ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREŞTI

FACULTATEA DE MANAGEMENT

STUDIU DE FEZABILITATE
PENTRU UN PROIECT CU
FINANŢARE EUROPEANĂ

BUCUREŞTI
2016
 Curpins

Introducere …………………………………………………………….1

1. Concepte de bază folosite în lucrare………………………………… .2

1.1 Plan de afaceri……………………………………………………...2
1.2 Studiu de fezabilitate………………………………………………4
1.3 Proiect cu finanţare europeană……………………………………..6
1.4 Cerere de finanţare…………………………………………………8

2. Prezentarea axei de finanţare………………………………………..10

2.1 Interpretare ghid………………………………………………….10

3. Scopul şi obiectivele finanţării………………………………………21

3.1 Prezentarea proiectului…………………………………………...21

4. Viabilitatea ecomică – financiară…………………………………...31

Concluzii………………………………………………………………….35

Anexe

Bibliografie
 Introducere

Putem constata că investiţiile au devenit un mod prin care se poate contribuii la

dezvoltarea economiei unei ţări. Aderarea României la Uniunea Europeană a facilitat
accesarea unor fonduri pe care aceasta le oferă pentru diferite proiecte.

Pentru a putea beneficia de oricare din programele cu finanţare europeană, trebuie

elaborat, printre altele, un studiu de fezabilitate în care să putem regăsi analize tehnice, dar şi
analize economice şi financiare ale investiţiei planificate.

În lucrarea de faţă, investiţia propusă a fost aleasă pornind de la ideea că în prezent, în

economia de piaţă a României,prestările de servicii, deşi au o mare importanţă, nu sunt
suficient de mult dezvoltate.

În lucrare sunt prezentate principalele aspecte atât teoretice cât şi practice care fac
referire la conceptele de studiu de fezabilitate, plan de afaceri, cerere de finanţare, proiect cu
finanţare europeană, dar şi modul de calculare a indicatorilor necesari în determinarea
viabilităţii econonomice a unui proiect.

Conţinutul lucrării face referire la modul în care fondurile europene pot fi accesate, în
acest caz, modul în care o persoană poate beneficia de finanţare în cadrul Programului
Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). În acest sens, primul capitol detaliază conceptele
folosite în cadrul lucrării, iar în următorul capitol se regăsesc informaţii cu privire la axa de
finanţare. Al treilea capitol prezintă obiectivele care se doresc a fi atinse prin realizarea
proiectului, urmând ca în capitolul patru să se analizeze viabilitatea economico – financiară a
proiectului.

1
 1.Concepte de bază folosite în lucrare

1.1 Plan de afaceri

În prezent, se observă din ce în ce mai des cum pe piaţa din Romania apar afaceri noi
sau cum cele deja existente doresc să se dezvolte. Pentru a desfăşura aceste acţiuni este
aproape întotdeauna nevoie de întocmirea corectă a unui plan de afaceri, care deseori depinde
de gradul de implicare al managerilor.

„ Planul de afaceri este o metodă intreprenorial – managerială de proiectare şi

promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativă a unei afaceri existente”
(O.Niculescu, 2008, p,98). Putem afirma că este o schiţă a ideii afacerii, pe care ne propunem
să o înfiinţăm sau să o dezvoltăm. El este un sistem complex, care descrie obiectivele pe care
compania le are si modul în care acestea vor fi atinse.

Principalul scop al planului afacerii este cel de a afla dacă oportunitatea care se
încearcă a fi valorificată este profitabilă sau se dovedeşte a nu fi rentabilă. De asemenea, un
alt obiectiv al acestuia este de a primii finanţarea de la bancă, în cazul în care întreprinzătorul
nu are banii necesarii pentru deschiderea afacerii. Atunci când nu se apelează la banci,
întreprinzătorul apelează la fondurile de investiţii. Un alt scop al planului de afaceri este
încheierea de relaţii strategice între compania respectivă si alte organizaţii pentru a combina
pe termen îndelungat activităţile de marketing, producţie, cercetare conducând la creşterea
performanţei. Prin elaborarea planului de afaceri se pot atrage şi manageri sau specialişti,
atunci cand organizaţia, deobicei de dimensiuni mici, nu dispune de aceştia.

Efectele pozitive pe care le putem obţine în urma elaborării planului afacerii constau
în identificarea deficienţelor din organizaţie precum şi în efectuarea unei analize mai atente
asupra strategiei firmei si a sistemului informaţional.

Înainte de elaborarea unui plan de afaceri este necesară culegerea unor date şi a unor
informaţii despre potenţialii clienţi, dar şi concurenţi, despre resursele financiare necesare şi
obiectivele ce se doresc atinse. După strângerea acestor date se trece la sistematizarea lor şi
prezentarea acestora întru-un mod cât mai clar şi cuprinzător. Elaborarea planului de afaceri
trebuie realizată cât mai detaliat, acest lucru ajutând la o implementare a lui mai uşoară.

2
 In literatura de specialitate regăsim patru funcţii ale planului de afaceri:

 Funcţia de dezvoltare a ideilor care ajută la stabilirea riscurilor şi la

identificarea necesarului de resurse;

 Funcţia de realizare a evaluării retrospective a performanţelor care ajută la

determinarea abaterilor de la plan, care pot avea loc pe parcursul desfăşurării
proiectului;

 Funcţia care evaluează ideea de afacere şi care ajută la analizarea şi

clasificarea proiectelor de investiţii;

 Funcţia care ajută la primirea finanţării de la destinatarii externi, după ce

aceştia studiază în detaliu planul de afaceri

Structura planului de afaceri nu este una standard, el fiind redactat în funcţie de

preferinţele întreprinzătorului sau în funcţie de cerinţele băncii. Deobicei acesta cuprinde
următoarele capitole cheie:

 Rezumatul planului afacerii, acesta este considerat un element esenţial care

poate determina interesul sau lipsa de interes a potenţialilor parteneri de
afaceri. Punctele cheie care ar trebui incluse aici se referă la obiectivul afacerii,
la idealurile şi drumul pe care va merge afacerea. El trebuie să cuprindă
elementele esenţiale ale planului, de aceea se recomandă ca această secţiune să
fie redactată doar la finalul elaborării planului de afacere;

 Prezentarea organizaţiei care trebuie sa cuprindă informaţii legate de istoricul,

profilul şi forma juridică a companiei, acest capitol având scopul de a îi face
pe destinatarii externi să îşi formeze o părere despre firmă;

 Prezentarea produselor şi/sau serviciilor pe care compania doreşte să le ofere.

Acest capitol oferă detalii referitoare la procesul de fabricaţie a produselor şi la
tehnologia folosită în acest proces, la modul în care acestea pot satisface
necesităţile clienţilor şi arată prin ce se deosebesc ele de celelalte produse sau
servicii asemănătoare de pe piaţă. Această secţiune oferă şi informaţii despre
calitatea şi costul serviciilor şi /sau produselor;

 Planul de marketing. Acest capitol este important dar şi greu de elaborat

deoarece scopul principal este acela de a reuşi să îţi vinzi produsele şi
serviciile. El trebuie să includă informaţii despre pieţele ţintă reprezentate de
posibilii clienţi şi modul în care se poate pătrunde pe acestea, despre
3
 concurenţii pe care îi are compania sau pe care îi poate avea . De asemena
trebuie precizate avantajele competitive existente şi strategia de marketing
folosită şi gasirea combinaţiei perfecte a mixului de marketing (produs, preţ,
distribuţie şi promovare)

 Managementul activităţii care prezintă echipa managerială si CV-urile fiecărei

persoane implicate şi modul în care acestea pot contribuii la dezvoltarea firmei,
precum şi organigrama. De asemenea în acest capitol regasim şi informaţii
referitoare la modul în care salariaţii vor fi motivaţi, informaţii referitoare la
relaţiile cu sindicatul şi reglemetarea juridică şi structura proprietăţii firmei;

 Planul financiar care cuprinde documente precum bilanţul contabil, contul de

profit şi pierdere şi situaţia costurilor şi veniturilor. Se utilizeză un set de
metode şi tehnici pentru a putea previziona evoluţia financiară a firmei. De
asemena trebuie să conţină şi indicatori precum cash flow-ul ( fluxul de
numerar) care indică suma optimă de bani necesară pentru funcţionarea
activităţii;

 Oferta finală a planului de afaceri care cuprinde elemente care fac referire la
termenii financiari în care sunt solicitate sumele, fiind precizate mărimea şi
destinaţiile acestora.

 Anexele în care se vor regăsii toate documentele care reflectă activitatea firmei
şi care pot aduce informaţii suplimentare destinatarului

Planul de afaceri îşi va atinge scopul doar dacă modul de prezentare al acestuia este
unul adecvat, prin care întrepinzătorul sa dovedească ca stăpâneşte foarte bine toate aspectele
cheie care se regăsesc în plan şi poate răspunde la orice întrebare legată de acesta.

1.2 Studiu de fezabilitate

Studiul de fezabilitate este un instrument de decizie care precede planul de

afaceri, şi prin care se realizează o analiză rapidă a viabilităţii afacerii, el oferă o bază
financiară şi tehnică a investiţiei viitoare şi are ca scop scăderea riscurilor pe care
întreprinzătorul şi le asumă. Pentru elaborarea lui este necesară efectuarea unor analize
tehnico economice.

4
 Motivele efectuării unui studiu de fezabilitate pot genera din dorinţa de a
extinde întreprinderea atunci când producţia creşte sau de a extinde piaţa produsului precum şi
din dorinţa de a dezvolta un nou obiectiv industrial. Realizarea studiului de fezabilitate îl
poate ajuta pe întrepinzător să analizeze şi să reducă numărul alternativelor facilitând alegerea
uneia, de asemenea îi arată cât de viabilă este ideea, analizând detaliat scenariile pe care
întreprinzătorul le consideră a fi oportune. De asemenea prin elaborarea studiului pot fi
identificate motive care îl pot convinge pe întreprinzător că derularea afacerii nu va conduce
la rezultatele aşteptate.

