Despre Nuci

Cei mai pretenţioşi faţă de lumină sunt : nucul, piersicul, cireşul şi caisul.
Cei mai pretenţioşi faţă de căldură sunt în ordine descrescândă migdalul, caisul, piersicul şi apoi gutuiul, cireşul, alunul, castanul şi
nucul.
Părul, nucul, cireşul, şi vişinul dau rezultate bune în centre cu peste 600 mm precipitaţii anual.
Reacţia solului. Pomii şi arbuştii fructiferi au o toleranţă destul de largă faţă de valoarea pH-ului, aşa cum rezultă din tabelul
următor:
Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului

Valoare pH
Specia Acid
Minim Optim Maxim
Nuc 5,5 6,2-8,2 8,5
Corectarea reacţiei solului se face prin fertilizarea cu îngrăşăminte organice, chimice şi prin amendamente.
Pe specii, zonarea culturii se prezintă astfel:

nucul, alunul, castanul, arbuştii fructiferi şi căpşunul sunt reprezentate pe întreg cuprinsul ţării, cu anumite concentrări în unele
microzone ( exp. nucul în zona Tg.Jiu şi Geoagiu, Vâlcea, Bacău, castanul în zona Gorj şi Baia Mare, Vâlcea, alunul ( zona Olteniei,
Muntenia, Banat, Maramureş, Dobrogea) căpşunul în Satu Mare, Olt, Vâlcea etc.)
1.3. Pregătirea terenului

