Sunteți pe pagina 1din 12

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a VIII- a
Data: 25.02.2013
Profesor: Negoiţă Mirela
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Obiectul: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Propoziția subordonată atributivă
Tipul lecţiei: mixtă
Durata: 50 minute

COMPETENŢE GENERALE:
1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate;
1.4 sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat;
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
2.3 utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice
studiate
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfo-sintaxă, folosind adecat semnele ortografice și de punctuație.
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE:
O1 – identificarea atributelor dintr-un text;
O2 - recunoașterea propoziției subordonate atributive în diferite texte;
O3 - definirea propoziției subordonate atributive;
O4 - realizarea expansiunii și contragerii unei subordonate atributive;
O5 - identificarea elementelor regente ale unei subordonate atributive;
O6 - recunoașterea elementelor introductive ale unei subordonate attributive;
O7 - precizarea topicii și punctuației subordonatei attributive.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
1. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, explicația, învățarea prin descoperire, exerciţiul, ciorchinele, lucrul cu fişele;
2. FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală;
3. MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: Limba și Literatura Română, manual pentru clasa a VIII-a, autori Alexandru Crișan, Sofia Dobra
și Florentina Sânmihăian, Ed. Humanitas Educațional, Bucureşti, 2011; fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru
activitatea pe grupe).
BIBLIOGRAFIE
a) metodică:
- Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1977;
- Emanuela Ilie, Elemente de didactica literaturii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007;
- Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2003.
b) didactică:
- Limba română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998;

c) ştiinţifică:
- *** Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Academiei, 1998
d) pedagogică:
- Constantin Cucoş, (coordonator), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade didactice, Iaşi, POLIROM,
1999
e) oficială:
- Curriculum Naţional. Programe şcolare pentru clasele a V-a – a VIII-a. Aria curriculară limbă şi comunicare, Bucureşti,
1999.
Scenariul didactic

Moment organizatoric: 2’
 Se asigură condițiile necesare desfășurării optime a activității, asigurarea liniștii, pregătirea materialului didactic, notarea
absenților. Elevii se pregătesc pentru lecție.
Verificarea temei și reactualizarea cunoștințelor dobândite anterior 3’
 Se verifică (din punct de vedere calitativ) tema pentru acasă și astfel se recapitulează cunoștințele esențiale despre atribut.
Elevii au avut ca temă identificarea atributelor și precizarea cazului și a funcției sintactice în următoarele propoziții:
1. Ne impresionează destinul dramatic al geniului în lume.
2. Dragostea de mamă e unică.
3. Admira cerul senin.
4. Amețea privind rana sângerândă.
5. Vorbele ei îl dureau.
6. Laude și îngroziri din astea am mai auzit noi.
7. Nu avea obiceiul de a întârzia.
8. Îl privea cu ochii strălucind de lacrimi.
9. Întâmplarea de ieri l-a impresionat.

 Se realizează și o scurtă trecere în revistă a propozițiilor subordonate discutate până în momentul de față, și anume, propoziția
subordonată subiectivă și propoziția subordonată predicativă.
Captarea atenției: 2’
 Profesorul le captează atenția elevilor propunându-le un exercițiu la tablă. Profesorul invită un elev să noteze următoarele
propoziții:
1. Anotimpul apariției ghioceilor este cel mai frumos.
2. Aducerile-aminte năvălitoare îmi alină durerea.
3. Acela de acolo este fratele meu.
4. Al doilea cântăreț este fratele meu.
 Ceilalți elevi își notează propozițiile în caiete.

Anunțarea temei și a obiectivelor: 3’