Studiul de fezabilitate reprezintă primul pas pentru a dezvolta un proiect, de

aceea este foarte important să se facă o diferenţiere între informaţiile reale şi între
presupuneri, deoarece calitatea informaţiilor şi obiectivitatea cu care acesta este realizat va
conduce la un impact pozitiv asupra destinatarului şi la un rezultat cât mai real. Deseori
acesta este realizat de către organizaţii specializate. El poate fi orientat către piaţa de resurse,
sau către piaţa de vânzare şi trebuie să se materializeze intr-un proiect în care să se regăsească
capacitatea de producţie pe care o avem, amplasamentul dorit, tehnologiile folosite, etc

În elaborarea unui studiu de fezabilitatea este recomandat să se efectueze un

test de fezabiliate general realizat cu analiza SWOT, care să ajute la identificarea punctelor
forte şi a oportuniţăţilor, dar şi a punctelor slabe şi a ameninţărilor. Punctele slabe şi
ameninţările trebuie eliminate, sau cel puţin reduse. În cazul în care acestea sunt numeroase şi
intense se poate lua în considerare ideea că oportunitatea care se doreşte a se valorifica nu este
profitabilă. Profitabilitatea firmei mai poate fi evidenţiată şi printr-un test financiar. Alte teste
de fezabilitate realizate in cadrul studiului mai pot fi şi cele de marketing care să identifice
modul de promovare a produselor şi să contribuie la vânzarea acestora, cele de personal care
să ateste că personalul managerial este specializat, sau cele specifice pentru fiecare
oportunitate de afacere.

Teste de fezabilitate

Generale Financiare Marketing Personal Specifice oportunităţii

5
 Studiul de fezabilitate conţine părţi scrise, desenate, avizele şi acorduri. În
părţile scrise regăsim datele generale, durata de realizare, descrierile tehnologice, dar şi cele
funcţionale, rezultatele calculelor efectuate pentru diferiţi indicatori ai investiţiei, precum şi
analizele efectuate pentru determinarea necesarului de personal, dar şi analizele care
determină costurile combustibililor, materiilor prime, energiei, materialelor etc. Parţile
desentate, deobicei realizate de specialişti, arhitecţi, conţin planul general, dar şi cel de
amplasare. Avizele necesare sunt cele pentru protecţia mediului, cele sanitar precum şi
certificatul de urbanism.

Se observă din ce în ce mai des cum studiul de fezabilitate este confundat cu

planul de afaceri, cel din urmă fiind un intrument de planificare, spre deosebire de studiu, un
instrument de investigaţie care poate fin considerat un ghid în realizarea proiectului.. Planul
de afaceri este o consecinţă a unui studiu pozitiv, în cazul în care acesta este negativ, planul
de afaceri devine nefolositor, deoarece nu se mai poate lua în considerare derularea unei
afaceri.

Studiul de fezabilitate prezintă într-un mod obiectiv proiectul, acesta fiind

realizat de către persoane specializate, care deseori nu au o legătură directă cu compania
pentru care se realizează studiul. Spre deosebire de aceste, planul de afaceri, in majoritate
cazurilor, este elaborat de persoane care fac parte din echipa managerială a companiei, sau
chiar de către întreprinzătorul acesteia, conducând la realizarea acestuia întru-un mod
subiectiv. Putem sesiza şi faptul că studiul analizează o idee iniţială şi se aplică doar în faza
de dezvoltare a unui proiect spre deosebire de plan care cu ajutorul informaţiilor şi studiilor
ajută la evoluţia proiectului şi care poate suferii modificări deşi proiectul a fost implementat.

1.3 Proiect cu finanţare europeană

Finanţarea europeană reprezintă alocarea de fonduri din partea Uniunii

Europene, fonduri cu care se doreşte să se înfiinţeze întreprinderi sau să se dezvolte unele
existente şi care să contribuie la dezvoltarea economiei.

Pentru a putea beneficia de programele Uniunii Europene care oferă finanţări

nerambursabile este nevoie de întomirea unui proiect care, de regulă, conţine cererea de
finanţare în care se includ deobicei şi bugetul proiectului, CV – uri personalului implicat în
derularea proiectului, documente care pot dovedi statutul juridic al solicitanţilor şi anexe în
care putem regăsi grafice, date statistice, studii, etc. De asemenea atunci când elaborăm un
proiect pe care intenţionăm să il depunem pentru a primi sprijin pentru a investi într-o
6
oportunitate pe care dorim să o valorificăm, atenţia trebuie pusă pe completarea forumularelor
obligatorii şi pe adunarea informaţiilor necesare pentru dezvoltarea şi implementarea
proiectului.

Alegerea unui proiect de finanţare este la fel de importantă ca şi elaborarea

propriu zisă a proiectului, de aceea pentru a alege un proiect se recomandă să se întocmescă o
listă care să cuprindă proiecte pe care organizaţie ar putea să le deruleze, după care să se
treacă la documentarea cu privire la programele de finanţare care se deruleză în acel moment.
Pentru o alegere corectă, se analizează tipurile de proiecte finanţate şi sumele minime şi
maxime care ar putea fi solicitate. Un alt pas important în alegerea proiectului este
identificarea termenului limită în care poate fi depus proiectul, acestă informaţie determinănd
dacă proiectul poate fi sau nu întomit în perioada rămasă până la data limită de depunere.

Uniunea Europeană acordă finanţare pentru diverse domenii precum

cercetare, inovare, dezvoltare regională, rurală, dar şi urbană, agricultură, ajutor umanitar.
Finanţarea oferită de către Uniunea Europeană are la bază reguli stricte, care vor să asigure o
mai bună utilizare a banilor.

Prin intermediul fondului de coeziune, a celui agricol pentru dezvoltarea

rurală, a celui pentru pescuit şi pentru afaceri maritime, dar şi prin fondul social european şi a
celui de dezvoltare regională, se reuşeste să se gestioneze peste 76% din totalul bugetului
Uniunii Europene.

De programele de finanţare pot beneficia toţi cetăţenii României, care

îndeplinesc condiţiile de eligibilitate specifice proiectului pentru care doresc sa primescă
finanţare, ei primind sumele specificate pentru putea investii în oportunităţile pe care doresc
să le valorifice.

Printre programele finanţate de Uniunea Europeană se află şi Programul

Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, care vizează întreaga suprafaţă a României şi
care cuprinde următoarele submăsuri:

 Submăsura 4.1 – Exploataţii agricole

 Submăsura 4.1 a – Exploataţii pomicole

 Submăsura 4.2 - Procesare produse agricole

 Submăsura 4.2a - Procesare produse pomicole

 Submăsura 4.3 – Infrastructură agricolă şi forestieră

7
  Submăsura 6.1 – Instalare tineri fermieri

 Submăsura 6.2 – Înfiinţare activităţi neagricole

 Submăsura 6.3 – Dezvoltarea fermelor mici

 Sumbăsura 6.4 – Modernizarea activităţilor neagricole

 Sumbăsura 16.4 şi submăsura 16.4a - Cooperarea

Acest program îşi propune să efectueze modificări îm sectorul agro

alimentar, dar şi să schimbe competitivitatea, managementul resurselor umane şi să
contribuie la dezvoltarea rurală.

Submăsura 6.4 „ Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi

neagricole” din cadrul programului dispune de o contribuţie publică totală de 57 214 935
Euro, 75% din această sumă fiind cotribuţia Uniunii Europene pentru judeţul Ilfon şi pentru
Bucureşti, iar pentru celelalte judeţete cintribuţia publică este de 85% din suma totală, restul
de sumă până la 100% , 25% respectiv 15 % fiind dată de către Guvernul României.

Această submăsură îşi propune să ajute activităţile neagricole să se dezvolte

şi numărul acestora să fie într-o continuă creştere în paralel cu stimularea mediului afacerilor,
de asemenea doreşte să sporească numărul de locuri de muncă şi veniturile persoanelor aflate
în zonele rurale care să poată conduce la un efect pozitiv care să reducă sau chiar să elimine
diferenţele întâlnite între mediul urban şi mediul rural.

Pentru a avea succesul aşteptat un proiect trebuie să aibă obiectivele şi

priorităţile specificate într-un mod clar, de asemenea bugetul şi cheltuielie să fie prezentate în
detaliu, iar probabilitatea ca veniturile să fie obţinute să fie mare. De asemenea cu cât
managerul are mai multă experienţă şi personalul care va contribui la derularea proiectului
este foarte bine pregătit, şansa ca solicitantul să primească finţarea este mai mare.

Proiectul trebuie să reuşească să îl convingă pe cel care acordă finaţarea că

atingerea scopului specificat va conduce la obţinerea de avantaje pentru comunitate. De
asemena solicitantul trebuie să dea dovadă de seriozitate şi să fie convins că proiectul va fi
încheiat cu succes.

1.4 Cerere de finaţare

Cerere de finaţare este un documentul întocmit în formă scrisă, iar prin

depunerea lui, un potenţial beneficiar doreşte să obţină finanţare nerambusrabilă oferită de

8
către programele de finanţare europene şi nu numai. Putem afirma că este un document de
maximă importanţă fără de care ar fi imposibilă obţinerea finanţării.

Deseori, cererea de finanţare trebuie să fie conform modelului standard cerut

de către unitatea căreia i se adresează şi să respecte întocmai indicatori folosiţi şi modul de
calcul al acestora.

În cererea de finaţare trebuie să regăsim informaţii despre solicitant şi datele

acestuia, despre titlul priectului şi o descriere scurtă a acestuia precum şi locul de amplasare,
informaţii care fac referire la contul bancar şi prezenatrea detaliată a bugetului, a cheltuielilor.
Întomirea ei este, deobicei, primul pas care ar trebui făcut pentru a putea accesa fonduri
europene.

În momentul depunerii, cererea de finaţare, trebuie să fie însoţită de studiul

de fezabilitate şi de contractul de finanţare, aceste documente făcând parte din dosarul cererii.

