzută încălzire în par-
doseală. Zonele pentru birouri și
grupurile sanitare sunt prevăzute
cu mochetă, respectiv gresie anti-
derapantă.
Finisajele pentru pereți sunt cu
vopsea lavabilă și faianță pentru
grupuri sanitare. Zonele de birouri
și grupuri sanitare sunt prevăzute
cu tavane casetate acustice din
fibre minerale, respectiv casete
metalice pentru grupurile sanitare.
Pentru încăperile de depozitare
climatizate, tavanele suspendate
sunt executate din panouri ter-
moizolante cu miez din spumă poli-
uretanică. Ușile interioare – uși
metalice având inclusă protecție la
foc. Ferestrele interioare – tâm-
plărie aluminiu cu geam termo-
fonoizolant incluzând protecție la foc.
Finisajele interioare pentru
corpul administrativ – pardose-
lile sunt cu mochetă pentru birouri;
gresie pentru vestiare, grupuri sa-
nitare, hol acces și sală de mese;
pardoseală anti-statica cu rășină
epoxidică pentru încăpere server.
Pentru pereți sunt prevăzute fini-
saje cu vopsea lavabilă și faianță
pentru zone umede și placări de
protecție din HPL pentru zonele de
tranzit. Sunt prevăzute tavane
acustice casetate pentru zonele cu
birouri, respectiv tavane casetate
metalice pentru zonele umede
(grupuri sanitare). Ușile interioare
– uși din lemn cu toc metalic. Feres-
trele interioare – tâmplărie aluminiu
cu geam fono-termoizolant.
La interioarele pentru casa
poartă și casa pompelor sunt
prevăzute finisaje cu aceleași
caracteristici ca și pentru corpul
administrativ.
Acoperișul pentru hala de
depozitare – acoperiș în două ape
cu pantă mică 1,5% pe structură
din tablă de oțel cu cute mari și sis-
tem termo-hidroizolant cu plăci din
vată minerală (alternativ spumă
poliuretanică), grosime minimum
20 cm și membrană hidroizolantă
din material sintetic tip FPO de
culoare alb. Acoperișul este pre-
văzut cu trape de fum și lumina-
toare cu sistem anticădere din grilaj
metalic.
La corpul administrativ, casa
poartă și casa pompelor acoperișul
este în două ape cu pantă mică de
1,5% pe o structură cu planșeu din
beton armat și sistem termo-hidro-
izolant cu plăci din vată minerală
(alternativ spumă poliuretanică)
minimum 20 cm și membrană
hidroizolantă din material sintetic
tip FPO de culoare alb. Colectarea
apelor pluviale se face perimetral cu
receptori în sistem gravitațional. q
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Expertize
Consultanță
Teste laborator construcții
Domeniul de activitate al SC EURO QUALITY
TEST este cel care se referă la agremente și
expertize, activități de inginerie și consultanță
tehnică legate de acestea, necesare în domeniul
construcțiilor.
Serviciile furnizate de societatea noastră cuprind
următoarele prestații de care poate beneficia orice
firmă din construcții pentru eficientizarea activității
sale:
1. Expertizare, Consultanță (Inginerie, Proiectare,
Dirigenție de șantier, Monitorizări) și Testări in situ con-
strucții și căi de comunicații – Drumuri, Căi Ferate,
Poduri, Lucrări de artă, Construcții civile și industriale.
2. Consultanță tehnică în vederea Certificării con-
formității produselor și materialelor de construcții.
3. Laborator încercări construcții grad II autorizat ISC
pe domeniile:
• GTF (Geotehnică și teren de fundare);
• MBM (Materiale pentru Betoane și Mortare);
• BBABP (Beton, Beton Armat, Beton Precomprimat);
• AR (Armături de Rezistență din oțel beton, sârmă
sau plase sudate);
• ANCFD (Agregate naturale pentru lucrări de CF și
Drumuri);
• MD (Materiale pentru drumuri);
• D (Drumuri);
• HITIF (Hidroizolații, izolații termice și izolații fon-
ice);
• VNCEC (Verificări nedistructive și ale comportării
în exploatare a construcțiilor).
4. Studii Geotehnice, Geologotehnice, Hidrogeologice
și Impact de mediu, Foraje pentru apă, foraje de
observație nivel hidrostatic și epuismente pentru con-
strucții și căi de comunicații.
5. Cadastru și Topografie – Cadastru, Intabulare,
Planuri Topografice de detaliu, GPS, Consultanță, Asis-
tență, Execuție, Monitorizare topografică.
6. Arhitectură și Proiectare – Documentații tehnice
în vederea realizării de Planuri urbanistice - PUG
(General), PUZ (Zonal), PUD (Detaliu), Certificat
Urbanism (CU), Autorizare de Construire (DTAC),
Proiectare (PTh+DDE).
7. Subtraversări prin foraj dirijat de căi de comuni-
cații - drumuri și căi ferate.
56
Echipa EURO QUALITY TEST
Eficiența prestației noastre este garantată de
faptul că firma are în componența ei un personal
competent / recunoscut / atestat / autorizat de:
• ISC – Șef laborator și Șefi Profile;
• MLPAT (MLPTL): - Diriginți/Inspectori de Șantier,
AQ, CQ, Verificatori de proiecte și Experți Tehnici pe
domeniile Af, A1, A2, A3, A4, B2, B3, D;
• ANCPI - Experți clasa I Cadastru / Cartografie /
Geodezie;
• MTI-AFER – Responsabili SC.
În acest sens, este bine de știut că EURO
QUALITY TEST SRL are documentat, implementat
și certificat un Sistem de management integrat,
conform standardelor SR EN ISO 9000:2008 -
Calitate, 14001:2005 - Mediu și OHSAS
18001:2008 - Sănătate și Securitate Ocupațio-
nală, iar pentru Laboratorul de încercări conform SR
EN ISO/CEI 17025:2005.
Prestigiul societății noastre este strâns legat
și de faptul că EURO QUALITY TEST SRL este
membră a asociațiilor profesionale:
• CNCisC - Comisia Națională Comportarea in Situ
a Construcțiilor;
• APDP - Asociația Profesională de Drumuri și
Poduri din România;
• SRGF – Societatea Română de Geotehnică și Fun-
dații;
• ISSMGE - Societatea Internațională de Mecanica
Solului și Inginerie Geotehnică;
• AICPS – Asociația Inginerilor Constructori
Proiectanți de Structuri;
• RNLC - Rețeaua Națională a Laboratoarelor din
Construcții;
• EuroGeoSurvey - Societatea Europeană a
Inginerilor Geologi. q
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 PERSONALITĂȚI ROMÂNEȘTI
ÎN CONSTRUCȚII
Dragoș TEODORESCU
S-a născut la 6 iulie 1937 în
