Sunteți pe pagina 1din 11

Schimbările climatice datorate în principal emisiilor de bioxid de carbon

precum şi epuizarea treptata surselor de combustibili fosilpun sectorul


energetic în faţa unor noi provocări, care au determinat Comisia
Europeansformuleze în ianuarie 2007 liniile unei noi politici comunitare în
domeniu. Pentu adaptareala noile realităţi, a fost necesară elaborarea unei
noi strategii energetice a României, bazatăpe securitatea alimentării cu
energie, creşterea competitivităţii economice şi reducerea impactului asupra
mediului, încontextul dezvoltării durabile. Această nouăabordare ia
înconsiderare prevederile existente în Programul de Guvernare pentru
perioada2005-2008, în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013,
în Foaia de parcurs2003-2015, precum şi angajamentele asumate în
negocierile de aderare la UE. Noua strategie energeticănaţionala este
racordatăla strategia energeticăcomunitară
, fiind preluate, elementele esenţiale din documentele relevante ale Uniunii
Europene: Strategia Lisabona, Cartea Verde
pentru o strategie europeanăpentru energie durabila, competitivăşi sigură
, precum şi Noua PoliticăEnergeticăEuropeană. Politica energeticăa
Românieioferăsoluţii eficiente de dezvoltare economică, în condiţiile
creşteriidependenţei de importuri şi întăririi tendinţelor de consolidare a
pieţelor. In acest sens, documentulde Strategie energeticăia în ătoarele
aspecte:
ƒ
Creşterea securităţii energetice a României, prin diversificarea surselor de
aprovizionare cu resurse energetice şi dezvoltarea tranzitului de resurse
energetice prin ţară;
ƒ
Asigurarea dezvoltării durabile a României, inclusiv prin limitarea
impactuluisectorului energetic asupra mediului, conform cerinţelor UE, în
domeniu;
ƒ
Susţinerea competitivităţii economice, prin măsuri vizând obţinerea unei
competiţii reale în sectorul energetic, in condiţiile liberalizării totale a pieţelor
de energie, a transparenţei, a tratamentului nediscriminatoriu ş
i echidistant;
ƒ
Susţinerea politicilor sociale care vizeazăasigurarea accesibilităţii la energie
pentru categoriile sociale cele mai defavorizate, fărăa afecta funcţionarea
pieţei;
ƒ
Stimularea dezvoltării şi îmbunătăţirea funcţionării pieţei energiei şi încadrarea
sa pe piata interna a UE prin cresterea transparentei cadrului institutional
printr-o mai bună supraveghere şi monitorizare a pieţei, în vederea eliminării

distorsiunilor care ar putea afecta concurenţa;


ƒ
Îmbunătăţirea eficienţei energetice peîntregul lanţenergetic, de la producerea
de energie la consum şi promovarea resurselor regenerabile de energie;
ƒ
Satisfacerea clienţilor consumatori, în condiţiile livrării unei energii de calitate
şi la preţuri competitive. Noua Strategie Energeticăa României pleacă
de la realităţile şi tendinţele actuale din sectorul energetic, şi anume:
ƒ
Starea actualăa sectorului energetic;
ƒ
Rezervele şi producţia internăresurse energetice;
ƒ
Intensitatea energeticăăţ: resurse primare, producere, transport, distribuţie,
inclusiv consumatorul final;
ƒ
Nivelul ridicat al poluării generate de sectorul energetic şi necesitatea
încadrarii în limitele negociate cu UE;
ƒ
Lipsa surselor şi rutelor alternative pentru aprovizionareşi petrol din import;
Direcţiile de acţiune ale politicii energetice a României, convergente cuceleale
politicii energetice a Uniunii Europene, sunt:
ƒmenţinerea suveranităţii naionale în probleme legate de
siguranţaenergetică;
ƒ
creşterea siguranţei în alimentarea cu energie;
ƒ
alegerea unui mix de energie echilibrat, cu accent pe
utilizareacărbunelui,energiei nucleare şi resurselor
energeticeregenerabile,inclusiv prin utilizarea potenţialului hidro neexploatat,
care săconfere sectorului energetic competitivitate şi securitate în
aprovizionare;
ƒ
gestionarea eficientăa resurselor energetice primare epuizabile din România
şi menţinerea la un nivel acceptabil, pebaze economice, a importului de
resurse energetice primare;
ƒ
îmbunătăţirea competivităţii pie
ţelor interne de energie electricăşi gaze naturale şi participarea activăla
formarea pieţelor regionale şi la dezvoltarea schimburilor transfrontaliere;
ƒ
îmbunătăţirea eficienţ
energetice, inclusiv pentru asigurarea unei dezvoltări durabile;
asigurarea investiţiilor pentru creşterea capacităţii de inovaţie şi dezvoltare
tehnologică, ca modalitate de susţinere a acţiunilor precedente;
ƒ
realizarea obiectivelor de protecţie a mediului şi reducere a emisiilor de CO
2
;
ƒ
participarea proactivăla eforturile Uniunii Europenede formulare a unei politici
energetice pentru Europa, cu urmărirea şi promovarea intereselor României în
Sud -Estul Europei.

