Sunteți pe pagina 1din 19

PROIECT EXAMEN

DISCIPLINA: PROIECTE DE CERCETARE

PROFESOR COORDONATOR: Conf. univ. dr. Oana Băluţă

MASTERAND: Nicoleta S. Pandelea, Jurnalism Politic, anul II


In luna decembrie 2017, proteste împotriva amendamentelor aduse legilor justiţiei de
reprezentanţii PSD-ALDE au avut loc la nivelul în Capitală şi în alte oraşe din ţară şi au strâns în
stradă mii de români. Aşa cum sunt motivate de mass-media, dar şi de către protestatari,
manifestaţiile de stradă sunt îndreptate împotriva unei legislaţii despre care criticii spun că ar face
mai dificilă pedepsirea corupţiei la nivel înalt.

In cadrul prezentei lucrări am analizat trei articole privind protestele împotriva legilor
justiţiei din luna decembrie 2017. Primele două articole sunt preluate de pe site-ul Adevărul, iar
cel de-al treilea de pe platforma de ştiri on-line Hotnews. Am ales să diversific numărul
publicaţiilor supuse analizei pentru a urmări modul în care politica editorială a fiecărei redacţii şi
afilierile politice pro/ contra Putere se reflectă în modul în care jurnaliştii de la Adevărul, respectiv
Hotnews se poziţionează, prin conţinutul articolelor, faţă de Putere, opoziţie şi protestatari.

De asemenea, ne propunem ca, prin această lucrare, să identificăm care sunt percepțiile
asupra protestelor și asupra celor care protestează, atât din perspectiva mass-media, cât şi a
consumatorilor de media (cu ajutorul comentariilor postate în mediul on-line ca răspuns la
articolele pe care le vom analiza). Ne interesează în ce măsură protestele împotriva legilor justiţiei
sunt percepute ca demersuri democratice şi dacă protestatarii se bucură sau nu de legitimitate. O
altă direcţie pe care o urmărim este cum se raportează protestatarii la putere, respectiv opoziţie şi
care este percepţia publică asupra anticorupţiei din România. Nu în ultimul rând, vom încerca să
identificăm în ce măsură dihotomii de tipul „protestatari buni/votanţi răi” sau „protestatari
răi/votanţi legitimi” se regăsesc în comentariile articolelor şi care sunt principalele diferențe și
asemănări dintre conținutul comentariilor și cel al articolelor analizate.

METODOLOGIE

Analiza de conţinut are semnificații diferite în funcție de domeniul în care este utilizată
(sociologie, psihosociologie, lingvisticã, istorie, antropologie, științele comunicãrii etc.) și de
metodologia generală în care este integrată. Din perspectiva ştiinţelor comunicării, analiza de
conţinut poate fi definită drept „o metodă ce se referă la analiza cantitativă a documentelor”, având
drept obiectiv „punerea în evidență de teme, tendințe, atitudini, valori sau de pattern-uri de asociere
a unor teme și evaluări (de atitudini și de valori)” (Iluţ, 1997, p. 135), motiv pentru care a fost
percepută drept „tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ”. O definiţie mai
cuprinzătoare a analizei conţinutului o oferă Septimiu Chelcea, din perspectiva căruia „analiza de
conţinut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativ-calitativă a comunicării verbale şi
nonverbale, în scopul identificării şi descrierii obiective şi sistematice a conţinutului manifest
şi/sau latent, pentru a trage concluzii privind individul şi societatea sau comunicarea însăşi, ca
proces de interacţiune socială” (Chelcea, 2001, p.220). Analiza de conţinut este prin urmare o
tehnică care permite colectarea şi analiza conţinutului textelor, iar prin conţinut înţelegem cuvinte,
imagini, simboluri, idei, teme sau orice mesaj care poate fi comunicat astfel că, generalizând,
putem spune că analiza de conţinut poate fi consideratã un sistem de decodare a mesajelor.

Utilizarea tehnicii analizei conţinutului presupune o înşiruire de paşi care trebuie urmaţi de
către cercetător, după ce acesta şi-a ales problema pe care o va studia şi corpusul de lucru. Astfel,
după parcurgerea materialului de lucru, cercetătorul trebuie să formueze ipoteze pe care apoi să le
traducă în categorii, care la rândul lor vor fi transformate în indicatori direct cuantificabili în text,
pe baza unei grile de analiză.

In cazul cercetării noastre, am optat pentru analiza de conţinut întrucât aceasta conferă o
notă de rigurozitate studiului de caz, depăşind planul lipsit de dimensiune empirică al impresiei,
relevând o serie de atitudini şi tendinţe care caracterizează o anumită cultură, o anumită perioadă
etc., permiţând totodată evoluţia comparativă a unor teme într-un interval mai vast de timp. Ca
orice tehnică de cercetare, analiza de conţinut presupune la rândul său anumite limite, cea mai
importantă vizând stabilirea grilei de analiză, întrucât, atunci când „categoriile sunt largi
(flexibile), nu se atinge precizia (fidelitatea) dorită, pe când dacă ele sunt limitate (strict definite),
materialul codat diferă prea puțin de cel brut” (Iluţ, 1997, p. 137) , iar gradul de cunoaştere
sistematică rămâne limitat. De asemenea, o altă problemă pe care o ridică utilizarea analizei de
conţinut este în ce măsură putem utiliza analiza de conţinut pentru a face inferenţe informale
pornind de la textele analizate pentru a ajunge la condiţiile, intenţiile şi factorii care circumscriu
producţia textelor. Ca cercetători, nu putem avea certitudinea că semnificaţia pe care noi o atribuim
unui text în cadrul cercetării este chiar semnificaţia dorită de cel care a produs respectivul text. In
cadrul prezentei analize, noi vom folosi atât inferența directă, cât și inferența indirectă, întrucât
procedeul ironiei ne permite, în unele situaţii, să interpretăm ca fiind adevărat opusul afirmațiilor
din conținutul supus analizei.

