Sunteți pe pagina 1din 67

ARSURI SI DEGERATURI

DEFINITIE:

 Arsura este un traumatism determinat


de actiunea unor variati agenti fizici
sau chimici asupra organismului care
au ca rezultat comun necroza
tegumentara (plaga arsa) si
consecutiv acesteia o multitudine de
afectari sistemice.
ETIOLOGIE:
 ARSURI TERMICE
◦ Lichid fierbinte, vapori fierbinti
◦ Flacara/explozie
◦ Contact/abraziune
 ARSURI ELECTRICE
◦ Electrocutii
◦ Arsuri prin flama electrica
 ARSURI CHIMICE
 IRADIERI (ARSURI RADICE)
Arsurile cailor aeriene
Plaga arsa:

 Tegumentul este cel mai mare organ


al corpului, reprezentand 12-15 % din
greutatea corporala
 Plaga arsa este caracterizata de 2
marimi:
◦ SUPRAFATA
◦ PROFUNZIMEA
SUPRAFATA ARSA:
 Se evalueaza prin 2 metode:

Regula cifrei 9:
 Capul si gatul: 9 %
 Fiecare membru superior 9 %
 Torace si abdomen anteior 18 %
 Torace si abdomen posterior 18 %
 Fiecare membru inferior 18 %
 Perineul 1 %
 Regula palmei pacientului:

◦ Fiecare palma a pacientului (nu a


medicului) reprezinta 1-1,25 % din
suprafata corporala.
PROFUNZIMEA ARSURII

Invelisul tegumentar are 3 straturi:

EPIDERMUL

DERMUL

HIPODERMUL
Arsura de gradul I (I)

 Zona de necroza este situata strict


intraepidermic, superficial
 Clinic: eritem, edem, senzatie de
usturime moderata pana la foarte
intensa, senzatie de caldura locala.
 Evolutie spontana catre vindecare,
fara sechele.
 Tratament local
Arsura de gradul IIa (II)

 Leziunea de necroza este


intraepidermica, insa respecta
membrana bazala.
 Leziunea este mai profunda ca in
cazul celei de gradul I, din acest motiv
reactia inflamatorie este mai intensa.
Apare flictena cu continut clar.
 Flictene cu continut clar
 Eritem si edem peri si sublezional
 Durere intensa
 Evolutie in cazul unui tratament corect
cu vindecare necicatriceala cu
restitutio ad integrum
 Prin neglijare sau maltratare se poate
aprofunda
 Tratament in urgenta: racirea zonei
afectate sub jet de apa
 Toaleta locala cu Betadin
 Evacuarea flictenei
 Rapel ATPA
 Refacerea pansamentului si
reevlauare la 24-28 ore
 Vindecare in 7-14 zile
Arsura de gradul IIb (III)

 Leziunea de necroza ajunge in derm


 Cu toate acestea partile profunde ale
papilelor dermice, foliculii pilosi,
glandele sudoripare raman viabile
 Vindecarea este cicatriceala
 Evolutia arsurii de gradul IIb se face in
doua etape:
◦ DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a
zonei de necroza si delimitarea tesutului
ramas viabil
◦ EPITELIZAREA, refacerea epidermului
din resturile epiteliale ramase precum si
din marginile plagii
Cu cat resturile epiteliale sunt mai multe cu
atat vindecarea este mai rapida si mai
buna calitativ, insa cicatriceala
 Tratamentul initial vizeaza:
◦ accelerarea detersiei aplicarea de
Sufadiazina argentica – Dermazin
◦ apoi asistarea epitelizarii

 Vindecarea se poate obtine dupa un


interval de 7-14 zile, prin epitelizare
atat din marginile cat si din
profunzimea plagii.
Arsura de gradul III (IV)
 Leziunea de necroza cuprinde
epidermul si toate resursele epiteliale
ale dermului (glandele sudoripare si
foliculii pilosi).

 Vindecarea este intens cicatriceala.

 Nemaiexistand rezerve epiteliale,


refacerea epidemului se face numai
din marginile plagii, prin alunecarea
 Evolutia arsurii de gradul III se face in
doua etape:
◦ DETERSIA, cuprinde faza de eliminare a
zonei de necroza si delimitarea tesutului
ramas viabil.
◦ GRANULAREA, care consta in
proliferarea tesutului conjunctiv viabil
restant, impreuna cu vase de
neoformatie. Acoperirea epiteliala nu este
posibila deoarece nu mai exista resurse
restante la nivelul dermului – nu exista
faza de epitelizare.
Epitelizarea din marginile plagii este uneori
posibila
 Detersia pe cai naturale ca in cazul
arsurii de gradul IIb este posibila
uneori. In cazul in care detersia se
face pe cai naturale se utilizeaza de
asemenea Dermazinul.