comuna Stâlpu, județul Bacău.
După absolvirea Liceului B. P. Hașdeu,
în anul 1954, cu diplomă de maturi-
tate de merit (cu dreptul de a intra
la facultate fără examen de admi-
tere), a urmat Facultatea de Con-
strucții Căi Ferate - Institutul de
Construcții București, pe care a
absolvit-o în anul 1959, de aseme-
nea, cu diplomă de merit.
În același an, a fost angajat, ca
inginer proiectant, la Institutul de
Studii și Proiectări Căi Ferate Bucu-
rești (împreună cu alți trei colegi de
promoție), pentru a lucra în colectivul
îndrumat de unii dintre profesorii
facultății, la calculul și verificarea
podurilor dunărene vechi (construite
în anul 1895, de ing. Anghel Saligny):
calcule de rezistență și stabilitate,
comparate cu starea tehnică a
podurilor și cu eforturile rezultate
din măsurători in situ prin metode
tensometrice.
Între anii 1960 - 1964, a activat
ca inginer proiectant și inginer
proiectant principal la Atelierul de
poduri metalice, elaborând proiecte
pentru reparații și consolidări de
poduri metalice avariate și resta-
bilite provizoriu după cel de al
doilea război mondial. De aseme-
nea, a proiectat primele pasarele și
poduri din beton armat: pasarele în
București - Triaj, în Bacău, pasaj
superior în “V” la Strehaia, podul
peste Prahova la Câmpina, pasajul
inferior Jiului - Scânteia, canalul
colector Chitila - Chiajna, pentru
subtraversarea liniilor de cale ferată.
Între anii 1964 - 1969, ca
inginer proiectant șef, a proiectat
poduri metalice în soluții noi, alcă-
tuite din elemente metalice sudate,
asamblate în premieră cu șuruburi
de înaltă rezistență pretensionate;
printre primele lucrări fiind podul
peste Târnava la Sighișoara și
poduri pe linia de cale ferată
Buhăiești - Roman.
58
În anii 1968 și 1969, s-a specia-
lizat, la Universitatea București și la
firma IBM, în utilizarea calcula-
toarelor electronice la proiectare,
elaborând o serie de programe și
conducând Colectivul de calcul
electronic în perioada 1969 - 1971.
În anul 1970, a fost numit în
Comisia de specialiști pentru verifi-
carea proiectului noului pod peste
Dunăre, de la Giurgeni - Vadul Oii,
analizând și propunând (în colabo-
rare) soluții pentru îmbunătățirea
proiectului.
Între anii 1971 - 1974, a fost
șeful Diviziei de poduri, tunele și
consolidări din Institutul de Studii și
Proiectări Căi Ferate.
În anul 1974, a susținut teza de
doctorat: Contribuții la calculul
static și dinamic al structurilor de
poduri metalice din grinzi cu zăbre-
le, ținând seama de conlucrarea
spațială, care a devenit baza de cal-
cul pentru proiectarea tablierelor
metalice ale noilor poduri peste
Dunăre de la Fetești și Cernavodă.
Programele elaborate se referă la
calculul stării de eforturi și defor-
mații în longeronii considerați ca
grinzi continue pe reazeme elastice
sau rigide.
(Pentru calculul structurilor de
tabliere metalice de cale ferată, din
grinzi cu zăbrele, s-a elaborat pro-
gramul EFLIN și trei subprograme
EFLONG, EFSEC, MOB, care pot
lucra și ca programe independente.
Programul EFLIN calculează efor-
turile din structurile grinzilor continue
cu zăbrele, cu noduri articulate
interior sau exterior static deter-
minate, încărcate cu sarcini con-
centrate la noduri. Programul
determină valorile maxime și mini-
me ale eforturilor pentru diverse
configurații ale convoaielor de acți-
uni mobile. Pentru simplificarea
volumului de muncă și diminuarea
erorilor, la introducerea datelor de
bază, programul a fost dezvoltat pe
tipurile celor mai frecvente alcătuiri
structurale, stabilind eforturile prin
încărcarea automată a liniilor de
influență.
Până la darea în circulație a
noilor poduri (Podul Borcea în anul
1986 și Podul Cernavodă în anul
1987), dr. ing. Dragoș Teodorescu a
coordonat colectivele pentru lucrări
de suprastructură, infrastructură și
tehnologii de execuție, participând,
în același timp, și la urmărirea
lucrărilor pe șantier și în uzină.
Podurile dunărene s-au construit
pentru cale ferată dublă și o șosea
cu patru benzi de circulație și însu-
mează peste 2,8 km de pasaje, via-
ducte și poduri feroviare pentru
cale ferată dublă și aproximativ
5,7 km lungime de pasaje și viaducte
rutiere în echivalent două benzi. La
data construirii, podurile reprezen-
tau unele dintre cele mai mari
lucrări de acest tip din Europa.
În aceeași perioadă, a fost con-
silier și pentru problemele de
realizare a podurilor mari de cale
ferată construite peste Canalul
Dunăre - Marea Neagră.
După anul 1986, a coordonat
proiectarea și execuția pasajului
Lujerului din București și liniile pen-
tru transportul cărbunelui în bazi-
nele carbonifere: Albeni - Seciuri,
Băbeni - Bălcești, Seciuri - Alunu
etc.
Între anii 1989 - 2004 (anul
pensionării), a fost director tehnic
al Institutului de Studii și Proiectări
Căi Ferate, continuând activitatea
de consilier al directorului general.
Din anul 1990, a fost cercetător ști-
ințific principal gr. I.
În perioada 1990 - 2004 a coor-
donat studiile de fezabilitate care
au stat la baza finanțării lucrărilor
de reabilitare și modernizare a
magistralelor feroviare ce sunt cu-
prinse în rețeaua transeuropeană.
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Menționăm introducerea, elabo-
rarea și adoptarea de soluții
inedite, aplicate în premieră în țara
noastră, de dr. ing. Dragoș Teodo-
rescu: introducerea, în anii 1964 -
1968, a soluțiilor de montaj pe
șantier a tablierelor metalice alcă-
tuite din elemente și subansambluri
sudate, cu șuruburi de înaltă rezis-
tență pretensionate - și folosirea
acestora și la montarea noilor
poduri dunărene; elaborarea de
programe de calcul al substruc-
turilor și structurilor de poduri mici;
elaborarea de programe complexe
de calcul, pentru structurile din
tabliere metalice din grinzi cu
zăbrele, adoptate la noile poduri
dunărene; adoptarea unor soluții
constructive și detalii originale în