ANALIZA CONȚINUTULUI ARTICOLELOR


Toate cele trei articole supuse analizei sunt redactate în regim live text de la proteste şi nu
au un autor singular, ci sunt semnate de redacţie. Dacă în cazul celor doua articole din Adevărul
relatarea se limitează la a înregistra impersonal desfăşurarea protestelor şi acţiunile protestatarilor
(„UPDATE 21.50 Noi schimburi de replici au avut loc între manifestanţii de lângă Parlament şi
jandarmi, când aceştia i-au împins cu gardurile pentru a deschide circulaţia rutieră pe Bulevardul
Naţiunile Unite”, „UPDATE 21.00 Numărul manifestanţilor din Bucureşti s-a mai redus, dar mai
sunt încă destui oameni care protestează. Şi la Cluj, unde s-au strâns în jur de 7.000 de oameni,
protestatarii au început să plece spre case.”, ” UPDATE 19.13 A izbucnit un mic conflict între
jandarmi şi protestatari, când mulţimea din Piaţa Victoriei s-a pus în mişcare. Au fost îmbrânceli
cu forţele de ordine după ce manifestanţii au trecut strada pe Calea Victoriei, pentru a se deplasa
în marş din faţa sediului Guvernului către Palatul Parlamentului. Jandarmii le-au cerut oamenilor
să nu ocupe tot bulevardul, ci să se limiteze la trotuare. Conflictul s-a stins repede, iar traficul pe
Calea Victoriei a fost închis.”, „UPDATE 21.28 Protestatarii au plecat, rând pe rând, din piaţă.
La această oră, mai sunt circa 1.500 de oameni.”), singurul element de subiectivitate al relatării
fiind reprezentat de redarea, la nivel textual, al lozincilor scandate de protestatari („La Braşov
peste 1.000 de oameni au ieşit în stradă şi strigă: Zăbrele pentru lichele, iar la protestul de la
Constanţa au participat aproximativ 50 persoane: „Politicienii ne arătau degetul din maşinile lor
Q7“, „IAŞI: În jur de 200 de persoane scandează „Legi pentru toţi nu pentru hoţi“, „Nu vrem să
fim o naţie de hoţi“ şi „Nu se mai poate, vrem anticipate!“), în cazul articolului din Hotnews
observăm că relatarea evenimentelor nu mai păstrează caracterul unei înregistrări factuale a ceea
ce se întâmplă la proteste, ci, deşi redă lozincile scandate de protestatari în piaţă („Oamenii striga
"Elicoptere pentru hahalere!", „Protestatarii si-au aprins telefoanele si striga tot mai puternic
"PSD, ciuma rosie!”, ” Lumea scandeaza ¬Iordache, Iordache, esti un lache!¬, Clan mafiot, sa
vina DIICOT!¬ si ¬Elicopterul, elicopterul!”), articolul este presărat cu adnoraţii ironice care
denotă subiectivitate, indicând poziţionarea anti-Putere a jurnaliştilor şi totodată favorabilă
protestarilor („Ora 21.41: Se scandeaza "Liviu Dragnea sa ajungi/ imbracat in multe dungi!".
Multi dintre soferii care trec cu masinile prin zona Parlamentului claxoneaza in semn de
solidaritate. Au inghetat si jandarmii, dar zic ca... inca rezista.”, „Ora 23:20. In momentul in
care oamenii s-au adunat la iesirea dinspre Muzeul Parlamentului, jandarmii au dat cu doua
spray-uri lacrimogene, insa protestatarii au ramas fermi pe pozitie.”, „Ora 21.14: Deputatii
PSD/ALDE/UDMR continua sa voteze pe banda rulanta amendamentele la legea privind statutul
magistratilor, in ciuda protestului din fata Parlamentului”).

De asemenea, tot la nivelul textelor jurnalistice analizate, observăm poziţionarea diferită


în raport cu opoziţia. Astfel, cele două articole din Adevărul cuprind menţiuni sporadice la adresa
partidelor, respectiv membrilor de partid care formează opoziţia, înregistrând strict prezenţa
acestora la proteste („La proteste pot fi văzuţi Ludovic Orban (PNL), Raluca Turcan (PNL) Dan
Barna (USR) şi Dacian Cioloş (Platforma 100).”, „Manifestanţilor li s-au alăturat şi
reprezentanţii PNL, USR şi ai Platformei România 100 conduse de Dacian Cioloş, care a anunţat
înfinţarea unui partid politic.”), pe când articolul preluat de pe Hotnews se concentrează, din
perspectiva vizibilităţii mediatice conferite opoziţiei, asupra USR-ului, care reiese ca fiind
pricipalul partid de opoziţie reală pe care îl are Puterea. Astfel, declaraţiile membrilor USR şi
acţiunile lor sunt redate astfel încât să imaginea mediatică asociată USR-ului să fie una de erou
salvator, empatic, care luptă eroic, chiar dacă cu mijloace limitate, împotriva unei Puteri
transfigurat „demonizate”, care nu ţine cont de bunul simţ şi interesele poporului („Un nou protest
a avut loc miercuri seara in Capitala, in fata Parlamentului, fata de modificare legilor justitiei,
sub titlul "HAI La Parlament ! ACUM! #faraviolenta", in timp ce in Camera Deputatilor se
dezbatea legea 303/2004 privind statutul magistratilor, desi PNL si USR au cerut amanarea
sedintei, apeland la proteste cu pancarte chiar in sala de sedinte...”, „Un moment impresionat a
fost cand parlamentarii USR au iesit pe jos pe poarta Parlamentului si au venit sa discute cu
oamenii.”, ” Cei de la USR au iesit din Parlament, moment in care multimea de protestatari a
inceput sa aplaude si sa scandeze: "Luptati si nu cedati"; "Voi sunteti Opozitia!"”, „Presedintele
USR, Dan Barna, vorbeste cu protestatarii si presa: "Dupa 13 ore de sedinta de dezbateri, pana
la urma nu a mai avut loc votul final si putem sa o consideram o victorie. Este o victorie amara si
destul de mica, dar e o victorie importanta pentru mesajul pe care noi putem sa-l transmitem
cetatenilor din strada care au venit acum la gardul parlamentului sa-si exprime nemultumirea fata
de ce s-a intamplat pe parcursul acestei zile in Camera Deputatilor in care efectiv democratia a
fost stransa de gat", a declarat presedintele USR, Dan Barna”, „"Acesta este un abuz si este un
abuz clar si fprp niciun fel de dubiu. Ceea ce s-a intamplat azi - sa fie impusa o lege, sa fie votata
si discutata intr-o comisie artificial creata este un pas inapoi major pentru democratie, iar ceea
ce USR a reusit sa faca si ceea ce opozitia a facut in aceasta sedinta parlamentara a aratat ca nu
e totul pierdut", a conchis liderul USR.”, „Ora 23:00. Multimea de protestari, urmata de
jandarmi, fuge catre poarta dinspre Muzeul Parlamentului. Exista informatii de la USR potrivit
carora alesii vor folosi acea iesire, iar manifestantii vor sa le iasa in cale.”, „Reamintim ca,
miercuri, in plen, deputatii USR au oprit sedinta protestand cu pancarte pe care au scris "Hotii!".
Ceva mai devreme, deputatul Stelian Ion a folosit o portavoce pentru a se face auzit atunci cand
presedintele de sedinta i-a taiat microfonul.”).