 Profesorul anunţǎ tema lecţiei şi obiectivele pe înţelesul elevilor, completând o schemă. Se noteazǎ titlul la tablǎ, pe caiete.
(anexa 1)
Dirijarea învățării: 30’
 Se lucrează pe exemplele scrise la tablă. Pentru început, elevii trebuie să identifice atributele și să precizeze felul lor. După
această etapă, elevii sunt solicitați să înlocuiască atributele respective cu propoziții corespunzătoare folosind procedeul
expansiunii.
Ce înseamnă expansiune ?
Mod de lucru:
Introducerea unui element de relație
Introducerea unui predicat
Păstrarea înțelesului
 Prin acest procedeu se obțin frazele:
1. Anotimpul 1/ [în care] apar ghioceii 2/ este cel mai frumos. 1/
2. Aducerile-aminte 1/ [care] mă năvălesc 2/ îmi alină durerea. 1/
3. Acela 1/ [pe care] îl vezi acolo 2/ este fratele meu. 1/
4. Al doilea 1/ [care] cântă 2/ este fratele meu. 1/
 Prin conversație euristică, în ceea ce privește echivalența dintre atribut și propoziția subordonată atributivă, elevii ajung să
formuleze singuri definiția atributivei.
Prof.: Ce funcție sintactică au în propozițiile date cuvintele subliniate?
Elevii: Cuvintele subliniate au funcția sintactică de atribut.
Prof.: Ce rol îndeplinesc în frază propozițiile obținute prin expansiune?
Elevii: Propozițiile obținute au rolul de atribute pe lângă substantivele sau substitutele lor din
propoziția regentă.
Răspunsurile elevilor pot completa un ciorchine, început de profesor, cu ajutorul căruia se va
ajunge la formularea definiției subordonatei atributive.
Propoziția care îndeplinește în frază rolul de atribut pe lângă un substantiv din propoziția
regentă se numește propoziție subordonată atributivă .
 Elevii sunt solicitați să încerce să înlocuiască propoziția subordonată atributivă prin contragere
în partea de vorbire corespunzătoare. Aceasta este proba de verificare a identificării corecte
a unei atributive, contragerea într-un atribut.
Ce înseamnă contragere?
Mod de lucru:
Eliminarea unui element de relație
Eliminarea unui predicat
Păstrarea înțelesului
Îmi amintesc ziua 1/ [când] ne-am întâlnit. 2/ AT
Îmi amintesc ziua întâlnirii. Atribut substantival
Nu dormea din cauza aducerilor-aminte 1/ [ce] îl chinuiau. 2/ AT
Nu dormea din cauza aducerilor- aminte chinuitoare. Atribut adjectival
Ea, 1/ [care] este sora mea, 2/ a plecat destul de repede. 1/ AT
Ea, sora mea, a plecat destul de repede. Atribut substantival apozițional
Cei doi, 1/ [care] sunt frați, 2/ mergeau alăturea. 1/ AT
Cei doi, frații, mergeau alăturea. Atribut substantival apozițional
 Tot pe baza acestor exemple, prin conversație euristică, elevii sunt conduși să descopere elementele regente:
Substantiv
Locuțiune substantivală
Pronume
Numeral
 Pentru descoperirea elementelor relaționale (introductive) elevii vor primi o fișă de lucru cu fraze conținând subordonate
atributive introduse prin diferite elemente. Fiecare elev lucrează împreună cu colegul său de bancă pentru rezolvarea acestei
sarcini. Observațiile elevilor vor fi notate în caiete.
Elemente de relație:
Pronume relative (care, cine, ce, de, cel ce, cele ce, cei ce, ceea ce) în cazul nominativ, acuzativ, dativ, gentiv cu sau
fără prepoziție sau locuțiune prepozițională.
Adjective pronominale relative (care, ce)
Pronume nehotărâte (oricui)
Adverbe relative (unde, cum, când, cât)
Conjuncții subordonatoare (că, să, ca...să, dacă)
 Profesorul le atrage atenția elevilor să observe topica și punctuația subordonatei atributive din exemplele:
Voi, 1/ [care] v-ați pregătit pentru concurs, 2/ veți câștiga. 1/ - AT postusă regentei, izolată
Cântecul 1/ [pe care] îl ascult 2/ este vechi. 1/ - AT intercalată în regentă, neizolată
Propoziția subordonată atributivă stă întotdeauna după termenul regent, de obicei, imediat după
aceasta și este adesea intercalată în regentă.
De cele mai multe ori, atributiva nu se desparte prin virgulă de regentă.
Când aduce o explicație suplimentara, atributiva se numeste atributivă explicativă și se
desparte prin virgulă sau linie de pauză de regentă.
Asigurarea feed-back-ului și evaluarea performanței 5’
 Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale și prin efectuarea unui exercițiu
de pe fișa de lucru:
[Dacă] îți tot plângi de milă 1/ înseamnă 2/ [că] nu vei face față unei situații 3/ [care]
te va găsi nepregătit. 4/
Tema pentru acasă: 5’

Se stabilește tema pentru acasă și se dau indicații cu privire la rezolvarea exercițiilor.


Difiniția AT

Ce determină
AT Care sunt
elementele
introductive
AT ale AT?

Care sunt
elementele
regente ale
AT Care este
topica şi
punctuaţia AT
Cum contragem AT și
cum realizăm
expansiunea
atributelor

Anexa 1
ANEXA 2

I. Subliniați atributele și precizați felul lor:


1. Anotimpul apariției ghioceilor este cel mai frumos.
2. Aducerile-aminte năvălitoare îmi alină durerea.
3. Acela de acolo este fratele meu.
4. Al doilea cântăreț este fratele meu.
II. Realizați expansiunea atributele identificate în exercițiul anterior.
III. Contrageți atributivele din frazele următoare:
1. Îmi amintesc ziua când ne-am întâlnit.
2. Nu dormea din cauza aducerilor-aminte ce îl chinuiau.
3. Ea, care este sora mea, a plecat destul de repede.
4. Cei doi, care sunt frați, mergeau alăturea.
IV. Precizați care sunt elementele regente ale subordonatelor atributive descoperite în exemplele precedente.
V. Identificați elementele de relație ce introduc subordonatele atributive în frazele următoare:
1. Fructele care nu sunt coapte dăunează grav sănătății.
2. Problema cine v-a monta spectacolul s-a rezolvat.
3. Țara pe care am vizitat-o m-a fermecat.
4. Bătrâna față de care se arăta atentă era bunica ei.
5. Orașul în care m-am născut este minunat.
6. Colindătorii cărora le deschizi ușa reprezintă comunitatea.
7. Elevul a cărui mamă sunteți vă așteaptă.
8. Locul în jurul căruia am așteptat este vechea gară.
9. M-am întâlnit cu Ion, de era morar la noi în sat.
10. Întrebarea ce temă avem este frecventă.
11. Ascultă părerea oricui se pricepe.
12. Ador orașul unde ne-am cunoscut.
13. M-am bucurat de modul cum ai răspuns.
14. Am retrăit cu plăcere clipa când ne-am revăzut.
15. A venit vremea să merg la școală.
16. Mă preocupă ideea că nu voi ajunge la timp.
17. Decizia ca toți să o ajutăm pe mama la treabă e a voastră.
18. Ne-a mirat întrebarea dacă vine și Simona.
VI. Ce puteți observa pe baza exemplelor date referitor la topica și punctuația subordonatelor atributive ?
1. Voi, care v-ați pregătit pentru concurs, veți câștiga.
2. Cântecul pe care îl ascult este vechi.
VII. Analizaţi următorul enunţ, identificând felul fiecărei propoziţii, termenii regenţi, elementele de relaţie:
Dacă îţi tot plângi de milă înseamnă că nu vei face faţă unei situaţii care te poate găsi nepregătit.

S-ar putea să vă placă și