NR.7 Vad numai trecutul.

Ideea aceasta este deosebit de greu de crezut la inceput.Dar ea e motivatia logica a tuturor
celor precedente.

E motivul pentru care tot ce vezi nu inseamna nimic.

E motivul pentru care ai dat tuturor lucrurilor pe care le vezi tot intelesul pe care il au
pentru tine.
E motivul pentru care nu intelegi nimic din ce vezi.
E motivul pentru care gandurile tale nu inseamna nimic.
E motivul pentru care nu te superi niciodata din ce cauza crezi tu.
E motivul pentru care te superi pentru ca vezi ceva ce nu exista.

Uita-te,de exemplu,la o ceasca.Vezi ceasca sau iti treci doar in revista experientele
trecute in care ai luat o ceasca in mana,ti-a fost sete,ai baut dintr-o ceasca,i-ai simtit
marginea lipita de buze,ai luat micul dejun si asa mai departe?Nu iti sunt bazate pe
experientele trecute pana si reactiile estetice la adresa cestii?Cum ai sti altfel daca acest
tip de ceasca se sparge sau nu daca o scapi?Ce altceva mai stii despre aceasta ceasca in
afara celor invatate int trecut?Fara ce ai invatat in trecut,nu ai avea habar ce e aceasta
ceasca.Si atunci o vezi cu adevarat
Uita-te in jurul tau. Lucrul aceasta e adevarat despre tot ce vezi.Recunoaste asta aplicand
idea zilei fara descriminare, la orice iti sare in ochi. De exemplu.

Vad numai trecutul in acest creion.

Vad numai trecutul in acest pantof.
Vad numai trecutul in aceasta mana.
Vad numai trecutul in trupul acela.
Vad numai trecutul in fata aceea.

Nu zabovi indeosebi asupra vreunui lucru, dar aminteste-ti sa nu omiti nimic

dinadins.Aruncati o privire fugara asupra fiecarui subiect si treci apoi la urmatorul.Vor fi
ajuns 3 sau 4 intervale practice,fiecare de circa un minut.
Dominatia cerebrala.

Termenul de emisfericitate a fost introdus de biologi pentru a desemna

specificitatea functionala a unei emisfere.

Cercetarile asupra creierului au demonstrat ca functia limbajului ar fi localizata in

emisfera stanga. Sa evidentiat ca leziuni asupra emisferei drepte duc la o pierdere
selectiva a vederii in timp ce leziuni asemanatoare in emisfera stanga nu au aceste efecte.
S-a aratat ca bolnavii cu leziuni ale emisferei drepte au dificultati in a desena, citi
cartonase, a recunoaste figurile umane. Astfel s-a concluzionat ca emisfera stanga este
specializata pentru limbaj iar cealalta pentru vedere.
Sectionand corpul calos al unor bolnavi, despartem cele doua emisfere cerebrale.
La acesti bolnavi, un obiect plasat in mana dreapta, poate fi numit, descris, dar nu
intrebuintat. Acelasi obiect pus in mana stanga, poate fi folosit, dar nu denumit.
Se observa functionalitatea celor doua emisfere, acestea putand fi independente
una fata de alta.
Emisfera dominanta (la om de obicei cea stanga), indeplineste in special funtiile
verbale, lingvistice, aritmetice, de calculare si analitice. Emisfera cerebrala minora (la
om, cea dreapta care cu timpul a involuat datorita dezvoltarii celei stangi), are functii
nonverbale, geometrice, spatiale, vizuale de modelare, schematizare, muzicale si de
sintetizare.

Emisfera stanga este sediul limbajului, cuvantului, implica aspectele lingvistice

ale scrierii, este sediul calculului logic, cifrelor, rationamentelor, capacitatii de analiza si
abstarctizare.(Gandirea e abstracta) Prin ea, orice perceptie se traduce in reprezentare
logica, semantica si fonetica. Persoana dominata de emisfera stanga comunica cu
exteriorul pe baza unui cod logico-analitic, are gust pentru dictionare, vocabular, are grija
de a numi obiectele si clasele, prefera detaliile, prezinta logic faptele, are preferinta
pentru relatiile cauzale unilaterale (cauza efect), poseda arta de a structura frazele. Ea
cauta de asemenea sa aibe explicatii pentru orice, gandirea fiind metodica si structurata.
Inexplicabilul pentru astfel de persoane este o slabiciune.

