Sunteți pe pagina 1din 8

Proiect didactic nr.

4
1. Profesor:
2. Clasa: a V-a
3. Data:
4. Aria curriculară: Limbă şi comunicare
5. Disciplina: Limba şi literatura română
6. Unitatea de învăţare: „II. Structurile textului – 6. Dialogul”
7. Subiectul: „Vizită...” de Ion Luca Caragiale – Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă .
8. Tipul lecţiei: mixtă (de dobândire de cunoştinţe şi formare de priceperi şi deprinderi).
9. Competenţe urmărite:

A. Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare;
2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.

B. Competenţe specifice:
1.1. identificarea informaţiilor esenţiale dintr-un mesaj oral, în scopul înţelegerii sensului global al acestuia;
1.2. identificarea unor secvenţele de dialog, naraţiune şi descriere dintr-un mesaj oral;
2.2. selectarea elementelor de lexic adecvate situaţiilor de comunicare;
2.3. construirea de propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical;
3.2. recunoaşterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ;
3.5. folosirea unor tehnici/strategii de lucru cu textul/cartea;
4.3. alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical, folosind corect semnele ortografice şi de punctuaţie;
4.4. redactarea unor texte imaginative şi reflexive în scopuri şi în contexte variate.

C. Competenţe derivate (cognitive, volitive şi afective):

La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili:


  - să recunoască şi să folosească dialogul în comunicare;
  - să recunoască modurile de expunere într-o operă literară;
  - să recunoască şi să folosească particularităţile vorbirii directe;
  - să folosească intonaţia corespunzătoare semnelor de punctuaţie dintr-un dialog;
  - să trasforme dialogul în povestire;

1
  - să recunoască şi să folosească particularităţile vorbirii indirecte;
  - să transforme o povestire în dialog;
  - să alcătuiască dialoguri pe o temă dată;

10. Strategia didactică:

a.Metode şi procedee: conversaţia ghidată, lectura expresivă, lucrul cu textul, explicaţia, exerciţiul, jocul de rol.
b.Forme de organizare:
 activitate frontală
 activitate individuală
 activitate în perechi
c.Mijloace de învăţământ : tabla, creta colorată, caietele elevilor, fişe de lucru, CD audio cu interpretarea vocală a textului.
d.Modalităţi şi criterii de evaluare: observarea sistematică, aprecierea activităţii prin notă, prin exerciţii, evaluare orală ori în scris.

11. Condiţii prealabile şi resurse:


A. Condiţii prealabile
Elevii trebuie :

 să aibă deprinderi de lectură şi de analiză a unui text narativ


 să cunoască modurile de expunere din texte
 sarcinile să fie bine înţelese şi, unde este cazul, se vor da explicaţii de către profesor.

B. Resurse:
 umane: ...... de elevi - clasă relativ omogenă;
 temporale: 50 de minute (o oră);
 materiale: manualul - editura Humanitas, fişe de lucru, caietele elevilor, creioane colorate, tabla şi creta;
 bibliografice:
 Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Editura Dacia, Cluj – Napoca, 2002;
 Elena Sandu, Compuneri şcolare pentru gimnaziu, Editura Polirom, Iaşi, 2004;
 Ion Luca Caragiale, Momente şi schiţe, Editura pentru literatură, Bucureşti, 1969;
 Carmen Iordăchescu, Să dezlegăm tainele textelor literare, Clasa a V-a, Editura Carminis, Piteşti, 2008.

12. Motivaţia lecţiei:


Profesorul doreşte să implice activ elevii în învăţare, să le dezvolte motivaţia pentru lecţie (prin: atenţia sporită, implicarea în sarcina
de lucru, rezolvarea corectă a sarcinilor, lucrul în perechi, atragere faţă de subiectul lecţiei etc.).

2
PARCURS DIDACTIC / MOMENTELE LECŢIEI

Nr Etapele Activitatea profesorului Activităţi de învăţare Metode şi Forme de Resurse Evaluare


crt. lecţiei procedee organizare
1. Evocarea Organizarea. Asigurarea Elevii se pregătesc Conversaţia Activitate Verificarea
(5 min.) condiţiilor optime pentru buna pentru lecţie. frontală modului în care
desfăşurare a lecţiei. elevii îşi
Notarea absenţilor. Catalogul amintesc titlul,
Actualizarea. Profesorul le cere Elevii răspund la Conversaţia autorul, acţiunea
elevilor să-şi amintească noţiunile întrebări, aducând şi euristică şi personajele
discutate în orele anterioare (titlul, argumente pentru ideile din textul citit
autorul, locul şi timpul acţiunii din exprimate.
textul „Vizită...”, personajele,
acţiunea, momentele subiectului).