4
Ca urmare a programelor de utilizare eficientăa resurselor energetice
şi energiei, precum şi a restructurării sectoriale, rata anualăa creşterii
consumului de energie primarăva fi jumătate din cea a creşterii economice,
rezultând o decuplare semnificativăa celor doi indicatori.
Dupăanul 2012, exportul de energie electricăva depăşi producţia realizată
prin utilizarea combustibililor lichizi şi gazoşi proveniţi din import.
Balanţa energeticăa
ţării va deveni astfel excedentarăpentru prima datăîn istorie. Statul va p
ăstra pachetul de control asupra principalelor unităţi de producere a energiei
electrice, totalizând o putere instalatăsuficientăpentru a putea asigura
siguranţa energeticăa ţării. Se va analiza integrarea acestor producători cu
societăţi de distribuţie aflate în proprietatea statului, rezultând
companiiputernice la nivel regional. In perioada 2007-2020, cele mai
importante obiective care trebuie realizate, în conformitate cu prezentul
document de strategie energetică
, sunt:
Securitatea aprovizionării cu energie
•Se va menţine un echilibru între importul deresurse energetice primare şi
utilizarea raţionalăşi eficientăa rezervelor naţionale pe baze economice
şi comerciale
;
ƒ
Se va diversifica şi consolida, în cadrul stabilit la nivel european, a relaţiilor de
colaborare cu ările producătoare de hidrocarburi, precum şi cu cele de tranzit;
ƒ
Se vor diversifica sursele de aprovizionare cu materii prime şi se vor dezvolta
rutele de transport al acestora (proiectul Nabucco şi conducta de
petrolConstanţa-Trieste);
Se va urmări incheierea de contracte pe termen lung pentru gaze naturale din
import pentru a diminua riscurile de întrerupere a furnizării, cu respectarea
regulilor concurenţiale;
ƒ
Se va urmări încheierea de contracte pe termen lung pentru furnizorii interni
de cărbune care săle asigure acces la pieţele financiare, cu respectarea
regulilor concurenţiale;
ƒ
Creşterea investiţiilor în domeniul extracţiei de cărbune şi de minereu
deuraniu, în modernizarea şi reabilitarea echipamentelor, în continuarea sus
ţinerii producţiei de huilăşi de minereu de uraniu prin ajutor de stat,
înconformitate cu reglementările UE, în intensificarea cercetării geologice şi
punerea în exploatare a noi zăcăminte, în închiderea minelor cu activitate
oprită, dezvoltarea şi reabilitarea distribuţiei de produse petroliere şi în
îmbunatăţirea sectorului de prelucrare-rafinare a produselor petroliere.
Valoarea estimatăa investiţiilor în domeniul petrolier, pentru perioada
analizată, este de 2,2 mld. Euro.
ƒ
Creşterea investiţiilor în domeniul exploatării rezervelor de gaze naturale, în
dezvoltarea, reabilitarea şi dispecerizarea conductelor de gaze naturale, în
creşterea capacităţiide înmagazinare a gazelor naturale. Valoarea
estimatăinvestiţiilor în domeniul gazelor naturale, pentru perioada analizată,
este de 1,527 mld. Euro;
ƒ
In domeniul producerii de energie electricăva urma un proces de
restructurareşi înnoire a capacităţilor energetice, prinreabilitarea unităţilor
existente viabile, închiderea unităţilor neviabile şi construcţia de noi unităţi de
producere. Efortul investiţional va fi susţinut în principal prin privatizare
şiinvestiţii private, cu o valoare estimată, pentru perioada analizată, de 12,7
mld. Euro. Statul va păstra pachetul de control asupra principalelor unităţi de
producere a energiei electrice, totalizând o putere instalatăsuficientăpentru a
putea asigura siguranţa energeticăa ţării. Se va analiza integrarea acestor
producători cu societăţi de distribuţie aflate în proprietatea statului, rezultând
companii puternice la nivel regional;
ƒ
Va continua procesul dedezvoltare, modernizare şi retehnologizare a re
ţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice. Valoarea estimatăa
investiţiialoarea estimata investiţiilor din acest domeniu este de 5,4 mld. Euro.