Pentru plantarea pomilor, pregătirea terenului constă din defrişare, modelare, timp de pauză (dacă este cazul), fertilizare şi
desfundare.
Defrişarea se face în cazul când se înfiinţează plantaţii pe locul ocupat de vechile plantaţii pomicole sau de vegetaţie forestieră. La
plantarea imediată după defrişarea unei livezi vechi este recomandat să nu se planteze aceeaşi specie. Lucrarea de defrişare se
execută cu ajutorul tractoarelor grele dotate cu instalaţii speciale pentru extirparea totală a rădăcinilor groase şi adunatul lor, sau după
posibilităţi, cu alte mijloace.
Modelarea terenului este obligatorie şi se execută în aşa fel încât să nu existe băltiri de apă care influienţează negativ asupra
vegetaţiei pomilor.Un teren bine modelat uşurează mult şi asigură efectuarea celorlalte lucrări tehnologice: deplasarea pompelor de
stropit, aşezarea şi manipularea lăzilor şi a containerelor, cositul sau tocatul ierburilor etc. Lucrarea se execută imediat după defrişare şi
se evită mişcarea unui volum prea mare de sol, care ar ajunge pe unele porţiuni de teren nivelat la roca-mamă.În situaţia când prin
nivelare a rămas la suprafaţă un sol mai sărac în elemente nutritive, se recomandă cultivarea cu leguminoase furajere în amestec cu
ierburi perene şi apoi fie plantarea pomilor după 2-3 ani, fie o fertilizare puternică.
Efectele oboselii solului
Efectele cele mai păgubitoare sunt semnalate în special în cazul replantării pe acelaşi teren a speciilor: măr, cireş, piersic;
simptome mai puţin evidente sunt semnalate în cazul replantării pe acelaşi teren a speciilor: prun, păr, căpşuni. În urma defrişării
vechilor plantaţii şi a desfundării terenului, se recomandă scoaterea şi strângerea rădăcinilor care pot să constituie sursă de infecţie
pentru noile plante. Practicarea timp 2-3 ani a unor culturi agricole, pentru refacerea structurii şi a fertilităţii solului, cât şi pentru a stinge
focarele unor boli virotice, bacteriene, fungice, etc, este de preferat când este posibil.
Desfundarea asigură afânarea structurilor inferioare mai compacte şi cele gleice impermeabile şi totodată cu această lucrare se
încorporează îngrăşămintele organice în adâncime. Adâncimea optimă de desfundare este de 60-70 cm. Cu cât solul este mai greu cu
atât este nevoie de o mobilizare mai adâncă. Desfundatul se execută mecanizat cu ajutorul plugurilor şi tractoarelor speciale pentru
livezile intensive şi superintensive, pe suprafeţe mai mari. Perioada optimă de executare a lucrărilor de desfundare este: în cazul
terenurilor libere, iunie – august; în cazul celor ocupate de culturi premergătoare, iulie – septembrie. Perioada de desfundare trebuie să
asigure aşezarea solului şi acumularea unei umidităţi corespunzătoare din ploi, precum şi executarea în condiţii optime a celorlalte
lucrări premergătoare plantării ( nivelarea, pichetarea, executarea gropilor).
Înainte de pichetare şi plantarea propriu-zisă, se impune executarea lucrării de nivelare de suprafaţă , prin care se urmăreşte
eliminarea denivelărilor rezultate în urma desfundării, inclusiv a şanţului rezultat de la ultima brazdă a plugului. Lucrarea se execută de
regulă cu discul şi cu cât este mai bine executată, cu atât mai uşor se vor executa pichetarea, alinierea pomilor pe rând şi lucrările
ulterioare de exploatare a plantaţiei.
Îmbunătăţirea proprietăţilor chimice are ca scop modificarea reacţiei solurilor puternic acide cu pH sub 5,0 prin administrarea de
amendamente calcaroase în doze de cel puţin 5 t/ha (pe bază de analiză). Excepţie face terenul destinat culturii afinului.
Îmbunătăţirea stării de aprovizionare cu fosfor şi potasiu pe toată adâncimea de răspândire a sistemului radicular se realizează prin
administrarea unor cantităţi corespunzătoare de îngrăşăminte, odată cu desfundatul (de preferat pe baza unui studiu agro-chimic
realizat de o instituţie de specialitate).
Fertilizarea de fond cu îngrăşăminte organice şi minerale se aplică pe întreaga suprafaţă la înfiinţarea plantaţiilor intensive şi
superintensive şi la groapă pentru pomii plantaţi la distanţe mai mari. Orientativ, la înfiinţarea plantaţiilor, pentru un ha se administrează
pe soluri cu fertilitate mijlocie 50-60 tone gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat şi sare potasică.
Cantitatea de îngrăşăminte chimice, organice şi amendamente se împrăştie în mod uniform pe terenul nivelat pe toată suprafaţa şi
se încorporează în sol prin lucrarea de desfundare. Dacă terenul nu se desfundă peste tot, gropile de plantare se fac cât mai mari
(1,0/1,0/0,6 m) în aceeaşi perioadă recomandată pentru desfundat. Cantitatea de îngrăşăminte organice este de 15-20 kg pentru
fiecare groapă, şi câte 150-200 g superfosfat şi sare potasică, care se amestecă cu pământul de plantare la fiecare pom.
Va urma mărunţirea solului prin discuire, nivelarea terenului apoi mărunţirea şi tasarea solului cu combinatorul, după plantare.
Ca dimensionare, exploataţia pomicolă devine rentabilă începând de la 1 ha şi până la 20 -30 ha, chiar şi mai mult.
Trebuie reţinut faptul că, la plantare, atât cât este posibil, lungimea rândurilor de pomi să fie orientată pe direcţia nord-sud pentru a
asigura o cantitate mare de lumină pe tot timpul zilei, întregii plantaţii şi a evita fenomenul de umbrire. În cazul terenurilor în pantă,
orientarea rândurilor se va face de-a lungul curbelor de nivel, pentru a evita degradarea solului.
Distanţele de plantare la pomi şi arbuşti fructiferi pentru plantaţiile intensive în funcţie de portaltoii utilizaţi
Specia Portaltoiul Soiul Distanţa de plantare Densitatea /ha