Emisfera dreapta este sediul gandirii fara limbaj, al intelegerii nonverbale, al

recunoasterii formelor, perceptiilor spatiale. Ea este responsabila pentru tonul si
intonatiile vocii, pentru ritm, muzica, imaginatie, simtul culorilor, visarii. Persoana
prefera sa aibe cat mai multe analogii, scheme in abordarea universului, sintetizeazand si
exprimand rezultatele cunoasterii in imagini. Imaginatia si intuitia isi au locul in aceasta
emisfera, care este sediul competentei artistice si muzicale. Imaginatia creatoare afectiva,
isi are sediul in aceasta emisfera. Persoana cu aceasta emisfera dominanta are o memorie
video spatiala, preferand o abordare intuitiva, interactiva sintetizand relatiile intre
obiecte, folosind asociatiile de idei, reconstituind informatiile intr-un tot unitar. Persoana
judeca lucrurile in dependenta de context, neizolat.
 In afara de metoda traditionala, cea chirurgicala, a leziunilor si extirparilor
diferitelor parti corticale, exista si metoda EEG care permite masurarea activitatii
electrice a emisferelor. Sa inregistrat curentii electrici din cele doua emisfere, rezultatele
obtinute punand in evidenta diferentierile dintre cele doua emisfere.Se observa ca ritmul
alfa creste in emisfera dreapta in timpul realizarii unor sarcini creative,

Caracteristicile emisferelor.
Emisfera stanga Emisfera dreapta

Verbal: Utilizarea cuvintelor pentru a denumi, defini, descrie.

Nonverbal: face conexiuni minime cu cuvintele, are constiinta lucrurilor
Analitic: descopera lucrurile etapa cu etapa, element cu element
Sintetic: plaseaza lucrurile impreuna pentru a forma intregul
Simbolic: foloseste simbolul in locul lucrurilor
Concret: se raporteaza la lucruri asa cum sunt ele in mod prezent
Abstract: extrage o informatie folosind-o pentru a reprezenta totul
Analogic: vede legatura dintre lucruri, intelege metaforele
Temporal: se incadreaza in timp, organizeaza lucrurile secvential, executandu-le
in ordine
Atemporal: nu are sensul timpului
Rational: trage concluziile bazandu-se pe fapte si pe rationament
Nonrational: nu are nevoie de fapte si rationamente, manifestand tendinta de a nu judeca
Numeric (digital): utilizeaza numerele si modul lor de folosire
Spatial: vede obiectele in relatie unele cu altele si ca parti care formeaza intregul
Logic: trage concluzii fondate pe organizare logica
Intuitiv: pleaca de la impresii, sentimente, imagini vizuale, procedand prin salturi in
luarea unor decizii, intr-o problema
Linear: gandeste in termeni de idei legate unele de altele - gandire convergenta
Global: percepe ansamblul, asocierea dintre parti - gandire divergenta

Emisfera stanga Emisfera dreapta

- controleaza partea dreapta a corpului - controleaza partea stanga a corpului
- verbal / numeric - vizual / spatial
- logic / vertical - perceptual / senzitiv / gandire laterala
- rational - intuitiv
- timp liniar - spatiu, infinitate
- concentrare - disparare
- secvential / ordonat - spontan / creativ
- analitic, aranjarea in parti - gestalt, vizualizarea intregului
- explicit - tacit
- activ - receptiv
- literar - metaforic / simbolic
- convergent - divergent
- fapte / realitate - vis / fantezie / mistic
 O alta metoda de investigare a modului de functionare a emisferelor cerebrale este
cea a chestionarelor. N.Herrmann a stabilit corelatii semnificative intre raspunsurile la
intrebari si activitatea emisferelor cerebrale verificata prin EEG. El a combinat teoria ce
sustine specificitatea celor doua emisfere cu modelul triunic al creierului unde fiecare
nivel reprezinta o etapa distincta in evolutia creierului (creierul reptilian, sistemul limbic
si cortex).

Creierul reptilian - este primitiv, primar, arhaic, visceral. Desi ca marime este
foarte mic, ca functie este complex fiind raspunzator de comportamentul implicat in
satisfacerea nevoilor fundamentale. Nucleul acestui creier se afla in formatiune
amigdaliana (nucleii amigdalieni). Creierul amigdalian comanda agresivitatea, priveste
grija pentru teritoriu, este sediul gesturilor automatizate, vizeaza comportamentul
nonverbal. Vom vedea mai apoi ca acest ghem de nuclei care formeaza amigdala, au un
rol foarte important in viata afectiva, comandand-o impreuna cu sistemul limbic.