Le cere elevilor să explice titlul Elevii explică titlul, apoi Explicaţia Activitate Tabla, Verificarea
utilizat de autor pentru acest text. citesc cuvintele frontală caietele temei
Verificarea temei. Elevii aveau completate în cvintetul Metoda elevilor
de realizat un cvintet cu subiectul de la temă. cvintetului
„vizită”. Tema este verificată la
tablă.

3
Captarea atenţiei. Profesorul le Profesorul va afla de la Explicaţia Activitate Caietele Observarea
(5 min.) cere elevilor să caute în textul din elevi că dialogul este individuală elevilor sistematică
manual o anume secvenţă dialogată convorbirea dintre două sau în
şi să recunoască modul de sau mai multe persoane perechi
expunere şi personajele care (personaje).
participă la dialog.

 În urma discuţiei anterioare, Elevii disting cele două Conversaţia Activitate Tabla şi
profesorul le va spune elevilor că în tipuri de exprimare, adică frontală creta
această oră vor vorbi despre dialog modurile de expunere. colorată
care reprezintă vorbirea directă şi
despre povestire, care reprezintă
vorbirea indirectă.

Profesorul le spune copiilor titlul Elevii notează titlul în Conversaţia Activitate Tabla şi
lecţiei (Transformarea vorbirii caiete. frontală creta
directe în vorbire indirectă) şi îl colorată
notează pe tablă. Apoi prezintă
obiectivele lecţiei.
2. Realizarea  Dirijarea învăţării. Profesorul Elevii vor prezenta Conversaţia Activitate Fişe de Observarea
sensului va scrie pe tablă un text dialogat, convorbirea dintre cele Lectura frontală lucru sistematică
(8 min.) din “Povestea lui Harap Alb” de două personaje prin Jocul de rol (Anexa 1)
Ion Creangă. povestire. Explicaţia
Elevii vor citi textul de pe tablă, Elevii, vor descoperi Evaluarea orală
apoi vor interpreta cele două particularităţile vorbirii
personaje. directe şi ale vorbirii
indirecte.
____________________________ ____________________ ___________ __________ __________ _____________
 Elevii, vor primi fişe de lucru în Elevii vor rezolva Conversaţia Activitate Caietele Prin exerciţii
care vor avea de rezolvat diferite sarcinile primite, iar euristică frontală elevilor,
sarcini, adecvate subiectului lecţiei: apoi, selectiv, acestea vor tabla Modul de
de trasformat vorbirea directă în fi discutate în clasă. Exerciţiul Activitate în Fişe de completare a
vorbire indirectă; de trasformat Explicaţia perechi lucru fişelor
vorbirea indirectă, în vorbire
(10 min.) directă, de alcătuit dialoguri pe o Activitate Observarea
temă dată, de aranjat replicile unui frontală sistematică
dialog în ordinea folosirii lor.

4
(10 min.)

3. Reflecţia Aprofundare. Apoi profesorul Celelalte exerciţii elevii Exerciţiul Activitate Tabla şi Prin exerciţii
(7 min.) anunţă că vor rezolva şi alte le termină acasă. Tot ca frontală creta
exerciţii. Se fac aprecieri frontale şi temă au să mai exerseze Aprecierea
individuale, se notează elevii activi de la pagina 170. activităţii
şi se dă tema pentru acasă.
Temă. Profesorul notează pe Elevii îşi notează în Tema Tabla şi
tablă tema pentru acasă : din caiete tema. creta
manual Exersaţi/ pag.170.

SCHEMA TABLEI
1. Verificarea temei

Completarea unui cvintet despre titlul „Vizită...”