ƒ
Vor continua programele de dezvoltare, modernizare şi retenologizare a reţ
elelor de transport şi distribuţie de energie termică, de dezvoltare,
modernizare şi retehnologizare a unităţilor de producţie a energiei electrice şi
termice în cogenerare.Valoarea estimatăa investiţiilor în domeniul energiei
termice, pentru perioada analizată, este de 2,7 mld. Euro
Vor fi abordate, în comun cu statele me
mbre ale UE, problemele referitoare la
protecţia infrastructurii critice din sistemul energetic în lupta împotriva
terorismului.
Dezvoltare durabilă
•Va continua promovareaproducerii energiei pe bazăde resurse regenerabile,
astfel încât consumul de energie electricărealizat din resurse regenerabile de
energie electricăsa reprezinte 33% din consumul intern brut de energie
electricăal anului 2010, 35% în anul 2015 şi 38 % în anul 2020. Din consumul
intern brut de energie, 11% va fi asiguratdin surse regenerabile în anul 2010.
In anul 2010 se va îndeplini ţinta naţionalăstabilităprivind utilizarea surselor
regenerabile de energie în producţia de energie electrică
. Ritmul de utilizare a surselor regenerabile va continua săcreascăş
dupăanul 2010, astfel încât producţia de energie electricădin aceste surs
e în anul 2015 săreprezinte 35 % din consumul intern brut de energie
electrică, iar în anul 2020 săreprezinte 38 %.
ƒ
Se vor stimula investiţiile în îmbunătăţirea eficienţei energetice pe întregul lanţ
: resurse-producţie-transport-distribuţie-consum;
ƒ
Se va promova utilizarea biocombustibililor lichizi, biogazului şi a energiei
geotermale;
ƒ
Va fi susţinutăactivitatea de cercetare-dezvoltare şi diseminare a rezultatelor
cercetării aplicate;
ƒ
Se vor lua măsuri pentru reducerea impactului negativ al sectorului energetic
asupra mediului înconjurător, prin reabilitarea suprafeţelor şi refacerea
mediului natural afectat de activităţile generate în sectorul energetic, prin
promovarea realizării de proiecte “Green Field”, prin realizarea investiţiilor
prognozate in protecţia mediului în Instalaţiile Mari de Ardere din sectorul
energetic, prin implementarea mecanismuluide tranzacţionare a permiselor de
emisii de gaze cu efect de seră, prin realizarea managementului depozitării în
siguranţăa deşeurilor radioactive, inclusiv constituirea resurselor financiare
necesare pentru depozitarea finalăşi dezafectarea unitătilor nuclearoelectrice,
prin realizarea de noi capacităţi de producţie, utilizând tehnologii curate de
ardere a combustibililor fosili;
ƒ
Va continua programul naţional de electrificări;
ƒ
Se vor lua măsuri pentru reducerea impactului social asupra consumatorilor
de energie, defavorizati.