 Detersia se realizeaza modern prin


chirurgicalizare precoce (EXCIZIE
GREFARE PRECOCE)
 Pentru vindecarea plagii arse de
gradul III (IV) este absolut necesar
aportul tegumentar.

 Acesta se realizeaza standard prin


grefa de piele libera despicata
(eventual si expandata).

 Pentru anumite situatii sunt necesare


alte procedee de acoperire.
PROGNOSTIC:
 Scorul ABSI (Abbreviated Burn Severity
Index):
◦ Sex: F1, M0
◦ Varsta: 1-20=1; 21-40=2; 41-60=3; 61-80=4;
5
◦ Arsuri ale cailor respiratorii =1
◦ Arsuri III = 1
◦ Suprafata arsa: 1 p pentru fiecare 10 %

◦ La scorul de 5-6 aparpar decesele, la scorul


de 8-9 decesele ajung la 50 %, la peste 11
supravietuirea este exceptionala
PERIOADELE DE EVOLUTIE IN
ARSURI:
 Perioada de urgenta: 3-5 zile de la
accident; riscul de soc, dezechilibre
majore care trebuie corectate
 Perioada acuta: ziua 3-5 pana la
vindecarea tegumentara; perioada
chirurgicala, care urmareste obtinerea
acoperirii tegumentare
 Peioada de reabilitare: de la
vindecarea tegumentara pana la
obtinerea unui rezultat definitiv
acceptabil.
Boala arsului
(Reactiile Sistemice Postarsura)
 Initial exista un soc postarsura
determinat in principal de hipovolemie
 Ulterior aceasta este completata de
anemie, hipoxemie, scaderea
eficientei pompei miocardice, etc
 Ca urmare a scaderii perfuziei tisulare
si a angrenarii dupa o perioada de
timp a sepsisului apare MSOF, ca o
etapa evolutiva nefasta
 In cadrul MSOF orice complicatie pe
orice sistem si organ este posibila.

 Extrem de important in boala arsilor


este ca acest lant nefast de
evenimente sa nu se amorseze.
Tratamentul corect si sustinut este de
multe ori salvator. Aparitia MSOF
indica un prognostic sumbru la
bolnavul ars.

 Foarte importanta este NUTRITIA


REANIMAREA ELECTROLITICA
 Bolnavul ars este un bolnav socat,
care are un necesar impresionant de
lichide
 Plaga arsa extrage din patul circulator
lichidele . Pe de alta parte, in zona
celulara cu metabolismul perturbat
situata langa zona arsa se constituie
un asa-zis sector al III-lea care
sechestreaza si el un important volum
de lichide
 Arsurile necesita volume mari de
lichide pentru compensare pierderilor
 Volumul perfuzat se ajusteaza, pentru
obtinerea unei diureze de 0,5-1
ml/kgc/h.

 Exista numeroase formule din care


amintim:

 Parkland: Ringer Lactat 4 ml/kgc/%SA


 Brooke modificat: RL 2 ml/kgc/%SA
Tipuri de arsuri care necesita
ingrijire de specialitate
intotdeauna:
 Arsurile cu scor ABSI peste 6
 Arsurile la gravide
 Arsurile la copii si varstnici
 Arsurile mainilor si fetei
 Arsurile prin explozie
 Electrocutiile/arsurile prin flama
electrica
 Arsurile chimice
 Arsurile circulare ale membrelor
Sechelele postcombustionale
 Apar prin vindecarea cicatriceala, in
cazul arsurilor mai profunde de gradul IIb

 Principala preventie o constituie


tratamentul corect, iar in cazul arsurilor
de gradul III tratamentul prin excizie
grefare precoce.

 De asemenea zonele grefate in cazul


copiilor devin insuficiente in timpul
cresterii.
 In cazul arsurilor severe de un
complex terapeutic: pozitionare
corecta, grefare in exces, imobilizarea
in pozitie functionala, fizioterapie,
mobilizare.

 In cazul in care aceste procedee sunt


neglijate retractia cicatriceala poate
apare in cateva zile.