alcătuirea structurală a noilor
poduri dunărene, și anume: redu-
cerea unei deschideri de 140 m a
podului de la Cernavodă și
înlocuirea cu o deschidere de 70 m.
Prin amplasarea podului nou, în
amonte de podul existent, având în
vedere configurația malului drept al
Dunării, concomitent cu transfor-
marea deshiderii unu, inițial de
140 m, în două deschideri de 70 m,
păstrând în zona centrală a fluviului
un tablier simetric “U”, trei des-
chideri de 140 m, 190 m și 140 m,
a rezultat reducerea costurilor;
adoptarea pentru tablierul principal
a soluției de grinzi continue cu
zăbrele cu tălpi paralele, având
șoseaua în exteriorul grinzilor prin-
cipale, pe console montate în con-
tinuarea antretoazelor căii ferate.
Pe console s-au montat platelajele
rutiere; în consecință, căile de
transport s-au montat la nivelul
inferior al podului (căi juxtapuse),
eliminându-se soluția de căi supra-
puse, ceea ce ar fi condus la via-
ducte rutiere de mare lungime, la
cote maxime de aproximativ 40 m -
50 m deasupra Dunării.
Originală este și soluția asigu-
rării continuității unor ferestre de
trecere prin montanți, care permite
montarea platbandelor de continui-
tate și fixarea acestora cu șuruburi
de înaltă rezistență pretensionate,
evitându-se sudarea lor prin
sudarea normală de gusee; adop-
tarea de dispozitive constructive
speciale, pentru a se asigura conlu-
crarea spațială a elementelor struc-
turii și redistribuirea rațională a
e f o r t u r i l o r, ț i n â n d s e a m a d e
solicitările maxime suportate de
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
structură, la circulația aleatoare a
convoaielor feroviare și rutiere
(aproximativ 26 tone/ml pod);
aplicarea unor soluții tehnologice
originale de montaj în consolă, con-
comitent de la ambele capete,
folosind macarale Derik care circulă
pe talpa superioară a tablierului,
avansând pe măsura completării
structurii cu noi elemente (în
această situație nu au mai fost
necesare schelele de montaj în
albia Dunării, iar navigația nu a fost
închisă).
Montajul tablierului pe jumătăți
de deschidere a condus, în faza de
montaj, la o stare de eforturi dife-
rită de cea finală. Pentru a se resta-
bili starea de eforturi avută în
vedere la proiectare, după conti-
nuarea structurii s-au prevăzut dis-
pozitive speciale pe infrastructuri,
care să permită, astfel, deplasări
variabile, necesare corectării aces-
tora (a putut fi continuată struc-
tura, așa cum a fost stabilită la
premontajul de probă în uzină, prin
găurirea și alezarea finală a joan-
telor și îmbinărilor de șantier).
Dr. ing. Dragoș Teodorescu a
fost atestat, în anul 1992, ca verifi-
cator și expert în domeniile podu-
rilor, tunelelor și căilor ferate, iar
timp de 10 ani a fost președintele
Comisiei de atestare pentru con-
strucții în transporturi. În anul 2000
a fost numit membru în Comisia de
specialiști româno-bulgară pentru
noul pod peste Dunăre, ce urma să
se construiască în zona Calafat -
Vidin.
În paralel cu activitatea de
proiectare, a fost și cadru didactic
în învățământul superior, la Facul-
tatea de Căi Ferate, Drumuri și
Poduri: conducerea proiectelor de
diplomă la cursul de Poduri (1959 -
1961); asistent (cu 1/2 normă) la
Catedra de mecanica construcțiilor
(1961 - 1962) și la Catedra de
rezistența materialelor (1962 -
1974); conferențiar și profesor aso-
ciat la Catedra de poduri metalice
(1974 - 2004), dovedind un real
talent pedagogic.
Activitatea publicistică a dr. ing.
Dragoș Teodorescu cuprinde peste
110 lucrări, inserate în diferite
reviste și în materialele mani-
festărilor științifice de specialitate
din țară și străinătate. Studiile
elaborate privesc: calculul structu-
rilor de poduri în arc cu conlucrare;
starea de eforturi și deformații ale
structurii vechilor poduri dunărene;
calculul structurilor din panouri
mari; evoluția betonului armat la
podurile de cale ferată; proiectarea
și verificarea în exploatare a pri-
melor poduri metalice de cale fera-
tă sudate și asamblate cu șuruburi
de înaltă rezistență pretensionate;
algoritmi și programe pentru
implementarea calculatoarelor elec-
tronice în proiectarea structurilor
de poduri; soluțiile tehnice și
tehnologice de lucru, pentru reali-
zarea noilor poduri dunărene;
reabilitarea și modernizarea magis-
tralelor de cale ferată (în materi-
alele conferințelor internaționale
Bridges Across the Danube, 1992,
1995, 1998, 2001, a publicat 25 de
lucrări), în volum a publicat mono-
grafia bilingvă, româno-engleză
Poduri noi peste Dunăre în zona
Fetești - Cernavodă, Ed. Inedit, 1995
și ISPCF - 50 de ani de activitate.
Dr. ing. Dragoș Teodorescu este
membru al mai multor asociații din
țară, dintre care amintim Academia
de Științe Tehnice din România (din
anul 1990).
Pentru meritele sale științifice,
Academia Română i-a acordat Pre-
miul Aurel Vlaicu (1992).
De asemenea, Universitatea
Politehnică Timișoara i-a acordat
titlul de Profesor Onorific (2002).
O activitate de excepție... Cu
soluții inedite, aplicate în premieră
la proiectarea și executarea nume-
roaselor poduri. A proiectat poduri
de cale ferată dublă și poduri com-
binate de cale ferată dublă și șosea
cu deschideri mari, care la data
execuției erau printre primele în
lume.
Bun conducător, cu inițiativă,
exigent, cu dragoste de muncă,
inventiv, cu capacitate de analiză și
sinteză, dascăl excelent atât pentru
studenți cât și pentru subalterni,
s-a dăruit profesiei pe care a slu-
jit-o cu mintea și cu fapta peste 50
de ani.
Prof. Dragoș Teodorescu - prin
opera sa - a scris o pagină fru-
moasă în istoria științei și tehnicii
românești a făuritorilor de poduri.
(Din vol. Personalități românești
în construcții – autor Hristache Popescu)
59
 Convorbiri despre estetica structurală
cu mari ingineri contemporani
INTERVIU CU PROF. DR. ING. ILDIKÓ BUCUR
drd. IC arh. Adina LEHENE