Cerere de
finanţare

Dosar
cerere de
finanţare

Contract de Studiu de
finanţare fezabilitate

Dosarul original al cererii va fi prezentat de către solicitant în momentul în

care se va verifica dacă documentele sunt conform cerinţelor. O copie a dosarului, pe suport
de hârtie o va păstra solicitantul.

Aceasta se depune la autoritatea care gestioneză programul pentru care dorim

să primim finţare, autoritate care va evalua şi va decide dacă solicitantul este eligibil sau nu.
Ea poate fi depusă în format fizic sau electronic.

9
 2.Prezentarea axei de finanţare

2.1 Interpretare ghid

Submăsura 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi

neagricole” în mediul rural face parte din măsura 06 „Dezvoltarea exploataţiilor şi a
întreprinderilor”. În cadrul acestei submăsuri, microîntreprinderile şi întreprinderile mici din
mediul rural sunt sprijinite sa creeze sau să dezvolte noi activităţi neagricole.

Obiectivele care se doresc a fi îndeplinite cu ajutorul submăsurii 6.4 sunt legate de

impulsionarea mediului de afaceri din zonele rurale precum şi constituirea unor noi afaceri
neagrigole, dar şi extinderea acelora deja existente care pot conduce la crearea de locuri de
muncă şi implicit a veniturilor persoanelor care trăiesc în zonele rurale, mod prin care s-ar
reduce diferenţele dintre mediul rural şi urban. Un alt obiectiv pe care şi-l propune submăsura
vizează fermierii sau membrii gospodăriilor agricole care sunt interesaţi să dezvolte activităţi
economice neagricole.

Acest sprijin doreşte să acopere domenii precum serviciile turistice de cazare, de

agrement şi de alimentaţie publică, fabricarea produselor textile, a articolelor de hârtie şi
carton, a produselor farmaceutice, a produselor chimice, electrice, electronice, să ajute la
dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat, dar şi la furnizarea de servicii medicale,
sociale, sanitar-veterinare, reparaţii maşini, a serviciilor de audit, juridice, de consultanţă,
servicii infomatice, administrative, servicii în tehnologia informaţiei, activităţi pentru
fabricarea de peleţi sau brichete în vederea comrcializării etc. Doar aceste domenii pot primii
investiţii, ele fiind singurele tipuri de operaţiuni şi cheltuieli eligibile.

Activităţile precum prestarea serviciilor agricole, comercializarea produselor deja

fabricate, sunt operaţiuni care nu vor primii finanţare. De asemenea nu vor fi sprijinte
cheltuieli precum cele cu procurare de bunuri si echipamente second-hand, a unor utilaje
folosite in activităţi agricole, sau a unor mijloacelor de transport care se doresc a fi folosite
pentru a transporta persoane, sprijin nu vor primii nici cheltuielile pentru achiziţionarea de
terenuri construite sau neconstruite .

În categoria cheltuielilor neeligibile intră şi taxa pe valoarea adăugată care nu se poate

recupera, dobânzile debitoare, costurile pentru alte programe europene sau naţionale precum
şi costurile legate de contractele de leasing cu privire la cheltuielile generale şi de asigurare,
cheltuieli pentru refinanţare a dobânzilor sau marja locatorului.

10
 Contribuția publică a Guvernului României este de 15 %, iar a Uniunii Europene de
85%, însă pentru Bucureși și Ilfov se sesizează o diferență, Guvernul României contribuind cu
25%, iar Uniunea Europeană având o contribuție de 75%. Această contribuție publică fiind
reprezentată de totalitatea fondurilor nerambursabile care au fost alocate proiectelor de
investiție.

Pentru a putea fi eligibili solicitanţii trebuie să poată fi încadrat în una din următoarele
forme de organizare: persoană fizică autorizată, întreprinderi individuale, întreprinderi
familiale, Societate în Nume Colectiv, Societate în Comandită Simplă , Societate pe Acţiuni ,
Societate în Comandită pe Acţiuni , Societate cu Răspundere Limitată , Societate Comercială
cu Capital Privat , Societate Agricolă, Societate Cooperativa Agricolă de gradul I şi Societăţi
cooperative meştesugăreşti şi de consum de gradul I. Sunt eligibili și medicii veterinari, dar si
medicii umani care își desfăsoară activitatea în cabinete medicale particulare.

De asemenea, pot beneficia de sprijin şi microîntrepinderile (cele cu maxim 9 salariaţi)

şi întrepinderile mici (care au între 10 şi 49 de salariaţi), doar dacă activităţile desfăşurate
sunt neagricole şi nu au avut activitate pana la momentul în care Cererea de Finanţare a fost
depusă.Fermierii care îşi desfăsoară activitatea în cadrul acestor întreprinderi pot fi susţinuţi,
doar dacă aceştia vor dezvolta activităţi neagricole. Pentru a putea demonstra apartenenţa în
categoriile de microîntreprinderi sau întrepinderi mici se apelează la o „Declaraţie privind
încadrarea întreprinderilor în categoria microîntreprinderilor sau întreprinderilor mici” .

Solicitanţii trebuie să fie persoane juridice române care să acţioneze în nume propriu şi
să să îşi deruleze activităţiile pentru care doresc sa primească finanţare, în spaţiul rural, dar şi
să dovedească,prin documentaţii tehnico economice că pot garanta co-finanţare investiţiei,
doar așa ei pot beneficia de sprijinul acordat de submăsura 6.4.

De asemenea, solicitanţii trebuie sa încheie contractele în nume propriu, pentru

închirierea construcţilor sau terenurilor pe care le vor folosi, dar şi să demonstreze cu ajutorul
unor documente dreptul de proprietate pe care il au pentru asupra unor cladiri şi/sau terenuri,
care vor suferii modificări în timpul desfăşurării proiectului.

Pentru submăsura 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea şi dezvoltarea de activităţi

neagricole”, proiectele trebuie să acumuleze un minimum de 15 puncte pentru a putea intra la
finanţare.În fiecare lună se vor evalua proiectele care au punctajul egal cu pragul de 15 puncte
sau mai mare decât acest prag,se menţionează faptul că Cererile de Finanţare care nu reuşesc
să îndeplinească această condiţie nu vor fi evaluate, ele fiind amânate. Este important de

11
specificat că Cererea de Finanțare reprezintă documentul prin care un posibil benecifiar
solicită finanțare nerambursabilă.

Acest punctaj este obţinut în urma autoevaluarii proiectului, autoevaluare care se

realizează înainte ca Cererea de Finanţare să fie depusă,se notează în cerere, în secţiunea A,
“Date despre tipul de proiect şi beneficiar” . Dacă estimarea punctajului este cu 20% mai
mare fata de cel pe care AFIR l-a stabilit, atunci proiectul o să intre in raportul de selcţie final,
care este întocmit atunci când a fost încheiat ultimul raport de selecţie aferent sesiunii anuale
de selecţie a cereilor de finanţare.

Solicitantul îţi asumă răspunderea pentru autoevaluarea făcută şi îşi ia angajamentul să

încheie toate activităţile pe care le-a specificat în Studiul de Fezabilitate si pentru care a fost
punctat. Aceste condiţii sunt obligatorii pe tot parcusul desfăşurării contractului de finanţare
pentru a se menţine sprijinul.

Solicitanţii se vor autoevalua luând in calcul anumite principii si criterii de selecţie

deja stabilite. Acestea sunt:

 Principiul care presupune ca activităţile agricole existente să îşi diversifice activităţile

în unele neagricole cu condiţia ca întreprinderea care a desfăşurat activitate agricolă să
fii fost înfiinţată cu cel putin 12 luni înainte, perioadă în care s-a lucrat continuu.
Pentru aceste principu se acorda 15 puncte;

 Pricipiul prioritizării sectoarelor care au capacitatea de a creşte si care vizează

activităţile de producţie din zonele cu potenţial de dezvoltare, dar şi serviciile din
sectoarele cu potenţial de creştere. Se pot acorda maximum 40 de puncte;

 Principiul impulsionării activităţilor turistice cu precădere asupra activităţilor

agroturistice derulate in sectoarele cu un potenţial ridicat. Pentru acest principiu se
acordă 20 de puncte, dintre care maxim 10 puncte se acordă pentru investiţii în
agroturism cu concentrare mare sau foarte mare de resurse turistice, alte 5 puncte se
acordă pentru proiectele a căror activitate turistică se va desfăşura in zonele
ecoturistice, iar restul de 5 puncte rămase sunt pentru activităţile care vor fi prestate în
zone cu arii naturale protejate;

 Ultimul principiu se referă la desfăşurarea activităţilor anterioare ca activitate de

management a companiei, pentru gestionare mai bună activităţii economice. Pe baza
acestui principiu se pot acorda cel mult 25 de puncte pentru firmele active care au
înregistrat în ultimii doi ani profit operaţional şi care sunt active de cel puţin 3 ani, sau

12
 pot primi maximum 15 puncte întrepinderile care au înregistrat activitate continuă în
ultimii 2 ani şi profit operaţional în ultimul an.

Punctajul cumulat nu poate fi mai mare de 100 de puncte, dar nici mai mic de 15 puncte.

Cu privire la principiul activităţilor agroturistice este important de precizat că agro-

pensiunile trebuie să se conformeze normelor legislative în vigoare, iar solicitantul trebuie să
îşi ia angajamentul de a introduce agro-pensiunea în circuitul turistic şi de a respecta cerinţele
de mediul specifice zonei în care obiectul investiţiei este situat.

Solicitantul primeşte un sprijin nerambursabil pe o perioadă de timp care nu va depăşi 3

ani şi care nu va avea valoarea mai mare de 200 000 de euro pentru fiecare beneficiar.
Companiilor care se ocupă cu transportul de mărfuri în contul terţilor nu li se vor acorda
ajutoare mai mari de 100 000 de euro pe întreaga perioada de 3 ani. Nu se consideră transport
de mărfuri serviciile de mutare, serviciile poştale şi de curierat. De asemenea nici serviciile de
prelucare sau de colectare a deşeurilor nu sunt considerate activităţi de transport.