7
Competitivitate
ƒ
Se vor dezvolta şi perfecţiona mecanismele pieţelor concurenţiale pentru
energie electrică, gaze naturale, petrol, uraniu, certificate verzi, certificate de
emisii a gazelor cu efect de serăşi servicii energetice;
ƒ
Se vor extinde activităţile operatorului pieţei angro de energie electrică
din România la nivel regional, şi se va intensifica participarea activă
la realizarea pieţei regionale de energie şi a pieţei unice europene;
ƒ
Se va liberaliza tranzitul de energie, în condiţii tehnice controlate de siguranţă
în alimentare şi se va asigura accesul permanent şi nediscriminatoriu la
reţelele de transport şi la interconexiunile internaţionale; va creşte capacitatea
de interconexiune de la circa 10 % în prezent, la 15-20 % la orizontul anului
2020;
ƒ
Va continua procesul de restructurare, creştere a profitabilităţii şi privatizării în
sectorul energetic (privatizarea se va realiza atât cu investitori strategici, cât ş
i prin listarea pe piaţa de capital);
ƒ
Va continua procesul de restructurare pentru sectorul de lignit, în vederea
creşterii profitabilităţii şaccesului pe piaţa de capital;
ƒ
Se va menţine accesul la rezervele de huilă, în vederea asigurării securităţii
energetice, în condiţii economice adecvate.
Măsurile pe termen scurt, prevăzute a fi realizate în următoarea perioadă, se
referăla structura corporativăa producătorilor de energie cu capital social
destat. Aceste măsuri prevăd continuarea privatizării complexurilor
energetice, eficientizarea şi privatizarea unor grupuri energetice din cadrul SC
Termoelectrica SA, eficientizarea SC Electrocentrale Deva SA, SC
Electrocentrale, continuarea privatizării microhidrocentralelor, pregătirea list
ării la Bursăa SC Hidroelectrica SA şi SN Nuclearelectrica SA, realizarea
denoi investiţii in sectorul energetic, ca: centrala cu acumulare şi pompaj Tarni
ţa Lăpuşteşti, centralele hidroelelectrice Islaz, Măcin şi centralele de pe râul
Tisa, centrale pe combustibili solizi, centrale care utilizeazăsurseregenerabile,
etc.
Pentru buna funcţionare a sectorului energetic şi dezvoltarea acestuiaconform
prevederilor prezentei strategii, este necesarăcrearea unui climat stabil şi
predictibil

Strategia Energetică Naţională:Sectorul


energetic românesc are nevoie de investiţii de
100 miliarde euro, în 2015-2035
05 dec, 2014 | ECONOMICA.net

Investiţiile necesare în sectorul energetic românesc pentru perioada 2015-2035 se cifrează la


aproximativ 100 miliarde de euro, se arată în Strategia Energetică Naţională /SEN/ pentru
perioada 2015-2035, lansată, vineri seară, în dezbatere publică de către Departamentul pentru
Energie.

2 0

Strategia Energeitcă Naţională

'Pentru a atrage noi investiţii în sectorul energetic, România trebuie să asigure existenţa unei
pieţe stabile, previzibile şi transparente, prin strategii şi politici publice şi înlăturarea unor 80 de
potenţiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiţii în sectorul
energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro. Acest
context face necesară dezvoltarea unei politici prioritare de stimulare a investiţiilor în domeniul
energetic, politici ce ar putea facilita implementarea unor măsuri specifice. Transformarea
sectorului energetic trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative, în
principal, în eficienţa energetică, noi capacităţi energetice de producţie, transport şi distribuţie,
precum şi în retehnologizarea şi creşterea gradului de eficienţă a celor 79 existente.
Implementarea acestor investiţii este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către
autorităţile statului şi companiile energetice din România', se notează în document.
Potrivit sursei citate, în mod specific, sunt considerate obiective investiţionale necesare sau
strategice dezvoltarea Unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă (în prezent în stadiul negocierilor
pentru participare China General Nuclear Power Corporation), dezvoltarea centralei
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarniţa - Lapuşteşti, dezvoltarea infrastructurii smart
metering şi smart grid, respectiv dezvoltarea sau extinderea capacităţilor de interconexiune şi
facilitarea exportului/importului pentru exploatarea avantajului preţurilor mai mari ale energiei
electrice de pe alte pieţe.

În plus, se are în vedere exploatarea zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră, investiţiile
realizate în vederea conformării la cerinţele de mediu ale Uniunii Europene /UE/ şi modernizarea
centralelor pe cărbune.