Interviurile au la bază ingenioasa idee a domnului prof. dr. ing. Ludovic Kopenetz de a studia cu
ajutorul specialiștilor din domeniu, în cadrul analizei derulate la nivel local, viziunea inginerilor con-
temporani clujeni asupra a ceea ce se înțelege și cum se pune în practică frumosul în construcții.
Deși, de obicei, abordarea unei lucrări de către un inginer se face într-o manieră mai tehnică, frumo-
sul este o componentă valoroasă a structurilor și, de aceea, acest atu al unei construcții trebuie stu-
diat și evidențiat mai mult decât s-a făcut până acum.
Studiul face parte din cercetările doctorale pe care le desfășor sub îndrumarea domnului Kope-
netz, cercetări care vor fi finalizate printr-o lucrare pe tema Esteticii structurilor.
Convorbirile conțin trei secțiuni: o scurtă prezentare a profesionistului intervievat, derularea
întrebărilor și a răspunsurilor de teoretizare asupra esteticii structurilor și prezentarea selecții-
lor de lucrări scrise pe profil și a unor lucrări realizate de-a lungul carierei, însoțite de observații
estetice.

Adina Lehene: Ce sens dați conceptului de struc-
tură curată?
Ildikó Bucur: O structură curată, indiferent de
tipul acesteia, trebuie să fie clară din punct de vedere
geometric, mecanic – vizavi de comportarea sub sar-
cini – și tehnologic.
Adina Lehene: Cum vedeți legătura dintre struc-
tură și frumos?
Ildikó Bucur: Răspunsul la această întrebare nu
este ușor. Legătura aceasta întotdeauna a existat pe
parcursul istoriei (din antichitate și până în epoca
modernă, chiar în zilele noastre) și s-a modificat perio-
dic, în funcție de moda vremii, fiind întotdeauna
influențată de niște factori de bază ca: necesitățile
crescânde ale societății, concepții filosofice dominante
ale vremii, stadiul științei și al tehnicii, apariția de noi
materiale de construcție și noi tehnologii de punere în
operă și multe altele. În prezent, posibilitățile oferite
de electronică, într-o dezvoltare uluitoare, încurajează
și ajută crearea unor structuri performante.
De ce spunem despre ceva că este frumos? Pentru
că ne place, întruchipează conceptul nostru personal
despre frumos. În cazul construcției se poate întâmpla
același lucru. Numai că aici nu putem vorbi numai de
frumusețe legată doar de criterii formale sau preferințe
personale. Adică, edificiul este o creație care poate fi
realizată în mai multe variante, dar trebuie să fie
legată de un întreg sistem de condiții, în primul rând
funcționalitate și siguranță, care toate, dar absolut
toate, privesc structura. Dacă se concepe o structură
care place ochiului și impresionează prin ea însăși, răs-
punzând, totodată, întregului sistem de condiții, putem
vorbi de o frumusețe cu sens, pe care îmi place s-o
numesc frumusețe deșteaptă, sau frumusețe combi-
nată cu rațiune. Astfel structura devine condiția sine
qua non a frumuseții unei construcții, creându-se o
legătura perfectă.
Adina Lehene: În practică există comunicare între
frumos și structură?
Ildikó Bucur: Există, așa cum am explicat în răs-
punsul anterior.
Adina Lehene: Care este demersul conceptual
spre structura/structurile realizată/realizate?
Ildikó Bucur: Demersul conceptual trebuie să
înceapă cu un studiu comparativ asupra mai multor
soluții structurale posibile, care să răspundă la funcțiu-
nea solicitată. Aici intervin cunoștințele proiectantului,
talentul lui și capacitatea de a convinge. Pe baza unor
criterii logice, dintre care unele pot fi impuse chiar de
investitor, se alege varianta optimă teoretic, iar, prac-
tic, bună sau acceptabilă. Este strict necesar ca în
această analiză, cel care decide să aibă, printre altele,
cunoștințe temeinice despre structuri.
Arhitectul și/sau inginerul creativ, deși aparent are
libertate completă de a crea, este condiționat de com-
plexitatea cerințelor funcționale și a celor care garan-
tează siguranța clădirilor, de reglementările, legile,
posibilitățile concrete ale execuției, precum și de resur-
sele financiare ale investitorului.
În experiența mea profesională privind lucrările
executate, ideea de bază era de a realiza structuri care
să îmbrace ideal funcțiunea clădirii, iar estetica
construcției să rezulte, în primul rând, din însăși struc-
tura ei, din forma ei geometrică, din modul tehnologic
de realizare a sa. Și, nu în ultimul rând, să prezinte
siguranță în exploatare și durabilitate.
Pentru fiecare dintre noile forme structurale s-a
creat câte un model matematic adecvat și precis, s-a
elaborat metoda de calcul mecanic și s-au făcut testări
de laborator pe machete.
Obiectivele principale ale inginerului proiectant au
fost să se ajungă la o formă geometrică de structură,
de obicei neconvențională, care:
• să răspundă întocmai cerințelor funcționale ale
edificiului;
• să fie bine definită matematic;
• să fie controlabilă mecanic, corespunzând cerințe-
lor de siguranță;
• să se recurgă la tehnologii performante (prefabri-
care, pretensionare, sistem modular etc.).