Dacă suma necesară depăşeşte limita de 200 000 euro/beneficiar proiectul va fi declarat
neeligibil. Spijinul nerambursabil este de 70%, dar poate creşte până la 90% pentru fermierii
care doresc să dezvolte activităţi neagricole, aceştia având la bază o activitate agricolă şi
pentru solicitanţii a căror activitate derulată este de producţie sau agroturism, dar şi pentru
medicii care desfăşoară servicii medicale, sanitar-veterinare.

Este important de specificat că solicitanţii care au creat in mod fals condiţiile necesare
pentru a putea beneficia de finanţare în cadrul măsurilor PNDR 2014-2020 nu sunt eligibili,
iar în cazul în care au fost deja efectuate plăţi, acestea vor fi recuperate. De asemenea,
solicitantul poate depune cereri pentru mai multe proiecte în acelaşi timp, doar dacă acesta
respectă condiţiile de eligibilitate şi doar dacă proiectele nu alcătuiesc împreună un flux
tehnologic.

Pentru a putea beneficia de sprijinul acordat prin intermediul submăsurii 6.4, solicitanții
au îndatorirea de a scana si de a încărca online pe pagina www.afir.info. Dosarul Cererii de
Finanțare în cadrul căreia să se regăsească Cererea de Finanțare întocmită conform
formularului standard alături de anexele administrative și tehnice precum „ Indicatori de
monitorizare ” și „Factori de risc ”, acestea fiind părți integrate ale Cererii de Finanțare.

Pe parcursul completării documentelor necesare, se recomandă a se păstra modelele

standard. În cazul în care documentele suferă modificări, se poate respinge Dosarului Cererii
de Finanțare motivul fiind neconformitate administrativă. După întocmirea dosarului și
scanarea documentelor pe care acesta le cuprinde, toate fișierele vor fi încărcate online,
13
imediat după ce solicitantul a accesat site-ul și s-a înregistrat pe acesta urmând pașii necesari.
După încărcarea dosarului, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale verifică criteriile de
eligibilitate, dar și bugetul indicativ al proiectului, studiul de fezabilitate, documentele
anexate, precum și eligibilitatea solicitantului.

Doar dacă expertul evaluator consideră că este necesar, acesta poate solicita extras de
carte funciară atunci când informațiile oferite de Studiul de Fezabilitate sunt apreciate a fi
insuficiente, de asemenea mai poate solicita informații suplimentare cu privire la autorizații,
avize, acorduri, dar și cu privire la bugetul indicat.

Verificarea punctajului de selecție se face pentru toate proiectele care au îndeplinit

condițiile de eligibilitate. În urma acestei verificări pot exista Cereri de Finanțare care vor
intra in procesul de selecție cu statutul „ selectată” ( S ), acestea având pragul lunar de
calitate mai mare sau cel puțin egal cu punctajul verificat deja, cele al căror punctaj a fost mai
mic decât pragul de calitate lunar primesc statutul „ în așteptare” până când situația se
remediază, proiectele care nu reușesc să cumuleze numarul de puncte minime necesare for fi
respinse, „ în așteptare – pentru selecția finală vor intra acele Cereri de Finanțare ale căror
autoevaluare depășește cu 20% punctajul pe care AFIR l-a calculat.

Totalitatea proiectelor depuse pe o perioadă de o luna care au reusit sa cumuleze punctele

necesare, aferente lunii respective, vor trece în etapa de evaluare, cele a căror puncte sunt
insuficiente vor fi evaluate în următoarele luni, atunci când punctajul estimat în urma
autoevaluării a atins sau a depășit pragul de calitate corespunzător respectivei luni.

Exceptând proiectele a căror prescoring depășește cu 20% punctajul stabilit de AFIR și

care vor intra în etapa de selecție finală, pentru celelalte proiecte care au un punctaj egal sau
mai mare decât pragul de calitate stabilit se va recurge la întocmirea uni raport de selecție
lunar. Dacă se regăsește același punctaj în două sau în mai multe proiecte, prioritate au acelea
prin care se propun servicii, în situația în care au aceeași valoare se acordă întâietate celor
care propun activități meșteșugărești, urmate de cele care propun servicii IT.

Solicitanții au timp cel mult 10 zile de la publicarea raportului de selecție pentru a depune
contestații în legătura cu rezultatele afișate. În cazul în care proiectul a fost selectat,
Beneficiarul este notificat în scopul prezentării documentelor originale depuse în copie
precum și documentele necesare contractării. Aceste documente pot fi depuse în maximum 5
zile lucratoare de la data la care Beneficiarul a fost înștiințat, perioadă în care acesta este
solicitat și să semneze contractul de finanțare.

14
 Documentele necesare a fi depuse la Autoritatea Contractantă, în maxim 3 luni de la data
primirii notificări sunt acele documente care pot dovedii capacitate și sursa de co-finanțare a
investiției, acestea fiind furnizate de o instituție financiară, fiind precizate datele de
indentificare ale acesteia. Beneficiarul are obligaţia și să depună certificate care pot atesta
inexistența datoriilor restante fiscale sau sociale, acestea fiind emise de către Direcția
Generală a Finanțelor publice dar și de către primăriile pe raza cărora beneficiarii își au
sediul, de asemenea printre documentele importante care vor fi depuse se numără și acordul
de mediu fără studiul de impact în cazul proiectelor în care nu e nevoie de evaluarea
impactului asupra mediului. Graficul de realizarea a investiției împreună cu proiectul tehnic se
vor depune pentru obținerea avizului de la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor
Rurale ( CRFIR ) în maximum 3 luni, respectiv 6 luni de la data la care beneficiarul a primit
notificarea. Toate aceste documente vor fi însoțite de cazierul judiciar al beneficiarului care
trebuie sa dovedească că nu a fost sancționat pentru comiterea unor delicte financciare și
economice. Dupa prezentarea actelor la AFIR proiectul poate fi selectat și poate primii
finanțare, doar daca a îndeplinit criteriile de selecție și dacă este eligibil, dar daca nu au fost
îndeplinite condițiile, solicitantul va fi notificat cu privire la faptul că nu a fost selectat pentru
primirea finanțării. În cazul in care documentele precizate nu au fost depuse de către
Beneficiar până la termenele stabilite, Agenția are dreptul să nu încheie Contractul de
finanțare.

Pentru proiectele care necesită investiții cu adaptarea la standarde sau construcții

montaj, durata maximă de execuție este de 3 ani, însă proiectele care au în plan achiziționarea
de instalații, bunuri, echipamente, utilaje și dotări noi, de mijloace specializate de transport nu
pot avea o durată de execuție a contractului mai mare de 2 ani. Aceste durate pot fi
modificate, avand posibilitatea creșterii lor cu maximum 6 luni, însa doar cu acordul dat de
AFIR și cu aplicarea unor penalități care sunt specificate în contractul de finanțare. Acestor
durate ale Contractului de Finanțare li se mai adaugă 5 ani, perioadă în care se va monitoriza
execuția contractului. În acești 5 ani beneficiarul are responsabilitatea și obligația să continue
activitatea pentru care este finanțat, neînstrăinând investiția primită, să respecte criteriile de
selecție și să mențină obiectivele menționate în Studiul de Fezabiliate, în caz contrar se
recurge la recuperarea integrală a sumelor care au fost acordate.

Contractul de Finanţare se poate modifica numai pe perioada de execuţie a acestuia,

însă doar cu acordul celor două parţi implicate, exceptând situaţia în care pot să apară
schimbări ale legislaţiei care se aplică finanţării nerambursabile, dacă acest lucru se va
întâmpla, Autoritatea Contractantă îşi asumă răspunderea de a notifica în scris Beneficiarului

15
despre modificările întampinate, acesta având responsabilitatea de a se conforma şi de a le
respecta.

Prin Notele de aprobare în formă scrisă vor fi semnalate modificările contractului sau
anexele acestuia, astfel dacă adresa, contul bancar, administratorul sau responsabilul legal se
modifică, Beneficiarul are obligaţia de a anunţa Autoritatea Contractantă şi de a dovedi cu
ajutorul unor documente justificative eliberate de către auorităţile competente modificările
care au avut loc

În cazul unor situaţii de „ forţă majoră” precum accidente sau catastrofe naturale
grave care conduc la distrugerea clădirilor destinate investiţiei, incapacitatea profesională pe o
perioadă îndelungată a beneficiarului sau decesul acestuia de asemenea şi în cazul exproprierii
unei parţi a investiţiei sau a întregii investiţii, durata de execuţie a proiectului pentru
Contractul de Finanţare se suspendă.

Dacă Beneficiarul se confruntă cu circumstanţe excepţionale, are obligaţia să anunţe

AFIR de producerea evenimentului în maximum 5 zile de la data la care acesta a avut loc şi să
prezinte intr-o perioadă care să nu depăşească 15 zile cu documente care sa justifice situaţia,
acestea fiind eliberate de către autorităţile competente. După încheierea producerii
evenimentului, Beneficiarul trebuie sa notifice AFIR în maximum 5 zile. În această situaţie,
sprijinul acordat în tranşa iniţială nu se va recupera, iar sprijinul pentru tranşa a doua nu se va
acorda dacă situaţia nu poate fi remediată în termenul de suspendare a Contractului de
finanţare. Beneficiarul va fi nevoit să achite o sanctiune egală cu valoarea diferenţei dintre
suma solicitată şi cea stabilită, dacă cea solicitată este mai mare cu 10 % comparativ cu cea
stabilită. Dacă investiţiile în activităţi de producţie se delocalizează în afara Uniunii Europene
în 7 ani de la ultima plată efectuată către beneficiar, atunci se recurge la recuperarea
contribuţiei publice.