Creierul limbic - Sistemul limbic - este elementul esential care pune in acord
cortexul cu formatiunile cerebrale mai vechi. Acest creier raspunde de afectivitate si
memorie. Formatiunile lui nervoase nu sunt incluse in cortex.
Functia esentiala a lui este de a mentine adaptarea la mediul social. Empatia,
relatiile interpersonal.
Sistemul limbic stimuleaza zonele cortexului la care se refera informatia pozitiva
(in cazul uneia negative, sub raport afectiv, informatiile ne-mai ajungand la creier, fiind
oprite de sistemul limbic).
S-a observat ca omul reactioneaza inainte de a vorbi si de a gandi. De asemenea
informatia nonverbala apare mult mai inainte de cea verbala, comunicarea nonverbala
raspunzand (de cele mai multe ori, inainte de comunicarea verbala) la stimuli.
Comunicarea sistem limbic - cortex este unilaterala deci. Sistemul limbic are un
rol important si in constituirea memoriei de lunga durata. Persoana inregistreaza astfel
caracterul placut sau neplacut al stimulilor, pe viitor neevitand stimulii placuti si
evitandu-i pe cei neplacuti. Astfel sistemul limbic stocand toate amintirile, este resposabil
de dobandirea experientei. De asemenea sistemul limbic are si un rol cognitiv care consta
in producerea de imagini si in utilizarea lor. Astfel sistemul limbic este sediul afectivitatii,
memoriei de lunga durata si imaginatiei. Sistemul limbic este impenetrabil la orice logica
rationala.

Cortexul - este raspunzator pentru operarea cu simboluri, cu limbajul, fiind sediul

gandirii abstracte. Prin raportarea la celelalte formatiuni nervoase, cortexul are o
plasticitate si o suplete, care nu prea exista la structurile nervoase anterioare, dar el se
sprijina pe ecestea.
La om, cortexul s-a dezvoltat foarte mult luand locul celorlalte formatiuni mai
vechi asa cum limbajul si logica au luat locul intuitiei si comunicarii nonverbale. Este de
datoria noastra sa ne reantoarcem la aceste abilitati pierdute.
 Rezultatul imbinarii intre caracteristicile emisferelor cerebrale si modelul celor
trei creiere, va fi modelul celor patru cuadrante, denumite astfel:
1.cortical stang
2.cortical drept
3.limbic stang
4.limbic drept.

Se observa ca toate cele patru modalitati constiente de functionare au

caracteristici proprii.

Sistem cortical (Gandirea)

Cortical stang Cortical drept
- logica - capacitate de a crea
- spirit analitic - spirit sintetic
- spirit matematic - inclinatie artistica
- tehnic - globalizare
- rationament - conceptualizare

- control - autocontrol - contacte umane

- spirit conservator
- spirit planificat
- spirit de organizare
- spirit administrativ
- emotivitate
- inclinatie spre muzica
- inclinatie spre spiritualitate
(apreciaza partea spirituala, nu cea materiala
- exprimare usoara sub forma de imagini
Sistem limbic stang Sistem limbic drept
Sistem limbic (Emotiile)

Sectorul cortical stang - cand acest sector este activat, persoana considera
lucrurile sau ideile prin componentele lor (sectorul avand ca element predominant
analiza), preferand sa utilizeze un rationament logic, intelegand usor conceptiile tehnice
si stiintifice, percepand si intelegand cifrele, manipulandu-le cu usurinta (simt
matematic). Ea de asemenea are gust pentru gandirea riguroasa si precisa, adunand toate
faptele inainte de a decide, analizand toate posibilitatile si tinand seama de aspectele
financiare.

Sectorul limbic stang - activarea acestui sector face ca persoana sa aibe grija
emotiilor sale, aceasta avand tendinta de autocontrol afectiv exagerat, tendinta de a se
stapani, din teama ca nu cumva sa transpara mai mult din comportamentul afectiv. De
asemenea, persoana are tendinta de a urma obisnuintele pentru a avea siguranta, altfel ar
fi dezorientata. Ea planifica, organizeaza, aranjeaza, ordoneaza, clasifica tot pentru a fi
coerent avand grija detaliilor, organizand totul pana la cele mai mici amanunte. Persoanei
nu-i place schimbarea cautand sa se mentina pe locul pe care il ocupa.