In construirea articolelor jurnalistice, observăm că jurnaliştii de la Adevărul includ, pe


lângă update-urile de tip live text, şi informaţii specializate referitoare la tema justiţiei, care este
de fapt motivaţia principală a organizării protestelor, spre deosebire de cei de la Hotnews, care
doar amintesc că protestele sunt îndreptate împotriva amendamentelor aduse de Putere legii
303/2004, fără a oferi altceva în afară de date generice („Proiectul PSD-ALDE de modificare a
Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este dezbatut, apoi votat, in plenul
Camerei Deputatilor, prima camera sesizata, cu un raport din partea comisiei speciale
parlamentare conduse de deputatul PSD Florin Iordache ce contine aproximativ 300 de
amendamente admise si 400 de amendamente respinse, multe apartinand chiar initiatorilor, adica
PSD si ALDE.”, „Un nou protest a avut loc miercuri seara in Capitala, in fata Parlamentului,
fata de modificare legilor justitiei, sub titlul "HAI La Parlament ! ACUM! #faraviolenta", in timp
ce in Camera Deputatilor se dezbatea legea 303/2004 privind statutul magistratilor”).

Jurnliaştii de la Adevărul folosesc o componentă explicativă, în sensul în care oferă o


inventariere a principalelor amendamente propuse de PSD-ALDE pe înţelesul publicului cititor
(„De asemenea, joi, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat înfiinţarea unei
secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului
General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de
corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători. Printre
cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numără interdicţia pentru
preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea
controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi
statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că
nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine
comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.”), dar de asemenea preiau, explică şi distribuie
informaţii, tot cu caracter explicativ, din partea societăţii civile care protestează. Astfel,
„Adevărul” prezintă o parte dintre exemplele pratice care apar în broşura-manifest întocmită de
Asociaţia Procurorilor din România (APR) cu scopul de a ilustra efectele pe care le pot avea
modificările preconizate ale Codului de procedură penală şi Codului penal.

Imaginea justiţiei, aşa cum este ea construită mediatic, trimite la imaginea mitică a zeiţei
Justiţiei, Themis, care însă, prin adoptarea amendamentelor propuse de Putere, ar deveni legată la
ochi şi neputincioasă, pierzându-şi sacralitatea caracteristică şi, de fapt, sensul existenţei:
„UPDATE La 15.30, pe o vreme ploioasă, în Piaţa Victoriei din Bucureşti a început un flash mob:
peste 300 de oameni au participat la un protest mut în faţa Guvernului. Ei şi-au pus banderole
negre pe ochi şi au stat cu faţa spre Palatul Victoria timp de 30 de minute, într-un protest organizat
sub deviza „România condamnată la tăcere“.

In altă ordine de idei, observăm că Facebook este una dintre principalele surse de informare
ale jurnaliştilor atunci când includ în articole informaţii privind organizarea protestelor, care sunt
preluate integral, adesea în formă neprelucrată, de pe conturile de socializare ale asociaţiilor/
ONG-urilor organizatoare („Ieşim duminică să tragem un semnal de alarmă faţă de asaltul
împotriva justiţiei. Hai să fim cu toţii în stradă duminică pentru a da alarma! Tăcerea noastră e
puterea lor, aşa că hai să facem gălăgie! Luptăm până la capăt”, se arată pe pagina de Facebook
a evenimentului, intitulat după discursul Regelui Mihai I din Parlament, din 2011: „Se cuvine să
rezistăm prezentului şi să ne pregătim viitorul", „Este începutul dictaturii hoţiei în România şi e
doar o chestiune de timp până când se vor decide dosare penale la partid, ca pe vremea Rodicăi
Stănoiu şi a lui Adrian Năstase, furtul din banii noştri va redeveni normă acceptată şi nepedepsită
a comportamentului politic, iar hărţuirea magistraţilor independenţi va fi un fapt cotidian. Noi
toţi vom continua să sărăcim şi să trăim într-o ţară fără spitale, fără şcoli sau autostrăzi, în care
fiecare dintre noi este bătaia de joc a unor autorităţi publice abuzive, incompetente şi corupte.
(...) Haideţi să ne apărăm dreptul la libertate şi demnitate, drept atât de greu câştigat. Maşina de
vot PSD, ALDE, UDMR continuă să ne macine libertatea, pe care noi avem datoria să o apărăm
pentru noi şi pentru copiii noştri”, se arată pe pagina de Facebook a evenimentului.”; „„Să fim
cu toţii în stradă şi să dăm alarma”/ „Fără să vedem, fără să putem spune ceva. Neputincioşi.
Aşa cum va deveni Justiţia în România. Mesajul va fi paşnic, puternic şi clar: după adoptarea
legilor justiţiei, magistraţii din România vor deveni neputincioşi în faţa furtului, abuzului şi
violenţei grupurilor infracţionale din România. Şi la fel vom deveni noi toţi. Opriţi modificarea
legilor justiţiei!”, scriu organizatorii”, „Comunicatul Coruptia Ucide: Hai in strada! Aparam
democratia! In acest moment legile Justitiei sunt votate in plen. Dezbaterea a fost boicotata si
procedurile nu sunt respectate. Suntem in situatia in care o gasca de infractori vor sa treaca pe
repede inainte legalizarea furtului. Urmariti liveurile din timpul dezbaterii si daca considerati ca
trebuie sa iesiti in strada ca sa aparati statul de drept acum este momentul. Ne vedem la
parlament!”), dar şi ale personalităţilor publice participante la proteste şi a căror vizibilitate
mediatică îi transformă în mobilizatori pentru simplii cetăţeni („Tudor Chirilă a anunţat pe pagina
sa de Facebook că participă la protestul organizat în faţa Guvernului: „Prefer să fiu în stradă
lângă cei care gândesc ca mine decât neliniştit acasă cu un şpriţ trist în faţă“ (mesajul complet).