60 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Adina Lehene: Care sunt condițiile realizării unei
structuri de succes și ale unei structuri frumoase?
Există vreo diferență în practică între structura de
succes și cea frumoasă?
Ildikó Bucur: Întrebarea mi se pare redundantă.
Presupun că și structura de succes poate fi frumoasă,
și invers. Tot așa de bine, structura de succes poate să
nu fie frumoasă. Iar structura frumoasă, de obicei,
este și de succes. Ca să fac o glumă: structura care
este doar de succes (cine știe de ce), are șanse mai
mari la demolare – după un timp – decât cea frumoasă.
Adina Lehene: Dintre aceste condiții considerați că
una anume este esențială? Dacă da, care?
Ildikó Bucur: La această întrebare nu am răspuns.
Nu am nominalizat nicio condiție pentru că această
comparație este inutilă, redundantă cum am zis.
Adina Lehene: Cum se pun în aplicare aceste condiții?
Ildikó Bucur: Având în vedere cele afirmate mai
înainte, n-am găsit și nu găsesc condiții de pus în aplicare.
Adina Lehene: Există o evoluție în acest domeniu?
Fie la nivel teoretic, dacă se întrevede o evoluție -
care ar fi acel demers evolutiv în carierea unui spe-
cialist? Fie la nivel practic, azi în societatea clujeană
față de perioadele anterioare.
Ildikó Bucur: Dacă ne referim la dacă există evo-
luție în domeniul structurilor frumoase, da, cred că
există. În general, demersul evolutiv în cariera unui
specialist, fie arhitect, fie inginer, în crearea unor
structuri frumoase și inteligente, presupune satisface-
rea mai multor cerințe: o urmărire perpetuă a dezvol-
tărilor în domeniu, cunoștințe temeinice de arhitectură
și inginerie, putere de imaginație, spirit de inițiativă,
deschidere spre consiliere cu alți specialiști, lucru în
echipă și multă-multă muncă. Și noroc.
Adina Lehene: Puteți să-mi spuneți câteva lucrări,
respectiv câțiva specialiști în a căror activitate fru-
mosul deține un loc aparte și pot fi astfel conside-
rate/considerați repere?
Ildikó Bucur: Da, desigur. Există foarte multe mari
personalități, plecate dintre noi sau prezente, dintre
care aș nominaliza doi ingineri excepționali, recunos-
cuți la nivel mondial: Pier Luigi Nervi, marele inginer
constructor italian, structuralist convins și realizatorul
unor clădiri frumoase prin structură, pe care mulți îl
considerau și arhitect; și regretatul nostru profesor
Mircea Mihailescu, care a fost mulți ani șeful Catedrei
de Construcții de beton armat a Facultății de Construcții
din Cluj.
Încep cu profesorul Mircea Mihailescu, iubitor de
frumos și inginer exigent, care în cadrul catedrei a ini-
țiat și a participat la elaborarea unor proiecte de struc-
turi frumoase, raționale și funcționale. Câteva exemple
de lucrări remarcabile sunt cele prezentate în partea
de Lucrări realizate + date + poze a interviului. Mai
doresc să menționez că Domniei sale, la Simpozionul
IASS 2005 (International Association of Shell and Spa-
tial Structures) organizat la București, i-a fost înmâ-
nată cea mai înaltă distincție a IASS, aceea de Membru
de Onoare care l-a postat alături de nume ca Pier Luigi
Nervi, Felix Candela, Yoshikatsu Tsuboi, Pál Csonka,
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
Nicolas Esquillan, Wolfgang Zerna, Ulrich Finsterwal-
der, G. K. Khaidukov, Alexander C. Scordelis, Herman
Rühle, Heinz Isler, David P. Billington și alții.
Pier Ligi Nervi este unul dintre cei mai mari ingineri
constructori, dacă nu cel mai mare, care avea cunoș-
tințe vaste de inginerie, arhitectură, filosofie, matema-
tică, managment și cine mai știe câte și realiza
construcții superbe și supuse logicii din punct de
vedere ingineresc.
În anul 2013 am studiat unul dintre cele mai intere-
sante și reușite construcții ale sale, Palazzetto dello
Sport, construit la Roma pentru Olimpiada din 1960.
Am fost curioasă dacă intuiția, logica structurală și cal-
culele făcute la acea vreme stau și astăzi în picioare.
Folosind un soft performant modern, am refăcut calcu-
lele, ca la sfârșit să trag concluzia că proiectantul a fost
un creator genial. Nervi a fost un susținător neclintit al
structurii frumoase, de la care trebuie plecat.
Adina Lehene: Ce vă ajută pe Dvs. în a concepe
un proiect de structură frumos?
Ildikó Bucur: În activitatea mea de proiectare de
structuri frumoase și deștepte m-au ajutat foarte mult
cunoștințele mele de matematică și cele tehnice
dobândite de-a lungul timpului, urmărirea permanentă
a evoluției la nivel mondial în domeniul construcțiilor
performante, existența unor specialiști de marcă în
anturajul meu imediat, mai ales la Catedra de Construc-
ții de beton armat, existența unei echipe disponibile
pentru a lucra în comun, a ne consulta și a schimba
idei. Iar la ora actuală țin legătura, în activitatea mea
din proiectare, cu colegii mei tineri, unii foști sudenți
de-ai mei, foarte bine pregătiți, raționali și cu mari
posibilități de a se afirma chiar în domeniul cercetat.
Adina Lehene: Cum privește publicul efortul este-
tic al specialistului?
Ildikó Bucur: Cred că publicul apreciază acest
efort și îl primește cu mulțumire.
Scurt rezumat biografic
Doamna Ildikó Bucur a absolvit Facultatea de Con-
strucții din cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca
în anul 1966 și este doctor inginer, Profesor Universitar
Emerit. Actualmente este conducător de doctorat în
cadrul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, la Faculta-
tea de Construcții, în Departamentul Structuri și profe-
sor asociat în cadrul cursurilor postuniversitare,
specializarea Reabilitarea monumentelor istorice, la
Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și
Filosofie.
Lucrări realizate de dna prof. dr. ing. Ildikó Bucur
Doamna Ildikó Bucur a realizat, alături de mai
multe lucrări practice, și numeroase lucrări teoretice în
domeniul esteticii structurilor sau adiacente, a căror
listă este redată în continuare:
1. Ildikó Horváth, Épület és struktúra (Edificiu și
structură), revista Korunk, nr.3/1972, pp. 367-372;
2. Ildikó Horváth, Építészek maratónija (Marato-
nul constructorilor), revista Korunk, nr.7/1972, pp.
1003-1010;
3. Mircea Mihailescu, Ildikó Horváth, Cornel Bia,
Adrian Pocanschi, Acoperiș sub formă de hiperboloid
realizat din elemente prefabricate,Buletinul Științific al
Institutului Politehnic Cluj, nr. 11/1, 1968, pp. 427-438;
continuare în pagina 62 È
61
Æ urmare din pagina 61
4. Mircea Mihailescu, Cornel Bia, Ildikó Horváth,
Învelitori prefabricate din beton armat reprezentate de
o ecuație de gradul patru, A III-a Conferință de
Betoane, Structuri de Beton Armat, 22-24 octombrie
1970, Brașov, pp. 623-635;
5. Mircea Mihailescu, Ildikó Horváth, Velaroidal
Shells for Covering Universal Industrial Halls (Învelitori
subțiri velaroidale pentru acoperirea halelor industri-
ale), Acta Technica Scientiarum Academiae Hungaricae,