Sectorul cortical drept - Cand este activat acest sector, persoana gandeste o
problema, vizualizandu-i toate datele, apeland la intuitie si imaginatie. Ea accepta
ambiguitatea si nu se teme de faptul ca ar putea rasturna regulile stabilite. Facand sinteza
elementelor disparate pentru a crea ceva nou. Persoana este plina de idei, inventand
solutii de perspectiva, vazand lucrurile in ansamblu, nereducandu-l la componente.
Plecand de la cazuri particulare, concepe idei, ganduri, dezvoltand conceptii generale. Ea
se dedica de asemenea unor activitati artistice: pictura, muzica, sculptura.

Secturul limbic drept - persoana cu acest sector activat, este foarte interesata de
relatiile umane, simtindu-se bine in grup dar si in intimitate, simtind reactiile celorlalti si
dorintele acestora fara sa fie nevoie sa vorbeasca, intelegand intuitiv sentimentele si
emotiile altora si surprinzand nonverbal problemele interpersonale. Ea foloseste
comunicarea empatica, nefiindu-i frica de emotiile sale, simtindu-se bine sub raport
afectiv, entuziasmandu-se de valori si de ideal. Ea de asemenea se exteriorizeaza si ii
place sa vorbeasca mult.
Logica afectiva

“Inima isi are ratiunile ei pe care ratiunea nu le cunoaste “

Ideea ca si procesele afective ar avea o logica (dar aparte) au ilustrat-o metaforic

multi mari ganditori, poeti, filozofi, oameni de arta (este o logica a inimii foarte grea care
nu a fost scrisa spune N. Iorga).

Rolul logicii afective in raport cu cea rationala, viata afectiva are o existenta
autonoma, independenta de cea intelectuala.
Locul influentelor afective in viata psihica este cel dintai.
Le Bon considera ca cele doua logici nu au nici o dimensiune comuna pentru ca
nu se pot exprima elemetele afective in termeni intelectuali. Cuvintele prin care incercam
noi sa ne reprezentam sentimentele le traduc pe acestea foarte defectuos. Obisnuinta de a
lega sentimentele de sunetul anumitor cuvinte le confera acestora din urma puterea de a
evoca reprezentari mentale affective
Spre deosebire de logica rationala care se sprijina pe elemente obiective extrase
din experienta, logica sentimentelor nu are drept suport decat elementele subiective
formate de noi insine. De asemenea elementele mentale constiente pe care le creaza
logica afectiva raman mereu imprecise.
Regulile logicii rationale sunt aplicate in acelasi mod de toti oamenii; regulile
logicii afective variaza de la un om la altul. De aceea oamenii se diferentiaza mai mult
sub raport afectiv decat intelectual.
Eroarea generala este aceea, de a se incerca sa se judece cu ajutorul ratiunii
fenomenele guvernate de logica sentimentelor .
Logica ratiunii a aparut cea din urma pe scara evolutiva, ea nefiind nicidecum
opera naturii ci a omului angajat contra naturii.
.Rationamentele primitive reusite in virtutea caracteristicilor lor rationale, a
adaptarii lor la natura lucrurilor, nu erau pur rationale ci imbibate de elemente emotionale
si imaginative. Astfel, logica afectiva este mai aproape de actiune, de practica, de
adaptare, decat logica rationala. Unele sunt judecatile de fapt, de constatare, de descriere
si altele sunt judecatile de apreciere, importanta, semnificatia lucrurilor, adica judecatile
de valoare, unde elementul determinant consta mai degraba in convenienta emotionala
decat in consistenta logica

Dupa cum se poate observa,descrierile, emisferei stangi respectiv drepte,coincid

cu descrierile “Eu-lui” si a “Sinelui”.Cautarea spirituala nu urmareste exterminarea
emisferei stangi,cu toate ca se va constata ca abilitatile ei,odata cu transcendenta, nu vor
mai fi controlate voit, ci vor fi autonome.Se urmareste detasarea emotionala fata de
perceptiile limitate inerente emisferei stangi.Odata cu stimularea ambelor emisfere, se va
ajunge prin deductie la “Calea de mijloc”