De asemenea, observăm că în cele trei articole supuse analizei, diferă modul în care este
reflectată ideea de violenţă, care se reflectă prin relaţia dintre protestatari şi forţele de ordine.
Articolele din Adevărul redau imaginea unei relaţii conflictuale, cu izbucniri rapid temperate de
violenţă în raporturile dintre protestatari şi jandarmi care sunt prezentaţi ca fiind inamici-
protestatari buni/vs/jandarmi rai, care fac jocurile Puterii („Au existat două momente tensionate
între protestatari şi jandarmii care au încercat să împiedice mulţimea să blocheze bulevardele”,
„UPDATE 21.50 Noi schimburi de replici au avut loc între manifestanţii de lângă Parlament şi
jandarmi, când aceştia i-au împins cu gardurile pentru a deschide circulaţia rutieră pe Bulevardul
Naţiunile Unite.”, „A izbucnit un mic conflict între jandarmi şi protestatari, când mulţimea din
Piaţa Victoriei s-a pus în mişcare. Au fost îmbrânceli cu forţele de ordine după ce manifestanţii
au trecut strada pe Calea Victoriei, pentru a se deplasa în marş din faţa sediului Guvernului către
Palatul Parlamentului. Jandarmii le-au cerut oamenilor să nu ocupe tot bulevardul, ci să se
limiteze la trotuare. Conflictul s-a stins repede, iar traficul pe Calea Victoriei a fost închis. / Au
existat ameninţări cu gazele lacrimogene, iar manifestanţii au avertizat că izbucneşte o nouă
revoluţie dacă se recurge la acest gest. Lumea îndeamnă la calm.”, „Oamenii s-au indreptat
acolo, jandarmii si politia au incercat sa blocheze inclusiv deplasarea pe trotuarul de la Parcul
Izvor, s-a dat o data cu gaze lacrimogene, fapt care a inflamat spiritele”, „Când o să vă taie cu
sabia şi n-o să puteţi folosi înregistrarea video, o să plângeţi!”, le-au spus oamenii jandarmilor,
referindu-se la modificările propuse de parlamentarii coaliţiei de guvenare la Codurile penale”),
pe când în cadrul articolului din Hotnews constatăm că jurnaliştii încearcă să includă şi
protestatarii, şi jandarmii în aceeaşi tabără, conturând ideea unei complicităţi a acestora împotriva
Puterii, împiedicată doar de statutul profesional al jandarmilor („Ora 19.18: Jandarmii au montat
deja un gard de limitare a zonei de protest. Multimea a inceput sa strige Hotii! Hotii! Un jandarm
le spune protestatarilor, intr-o discutie: „suntem intre ciocan si nicovala”).

ANALIZA CONȚINUTULUI COMENTARIILOR

Majoritatea comentariilor din cele trei articole analizate sunt îndreptate împotriva Puterii,
PSD şi ALDE fiind percepute în mod negativ de către cei mai mulţi dintre comentatori. Imaginea
care este atribuită celor două partide, cu precădere partidului principal de guvernare (PSD) este
una de infractori („Daca un cod penal si legile justitiei sunt modificate de catre infractori ma
gandesc ca e ceva in neregula! Eu nu vreau sa retraiesc comunismul, nu sunt prost ca cei care
voteaza mereu infractori(PSD)”, „Gasca aia de infractori NU paraseste parlamentul pana nu
resping mizeriile alea. Sa moara de foame acolo!”), hoţi şi escroci („Este limpede ca nu cunosti
nici intelesul acstui cuvant si nu stii nici in ce lume traiesti. Potrivit intelegerii pe care o ai tu
despre societatea romaneasca de astazi, dupa tine, "sfant" si "sfinti" sunt -pentru ca nimeni nu ti-
a explicat semnificatia cuvantului- escrocii aflati in conducerea PSD”), comunişti sau neo-
comunişti („Dar cu neocomunistii astia din PSD nu o sa ne tihneasca nimic niciodata!”, „Ne
apropiem de 22-25 decembrie, sfarsitul neo-comunistilor de la PSD, ALDE si UDMR este
aproape”, „Jos neo-comunistii din PSD, ALDE si UDMR.”), aserviţi liderului partidului Liviu
Dragnea („Lasa-l ca-i cu mana pe tragaci si cu urechea ciulita la ordinul lui Dragnea!”, „Da cea
mai tare raspundere o are tatucul Dragnea care prin politica inteligenta a marit preturile si
implicit cheltuielile cu 500 de lei pe familie in medie”).

Criteriul competenţei parlamentarilor pesedişti şi a acţiunilor lor în interesul românilor care


i-au votat este de asemenea contestat de către comentatorii articolelor: „Eu îi cred pe ei, nu pe tine
și nici pe hoții din PSD. Care nu sunt preocupați de ajustarea legilor ce privesc Justiția - lucru
absolut firesc și pe care îl fac specialiștii nu politicienii - ci de închiderea dosarelor lor.”, „PSD-
ul e o adunatura de mamaligi care stie sa dea din gura si sa ceara voturi, ca nu-s in stare de
nimic”. De asemenea, PSD e perceput ca un partid care îşi cumpără voturile şi se folosesc de
categoriile „slabe”, defavorizate ale populaţiei (bătrâni, asistaci social) pe care le pot manipula,
prin stimulente de ordin financiar, pentru a le acorda votul la alegeri: „Acestia insa sunt pesedistii
tai, Popescule, si fanii lor, pe care sefii lor si ai tai, ii recolteaza si ii culeg din randul oamenilor
creduli si naivi, din randul celor fara de pregatire, din randul semidoctilor si anlafabetilor, din
randul asistatilor sociali, din randul celor care se imbulzesc la sarmale de pomana sau la doi mici
si o bere”, „Se voteaza ei singuri, cu morti, cu voturi cumparate, cu promisiuni unor analfabeti si
asistati sociali, profitand de niste tembeli de pensionari care nu stiu ca a primi acesti bani este de
fapt un drept al lor si in general un partid care in mare proportie isi cumpara voturile”, „Ia sa
iasa toti la vot, nu mai intra nici penalii aia de unguri in parlament si psd/pcr nu ia mai mult de
15 % cu toata masinaria lor de voturi cumparate si sclavi romani ce isi vand voturile pe
frimituri!”). Interesantă este şi asocierea de ordin metaforic dintre membrii PSD şi „troli”, creaturi
mitice caracterizate prin urâţenie şi diformitate, fiind utilizate în cazul de faţă pentru a sublinia
caracterul indezirabil, „hidoşenia morală” a reprezentanţilor puterii şi care simbolizează, prin
gigantismul lor material şi prin sărăcia lor spirituală, cât de nepregătiţi pentru profesia pe care o
exercită sunt pesediştii: „Lepadaturile de trolli PSD s-au adunat ca ciorile pe gard”, „Veti infunda
puscariile odata cu armata de trolli pesedisti si intregul CEx al PSD”.