Model de rezolvare: Subiectul – VIZITĂ
Două substantive despre subiect – musafir, gazdă, cadou, primire, neplăcere, obrăznicie, maior, pantaloni, copil, şoşoni, educaţie, gălăgie
Trei adjective despre subiect – curat, gălăgios, enerva(n)t, obraznic, nepoliticos, răsfăţat, asurzitor, egoist, neruşinat, supărător, needucat
Patru verbe despre subiect – strigă, atacă, loveşte, pătează, fumează, leşină, vizitează, oferă, sparge, murdăreşte, sperie, vorbeşte, toarnă
O propoziţie despre subiect – Ionel nu se poartă frumos în timpul vizitei. Musafirul nu va mai face asemenea vizite. Vizita aceasta este una
specială. Musafirul este dezamăgit de vizita sa. Vizitând-o pe amica sa, oaspetele observă comportamentul nepotrivit al lui Ionel.

2. Transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă

VORBIREA DIRECTĂ VORBIREA INDIRECTĂ

 reprezintă reproducerea întocmai a  reprezintă reproducerea sub forma


spuselor cuiva; povestirii a spuselor cuiva;
 în prim-plan este vorbitorul;  dispare linia de dialog;
5
 Înaintea textului reprodus se utilizează  un se folosesc semnul întrebării şi
linia de dialog ; semnul exclamaţiei, acestea fiind
 Predomină propoziţiile interogative şi înlocuite cu verbe prcum: întreabă, se
exclamative; miră etc.
 Verbele sunt, în general, la persoana I şi  se folosesc numai propoziţii enunţiative;
a II-a;  verbele trec de la persoana I şi a II-a, la
 Se folosesc verbe la modul imperativ ; persoana a III-a;
 Apar şi verbe de declaraţie; a zice, a  Verbele la modul imperativ trec la
spune etc ; modul conjunctiv;
 După aceste verbe se folosesc două  Se folosesc verbe de declaraţie (zice,
puncte ( :) ; spune) urmate de cuvinte precum: că,
 Se folosesc substantive în cazul vocativ ; să, casă, dacă, unde etc.

FIŞA NR. 1

Se dă textul:

“ – Da ce stai aşa pe gânduri, luminate crăişor? zise baba. Alungă mâhnirea din inima ta, căci norocul îţi râde din
toate părţile şi nu ai de ce să fii supărat! Ia mai bine miluieşte baba cu ceva!
- Ia lasă-mă-ncolo, mătuşă, nu mă supăra, zise fiul craiului. Acum am altele pe capul meu.
►DIALOG
(Ion Creangă, “Povestea lui Harap-Alb”)

Baba îl întrebă pe crăişor de ce stă aşa de supărat şi îl îndemnă să alunge mâhnirea din inima lui, căci
norocul îi râde din toate părţile şi nu are de ce să fie supărat. Apoi, baba îi cere s-o miluiască cu ceva.
Feciorul, supărat, îi cere babei să-l lase în pace pentru că are altele pe capul său.
►NARATIUNE

6
FIŞA NR. 2

R1 R2

Transformaţi în vorbire indirectă Citiţi cu atenţie textul de mai jos. Stabiliţi cate personaje
dialogul din textul următor: vorbesc. Transformaţi textul în dialog.

“- De vânzare-ţi e găinuşa ceea ... măi Un lup văzu o capră care păştea deasupra unei peşteri
băiete? prăpăstioase. Nefiind în stare să ajungă la ea, o sfătui să
- De vânzare, moşule! coboare, ca nu cumva să cadă, aşa, din nebăgare de seamă,
- Şi cât cei pe dânsa? spunându-i de asemnea că e mai bună păşunea jos, la el,
- Cât crezi şi dumneata că face! fiindcă toată iarba tocmai a dat în flaore.
- Ia ad-o-ncoace la moşu , s-o Capra i-a zis că ştie că nu o cheamă ca să pască, ci
drămăluiască!” pentru că el duce lipsă de hrană.

(Ion Creangă, “Amintiri din copilărie”)

7
R3 R4

Ai fost cu fratele tău la film. Ţie ţi-a Ordonează replicile din dialogul de mai jos.
plăcut fimul, lui nu i-a plăcut. Scrie un dialog
de 4-6 replici în care să redai discuţia pe care « - Tată-moşule, zise fetiţa, de ce zboară păsările ?
ai purtat-o cu fratele tău. - În ţara cocorilor.
- Păi, raţele nu au aripi ? De ce nu zboară ;
- Fiindcă au aripi, răpsunse bătrânul, sorbind-o din
ochi.
- Tată-moşule, da cocorii un se duc când se duc?
- Zboară, zise bătrânul, dar pe jos.”

(B.St.Delavrancea, “Bunicul”)