Tomus 85 (1-2), 1977, pp. 135-145;
6. Ildikó Bucur Horváth, Mircea Mihailescu, Basic
Principles on Building Circular Settling Tanks of Precast
Concrete Units (Principiile de bază în construirea
decantoarelor circulare din elemente prefabricate de
beton armat), Symposium on System Building,
Budapesta, 10-12 iunie 1981, CIB Proceedings, Publi-
cation 60, Vol. I., pp. 317-330, ISBN 963-8061-4-5;
7. Ildikó Bucur Horváth, Építészet mérnökszem-
mel. Az építészet és építőtechnika rövid története.
(Arhitectura în viziune inginerească. Scurtă istorie a
arhitecturii și tehnicii în construcții), ed. Kriterion,
București, 1995, ISBN 973 26 0399 2;
8. Ildikó Bucur Horváth, Retrospect and prospect
of reinforced concrete thin shells (Retrospectiva și
prospectiva asupra învelitorilor subțiri din beton
armat), International Symposium Construcții 2000,
Cluj-Napoca, 15-16 octombrie 1993, vol. IV. pp. 1414-
1431;
9. Ildikó Bucur Horváth, Az értelmes szépről az
építészetben (Despre frumosul rațional în construcții),
Conferință cu participare internațională ÉPKO’98, Soci-
etatea Tehnico-Știintifică Maghiară din Transilvania,
Odorheiu Secuiesc, 4-6 iunie 1998, pp. 23-28;
10. Ildikó Bucur Horváth, A. Bacsó, I. Popa, I.
Tănăsoiu, An early reinforced concrete cupola în the
context of the thin shells evolution (O cupolă din beton
armat, timpurie, în contextul evoluției învelitorilor sub-
țiri), International Symposium BRIDGING LARGE
SPANS (BLS), From Antiquity to the Present, 29 mai -
2 iunie 2000, Istanbul, pp. 417–426, ISBN 975-93903-
0-2;
11. Ildikó Bucur Horváth, A. Bacsó, A. Puskás,
Mortarul hidraulic și betonul în construcții istorice, Aca-
demia Română, Filiala Timișoara, Zilele Academice
Timișorene, Ediția a VII-a, Simpozionul Materiale, ele-
mente și structuri compozite/compuse pentru con-
strucții, 24-25 mai 2001, ed. Mirton, Timișoara, 2001,
pp. 87-100, ISBN 973-585-407-4;
12. Ildikó Bucur Horváth, M. E. György, Cupola
as a structural element and way of architectural
expression (Cupola ca element structural și mod de
expresie arhitecturală), International Symposium Buil-
ding Envelopes as Architecture’s Messages, Univesita
degli Studi di Napoli Federico II, Polo delle Scienze e
delle Technologie, Dipartimento Ingegneria Edile,
Napoli, 9-11 octombrie 2003, LUCIANO EDITORE,
Napoli, 2003, pp. 214-224, ISBN 88-88141-64-2;
13. Ildikó Bucur Horváth, Andreea-Ana Hedeș,
Reliability of Reinforced Concrete Shell Structures
(Reliabilitatea structurilor de învelitori subțiri din beton
armat), International Symposium on Shell and Spatial
Structures, IASS 2005, Theory, Technique, Valuation,
Maintenance, 6-10 septembrie 2005, București, ed.
Mediamira, Cluj-Napoca, 2005, pp. 561-568, ISBN
973-713-056-1, 973-713-058-8;
62
14. Ildikó Bucur Horváth, M. Bulbuk, Original
solutions for structural and functional rehabilitation of
masonry buildings (Soluții originale pentru reabilitarea
structurală și funcțională a clădirilor din zidărie), Pro-
ceedings of the International Symposium on Studies
on Historical Heritage, Univesitatea Tehnică Yildiz,
Istanbul, Research Center for Preservation of Historical
Heritage, TA-MIR, Antalya, Turcia, 17-21 septembrie
2007, pp. 609-616, ISBN: 978-975-461-433-6;
15. Ildikó Bucur Horváth, I. Popa, M. Bulbuk, J.
Virág, Historical Constructions – Authenticity and
adaptation to the modern demands (Constructii
istorice – Autenticitate și adaptare la cerințele mo-
derne), Proceedings of the 6th International Conference
on Structural Analysis of Historic Construction, vol. I,
2-4 iulie 2008, Bath, Marea Britanie, pp. 169-174, CRC
Press, Taylor an Francis Group, Londra, Balkema, ISBN
Set978-0-415-46872-5;
16. Ildikó Bucur Horváth, Reinforced Concrete
Shell Structures în Romania as the 20th Century heri-
tage (Învelitori subțiri din beton armat în România,
moștenire a secolului al XX-lea), Proceedings of IASS-
APCS 2012 Symposium From Spatial Structures to
Shell Structures, Seoul, Korea, 21-24 mai 2012, p. 60,
Seung Deog Kim (ed.), ISBN 978-89-968997-1-3;
17. Ildikó Bucur Horváth, R. V. Săplăcan, Force
Lines Embodied în the Building: Palazzetto dello Sport
(Linii de forță înglobate în clădiri: Palazzetto dello
Sport), Journal of the IASS, International Association
for Shell and Spatial Structures, Vol. 54 (2013), Nos.
2-3, ed. J. B. Obrębski și R. Tarczewski, septembrie
2013, pp. 179-187, CEDEX, Madrid, Spania, ISSN
1028-365X;
18. Ildikó Bucur Horváth, Geta Cornelia Onețiu,
Contemporary Design in Rehabilitation of Vaulted
Structures (Proiectarea contemporană în reabilitarea
structurilor boltite), Re-ConD’15, Proceedings of the
International Conference on Re-evaluating Contempo-
rary Design in Historical Context, Istanbul, Turcia, 22-
24 iulie 2015, pp. 213-304, ed. E. Görün Arun, ISBN:
978-605-86645-9-3;
19. Ildikó Bucur Horváth, Dezvoltarea contem-
porană a spațiului construit, Sesiunea de primăvară de
comunicări științifice Zilele Academice Clujene, 16-21
mai 2016, Bibiloteca Centrală Universitară Lucian
Blaga, organizată de Academia Română, filiala Cluj-
Napoca, Comitetul Român de Istoria și Filosofia Științei
și Tehnicii (CRIFTS);
20. Ildikó Bucur Horváth, Dezvoltarea contem-
porană a spațiului construit: Intervenții contemporane
asupra patrimoniului construit – Adaptare la cerințele
moderne, Studii și Comunicări / DIS, vol. IX, 2016, pp.
97-109, Academia Română, Comitetul Român de Isto-
ria și Filosofia Științei și Tehnicii (CRIFTS), Divizia de
Istoria Științei (DIS),ed. Mega, Cluj-Napoca, ISSN
1844-9220, ISSNL 1844-9220;
21. Ildikó Bucur Horváth, Vasbeton héjsz-
erkezetek – mint 20. századi történeti hagyaték – mai
szemmel (Structuri de învelitori subțiri din beton armat
– moștenire a secolului al XX-lea – în evaluarea con-
temporană), XXI Nemzetközi Építéstudományi Konfe-
rencia (A 21-a Conferință Internațională de Inginerie
Civilă și Arhitectură) ÉPKO 2017, Erdélyi Magyar
Műszaki Tudományos Társaság (Asociația Maghiară
Tehnico-Științifică din Transilvania), Csíksomlyó, 8-11
iunie 2017, Șumuleu-Ciuc, pp. 23-28, ISSN 1843-
2123.
w Revista Construcțiilor w iulie 2018
 Fig. 1. Gara de călători din Predeal, membru proiectant Fig. 2. Gara de călători din Predeal, membru proiectant
Ildikó Bucur – vedere exterioară Ildikó Bucur – vedere interioară cu acoperișul finisat
Privitor la lucrările practice, sunt de parere că în
categoria lucrărilor ce merită atenție în cercetarea
privind aprecierea structurilor după caracterul lor
(curat, frumos ș.a), se încadrează o serie de construcții
proiectate, majoritatea inițiate și diriguite de regretatul
prof. Mircea Mihailescu cu echipa sa, din care am făcut
parte. Acestea au fost realizate în cea mai prolifică
perioadă a structurilor de învelitori subțiri din beton
armat, a doua jumătate a secolului al XX-lea.

