Promovarea sanatatii si prevenirea

imbolnavirii
Promovarea sănătăii este definită ca fiind stiinta si arta de a
ajuta oamenii sa ajungă la o stare optima de sănătate prin creterea
constientizării,adoptarea de schimbari benefice în stilul de viată si în
mediul de viată.

Sedentarismul: se admite ca lipsa activităţii fizice si a miscării.

Stilul de viata sedentar este un mod de viata in care o persoana

nu se angajeaza in suficiente activitati fizice care ar face parte dintr-
un stil de viata sanatos. Acesta este caracterizat de perioade
prelungite de repaus, indiferent ca este vorba despre vizionarea unor
emisiuni, tv,computer sau orice altceva. Oamenii care au un stil de
viata sedentar, nu acorda aproape deloc importanta activitatii fizice.

Potrivit unui studiu recent, stilul de viata sedentar este mult mai
periculos pentru sanatate chiar decat fumatul.Efecte asupra
sanatatii.De-a lungul timpului s-au finalizat mai multe cercetari cu
privire la stilul de viata sedentar al unei persoane.Concluziile acestor
cercetari ar fi urmatoarele:

 Obezitatea- este principalul efect al unui stil de viata sedentar.

Pentru ca se consuma multe calorii care nu se ard, acestea
sunt depozitate in organism sub forma grasimii in exces. Iar
acesta este doar inceputul problemelor.
 Risc crescut de boli de inima- inima trebuie sa fie irigata
corespunzator de fazele sanguine (arterele coronare), pentru
ca aceasta sa functioneze normal. Un stil de viata sedentar
incetineste circulatia sangelui si vasele de sange devin rigide si
se pot bloca. In cazurile grave, acest lucru conduce la
ateroscleroza si stop cardiac. Potrivit unui studiu, lipsa de
1
 activitate fizica la varsta de mijloc creste riscul decesului de
boli cardiovasculare cu 52% la barbati si 28% la femei.

Efectul poate fi anulat însă prin activitate fizică moderată,

efectuată pentr-un interval scurt de timp. Concluziile cercetătorilor
arată că persoanele care fac plimbări ușoare, de cinci minute,pentru
fiecare oră petrecută stând jos, pot inversa astfel daunele produse
asupra arterelor picioarelor.

 Risc crescut de diabet zaharat- exercitiile fizice regulate

contribuie la reglarea nivelului de glucoza din sange. Conform
cercetarilor, exercitiile fizice intensive pot imbunatati
semnificativ capacitatea organismului de a controla cantitatea
de zahar din sange. Lipsa activitatii fizice,duce la cresterea
volumului de glucoza, functia pancreasului (care secreta
insulina) fiind suprasolicitata. Aceste lucruri cresc sansele de
instalare a diabetului de tip 2.
 Risc crescut de cancer- lipsa activitatii fizice creste,riscul
dezvoltarii anumitor tipuri de cancer: cancerul de san,
cancerul de colon, dar si alte tumori maligne. Riscul de a
deceda de cancer,este in acest caz de 45% la barbati si 28% la
femei.
 Risc crescut de osteoporoza- inactivitatea prelungita poate
duce la scaderea densitatii osoase. Membrele vor avea
dificultati in a sustine si sprijini structura corpului. Artrita si
osteoporoza, caracterizate prin fragilitatea oaselor sunt
favorizate de un stil de viata sedentar.
 Scaderea tonusului muscular.
 Tulburari de somn- stilul de viata sedentar nu tensioneaza in
nici un fel organismul, iar acesta nu va simti prea des nevoia
de odihna. Astfel vor aparea insomniile, in cazurile grave.

2
  dureri de cap- cercetatorii au constatat ca persoanele care nu
au facut exercitii fizice sunt predispuse cu pana la 14% la
dezvoltarea durerilor de cap, de tipul migrenei, fata de cele
care fac exercitii fizice in mod constant.
 Accelerarea procesului de imbatranire.