Beneficiarul, dacă a optat pentru el, poate primii un avans de maxim 50% din valoarea
eligibilă nerambursabilă, pe care îl poate solicita până la depunerea primei Cereri de plată şi
pe care îl poate primii doar dupa ce AFIR avizează o procedură de achiziţie. În cazul
cheltuielilor eligibile nerambursabile, beneficiarul are obligaţie de a depune o garanţie
financiară care în procent de 100% să acopere suma solicitată în avans, această garanţie fiind
depusă în acelaşi timp cu Dosarul Cererii de Plată a Avansului, de asemena în cazul în care
primeşte avansul, acesta trebuie să justifice încasarea lui.

Contractul de finanțare se poate modifica la solicitarea Beneficiarului doar pe timpul

duratei de execuție a acestuia, această modificare având loc numai cu acordul ambelor părți,

16
excepție făcând situația în care se modifică legislația aplicată finanțării nerambursabile. Dacă
scopul principal al proiectului nu se schimbă și nu sunt afectate criteriile de eligibilitate și
selecție în urma cărora a fost selectat proiectul, precum și funcționalitatea investiției, iar
modificarea întalnită la nivel financiar nu depășește transferul maxim de 10% din suma
inițială înscrisă în buget, doar atunci Beneficiarul poate efectua modificări financiare și
tehnice. De asemenea acesta trebuie să prezinte un raport în care să se reflecte progresul
investiției, raport care să respecte formatul tip atașat Contractului de finanțare și care să
cuprindă activitățile care au fost desfășurate în perioada de implementare, rezultatele parțiale,
dar și cele finale care au fost obținute până la momentul raportării.

Valabilitatea contractului poate înceta, print-o notificare scrisă trimisă beneficiarului,

în cazul în care acesta este declarat incapapil de plată, sau se constată că a apelat la declarații
false, dar şi atunci când se depistează o neregulă cu privire la executarea sau încheierea
contractului. Dacă se ajunge la această situație, beneficiarul se obligă să restituie integral toate
sumele pe care le-a primit în urma finanțării nerambursabile, împreună cu penalități și
dobânzi care au fost stabilite într-un anumit procent conform dispozițiilor legale în vigoare.
Atunci când nu sunt afectate condițiile de eligibiliate și de selecție ale proiectului în urma
neîndeplinirii obligațiilor contractuale, sprijinul financiar se recuperează în mod proporțional
cu gradul de îndeplinire.

Putem afirma că întreprinderea se află în dificultate atunci când mai mult de o

jumătate din capitalul subscris al unei socități cu răspundere limitată, din cauza unor pierderi
acumulate, a dispărut. De asemena, în dificultate se află și societățile comerciale ale căror cel
puțin un asociat are răspundere nelimitată pentru creanțele societății pierd, conform
contabilității societății, cel puțin jumătate din capitalul propriu. Întreprinderile care primesc
ajutor pentru salvare, dar care nu rambursează împrumutul sau a căror garanție nu a încetat și
fac încă obiectul unui plan de restructurare și întreprinderile care sunt obiectul unei proceduri
colective de insolvență sau îndeplinesc criteriile prevăzute în dreptul intern care specfică ca o
procedură colectivă de insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi.

Achizițiile de bunuri și servicii se vor derula doar online pe site-ul AFIR. Ele pot fi
achiziții simple și complexe în urma cărora beneficiarul, după ce au fost aplicate proceduri de
oferte și de licitație, dobândește bunuri și servicii. Diferența dintre cele doua moduri de
achiziție o face tipul de utilaje și instalații tehnologice, care în cazul achizițiilor simple sunt cu
montaj, iar cele complexe prevăd și construcții montaj.

În cazul achizițiilor private pot exista conflicte de interes între ofertanți si beneficiari
sau comisiile de evaluare, dacă membrii comisiilor de evaluare sau reprezentantul legal al
17
beneficiarului dacă există relații de rudenie între aceștia, până la gradul patru, sau dacă dețin
acțiuni din capitalul subscris al unuia dintre ofertanți sau subcontractanți. Conflictele între
ofertanți pot sa apară atunci când aceștia sunt în relație de rudenie până la gradul patru ,
pachetul majoritar de acțiuni ale celorlalte firme participante este deținut de catra aceștia, dar
și în cazul în care sunt parte a structurilor de conducere ale unu alt subcontractant sau ofertant.
Asumarea răspunderii, nediscriminarea, proporționalitatea, tratamentul egal, transparența,
eficiența utilizării fondurilor și recunoașterea reciprocă, sunt principii, care în momentul
adoptării unei decizii atunci când se derulează procesul de achiziții, sunt necesare a fi luate în
considerare.

Dosarul de plată se depune la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale

atât pe suport magnetic cât și pe suport de hârtie. În cel mult 90 de zile din momentul
înregistrării cererii de plată, beneficiarul o să primească plata, Acesta este obligat să nu
recurgă la modificarea sau înstrăinarea investiției pe o perioadă de minimum 5 ani de la
ultima plată efectuată de Agenție.

Cererea de Finanțare pentru proiectul care se dorește a fi întocmit trebuie să aibă

obligatoriu atașate următoarele documente:

 Studiul de Fezabilitate sau Expertiza tehnică care este atașat în cazul în care
proiectele implică modernizarea sau încheierea construcțiilor existente,
achiziționarea unor utilaje cu montaj în cazul în care, acestea modifică regimul
de exploatare al construcției existente. Studiul de Fezabilitate trebuie să
cuprindă raportul privind stadiul fizic al lucrărilor, devizele defalcate cu
estimarea costurilor pentru servicii, părțile desenate care să fie ștampilate și
semnate de elaborator în cartușul indicator, expertiza tehnică de specialitate
asupra construcției existente și devizele generale și pe obiect semnate de către
persoana care le-a întocmit;

 Situațiile financiare ( contul de profit și pierdere, bilanțul ) precedente anului în

care proiectul a fost depus. Dacă organizația solicitantului a fost înființată cu
cel puțin 3 ani înainte de anul în care Cererea de Finanțare a fost depusă, se vor
atașa ultimele trei situații financiare, în cazul în care solicitantul nu a
înregistrat activitate în perioada anterioară depunerii proiectului, acesta trebuie
să întocmească o declarație de inactivitate. De asemenea, mai este nevoie a se
atașa o declarație specială care sa reflecte veniturile care au fost relizate in anul

18
 precedent depunerii proiectul și respectiv o declarație privind veniturile din
activități agricole;

 Documente pentru terenurile și pentru clădirile pentru care se vor realiza

investițiile cuprinzând actul de proprietate ale acestora, sau un document care a
fost incheiat la un birou notarial și care sa certifice dreptul de folosință precum
un contract de închiriere sau de concesiune însoțit de o adresă în care să se
specifice situația referitoare la respectarea cauzelor contractuale și suprafața
concesionată la zi, acest contract fiind încheiat pe o perioadă de zece ani.
Aceleași documente sunt necesare atât pentru terenuri cât și pentru clădiri.
Dreptu real principal care a fost dobândit în urma unui contract de donație, de
vănzare cumpărare, de schimb sau a unui certificat de moștenitor trebuie
dovedit prin documente în cazul în care există construcții definitive;

 Copie a exstrasului din Registtrul agricol ștampilată de primărie, copie din care
să reiasă calitatea de fermier a solicitantului și copie după actul de identitate a
reprezentantului legal;

 Documente care pot să ateste forma de organizare a beneficiarului precum

actul constitutiv pentru Societatea cooperativă agricolă, certificatul de
înregistrare care este eliberat de către Oficiul Registrului Comerțului, hotărâre
judecătorească definitivă pronunțată pe baza statutului propriu și a actului de
constituire sau certificat de înregistrare în Registrul unic al cabinetelor
medicale veterinare sau umane, doar dacă este cazul;

 Nota de constatare care face referire la condițiile de mediu, adeverințe care

atestă faptul că activitatea nu face obiectul autorizării de mediu, acordul de
mediu și autorizația integrată de mediu, acestea fiind documente necesare
pentru unitățile care sunt în curs de modernizare;

 Declarație privind încadrarea în categoria întreprinderilor mici sau a micro-

întreprinderilor semnată de către persoana autorizată care reprezintă
întreprinderea

 Certifiicate care să ateste inexistența datoriilor sociale, dar și sociale, certificat

de urbanism pentru acele proiecte care au în plan construcții, precum și
certificat de clasificare care este eliberat de către Ministerul Dezvoltării
Regionale și Turismului, dacă este cazul;

19
 Aviz care să facă referire la amplasamentul și funcționarea obiectivului;

 Documente care pot dovedii că există posibilitatea de a cofinanța investiția,

emise de către o instuție financiară. Aceste documente sunt necesare în forma
originală și depuse în maximum 90 de zile de la data la care s-a primit
notificarea care făcea referire la selectarea Cererii de finanțare.

20
 3.Scopul şi obiectivele finanţării

3.1 Descriere proiectului

Denumirea investiţiei: „ Construcţie şi dotare atelier vulcanizare şi spălătorie auto”

Elaborator : cod CAEN 5020 „ Întreţinerea şi repararea autovehiculelor”

Descrierea activităţii propuse prin proiect:

Proiectul îşi propune să construiască şi să doteze un atelier auto şi o spălătorie auto, ale căror
servicii neagricole să fie destinate tuturor autoturismelor, indiferent de mărimea acestora.

Fundamentarea necesităţii şi oportunităţii investiţiei:

În prezent în localitatea Brebu nu există servicii de spălatorie auto şi funcţionează un

singur service auto, de aceea locuitorii comunei pot beneficia de aceste servicii doar în oraşul
Câmpina. De asemenea în localitate sunt înregistrate multe societăţi comerciale care dispun de
mijloace de transport.