Gara de Călători Predeal

Descrierea obiectivului: Am participat la pro-

iectarea sa în anul 1967 alături de prof. ing. Mircea
Mihailescu, împreună cu arhitect Ilie Dumitrescu, iar
realizarea gării a avut loc în 1968, eu făcând parte din
echipa care a urmărit desfășurarea lucrărilor, din
Fig. 3. Gara de călători din Predeal, membru proiectant Ildikó
partea proiectantului de structură.
Bucur – liniile drepte la generarea suprafeței și eforturile
Acoperișul gării constă într-o învelitoare subțire în
în teoria de membrană
formă de hiperboloid nesimetric (fig. 1). Structura
este alcătuită din elemente prefabricate, nervuri pre-
tensionate, betonul aparent fiind ales pentru fața inte- Sala de Expoziție Aurel Vlaicu din Cluj-Napoca,
rioară (fig. 2). str. Aurel Vlaicu
Din punct de vedere funcțional, s-a cerut acoperirea
unei suprafețe de 700 mp, dispunerea unei zone de Descrierea obiectivului: Proiectarea acestui
așteptare, precum și a unei săli de agrement cu vedere ansamblu a avut loc în 1971, proiectare la care am
spre calea ferată. Dat fiind că intrarea dinspre oraș s-a participat alături de prof. ing. Mircea Mihailescu, asist
dorit să se facă lateral, iar ieșirea spre liniile de tren ing. Adrian Pocanschi, șef lucr. ing. M. Moldovan și ing.
prin față, un patrulater cu o axă de simetrie longitudi- Doina Popoacă.
nală a părut să fie cea mai adecvată formă. Acoperișul Structura ansamblului este compusă din învelitori
trebuia ridicat înspre liniile de cale ferată, pentru a face subțiri velaroidale (module ce se repetă) cu plan pătrat
loc unei subpante interioare găzduind spațiul de agre- de 12 m x 12 m (fig. 4). Modulul este asamblat din
ment. Astfel, suprafața aleasă
pentru acoperiș a fost un hiper-
boloid special: generatoarea se
deplasează pe două linii drepte
arbitrare, atingând continuu o
dreaptă care este perpendiculară
pe baza planului (fig. 3).
Observații estetice: Simpli-
tate și eleganță, se încadrează
perfect în mediul înconjurător.
Frumusețea feței interioare din
beton aparent, nervurat impre- Fig. 4. Sala de Expoziție Aurel Vlaicu din Cluj‐Napoca, membru proiectant Ildikó Bucur –
sionează. vedere de ansamblu
continuare în pagina 64 È
w Revista Construcțiilor w iulie 2018 63
Æ urmare din pagina 63

Fig. 5. Sala de Expoziție Aurel Vlaicu din Cluj‐Napoca, Fig. 7. Sala de Box din Onești, membru proiectant Ildikó Bucur –
membru proiectant Ildikó Bucur – vedere interioară vedere de ansamblu
elemente prefabricate, grin-
zile marginale sunt precom-
primate.
Tema de proiectare soli-
cita căutarea unei soluții de
a acoperi suprafețe extinse
fără stâlpi, prin module care
pot fi combinate convenabil,
facilitând, totodată, ilumina-
rea naturală și eventuala
extindere ulterioară a ansam- Fig. 8. Sala de Box din Onești, membru proiectant Ildikó Bucur –
învelitoarea subțire din elemente prefabricate montate pe eșafodaj
blului. Din punct de vedere
mecanic, scopul era de a
evita discontinuități ale
suprafeței care ar fi afectat
Fig. 6. Sala de Expoziție Aurel
Vlaicu din Cluj‐Napoca, mem‐ comportarea mecanică avan-
bru proiectant Ildikó Bucur – tajoasă de membrană a
stâlp de susținere învelitorii. Suprafața velaroi-
dală a fost aleasă datorită
caracteristicii acesteia de a avea margini drepte, ceea
ce simplifica și conturul elementelor. Suprafața modu-
lului velaroidal este de 12 m x 12 m, înălțimea centrală
este de 2,40 m, iar generatoarea este o parabolă. Fig. 9. Sala de Box din Onești, membru proiectant Ildikó Bucur –
Modulele care formează întregul acoperiș, cupole vedere interioară după finisarea rosturilor
pătrate, sunt alăturate în număr corespunzător scopu- învelitori subțiri prefabricate, a căror suprafață este
lui. Întregul ansamblu constă în 16 module (fig. 5). descrisă de o ecuație de gradul 4. Forma astfel obți-
Precipitațiile sunt preluate prin țevi plasate în brațele nută are avantajul de a consta într-o suprafață con-
metalice ale stâlpilor de reazem și descărcate în cana- tinuă ce prezintă un comportament static avantajos și
o abordare matematică adecvată (fig. 8). Din punct
lizare prin soclurile din beton armat ale stâlpilor (fig. 6).
de vedere arhitectural, aceasta beneficiază de bogată
Observații estetice: Structura care trebuia proiec-
lumină naturală (fig. 9), iar sistemul de preluare a
tată și executată foarte urgent a câștigat prin modu-
apelor pluviale este simplu. Întreaga structură este
lare, utilitate și frumusețe. Stâlpii de reazem cu 4 brațe modulară și poate fi extinsă oricând. Modulul are
asigură un spațiu interior continuu și rezolvă și pro- dimensiunea în plan de 6 m x 18 m, cu înălțimea de
blema iluminării naturale necesare în interior. 5,50 m pe centru.
Observații estetice: Complexul are un aspect exte-
Sala de box din Onești rior senzațional, iar interiorul este luminos și frumos. q
Descrierea obiectivului: Anasamblul proiectat în
anul 1971 împreună cu prof. ing. Mircea Mihailescu și Sursele imaginilor
șef lucr. ing. Cornel Bia a fost executat în anul următor Fig. 1-9. Arhiva personală dr. ing. Ildikó Bucur
(fig. 7). Structura sa este compusă din module de Horváth.

64 w Revista Construcțiilor w iulie 2018

 Principalele modificări aduse de noua lege
privind Parteneriatul Public Privat (PPP)
av. dr. Daniel MOREANU

Prin O.U.G. nr. 39/2018, în vigoare de curând, a fost modificată substanțial legislația în
domeniul parteneriatului public-privat cu intenția de a face acest mecanism mai atractiv
și a dezvolta, astfel, proiecte majore de importanță națională.
A fost abrogată Legea nr. 233/2016, amendată substanțial în luna decembrie 2017,
care nu a avut o mare atractivitate în practică.