O treime din copiii din intreaga lume sunt

sedentari.Coordonatorul unui studio despre sedentarism, Regina
Guthold, a aratat ca, in general, copiii nu fac suficienta miscare,
indiferent daca locuiesc in state dezvoltate sau nu. “In ceea ce
priveste activitatea fizica, nu am gasit diferente semnificative intre
statele bogate si cele sarace”, a declarat Regina Guthold. “Copilaria
intr -o tara saraca nu inseamna neaparat ca micutii au mai
multa activitate fizica”.

La cercetare au participat 72.845 de copii din Europa, Asia,

America de Nord, America de Sud si Orientul Mijlociu, monitorizati in
perioada 2003 –2007. Realizatorii studiului considera“adecvat” ca
tinerii de aceasta varsta sa faca cel putin o ora de exercitii fizice pe zi,
cinci zile pe saptamana. Copiii care petrec trei sau mai multe ore pe zi
uitandu-se la televizor sau stand in fata calculatorului, in afara orelor
de scoala sau a perioadei dedicate temelor, au fost considerati
sedentari.Pentru a preveni sedentarismul este indicat un stil de viata
rational, bazat pe o alimentatie echilibrata, in care sa predomine
consumul de cereale integrale, seminte, fructe si legume proaspete,
impreuna cu practicarea exercitiilor fizice in aer curat.

Pe locul 3 în Europa conform unor studii, România este pe locul

al treilea în Europa în privinţa obezităţii la femei şi pe locul al patrulea
la bărbaţi.

3
 Obezitatea este cauzată, în principal, de comportamentul
alimentar. Tendinţa de a sări peste micul dejun şi sedentarismul sunt
alţi doi dintre factorii favorizanţi pentru problemele de greutate.

Sedentarismul face peste şapte milioane de victime anual.

Cercetătorii spun că o alimentaţie necorespunzătoare şi lipsa de
mişcare au dus la creşterea cazurilor de boli de inimă: peste şapte
milioane de oameni mor în fiecare an din cauza sedentarismului.

Multiple studii au demonstrat că indivizii își pun viața în pericol din

cauza stilului de viață inactiv,lucru care întărește importanța
practicării exercițiilor fizice zilnic. Sedentarismul a fost asociat
anterior cu o serie de afecțiuni cronice, precum boala Alzheimer
sau cancerul de plămâni, colon și endometrial. Un experiment a
arătat că lipsa activității fizice produce modificări la nivelul creierului,
care afectează sănătatea inimii, iar alți experți au ajuns la concluzia
ca obiceiul e mai periculos pentru inima femeilor de peste 30 de ani
decât fumatul și obezitatea. Nu în ultimul rând, sedentarismul ucide
circa 3 milioane de oameni în fiecare an,potrivit datelor Organizației
Mondiale a Sănătății.

Clasificarea activitatilor fizice in functie de nivelul lor de

intensitate:

Principala forma de miscare este mersul in pas grabit - destinat

oricarei persoane, indiferent de varsta si de starea de sanatate pe
care o are. Restul activitatilor fizice se muleaza pe specificul medical
al fiecaruia, diferentiindu-se in functie de varsta.

1. Intensitate foarte redusa: formele de miscare cotidiene

(curatenie, dat cu aspiratorul, maturat,gatit), cantatul la diverse
instrumente, mersul la piata etc.
2. Intensitate redusa: mersul normal (4 km/h), plimbarile, tenisul
de masa, golful, competitiile sub cerul liber.
4
 3. Intensitate moderata: mersul rapid (6 km/h), gradinaritul,
caratul de greutati, dansul de societate, mersul pe bicicleta,
natatia etc.
4. Intensitate crescuta: alergarea usoara (10 km/h), saritul corzii,
fotbalul, baschetul, sporturile cu combatanti (box, judo etc).
5. Intensitate mare: mersul la sala, competitiile sportive, tae-bo,
gimnastica, aerobicul culturismul,etc.

Indiferent de maniera in care alegem sa facem miscare, trebuie sa

intelegem ca activitatea fizica joaca un rol vital in mentinerea
sanatatii sistemului circulator si cardiorespirator, lupta
impotriva obezitatii asigura confort fizic si mintal.

5
6