De asemenea, majoritatea comentatorilor neagă legitimitatea PSD în fruntea Guvernului,


ignorând sau contestând rezultatele alegerilor precedente şi uneori solicitând, ca o alternativă
salvatoare, alegerile anticipate: „Este o rusine. Acest Parlament trebuie sa pice, la fel si guvernul.
Si alegeri anticipate. Nu mai sunt legitimi!!”, „E timpul sa avem un altfel de Craciun, parlamentul
acesta trebuie demis. psd scos in afara legii. guvernul..guverneaza dupa alte programe, nu are
legatura cu angajamentele din alegeri”, „S-a castigat cu 2 mil dar asta nu inseamna ca trebuie
sa abuzezi de pozitia ta in parlament...Un om inteligent intelege ca desi are o putere mare pe mana
sa trebuie sa joace corect - ceea ce nu face P$D+ALDE si transforma democratia firava in
dictatura majoritatii - anti-democratic”.

La nivelul simţului comun, Partidul Social Democrat este etichetat de o parte însemnată
dintre comentatori drept o formaţiune politică „comunistă”, care urmăreşte instaurarea propriei
„dictaturi”, acţionând în numele propriilor interese şi nu în interesul poporului. Analizând
comentariile postate, putem conclude faptul că noţiunea de comunism nu se referă îndeosebi la
doctrina ideologică a partidului, ci este legată de structura de relații din interiorul partidului. In
comunism, capacitatea și valoarea individuală devin criterii irelevante pentru poziţiile de putere,
societatea organizându-se sub forma unei uriașe rețele de interese. La nivelul societăţii româneşti,
guvernarea PCR înseamna „pile, cunoștințe, relații”, o reţea de relaţii subterană care urmăreşte
realizarea intereselor categoriei privilegiate (Puterea); aceasta este de altfel şi imaginea care se
conturează din comentariile articolelor analizate în raport cu PSD: „Lovitira de Stat parlamentara
a nomanklaturii corupte, poreclita acum PSDalde, este EXACT opusul democratiei, adica
Dictatura de Partid”, „Daca un cod penal si legile justitiei sunt modificate de catre infractori ma
gandesc ca e ceva in neregula! Eu nu vreau sa retraiesc comunismul, nu sunt prost ca cei care
voteaza mereu infractori(PSD)”, „Nu suntem INCA in Partidul Stat stalinist, baiete !”.

La antipodul noţiunii de comunism se plasează ideea de democraţie, forma de guvernămant


în care puterea este concentrată în mâna poporului. Democraţia este mijlocul prin care poporul îşi
alege conducătorii responsabili pentru politica şi conduita lor în timpul exercitării mandatului, prin
alegeri regulate, libere şi corecte. La nivelul comentariilor articolelor analizate, protestele sunt
percepute ca o luptă legitimă pentru păstrarea principiilor fundamentale ale democraţiei, pe care
PSD ar încerca să le abolească prin amendamentele aduse la legile justiţiei: „Lovitira de Stat
parlamentara a nomanklaturii corupte, poreclita acum PSDalde, este EXACT opusul democratiei,
adica Dictatura de Partid”, „Noi, cetatenii Romaniei. conform art 74 din Constitutie avem dreptul
la initiativa legislativa (nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale,
cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea).,In cazul de fata se pot face propuneri pe
tema modificarii cpp. Proiectele trebuie sustinute prin semnaturi de cel putin 100.000 din
populatia cu drept de vot pentru a putea fi luate in considerare. Cum in momentul de fata numarul
celor nemultumiti este foarte mare, nu inteleg de ce nimeni nu ia aceasta initiativa. Cind vor fi
milioane de semnaturi va fi soc in Parlament.De fapt asta e democratia (vocea poporului)”, „ce
ai ma cu protestele?! vrei in comunism , nu?! in democratie stiam ca dreptul la proteste e garantat
prin constitutie!”, „democratia functioneaza doar cand este participativa, daca nu se poate
civilizat, prin dialog si cu treaba facuta in institutii la lumina zilei si in interesul cetatenilor, iesim
si in strada, ce sa facem?”, „Un om inteligent intelege ca desi are o putere mare pe mana sa
trebuie sa joace corect - ceea ce nu face P$D+ALDE si transforma democratia firava in dictatura
majoritatii - anti-democratic”, „Intr-o democratie - te respect dar si tu ma respecti pe mine, ceea
ce nu prea pare! vezi modalitatile folosite de ciumatii rosii in parlament contra opozitiei”).
Interesant este faptul că ideea democraţiei nobile, care trebuie protejată de „păgânii” care vor s-o
întineze este cea care domină în comentariile vizând tema democraţiei, dar există la nivelul
comentatorilor cu orientare pro-Putere şi tentative de a folosi democraţia ca un factor de
incriminare al protestelor, întrucât, mergând pe un fir analitic, democraţie = voinţa poporului, iar
poporul a votat PSD, deci legitimitatea PSD nu trebuie contestată: „Citat wikipedia: Democracy
(Greek: δημοκρατία dēmokratía, literally "rule of the people"). Linguri, oale si furculite nu ma
impresioneaza. Este o democratie...deci sa lasam poporul sa decida.”