Departamentul pentru Energie a lansat, vineri seară, o nouă dezbatere publică pe marginea
Strategiei Energetice Naţionale pentru perioada 2015-2035. Documentul supus dezbaterii
reprezintă analiza sistemului energetic naţional şi a angajamentelor asumate de România, ca stat
membru al Uniunii Europene, fiind elaborat de către Departamentul pentru Energie, cu
participarea şi consultarea mai multor specialişti din mediul academic, mediul de afaceri, precum
şi din societatea civilă.

Noua consultare publică este deschisă până la data de 10 ianuarie 2015, termenul pentru
finalizarea revizuirii strategiei energetice a României fiind luna mai 2015.

În prezent, România are o strategie energetică naţională, adoptată în 2007, şi care este valabilă
până în anul 2020.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita
a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o
încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/strategia-energetica-
nationala-sectorul-energetic-romanesc-are-nevoie-de-investitii-de-100-miliarde-euro-in-
perioada-2015-20_92762.html#ixzz3XebgZIa0

Obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentarii cu energie, mentinerea unui pret
suportabil la consumatorii finali si protectia mediului, iar necesarul de investitii in sector se
ridica la 100 miliarde euro pana in 2035, potrivit unui document elaborat de Departamentul
pentru Energie.

P+1+M, 180 m.p. utili, 250 m.p. teren, 75.000 Euro cu TVA 5% inclus

"Pentru a atrage noi investitii in sectorul energetic, Romania trebuie sa asigure existenta unei
piete stabile, previzibile si transparente, prin strategii si politici publice si inlaturarea unor
potentiale bariere in atragerea investitorilor. Consideram ca necesarul de investitii in sectorul
energetic romanesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro", se
arata in proiectul de strategie energetica pus in dezbatere publica de Departamentul pentru
Energie, potrivit Mediafax.

Documentul prezinta starea actuala a sistemului energetic national, obictivele propuse pentru
perioada 2015-2035 si angajamentele asumate de Romania fata de Comisia Europeana. In
sectorul gazelor, proiectul mentioneaza ca Romania dispune de cele mai mari rezerve de gaze
naturale din Europa Centrala si de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi
si cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al Romaniei este de circa 14
miliarde metri cubi, iar productia nationala este de 11 miliarde metri cubi.

La o productie medie anuala de 11 miliarde de metri cubi si in conditiile unui declin anual
constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rata de inlocuire a rezervelor
de gaze naturale de 80%, se poate aprecia ca rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza
intr-o perioada de aproximativ 14 ani.

De asemenea, Romania dispune de rezerve sigure de titei de 60 milioane de tone, precum si de


rezerve geologice de 2 miliarde de tone. Marea majoritate a resurselor geologice si a rezervelor
sigure identificate pana in prezent este localizata onshore si doar 4% in zona platformei
continentale a Marii Negre. La productia medie anuala din ultimii ani (4,2 milioane tone) si in
conditiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% si o rata de inlocuire de 5%
pentru rezervele de titei si condensat, se poate aprecia ca rezervele actuale de titei ale Romaniei
s-ar putea epuiza intr-o perioada de aproximativ 23 de ani.

"Pe termen scurt si mediu, rezervele sigure de titei se pot majora prin implementarea unor noi
tehnologii care sa conduca la cresterea gradului de recuperare in zacamintele existente, iar, pe
termen mediu si lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adancime
(sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicata in domeniul onshore si a zonelor offshore din
Marea Neagra, indeosebi a zonei de apa adanca", se spune in proiect. Sectorul productiei de
electricitate inregistreaza un excedent de capacitati, pe fondul crizei financiare si a contractarii
economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unitatile pe carbune.

Cele mai multe surse de productie a electricitatii si-au depasit durata tehnica
de viata

"Transformarea sectorului energetic trebuie sa fie sustinuta in deceniul urmator prin investitii
semnificative, in principal, in eficienta energetica, noi capacitati energetice de productie,
transport si distributie, precum si in retehnologizarea si cresterea gradului de eficienta a celor
existente. Implementarea acestor investitii este necesar a fi abordata in mod corespunzator de
catre autoritatile statului si companiile energetice din Romania", potrivit proiectului de strategie.
Citeste si:

 Consiliul Concurentei: Companiile din energia regenerabila sunt ,,rasfatate" de stat