Produse de la potenţialul furnizor S.C PRO PNEUMATIC S.R.L., cu sediul la

Sos.Chitilei nr.2823 sect,1 Bucureşti
Produsul furnizat şi cantitatea Valoare % din total
aproximativă aproximativă (lei) achiziţii
Colier plastic alb 360x3.6mm 100buc 12.58 1%
Capace valve cu indicator de presiune 27.6 2%
Inele ghidaj set 4 buc. 96.77 8%
Valvă tubeless 13 0,88 0,07%
Petice tip ciupercă 50 mm 63,60 5%
Valvă tubeless 67,20 5%
Petic tip ciupercă 68,4 6%
Contragreutate pentru jenţi 67,2 5%
Petice de mare rezistenţă 3,60 0,3
Căpăcel ventil 4buc./set 5,81 0,5%
Greutăţi Fe autoadezive pentru 1,94 0,1%
echilibrare jante
Şnur vulcanizare 200mm/100mm 49,02 4%

21
Produse de la potenţialul furnizor S.C EUROLINCOL S.R.L, cu sediul la str.Preciziei
nr.3 sec.6 Bucureşti
Produsul furnizat şi cantitatea Valoare % din total
aproximativă aproximativă (lei) achiziţii
Detergent spălat exterior 22kg 168 15%
Ceară lichidă protectoare 5kg 58,092 5%
Detergent jante şi suprafete aluminiu 105,756 9%
Soluţie revitalizantă şi protecţie 67,86 6%
anvelope
Lavetă microfibră 33,6 3%
Detergent curăţat mochete 58,092 5%
Silicon de bord 15,132 1%
Lavetă sintetică 38,4 3%
Rolă de hârtie cu 3 straturi 103,2 9%

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si Valoare % din vanzari

adresa) lei
1 SC BAZA IMPEX S.R.L 2000 0,1%
2 SC CICLAM COM S.R.L 2000 0,1%
3 SC LEMS S.R.L 1785 0,1%
4 SC LESMONTAJ S.R.L 1500 0,09%
5 SC FORESTSILV S.R.L 1000 0,06%
6 PERSOANE FIZICE 157416 95%

Vor fi majoritari clienţii, persoane fizice din zona Brebu, precum şi cei din Pietriceaua,
Telega, Aluniş, Lunca Mare, Podu Cheii.

Strategia de piaţă:

Firma îşi propune ca serviciile pe care le oferă să fie de o calitate superioară şi să

reuşească să atragă suficient de mulţi clienţi, acţiune care să conducă la obţinerea de profit pe
o perioadă îndelungată. Aceste lucruri pot fi posibile şi datorită lipsei concurenţei de pe piaţă
în domeniul spălătoriilor auto şi a concurenţei reduse în domeniul service – urilor auto.

Concurenţa:

Service auto – S.C LARS AUTO S.R.L

22
Obiectul de investiţii:

Este amplasat în judeţul Prahova, comuna Brebu în zonă Centrală. Suprafaţa terenului
este de 948 mp, din care 604 mp măsoară suprafaţa construţiei.

Caracteristicile geofizice ale terenului, conform studiului geo, sunt:

 Temperatura de calcul iarna este de -12,23°C şi vara temperatura de calcul este de

+27,96°C.

 Vântul conforn STAS 10101/20-90 se încadrează în zona A cu viteza de 22 m/secundă

 Încărcarea dată de zăpadă conform STAS 10101/21-92 se încadrează în zona B, cu o

încărcare de gz=1,2 kN/m

 Conform P100-1/2013 construcţia se află în zona cu valori ale perioadei de colt a

spectrului de răspuns de Tc= 1,0 s

 Conform P 100-1/2013 zonarea seismică este de ag=0,35 g

 Conform STAS 11100/1 – 93 comuna se încadreză în gradul 7 din punctul de vedere al

macrozonării seismice

Caracteristicile principale ale construcţiilor:

 Regimul de înălţime: demisol, parter, etaj

 Suprafaţă construită: 604 mp

 Suprafaţă utilizată: 540,30 mp

Spaţiul se doreşte a fi folosit pentru construirea unei spălătorii auto cu doua boxe şi a unui
atelier de vulcanizare cu 2 posturi de lucru.

Suprafaţa spaţiilor:

Parter

 Spaţiu aşteptare clienţi: 10 mp

 Grup sanitar clienţi: 4 mp

 Grup sanitar personal: 3,90 mp

 Atelier vulcanizare şi reparaţii auto: 95 mp

23
  Vestiar personal 9,54 mp

 Centrală termică 10 mp

 Hol 3.20 mp

Spaţii exterioare

 Spaţiu de asteptare acoperit pentru autoturisme 25 mp

 Boxe spălare 35mp

Principalele utilaje de dotare ale costrucţiilor:

 Pompă de circculaţie a apei calde VA 25/130

 Pompă de bypass pentru circulaţia apei calde

 Cazan pe combustibil solid de 25 kw

 Boiler electric de 80 de litri

 Vas de expansiune de 35 l

 Separator de grăsimi „ AGOACLEAN”

 Contor de apă rece menajeră

Instalaţiile sanitare

Alimentarea cu apă a imobilului se va face de la reţeaua publică, construcţia este deja

racordată la sistemul de alimentare şi canalizare. Toate instalaţiile sanitare vor fi reînnoite,
pentru a fi conforme cu reglementările şi normele româneşti.

Alimentarea cu apă rece se va face pentru consumul menajer şi igenico sanitar, iar
pentru a asigura alimentarea cu apă caldă se va instala un boiler electric de 80 de litri.
Distribuţia apei reci şi calde se va face prin conductele de distribuţie şi prin coloanele din
ţeavă multistrat, acestea fiind mascate în pardoseală sau pereţi.

Instalaţia de canalizare se va proiecta în conformitate cu Normativul I 9-94, STAS

1795-89 şi va fi compusă din instalaţia de canalizare ape pluviale şi instalaţia de canalizare
ape uzate menajere. Aceste instalaţii vor contribui la evacuarea în reţeaua din curte a apelor
uzate provenite de la grupurile sanitare şi la colectarea apeleor uzate provenite de la
spălătorie pentru a putea fi preepurate de un separator de grăsimi.
24
Tipurile de obiecte, armături şi accesorii sanitare necesare sunt:

 WC din porţelan sanitar stativ pe pardoseală

 Lavoar din porţelan sanitar

 Oglindă sanitară

 Distribuitor de săpun lichid

 Dus cu cabină

Instalaţii interioare de încălzire

Ţinând cont de destinaţia încăperilor, temperaturile interioare în timpul iernii se vor

adopta conform SR 1907/2 – 97.

Agentul termic, apa caldă, va fi furnizat de către o centrală termică care va funcţioona
pe lemne şi va avea 80/60 oC fiind distribuit prin conducte, distribuţia fiind de tip inferior.
Probele prevăzute: de funcţionare şi respectiv de presiune se vor executa doar după ce
corpurile de încălzire ale conductele au fost montate

Corpurile de încălzire necesare sunt radiatoare din oţel cu o înălţime de 600 mm şi

radiatoare de baie,de asemenea din oţel, ele vor fi prevăzute cu robinete pe tur. Pentru a putea
fi montate radiatoarele, trebuie să se ţină cont de distanţa acestora faţă de pardoseala finită,
mai exact 120 mm şi faţă de peretele pe care se va efectua montajul, respectiv 50 mm.

Se vor folosi conducte multistrat şi izolate, ţeavă cu dimaetrul de 16 m, coliere din

plastic, coturi, care vor ajuta la distribuţia agentului termic, la realizarea legăturilor la
radiatoare, dar şi pentru înctuşisările de trasee. Este nerecomandabil ca realizarea conductelor
să se efectueze pe porţiunile îngropate.

Pentru a se verifica funcţionarea corectă a instalaţiei este necesară spălarea acesteia,

efectuarea probei la rece, la cald, dar şi proba de eficacitate. De asemena, se vor verifica
simultan executarea canalelor de fum, a coşului, montarea echipamentului şi modul în care
vor fi manevrate armăturile, precum şi daca sunt respectate prevederile legate de aparatele
care au piese în mişcare şi pot produce zgomot. Verificarea asigurarii aerului necesar arderii
este la fel de importantă, arderea nu trebuie să producă fum vizibil şi să fie vie.

Pe parcursul realizării instalaţiilor se vor respecta atât normele de proteţie a muncii cât
şi regulile care fac referire la protecţia şi igiena muncii. De asemenea, punerea în funcţiune a

25
instalaţiilor se va face doar după ce au fost realizate probele prevăzute şi după ce s-a constatat
că masurile pentru protecţia muncii, dar şi cele pentru stingerea incendiilor au fost realizate.

Instalaţii electrice

Vor fi necesare instalaţii de distribuţie cu energie electrică, instalaţii pentru iluminat

genral şi instalaţii de prize.

Alimentarea clădirii cu energie electrică se va face de la reţeaua S.C ENEL S.A , iar
măsurarea acesteia se va face cu ajutorul unui contor de energie şi se va face delimitarea între
furnizor şi abonat.

Se vor folosi întrerupătoare pentru zonele interioare şi senzori de mişcare pentru cele
exterioare în cadrul iluminatului general, iar pentru echipamentele din locuinţă se vor utiliza
prize de tensiune, circuitele aferente acestora se vor afla în tuburi de protecţie.

Se va acorda o mare importanţă intalaţiilor de protecţie pentru a evita tensiunile

accidentale. Se va recurge la legarea tuturor părţilor metalice de un conductor special, deşi
acestea nu sunt sub tensiune ar putea conduce la producerea unor accidente

Măsuri de protecţie a muncii pe parcursul execuţiei

În timpul lucrărilor pot exista accidente din cauza lucrului în spaţii mici, a deplasării pe
suprafeţe alunecoase, sau a activităţilor desfăsurate în spaţii în care se poate intra in contact cu
electricitatea. Pentru a prevenii accidentele se vor luam urmatoarele măsuri:

 Cască de protecţie care să reziste la foc şi la penetraţie

 Mănuşi electroizolante

 Încălţăminte electroizolantă

 Covor electroizolant

 Mănuşi rezistente la uzură

 Ochelari de protecţie pentru praf

 Mască de protecţie pentru praf

 Salopetă de protecţie

 Centură pentu lucru la înălţime

26
 Se vor utiliza doar utilajele care sunt sigure din punctul de vedere al securităţii muncii şi
care sunt marcate de conformitate în securitate. Locurile periculoase se vor semnaliza cu
placuţe de semnalizate vizibile, se va efectua periodic instructajul specific de proteţie a
muncii, se vor elabora programe de securitate, dar şi de sănătate a muncii, iar locurile vor fi
dotate cu truse sanitare de prim ajutor.