Tema justiţiei este de asemenea vehiculată în intervenţiile pe care le au protestatarii, dar


nu este fundamentată pe judecăţi de valoare care să dovedească cunoaşterea modului în care
modificarea legilor justiţiei ar afecta exact justiţia, ci mai degrabă conturează imaginea de
ansamblu a unei încercări nelegitime a guvernanţilor de a supune justiţia şi oamenii ei propriilor
interese, de a o îngenunchea şi chiar a-i anula întreaga semnificaţie, limitându-i mijoacele legale
de acţiune astfel încât justiţia să fie tăcută şi oarbă, ba chiar se vehiculează ideea unei justiţii
„paralele”, aservită PSD-ului: „Vezi în articol textele de lege în care sunt apărați infractorii,
meștere! Achitații de care vorbești sunt un procent oarecare din cei cu dosare, majoritatea sunt
condamnați, dacă nu îi protejează PSD oferindu-le imunitate în parlament, pentru că după justiția
paralelă și ilegală a psd, toți hoții lor sunt nevinovați.”, „justitia trebuie sa fie oarba!(pentru a fi
corecta)dar nu trebuie sa i se inchida gura,cred ca-i o greseala la manifestatie, gura trebuie sa
fie cu banderola si nu ochii!!!!”, „Dar banul nu miroase, mai ales cand vine de la ecscrocii din
spatele PSD: Silberstein, Finkelstein si Steinmetz, care abia asteapta o Romanie, ca in timpul
borfasului Nastase, pe care o pot jefui nepedepsiti, justitia avand botnita de partid.”, „Pt.
astia,justitia este doar pt. catzei.”, „si cine a inceput?! cine a continuat cu maltratarea justitiei,
a?!”, „Cei mai multi parlamentari sint corupti - atit ei insisi cit si membri ai familiilor lor - si, in
contextul legilor actuale, este numai o chestiune de timp pina cind, implacabil, vor intra in
puscarie. Iata de ce, voteaza acum in toiul noptii, cu ambele miini, darimarea justitiei in
Romania!”.

Referinţele la opoziţie sunt cvasi-inexistente în discursul comentatorilor, deşi referiri la


partidele din opoziţie şi la membrii acestora se regasesc în textele jurnalistice supuse analizei.
Totuşi, puţinele intervenţii pe tema opoziţiei sunt mai degrabă critice şi au în prim plan formaţiunea
USR, imputându-se membrilor, prin ironie şi analogii, că ar profita de pe urma protestelor şi ar
ieşi în stradă alături de protestatari doar pentru a-şi consolida capitalul de imagine: „Intrebare: de
ce protestele au loc NOAPTEA, CA HOTII ? Raspuns: ca sa poata USR-ul sa licareasca”, „. e
vorba despre liderii USR care au iesit cu telefoanele sa le multumeasca protestatarilor, la fel cum
si Iliescu le-a multumit minerilor ca au venit sa apere statul de drept.... NOAPTEA, CA HOTII”.

La întrebarea „Au protestele împotriva legilor justiţiei legitimitate?” răspunsurile sunt


împărţite, însă direcţia ar fi mai degrabă de contestare a legitimităţii acestora, în sensul în care se
conturează mai degrabă eticheta de „protestatar rău” care nu respectă votul democratic al unui
votant care nu e neapărat bun sau rău, dar face parte din majoritatea decisivă, iar protestatarul, ca
parte a minorităţii, ar trebui să se supună voinţei celor mulţi: „Cand imi vei demonstra ca 50%
dintte romani+1 ocupa bulevardele, atunci voi fi de acord cu tine. Pana atunci, 1500 ar fi ajuns
cel putin amendati intr-un stat civilizat.”, „Tu fa bine si bucura-te pentru asta si spera ca nu va
ajunge niciodata la putere un guvern "nemtesc", ca altfel se duce pe apa sambetei "dreptul" unora
de a ocupa abuziv bulevardul, crezand in tupeul lor ca reprezinta un popor intreg.....”, „O mana
de insi cu gura mare tot urla, extrem de violent, cum ca restul lumii e alcatuita din sarmani cu
duhul, carora ar trebui sa le fie retras dreptul de a vota, pentru ca niciodata nu voteaza "pe cine
trebuie", „Mai faceti si galagie cu tigai si cratite la niste ziduri goale! Chiar atat de manipulati
sunteti sa manifestati astfel, sau stiti de penibilul situatiei, dar credeti ca toata lumea este de acord
cu voi? Va asigur ca pe toti romanii azi ii preocupa doar ce sa cumpere de sarbatori si ce sa puna
pe masa. Ii doare in dos de protestele catorva sute, sau mii de oameni. Tara are peste 18 milioane
de adulti, care au discernamantul necesar de a iesi in strada si se minuneaza de cei care fac
zgomot in fata unor ziduri goale spre distractia lor.”, „Care e favoarea hotilor, cand voi sunteti
in strada, pe frig si ninsoare, iar "hotii" impotriva carora protestati, nu sunt in cladirile in fata
carora stati ca niste caraghiosi, ci sunt acasa, la caldura, iar maine, cand vor veni la "munca" voi
veti lipsi?”, „Unde-s 10 000, ma? Pai de la 10 000 de oameni trebuie sa vuiasca piata. Acolo se
aud niste voci lesnate si cateva vuvuzele.”, „parlamentarii au datoria sa voteze conform dorintelor
celor ce i-au votat, nu a preotestatarilor din strada.”. Aşadar, protestatarii sunt percepuţi ca
nelegitimi şi abuzivi, gălăgioşi şi dezinformaţi, lipsiţi de vlagă şi protestând doar din dorinţa de a
căpăta vizibilitate şi de a nu sta acasă.

Referinţele privind vârsta participanţilor sunt puţine, însă cu toate acestea se conturează
două direcţii de abordare- opoziţia protestatar tânăr – votant rău bătrân („Tânăra generaţie trebuie
să-şi scoată părinţii, bunicii ,,la plimbare'' , pe afară, dacă aceştea tot votează .: ,,vrem o ţară ca
afară'' - # luptăm !”), respectiv opoziţia bătrâni paşnici vs tineri agresivi: „De voie de nevoie
securistii devotati devin si monarhisti convinsi , daca interesul le-o cere.... ! Baieti , nu uitati sa
luati la ...mars si boxurile , poate pica vreun batran indaratnic si trebuie ...educat”, „Ai
dreptate...a vazut o tara intreaga cum sunt batuti batranii cu box-ul de catre protestararii tineri
si pasnici (si pensionati pe caz de boala... adika inapt de munca dar apt de proteste)”, „Intrebare:
Tinerii frumosi si liberi si pasnici si drepti si cinstiti si... o sa bata o tara intreaga ? Pentru ca o
tara intreaga vede rautate lor si se delimiteaza de ei, exact cum m-am delimitat si eu cand am
vazut cata minciuna e in aceste proteste spontan organizate”.