 Investitie de 65 mil. euro intr-o centrala termica la Suceava
 Solutiile francezilor pentru relansarea sectorului energetic romanesc

Chiar daca Romania dispune de mai multe surse de productie a electricitatii, cele mai multe
dintre acestea si-au depasit durata tehnica de viata, fiind neeconomice si poluante. Aproximativ
30% din capacitatile de productie au depasit durata de 40 de ani de functionare, iar 25% au deja
de 30 de ani. In proiectul de strategie se mai arata ca aproximativ 80% din grupurile
termoenergetice au fost instalate in perioada 1970-1980 si au depasit durata de viata normata.
Majoritatea capacitatilor sunt supradimensionate si in proportie de 80% sunt utilizate exclusiv
pentru termoficare urbana.

Proiectul de strategie precizeaza ca dupa 2015 Romania va avea deficit de capacitati de productie
a electricitatii, care se va accentua dupa 2020-2025, in conditiile in care Uniunea Europeana
insista pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi
unitati de productie. "Se pune problema necesitatii implementarii unor mecanisme suport care sa
faciliteze realizarea investitiilor mari de infrastructura energetica, bazate pe principiile pietei
libere de energie si cu respectarea reglementarilor europene privind transparenta, competitia si
ajutorul de stat. Securizarea va putea fi realizata atat prin mecanisme fiscale, cat si cu ajutorul
unor instrumente comerciale care sa permita, in principal, predictibilitatea recuperarii investitiei
pentru investitorii in capacitati de producere a energiei prin tehnologii cu emisii reduse de
carbon", potrivit documentului citat.

In 5 ani ar urma sa fie reabilitate hidrocentrale de 2.400 MW

Totodata, pana in 2020 ar urma sa fie reabilitate si modernizate hidrocentrale de 2.400 MW,
aproape jumatate din capacitatea totala a companiei de stat Hidroelectrica. Alte planuri de
dezvoltare a capacitatilor hidroelectrice pana in anul 2025 includ constructia hidrocentralei 1.000
MW de la Tarnita-Lapustesti, judetul Cluj, si constructia a patru grupuri cu o putere instalata
totala de 32,9 MW la varsarea Oltului in Dunare.

La fel ca precedentele proiecte de strategie, noul document mentioneaza ca printre obiectivele de


investitii "considerate necesare sau strategice" se numara dezvoltarea reactoarelor nucleare 3 si 4
ale centralei din Cernavoda, dezvoltarea infrastructurii smart metering si smart grid, precum si
modernizarea centralelor pe carbune. Proiectul precizeaza ca necesarul de combustibil nuclear
pentru reactoarele 1 si 2, de aproximativ 200 tone de echivalent uraniu anual, este asigurat din
productia interna, dar pentru functionarea unitatilor 3 si 4 resursele interne sunt insuficiente,
fiind luata in calacul varianta importului de octoxid de uraniu, care poate fi procesat intern.

Alte proiecte sunt dezvoltarea sau extinderea capacitatilor de interconexiune si facilitarea


exportului/ importului de electricitate, exploatarea zacamintelor de gaze naturale din Marea
Neagra si marirea capacitatii de extractie a depozitelor de inmagazinare, dar si investitiile in
vederea conformarii la cerintele de mediu ale UE. Proiectul de strategie mentioneaza ca
principalele bariere care au descurajat investitorii includ, printre altele, instabilitatea cadrului de
reglementare in sectorul energetic si in sistemul fiscal, taxa pe constructii speciale, introdusa de
Guvern in acest an, lipsa politicilor publice si nerespectarea celor existente, inclusiv in privinta
"numeroaselor" amanari ale noilor investitii.

"Impactul negativ al acestora se reflecta prin reducerea gradului de incredere in stabilitatea si


predictibilitatea sectorului energetic, reducerea investitiilor, cresterea asteptarilor de remunerare
sau reprezentari si garantii suplimentare solicitate de investitori ca raspuns la riscul suplimentar
asumat de acestia, cu efecte directe si asupra economiei si mediului de afaceri din Romania", se
mai spune in document.

Citeste mai mult: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/176505/investitiile-necesare-in-energie-


100-mld-euro-in-20-de-ani.html#ixzz3XecTLbQz
Follow us: @WallStreetRo on Twitter | WallStreetRo on Facebook