Atât executantul căt şi beneficiarul au obligaţii. Executantul este responsabil de analizarea

documentaţiei ce ţine de protecţia muncii şi să pună în aplicare toate prevedere legale care au
legătură cu acesta, să utilizeze doar personal calificat şi măsuri individuale şi colective care să
contribuie la evitarea accidentelor. Beneficiarul se obligă să analizeze documentaţia
referitoare la protecţia muncii şi factorii de risc, să delimiteze zonele pentru care executantul
va răspunde de securitatea muncii şi să solicite executantului planuri cu măsuri de protecţie.

Pentru a putea preveni incediile pe parcursul execuţiei se va ţine cont de respectarea

tutturor prevederilor PSI în vigoare. Se vor folosi doar echipamente corespunzătoare
condiţiilor de muncă şi echipamente care să nu propage flacără.

Caracteristicile funcţionale ale echipamentelor şi valoarea acestora

Nr.crt Denumire echipament sau utilaj Nr.buc. Valoare fara TVA Total cu TVA
TVA (euro) -Euro- Euro
1 Pompă pentru spălat 2 3 500 700 4 200
2 Aspirator umed 2 650 130 1 260
3 Compresor cu şurub 1 5 889 1 178 7 067
4 Cric pneumatic 1 250 50 300
5 Cric crocodil 1 280 56 336
6 Trusă scule mobilă 1 1 000 200 1 200
7 Trusă pistol pneumatic 1500 Nm 1 450 90 540
8 Trusă pistol pneumatic 800-1000 Nm 1 230 46 276
9 Nebulizator de soluţie 1 250 50 300
10 Aparat echilibrat roţi 1 2 665 533 3 189
11 Aparat jante 1 3 000 600 3 600
12 Maşină hidraulică pentru îndreptat 1 2 443 489 2 932
jante
13 Set tubulare lungi 1 190 38 228
14 Generator azot 1 1 050 210 1 260

27
Echipamente/utilaje necesare pentru a fi utiizate în cadrul vulcanizării

 Elevator foarfecă necesar în scopul ridicării autovehiculelor pentru a putea demonta

simultan roţile;

 Compresor cu şurub, acesta fiind unul din utilajele esenţiale în cadrul vulcanizării, el
este folosit pentru a verifica presiune şi umflarea roţilor, dar şi funcţionarea anumitor
utilaje cum ar fi cricul pneumatic, elevatorul foarfecă. Compresorul cu şurub are o
greutate de 260 kg;

 Cric pneumatic este util atunci când se doreşte să se minimizeze durata serviciilor
deoarece acesta este simplu de folosit şi necesită puţin timp. Acesta cântăreşte
aproximativ 9 kg.;

 Cric crocodile are aceeaşi funcţie cu a cricului pneumatic, însă necesită mult mai mult
timp şi are o greutate mult mai mare, 32 kg. Avantajul acestuia este că poate fi mutat
acolo unde se doreşte utilizarea lui;

 Trusa de scule mobilă care asigură necesarul de scule şi sdv-uri. Ea poate fi

transportata de la un loc de muncă la altul. Are în alcătuirea sa 7 sertare şi 163 de piese
folosite special pentru mecanică;

 Trusă pistol pneumatic 1500 Nm folosită pentru a putea demonta respectiv monta
roţile autoutilitarelor. Tubularele folosite de aceasta sunt construite special pentru a
putea fii rezistente la solicitările mecanice;

 Trusă pistol pneumatic 800 – 1000 Nm fiind utilizat pentru demontarea şi montarea
roţilor la autoturisme. Este uşor de manevrat şi are o greutate mică, consumul de aer
este de 130 l / min;

 Set de chei dinamometrice folosit pentru a strangerea la cuplu a piuliţelor şi

şuruburilor. Constructorul tipului de autovehicul impune cuplu. Setul conţine cehie
dinamometrică cu clichet ¾ şi cheie dinamometrică cu clichet ½

 Pistol de umflat cu manometru: se vor folosi doua pistoale ele for fi utilizate pentru a
umfla roţile şi a verifica presiunea din anvelope. El funcţionează cu aprobare
metrologică, afişajul se face pe ceas;

28
 Furtun tip spiral pentru mamometru având o lungime de 9 metri care să facă legătura
între pistolul de umflat şi instalaţia de aer şi să ajute la deplasarea pistolului la
punctele de lucru;

 Cheia valvă folosită pentru montarea şi demontarea valvelor de pe jantă;

 Cheie cui ventil care foloseşte la demontarea sau montarea ventilului din valvă;

 Set tubulare lungi de impact cu protecţie ambulate în cutie mecanică. Sunt necesare
doua seturi cu care jantele de aluminiu vor putea fi montate sau demontate fără a
deteriora suprafeţele cu care vin în contact;

 Aparat pentru echilibrat roţi turisme contribuie la echilibrarea dinamică a roţilor după
ce s-a realizat montajul jantă – anvelopă sau în cazul în care s-a identificat un fenomen
de dezechilibru al roţilor, de asemenea transmite informaţii către operator privind
dezechilibrul măsurat în prealabil şi indică gramajul necesar dar şi locul unde ar trebui
montată masa de echilibrat. Aparatul măsoară cu exactitate dezechilibrul însă nu
influenţează temperature;

 Aparat automat de jantat sau dejantat anvelope pentru turisme şi microbuze având o
viteză de rotaţie de 7 rotaţii pe minut;

 Maşină hidraulică pentru îndreptat jante cu strung inclus care pune presiune pe diferite
locuri ale jantei. De asemenea, în cazul în care janta a suferit modificări, maşina
hidraulică ajută la refacerea circumferinţei exterioare;

 Generatorul de azot care introduce azotul în anvelope şi contribuie la scăderea riscului

de explozie în rulaj, la reducerea pierderilor de presiune din anvelope şi la eliminarea
degradărilor suferite de jantele de aluminiu şi de tablă. Un avantaj al generatorului de
azot este ca acesta ajută anvelopa să poată să suporte mai bine diferenţele de regim
termic. Acesta se foloseşte atât pentru autoturisme cât şi pentru motociclete şi
microbuze şi are în alcătuirea lui 2 furtune şi o pompă vacuum pentru anvelope.

29
Echipamente/utilaje necesare pentru a fi utilizate în cadrul spălătoriei auto

 Pompă pentru spălat, utilaj fără de care spălătoria nu îşi va putea desfăşura
activitatea.Pompa are un debit de apă de 300 – 800 l/h şi un furtun de înaltă presiune
lung de 10 metri;

 Aspirator umed – uscat folosit pentru curăţarea interiorului maşinii. Acesta rezistă la
produse petroliere, iar atunci când este plin se opreşte automat. Sistemul de curăţare
filtru se declanşează prin apăsarea unui buton, iar cabul de alimentare are o lungime de
aproximativ 7,5 metri;

 Nebulizator de soluţie: este locul în care soluţia de spălare se prepară, acesta împrăştie
soluţia pe întraga suprafaţă a autovehiculului. Capacitatea reyervorului este de 50 de
litri iar utilajul este dotat cu indicator de nivel al lichidului:

30
 4. Viabilitatea economico – financiară

Indicatorii calculaţi în cadrul proiectului vor fi:

 Valoarea investiţiei (Vi)

 Veniturile din exploatare (Ve)

 Cheltuieli de exploatare (Ce)

 Rata rezultatului din exploatare (rRe)

 Durata de recuperare a investiţiei (Dr)

 Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc)

 Rata de actualizare

 Valoarea actualizată neta (VAN)

 Disponibilul de numerar la sfarşitul perioadei

Valoarea totală a investiţiei este de 504 238 lei din care 352 967 lei reprezintă ajutorul
public nerambursabil, iar 151 272 lei autofinanţare. În cadrul proiectului nu se solicită avans.

Iniţial nu există personal care să lucreze în cadrul companiei, însă se estimează crearea a
trei noi locuri de muncă.

Calculul indicatorilor:

1. Valoarea investiţiei( Vi) care va fi preluată din bugetul proiectului

Vi = 406 653 lei, fără TVA

2. Veniturile din exploatare (Ve) sunt acele venituri care au fost realizate din activităţile curente.
Au fost prognozate pentru urmatorii 5 ani veniturile:

 Ve anul 1 = 196 533 lei

 Ve anul 2 = 198 118 lei

 Ve anul 3 = 196 251 lei

 Ve anul 4 = 193 678 lei

 Ve anul 5 = 193 678 lei

31
3. Cheltuieli din exploatare (Ce) sunt acele cheltuieli care au fost generate de activităţile curente.
Se previzionează pentru urmatorii cinci ani cheltuielile:

 Ce anul 1 = 131 561 lei

 Ce anul 2 = 131 816 lei

 Ce anul 3 = 136 982 lei

 Ce anul 4 = 139 043 lei

 Ce anul 5 = 140 739 lei

4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) trebuie să reprezinte cel puţin 10% din totalul
veniturilor şi se calculează cu ajutorul formulei:

Re
rRe   100
Ve

Unde Re este rezultatul activităţii curente şi se calculează ca diferenţa dintre veniturile din
exploatare şi cheltuielile din exploatare.