In ceea ce priveşte motivaţiile protestatarilor, constatăm tendinţa de a contesta caracterul


„spontan” al protestelor, protestatarii fiind descrişi drept marionete teleghidate ale unor forţe
obscure care recompensează financiar efervescenţa acestora şi timpul petrecut în piaţă, astfel că
moralitatea acestora, motivaţiile nobile şi patriotismul le sunt puse sub semnul îndoielii: „ Astia
nu au nimica sfant ! Pina si PSD si-a anulat mitingurile propuse pentru astazi,dar ei,cei morali
nu si nu”, „rezistentii la frig, omenie si bun simt scosi de stapani la miting in frig sa urle la luna
....urata meseria de oengist mitingist latrau de partid, Ce se zbenghuie ei cand lumea alearga de
la serbiviu la cumparaturi de sarbatori”, „Tara asta va vede si va taxeaza ura si prostia. Si la vot
merge toata tara nu nu,mai cei din piata care protesteaza "SPONTAN ORGANIZAT", „Pentru ca
o tara intreaga vede rautate lor si se delimiteaza de ei, exact cum m-am delimitat si eu cand am
vazut cata minciuna e in aceste proteste spontan organizate”, „Daca ai 10 "protestatari" agitatori
de meserie, atunci poti face harmalaie si valuri cat 10000.....”, „Golani plătiţi, care fiind putori
notorii, au nevoie de ceva bani pentru sărbători! Unde este poliţia, este un miting autorizat ?”,
„Cam la asta se reduce lupta rezistacilor inculți. Dacă au păreri politice, de ce nu-și fac partid ?
Pentru cine luptă ei, de fapt ? Pentru poporul român pe care îl consideră înapoiat? Pentru o
ideologie? Pentru că e la modă? pentru că de fapt nu știu să facă altceva?”, „acum se modifică
modificările făcute de macovei sau de interpuşii ei precum prună care a modificat senin prin oug
cam jumate cod penal precum şi cel de procedură, dar nimeni nu a zis nici pâs...de ce? pt. că
protestatarii reacţionează doar când apasă pe buton cine trebuie...”, „astăzi avem doar derbedei
care, fără să fie foarte bine informaţi împotriva a ce protestează, ci doar la mâna a 2-a, de la
manipulatorii de pe fb, întinează zile de doliu naţional...”.

In opoziţie cu „acuzele” care li se aduc protestatarilor, există o contra-ofensivă din partea


acestora, care explică propriile motivaţii pentru care ies în stradă. Lupta lor se duce împotriva
pesediştilor care sunt echivalentul unei întoarceri la principiile comunismului, aceştia protestează
pentru democraţie şi viitor, împotriva controlului justiţiei de către Putere, a corupţiei şi a hoţiei
clasei politice aflate la guvernare: „Noi avem dreptul si obligatia sa ne aparam tara...de prosti si
infractori! Eu nu am obligatia sa apar statul format din infractori si lichele! Eu nu confund ca tine
tara cu statul!”, „Din Maramuresul liber va transmit dispretul si greata noastra pentru voi, slugile
unei satre de hoti si tradatori de tara. Ne-ati unit si va vom matura din viata publica si din spatiul
mediatic.”, ” Ce anume este manipulatoriu in motivele pentru care luptam impotriva PSD? Este
fals ca PSD a incercat sa puna Justitia sub control total inca de cand a intrat Nastase la mititica?
Pai vrei sa ne aducem aminte de Martea Neagra, de OUG 13, de Legile Justitiei in "dezbatere"
acum? Misto, nu? Este fals ca masurile PSD au fost criticate atat de organizatiile profesionale,
cat si de sindicate, de opinia publica si de partenerii externi? Misto, nu? Dupa toate lucrurile
astea, cum anume ti se pare tie ca suntem noi manipulati?”, ” Cred ca in primul rand trebuie
inteles si apreciat de cei carora le pasa si care au momentele lor de deznadejde vazand tavalugul
pesedist pregatindu-se sa treaca peste justitie, legi, dreptate !”, „Se reacționează atunci când
modificările sunt de așa natură încât pun în pericol ceva în ce credem”, „Daca te-ai saturat sa te
conduca o gasca de penali fara pregatire, fara educatie, fara scrupule, trebuie sa taci si sa
inghiti?”, „„rezistacii” sunt anti-PSD, anticorupție și anti-hoție. Restul e gargara din capul tău”,
„"Rezistacii inculti" lupta impotriva unora care desi au ajuns in Camera Deputatilor cu
dezbaterea unei initiative legislative parlamentare abia la jumatate, au trimis deja de peste sapte
ore Senatului initiativa adoptata iar Senatul a inregistrat-o pt a o dezbate !”, „Daca nu salvam
justitia nu mai are sens sa platim taxe si impozite pentru ca banii ajung direct in conturile lor.
Impozitele sunt ca un fel de taxa de protectie catre mafia binecunoscuta care se joaca de-a
legiferatorul.cc”, „Sa nu ii lasam sa instaureze dictatura”, „O majoritate de hoti, avind in mina
o reprezentativitate iluzorie, incoltiti de rigorile legii, asta este parlamentul Romaniei. Nu vor
pleca de buna voie, nu vor renunta de buna voie. Fiecare om cinstit trebuie sa sustina, dupa
posibilitati, miscarile de revolta! Strada nu trebuie sa cedeze in fata hotilor!!”.

Ideea unor măsuri anticorpuţie cu caracter preventiv este inexistentă în comentariile


protestatarilor, însă regăsim susţinerea unor măsuri de tip sancţiune în care penalii, hoţii şi mafioţii
(apelative care desemnează membrii actualei Puteri) să fie condamnaţi la închisoare: „Ajunge
penalilor, va vrem scriitori!!”, „e casa voastra. platita de toti romanii,,,va rugam sa poftiti
inauntru. infractorii stau in inchisori nu in palate”, „in contextul legilor actuale, este numai o
chestiune de timp pina cind, implacabil, vor intra in puscarie”, „infractorii cu fete de tigani
buhaite trebuiesc deferiti justitiei si inchis frate fara drept de eliberare pe 25-50 ani nu trimisi in
concediu la jilava?”. Caracterul punitiv este completat prin instigarea, chiar dacă la nivel verbal,
la violenţă directă împotriva guvernanţilor pentru a-i înlătura de la putere: „Cu astia nu merge fara
violenta, la ei democratia e un moft, ca la toti urmasii comunistilor. Intram peste ei, apoi la CCR,
avocatul Poporului, Antena 3 si Romania TV. Alegeri anticipate fara borfasi!”, „Cat timp incepem
orice protest cu fara violenta li se falfaie de noi. Bataia in schimb doare. Cu political correct
putem latra pana ragusim. Leprele nu stiu de vorba buna”, „cu barricade pe sosele, inarmati care
cu ce putem ca nu se mai poate cu astia. ori la bal ori la spital. ori ne scriem istoria ori
testamentul”, „parlament, sau prin tunel de furci pana la Rahova”, „lucrurile sunt clare... poutem
sa fim 6 mil in strada.. hotii nu se vor opri...ori ne ajuta strainii, ori iese cu sange, ori emigram...”.