 Din aceste motive procedeele


fizioterapice sunt atat de importante.
 In cazul in care sechelele
postcombustionale au aparut,
procedeele reconstructive sunt
singurele posibile.
 Primul obiectiv al acestor interventii
este excizia tesuturilor cicatriceala,
urmata de:
◦ Sutura directa
◦ Redistribuirea tesutului prin plasii in “Z”
◦ Grefarea defectului restant
◦ Acoperirea cu lambouri cutanate, locale
sau la distanta
◦ Acoperirea cu lambouri locale obtinute
Arsura termica
 Este cea mai frecventa arsura, fiind si
modelul pentru care s-a exemplificat
clinica si tratamentul.

 Modul in care se face trasferul termic


este extrem de variat. Atentie, arsura
prin flama electrica este tot o arsura
termica, nu o electrocutie propriu-zisa.
Classification of Burns Based on Depth Characteristics
Classification Cause Appearance Sensation Healing time Scarring

Ultraviolet
Dry and red;
light,very short
Superficial burn blanches Painful 3 to 6 days None
flash (flame
with pressure
exposure)
Blisters;
Unusual;
Superficial Scald (spill or moist,red and
Painful to air and potential
partial splash),short weeping; 7 to 20 days
temperature pigmentary
thickness burn flash blanches with
changes
pressure

Blisters (easily
unroofed); wet or
waxy dry;
Severe
Scald (spill), variable color
Deep partial Perceptive of More than 21 (hypertrophic)
flame, oil, (patchy to
thickness burn pressure only days risk of
grease cheesy white to
contracture
red); does not
blanch with
pressure

Scald Waxy white to


Never (if the
(immersion), leathery gray to
burn affects Very severe risk
flame, steam, charred and
Deep pressure more than 2 of
Full thickness oil, grease, black; dry and
only percent of the contrac ture
chemical, high- inelastic;does
total surface
voltage not blanch with
area of the body)
electricity pressure
American Burn Association’s Grading System for Burn ition of Patients

Type of burn Minor Moderate Major


>20 percent TBSA
burn
in adult
>10 percent TBSA
10 to 20 percent
burn in
TBSA burn in adult 5
young or old
to 10 percent TBSA
>5 percent full-
burn in young or old
thickness
2 to 5 percent full-
<10 percent TBSA burn
thickness burn High-
burn in adult <5 High-voltage burn
voltage injury
percent TBSA burn in Known inhalation
Criteria: Suspected inhalation
young or old <2 injury
injury Circumferential
percent full thickness Any significant burn
burn Concomitant
burn to
medical problem
face, eyes, ears,
predisposing the
genitalia
patient to infection
or joints
(e.g., diabetes, sickle
Significant
cell disease)
associated
injuries (e.g.,
fracture, other major
trauma)
Outpatient Referral to burn
Disposition: Hospital admission
management center
Zona donoare

La prezentare

Rezultat final
Arsura chimica
 Leziunea la nivelul tesuturilor se
produce prin actiunea directa
citotoxica a substantei vulnerante, cat
si prin caldura degajata de reactia
acesteia cu tesuturile

 Substanta toxica se infiltreaza in


tesuturi si poate leza in continuare
chiar cand agentul vulnerat pare sa fi
fost indepartat
 Arsurile chimice necesita la inceput
indepartarea mecanica a agentului
vulnerant, iar apoi spalarea cu apa din
abundenta, daca acest lucru este
posibil.

 De obicei arsurile chimice sunt


profunde, si necesita intotdeauna
ingrijire de specialitate.
Arsura chimica Arsura prin flacara
Electrocutiile:
 Presupun pasajul curentului electric
prin corpul uman

 Electrocutatul este un politraumatizat.

 Timp de 24-72 de ore poate apare, in


afara de complicatiile comune ale
arsurilor, tulburari grave de ritm
cardiac, motiv pentru care este
necesara supravegherea.
 In electrocutii apar distrugeri masive
tisulare, motiv pentru care interventia
chirurgicala este indicata cu maxima
urgenta, pentru excizia zonelor de
necroza de coagulare, pentru
refacerea fluxului sangvin si pentru a
opri degradarea tisulara.
 Dupa obtinerea demarcarii zonelor de
necroza se opteaza pentru divese
procedee de acoperire a defectelor
restante.
DEGERATURILE

Degeraturile reprezinta leziunile tisulare


produse prin expunerea la temperaturi
scazute (formal sub 2 grade C):
•Degeraturile de gradul I: eritem, edem,
deficit senzitiv
•Degeraturile de gradul II: eritem, edem,
flictene cu continut clar
•Degeraturile de gradul III: flictene cu
continut clar, evolueaza catre
escarificare