 Re anul 1 = 196 533 – 140 739= 55 794 lei

 Re anul 2 = 198 118 – 139 043 = 59 075 lei

 Re anul 3 = 196 251 – 136 982 = 59 269 lei

 Re anul 4 = 193 678 – 131 816 = 61 862 lei

 Re anul 5 = 193 678 – 131 561 = 62 117 lei

An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

rRe 28, 39 % 28,92 % 30,20 % 31,94 % 32,07 %

5. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) nu trebuie să depăşească 12 ani şi se determină cu

ajutorul formulei:
32
 VI
Dr  1 6
 7,7859ani
( Flux _ ne.t _ actualizat   Flux _ e.xploatare _ actualizat ) / 12
5 12

6. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) nu trebuie să fie mai mică de 5 % pentru anii luaţi
în calcul şi se determină cu ajutorul formulei:

Flux _ exp loatare

rRc   100
VI
52 771
 rRc an 1 𝑥100 = 12,98%
406 603

56 456
 rRc an 2 𝑥100 = 13,88%
406 603

54 790
 rRc an 3 𝑥100 = 13,47 %
406 603

56 726
 rRc an 4 𝑥100 = 13,95 %
406 603

57 845
 rRc an 5 𝑥100 = 14,22 %
406 603

7. Rata de actualizare folosită pentru fluxurile de numerar viitoare va fi de 8 %.

8. Valoarea actualizată netă (VAN) se calculează cu ajutorul formulei:

5 12
FN i FN i exp lt
VAN     VI  20.143lei
i 1 1  r  i
i 6 (1  r ) i

Firma va înregistra în decursul a cei cinci ani evaluaţi următorul flux de lichidităţi:

 An 1: 52 771

33
 An 2: 56 456

 An 3: 54 790

 An 4: 56 726

 An 5: 57 845

Cash - flow
59000
58000
57000
56000
55000
54000
53000
52000
51000
50000
An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cash - flow 52771 56456 54790 56726 57845

Pe baza analizării graficului putem afirma că fluxul de numerar va înregistra o scădere

în anul trei faţă de anul doi de 1666 lei respectiv o scădere cu 2,9509 %, însă în anul cinci
cash flow-ul va fi de 57 845 lei, cu 5074 lei mai mulţi faţă de primul an, adică va înregistra o
creştere de 9,61 puncte procentuale, an în care se înregistrează şi cea mai mare valoarea a
fluxului de numerar din cei cinci ani analizaţi.

Concluzii

34
 În lucrarea de faţă s-a încercat să se scoată în evidenţă modul în care se poate apela la
finanţările oferite de Uniunea Europeană, fiind specificate etapele, condiţiile de elegibilitate
dar şi modul de calcul al indicatorilor economici şi financiari.

Pentru a putea exemplifica elaborarea studiului de fezabilitate am ales ca întocmirea

acestuia să se bazeze pe modul în care se va înfiinţa un atelier de vulcanizare şi o spalatorie
auto în zona centrală a comunei Brebu din judeţul Prahova.

Datorită zonei geografice şi a condiţiior geografice a comunei Brebu, s-a considerat că

serviciile oferite atât de atelierul de vulcanizare cât şi de spălătoria auto vor fi necesare
populaţiei din comună, dar şi din zonele din apropierea ei, care în prezent nu dispun de
posibilitatea de a beneficia de aceste servicii în localităţi mai apropiate.

Locul în care atelierul şi spălătoria vor fi situate este uşor accesibil atăt pentru
autoturismele mici cât şi pentru cele de mare tonaj. Utilajele şi echipamentele folosite vor fi
unele performante şi usor de manevrat pentru a putea oferii servicii de calitate într-un timp
scurt.

Valoarea investiţiei este de 406 653 lei, ajutorul public nerambursabil este 352 967 lei,
respectiv 79 931 euro, (curs Euro/ leu 4,4159), iar autofinaţarea este de 151 272 lei, respectiv
37,199 % din valoarea investiţiei.

În urma calculului indicatorului, s-a determinat ca durata de recuperare a investiţiei

este de 7,7859 ani, lucru pozitiv deoarece nu depăşeste limita maximă admisă de 12 ani.

Anexe

Prognoza veniturilor si evolutia capacitatii de productie-varianta cu proiect

35
 Pret in Total Total Total Total Total
Nr. Crt. Categoria LEI/UM UM An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Vanzari fizice previzionate
1 Spalat exterior autoturisme 14,59 Auto 848 880 880 900 900
2 Spalat exterior Jeep/SUV 17,82 Auto 364 388 388 408 408
Spalat exterior
3 microbuze/utilitare 20,98 Auto 600 648 648 668 668
4 Spalat interior autoturisme 6,86 Auto 848 880 880 900 900
5 Spalat interior Jeep/SUV 9,33 Auto 364 388 388 408 408
Spalat interior
6 microbuze/utilitare 11,8 Auto 600 648 648 668 668
7 Montat/demontat roata 4,08 Roata 5.960 6.040 6.040 6.120 6.120
Dejantat/jantat anvelopa +
8 etansare 4,66 Roata 5.960 6.040 6.040 6.120 6.120
9 Echilibrat static si dinamic 4,66 Roata 5.960 6.032 6.032 6.104 6.104
10 Pana/Manopera 5,83 Roata 2.400 2.400 2.400 2.400 2.400
11 Verificare presiune + Umflat 1,17 Roata 13.572 13.732 13.732 13.892 13.892
12 Indreptat jante 4,66 Roata 744 744 744 744 744
Vanzari valorice previzionate
1 Spalat exterior autoturisme 14,59 LEI 12.372 12.839 12.839 13.131 13.131
2 Spalat exterior Jeep/SUV 17,82 LEI 6.486 6.914 6.914 7.271 7.271
Spalat exterior
3 microbuze/utilitare 20,98 LEI 12.588 13.595 13.595 14.015 14.015
4 Spalat interior autoturisme 6,86 LEI 5.817 6.037 6.037 6.174 6.174
5 Spalat interior Jeep/SUV 9,33 LEI 3.396 3.620 3.620 3.807 3.807
Spalat interior
6 microbuze/utilitare 11,8 LEI 7.080 7.646 7.646 7.882 7.882
7 Montat/demontat roata 4,08 LEI 24.317 24.643 24.643 24.970 24.970
Dejantat/jantat anvelopa +
8 etansare 4,66 LEI 27.774 28.146 28.146 28.519 28.519
9 Echilibrat static si dinamic 4,66 LEI 27.774 28.109 28.109 28.445 28.445
10 Pana/Manopera 5,83 LEI 13.992 13.992 13.992 13.992 13.992
11 Verificare presiune + Umflat 1,17 LEI 15.879 16.066 16.066 16.254 16.254
12 Indreptat jante 4,66 LEI 3.467 3.467 3.467 3.467 3.467
Venituri productie proprie – total LEI 160.942 165.076 165.076 167.925 167.925
Total productie vanduta LEI 160.942 165.076 165.076 167.925 167.925
Venituri din vanzari
14 marfuri LEI 4.759 4.759 4.759 4.759 4.759
Venituri din subventii de
exploatare aferente cifrei de
15 afaceri nete LEI
Venituri din subventii
16 pentru investitii LEI 30.832 28.284 26.417 20.994 20.994

Total venituri din exploatare LEI 196.533 198.118 196.251 193.678 193.678

Prognoza cheltuielilor si evolutia capacitatii de productie-varianta cu proiect

36
 Total Total Total Total Total
Nr. Crt. Categoria UM An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

Cheltuieli cu materiile prime si

1 cu materialele consumabile LEI 21.125 21.452 21.452 21.641 21.641

2 Alte cheltuieli materiale LEI 9.013 7.397 5.336 620 365

Alte cheltuieli din afara (cu

3 energia si apa) LEI 18.836 18.958 18.958 19.026 19.026

4 Cheltuieli privind marfurile LEI 3.172 3.172 3.172 3.172 3.172

5 Cheltuieli materiale – total LEI 52.146 50.980 48.919 44.460 44.205

6 Cheltuieli cu personalul angajat LEI 44.640 44.640 44.640 44.640 44.640

Cheltuieli cu asigurarile si
7 protectia sociala LEI 10.267 10.267 10.267 10.267 10.267

Cheltuieli cu personalul –
8 total LEI 54.907 54.907 54.907 54.907 54.907

9 Cheltuieli cu amortizarile LEI 22.890 22.360 22.360 21.653 21.653

10 Alte cheltuieli de exploatare LEI 10.796 10.796 10.796 10.796 10.796

Cheltuieli pentru exploatare -

11 total LEI 140.739 139.043 136.982 131.816 131.561

Flux de lichiditati net al

perioadei (D+P) 52.771 56.456 54.790 56.726 57.845

Disponibil de numerar al
perioadei precedente 1.005 1.005 53.776 110.231 165.021 221.748

Disponibil de numerar la
sfarsitul perioadei (Q+R) 1.005 53.776 110.231 165.021 221.748 279.592

Bibliografie
37
1. Bişa C. (2005) Elaborarea studiilor de fezabilitate şi a planului de afaceri Bucureşti:
Ed.BMT Publishing House
2. Bişa C., Porojan D. (2002) Planul de afaceri: concept, metode, tehnici, proceduri.
Bucureşti: Ed. Irecson
3. Covello, J.A., Hayelgren, J.B. (2006), The Complete Book of Business Plans,
Edi.Sourcebooks.
4. Drăghici C. (2006) Instrumente de planificare şi dezvoltare a întreprinderii. Craiova:
Ed. Sitech
5. Ilieş, L., Crişan, E., Bordean, O. (2006), Managementul firmei. Probleme decizionale
şi planul de afaceri, Cluj Napoca; Ed. Risoprint
6. McKeever M. (2005), How to write a Business Plan, ediţia a 7-a, , Berkeley, California,
USA: Ed. Nolo Press
7. Nicolescu O. , Verboncu I. (2006) Fundamentele managementului organizaţiei.
Bucureşti: Ed. Tribuna Economică
8. Nicolescu O. (2008) Intreprenoriatul şi managementul întreprinderilor mici şi
mijloci. Bucureşti: Ed. Economică
9. Stutely, R. (2007), The Definitive Business Plan. The fast-track to intelligent business
planning for executives and entrepreneurs, 2nd edition. Ed: Prentince Hall.
10. Popescu D., State C. (2014) De la ştiinţa influenţării la arta manipulării. Bucureşti:
Ed. ASE

38