Există în comentariile articolelor analizate şi menţiuni la Uniunea Europeană, care apare


portretizată ca un etalon în materie de democraţie, iar faptul că diverse instituţii din cadrul UE (ex.
Comisia de la Veneţia) s-au pronunţat împotriva amendamentelor aduse legilor justiţiei este un
argument invocat de cei care sunt anti-Putere pentru a motiva caracterul legitim al protestelor,
întrucât e vorba de instituţii de renume care cunosc legislaţia şi au greutate în domeniul justiţiei:
„Sau crezi că majoritatea celor din Justiție, care protestează împotriva modificărilor + Comisia
de la Veneția,+ cei de la Bruxelles sunt înțeleși cu infractorii?! Eu îi cred pe ei, nu pe tine și nici
pe hoții din PSD”, „Daca multi spun ca legea nu este buna - tu mergi al boul inainte si astepti sa
iti raspunda Comisia de la Venetia ca trebuie sa fie amendata pe ici pe colo, doar prin partile
principale???”.

Nu în ultimul rând, am fost interesaţi să urmărim modul în care ideea de „naţiune”, precum
valorile naţionale sunt reflectate în comentariile postate pe site-urile Adevărul şi Hotnews. Astfel,
prin analogia pesedişti-comunişti, din comentarii reiese că Puterea, aservită intereselor externe,
urmăreşte să pună monopol asupra ţării, condamnând naţiunea la o nouă era a comunismului
(„Ceea ce se intampla acum in parlament seamana cu ce s-a intamplat in 1947 : atunci s-a fortat
ilegal abdicarea Regelui acum se forteaza ilegal disrugerea Romaniei. "Oameni fara neam si fara
Dumnezeu" sunt in spatele acestei actiuni antiromanesti si care servesc intereselor sovietice. Sa
nu-i lasam sa ne bage tara in intuneric din nou!”), lupta împotriva PSD via proteste echivalând cu
încercarea românilor de a-şi recâştiga înapoi ţara furată („Decembrie 1989 = Decembrie 2017.
Mafia securisto-comunista PSD+ALDE trebuie stărpită. Românii trebuie sa-si recâștige țara
anexată de acești ticalosi. ACUM sau NICIODATA!”).

CONCLUZII

Punând în balanţă analiza conţinutului articolelor analizate din Adevărul şi Hotnews şi


analiza conţinutului comentariilor postate, observăm că cele trei articole merg pe direcţia
„cartografierii” serilor de de protest (6, 10 şi 17 decembrie), înregistrând desfăşurarea protestelor
şi atmosfera de la faţa locului, inserând lozincile vehiculate de protestatari sub formă de citate,
redând declaraţii ale instituţiilor şi organizaţiilor implicate în derularea protestelor (Jandarmedia
Română, USR, diverse asociaţii cu scop mobilizator care organizează evenimente în social media
etc.). De asemenea, componenta explicativă are un rol important în structura articolelor din
Adevărul, în sensul în care jurnaliştii încearcă să exemplifice şi să detalieze care sunt exact
modificările aduse legilor justiţiei şi în ce măsură ar împiedica adoptarea respectivelor
amendamente buna funcţionare a justiţiei din România. Articolele se caracterizează prin
neutralitate în relatarea cu privire la partidele de guvernare şi cele de opoziţie, cu excepţia
articolului din Hotnews, care manifestă o orientare partizană favorabilă în raport cu formaţiunea
politică URS.

Comentariile articolelor sunt în marea lor majoritate critice la adresa partidelor de


ăguvernământ (PSD-ALDE), ai căror membri sunt percepuţi drept „hoţi”, „ticăloşi”, „”infractori”,
„penali”, „abuzivi”. Menţiunile privind opoziţia sunt aproape inexistente, iar în cadrul articolului
din Hotnews care insistă asupra implicării parlamentarilor USR în lupta împotriva „instaurării
dictaturii PSD”, comentatorii nu împărtăşesc opinia favorabilă a jurnaliştilor, din 103 comentarii
înregistrate doar unul singur fiind pozitiv la adresa USR: „Singurii care au facut opozitie cu
adevarat sunt cei de la USR. Acolo fiecare parlamentar conteaza”.

Nu identificăm în cadrul conţinutului comentariilor o cunoaştere precisă a modificărilor


aduse legilor justiţiei, trimiterile care se fac la justiţie sunt mai degrabă generice, cu caracter
metaforic („justiţia este oarbă”, „justiţia are botniţă de partid”, „justiţia este pentru căţei”). De
asemenea, se conturează imaginea protestelor ca o modalitate de a împiedica prăbuşirea
democraţiei sub încercările guvernanţilor urmaşi ai comuniştilor de a forţa o lovitură de stat:
„Lovitira de Stat parlamentara a nomanklaturii corupte, poreclita acum PSDalde, este EXACT
opusul democratiei, adica Dictatura de Partid”, „Intr-o democratie - te respect dar si tu ma
respecti pe mine, ceea ce nu prea pare! vezi modalitatile folosite de ciumatii rosii in parlament
contra opozitiei”. Protestatarii însă nu se bucură de legitimitate în faţa opiniei publice (aşa cum
reiese ea din comentariile analizate), ei fiind suspectaţi că acţionează în interesul unor forţe obscure
fiind stimulaţi financiar pentru a ieşi în stradă, însă printre cele mai invocate justificări ale prezenţei
lor în stradă se numără apărarea intereselor democratice ale României şi lupta împotriva corupţiei
şi a hoţiei clasei politice aflate la putere.
BIBLIOGRAFIE

Chelcea, Septimiu (2001), Tehnici de cercetare sociologică, Bucureşi


Iluţ, Petru (1997), Abordarea calitativă a socioumanului: concepte şi metode, Iaşi, Polirom