În teorie, parteneriatul pu- b. se va constitui un Fond

blic-privat poate fi aplicat pen-
tru dezvoltarea unor proiecte în
domeniul transporturilor (auto-
străzi, porturi, gări, autogări,
aeroporturi, transport feroviar,
metrou, terminal portuar etc.),
sănătății (spitale etc.), educației
(grădinițe, școli etc.), sportiv,
hotelier sau mediu, cu alte
cuvinte în orice proiect care
poate fi dezvoltat în comun de o
autoritate publică (partenerul
public) și un partener privat și ai
cărui indicatori economici sunt
de natură să aducă acestuia din
urmă un profit rezonabil prin
exploatarea pe termen lung a
respectivului proiect.
Noua lege reprezintă un pas
înainte prin clarificarea și sim-
plificarea condițiilor încheierii
unui parteneriat public privat de
natură contractuală sau insti-
tuțională.
Există o serie de modificări și
amendamente, dintre care le
menționăm, cu titlu de exem-
plu, pe următoarele:
a. durata lungă de desfășu-
rare a PPP-ului este acum califi-
cată, în mod expres, ca fiind o
durată de peste 5 ani;
Daniel MOREANU este avocat și doctor în drept.
Pentru mai multe detalii, a se vedea: www.moreanulaw.com
special de finanțare a con-
tractelor de parteneriat pu-
blic-privat în termen de 1 an
de la intrarea în vigoare a
O.U.G. nr. 27/2018 (adică
până la data de 18 mai 2019);
c. a fost reintrodus dreptul
partenerului privat de a consti-
tui garanții asupra acțiunilor
av. dr. Daniel MOREANU
sau părților sociale deținute
poate înlocui partenerul pri-
în societatea de proiect,
exclusiv în favoarea finanțato- vat, dacă această clauză a fost
rilor contractului de parteneriat înscrisă în documentația de
public-privat care sunt instituții atribuie și în contract.
de credit sau instituții financiare Au fost, de asemenea, aduse
și numai pe durata contractului modificări în privința condițiilor
de parteneriat public-privat. de finanțare, a drepturilor care
Acest drept fusese eliminat prin pot fi constituite în favoarea
modificările aduse în luna decem- societății de proiect care dez-
brie 2017; voltă și operează PPP-ul, pre-
d. a fost reintrodusă clauza
cum și în privința conținutului
eliminată din vechea regle-
studiului de fundamentare.
mentare prin modificările aduse
În ce măsură nouă lege va
în luna decembrie 2017 în
ajuta la dezvoltarea în practică
sensul în care în ipoteza că
a PPP-urilor, rămâne ca activi-
partenerul privat sau societatea
tatea practică să demonstreze.
de proiect nu își îndeplinește
Un rol major îl va avea apti-
obligațiile asumate în cadrul
contractului de parteneriat pu- tudinea partenerului public de a
blic-privat sau obligațiile față de prezenta, de o manieră atrac-
finanțatorii proiectului, parte- tivă din punct de vedere eco-
nerul public, din proprie nomic pentru partenerii privați,
inițiativă sau la solicitarea proiectele pe care intenționează
finanțatorilor proiectului, să le realizeze. q

w Revista Construcțiilor w iulie 2018 65

Stimați cititori,
R e d a c ț i a
Dacă doriți să primiți în continuare,
în fecare lună, gratuit, Redactor Șef Ionel CRISTEA
0729.938.966
sub formă de newsletter, 0722.460.990
sumarul revistei noastre tipărite, Secretar
vă rugăm să vă abonați la adresa: general Alina ZAVARACHE
http://www.revistaconstructiilor.eu/index.php/newsletter/ de redacție 0723.338.493
sau scanând cu telefonul qr-codul alăturat și completând formularul
de abonare. Tehnoredactor Cezar IACOB
0737.231.946

Caracteristici: În fiecare număr al revistei sunt Publicitate Elias GAZA

0723.185.170
l Tiraj: 5.000 de exemplare publicate: prezentări de materiale și
l Frecvența de apariție:
tehnologii noi, studii tehnice de specia- Colaboratori
litate pe diverse teme, interviuri,
- lunară prof. univ. dr. ing. Kiss Zoltan
comentarii și anchete având ca temă
l Aria de acoperire: România conf. univ dr. ing. Florin Delia
problemele cu care se confruntă soci- prof. univ. dr. ing. Loretta Batali
l Format: 210 mm x 282 mm etățile implicate în această activitate, asist. arh. drd. Laura Amaiei
l Culori: integral color reportaje de la evenimentele legate de prof. univ. dr. ing. Ludovic Kopenetz
l Suport: activitatea de construcții, prezentări de drd. IC Arh. Adina Lehene
- DCM 90 g/mp în interior
firme, informații de la patronate și aso- av. dr. Daniel Moreanu
ciațiile profesionale, sfaturi economice prof. univ. dr. ing. Sanda Manea
- DCL 170 g/mp la coperte
și juridice etc. ing. Dragoș Marcu
prof. univ. dr. ing. Alexandru Ciornei
Întreaga colecție a revistei tipărite,
în format .pdf, poa te fi consultată
gratuit pe site-ul nostru A d r e s a r e d a c ț i e i
www.revistaconstructiilor.eu.
În plus, articolele de prezentare a 050663 – București, Sector 5
mate rialelor, tehnologiilor, utilajelor Șos. Panduri nr. 94
și echipamentelor care apar în Revista Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23
Construcțiilor, ediția tipărită, sunt www.revistaconstructiilor.eu
Scanează codul QR
și citește online, gratis, publicate și online în site-ul nostru Tel.: 031.405.53.82
Revista Construcțiilor www.revistaconstructiilor.eu. Fax: 031.405.53.83
Mobil: 0723.297.922
0722.581.712
E-mail: office@revistaconstructiilor.eu
Talon pentru abonament
„Revista Construcțiilor”, ediția tipărită Editor:
STAR PRES EDIT SRL
Am făcut un abonament la „Revista Construcțiilor”, ediția tipărită, pentru ......... numere, J/40/15589/2004
începând cu numărul .................. . CF: RO16799584

q 11 numere - 151,26 lei + 28,74 lei (TVA) = 180 lei

Nume ................................................................................................................................ Marcă înregistrată la OSIM

Adresa ..............................................................................................................................
Nr. 66161
..........................................................................................................................................
ISSN 1841-1290
persoană fizică q persoană juridică q
Redacția revistei nu răspunde pentru conținutul
Nume firmă .......................................................................... Cod fiscal ............................ materialului publicitar (text sau imagini).
Articolele semnate de colaboratori repre-
zintă punctul lor de vedere și, implicit, își
Am achitat contravaloarea abonamentului prin mandat poștal (ordin de plată) asumă responsabilitatea pentru ele.
nr. .....................................................................................................................................
în conturile: RO35BTRL04101202812376XX – Banca TRANSILVANIA - Lipscani.
RO21TREZ7015069XXX005351 – Trezoreria Sector 1.

Vă rugăm să completați acest talon și să-l expediați,

împreună cu copia chitanței (ordinului) de plată a abonamentului,
Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74
prin fax la 031.405.53.83, prin e-mail la abonamente@revistaconstructiilor.eu
sau prin poștă la SC Star Pres Edit SRL - „Revista Construcțiilor”,
050663 – Șos. Panduri nr. 94, Corp B (P+3), Et. 1, Cam. 23, Sector 5, București.

* Creșterile ulterioare ale prețului de vânzare nu vor afecta valoarea abonamentului contractat. www.revistaconstructiilor.eu