Intre rânduri Pe rând Min Max
1 2 3 4 5 6 7
Nuc J. regia Standard 8,0-10,0 8,0-10,0 100 156
(altoit) J. nigra Standard 8,0-9,0 8,0-9,0 110 156
Distanţele de plantare şi densităţi folosite în plantaţiile superintensive
Specia Portaltoiul Soiul Distanţa (m) Densitatea/ha
Între Pe rând Minimă Maximă
rânduri
Nuc J.regia Spur 6,0-7,0 5,0-6,0 238 333
Pichetarea terenului constă în marcarea pe teren a locului unde se va planta fiecare pom iar direcţia rândurilor va fi paralelă cu
latura lungă a parcelei şi pe cât posibil pe direcţia N-S.
- Pichetatul în triunghi, oferă pomilor condiţii mai bune de captare a luminii directe şi de distributţe a rădăcinilor în spaţiul de nutriţie.
Pe terenurile în pantă, pomii constituie obstacole pentru apa care se scurge la vale şi erodează solul.
Cele mai bune rezultate dau plantările de toamnă, începând cu 15 octombrie şi până la venirea primului îngheţ, deoarece până în
primăvară rădăcinile pomilor realizează un contact strâns cu pământul, rănile se calusează, uneori emit chiar rădăcini noi, iar în groapă
se acumulează umiditate care se păstrează şi în perioadele mai secetoase din timpul primăverii. Pomii pornesc în vegetaţie cu 10-15
zile mai devreme decât cei plantaţi primăvara şi realizează creşteri mai mari cu 20-30%. În situaţia în care plantarea nu s-a făcut în
toamnă, aceasta se realizează primăvara cât mai devreme posibil, imediat după dezgheţarea şi zvântarea solului, înainte de pornirea
pomilor în vegetaţie, când solul are umiditate ridicată. Plantările de primăvară executate cu întârziere pot să compromită plantaţia şi să
întârzie intrarea pe rod a pomilor. Se mai pot planta pomi şi în „ferestrele iernii”, cu condiţia ca temperaturile din timpul plantării să nu
scadă sub 0 °C.
2.2. Executarea gropilor
Săpatul gropilor. In teren desfundat gropile se fac cu putţn timp înainte de plantare, sau în ziua plantării, pentru a nu se pierde
umezeala acumulată în sol, cu dimensiunile de 50 / 50 / 60 cm, în cazul plantaţiilor intensive şi superintensive, iar la cele clasice de
80/80/60cm.
Pe terenurile nedesfundate dimensiunile gropilor trebuie să fie de 80 / 80 cm şi adânci de 70 cm şi se efectuează cu 2-3 luni înainte
de plantare. După săparea gropilor se trage 2/3 din pământ în groapa de plantare după ce în prealabil s-a adăugat gunoiul de grajd
bine fermentat. În teren desfundat, gropile se fac înainte de plantare sau chiar în ziua plantării, pentru a nu se pierde umezeala
acumulată în sol, cu dimensiunile reduse în aşa fel încât să încapă cât mai bine sistemul radicular.
Gropile se execută manual cu hârleţul, sau mecanic cu burghiul. Pământul rezultat la săparea manuală a gropilor în teren
nedesfundat se separă, urmând ca umplerea gropilor, la plantare, în zona rădăcinilor pomilor, să se facă cu pământul cel mai fertil.
La plantare rădăcinile pomilor se fasonează prin scurtare, eliminarea celor rupte, rănite şi mucegăite. Rădăcinile principale se lasă
cât mai lungi, rădăcinile secundare se scurtează cu cca 1/3 din lungime iar cele subţiri la 1-2 cm sau rămân intacte. Tăierile se execută
perpendicular pe axul rădăcinilor pentru a provoca răni cât mai mici.
După fasonare, pomii se mocirlesc cu un amestec de apă, pământ galben şi balegă proaspătă de vită (3 părţi pământ, 2 părţi balegă
de vită şi apă până se obţine o pastă de consistenţa smântânii). Mocirlirea asigură o mai bună aderenţă a particulelor de pământ în
jurul rădăcinilor pentru a menţine o umiditate mai ridicată în zona rădăcinilor. Până la plantare materialul saditor se stratifica in santuri
cu adancimea de 50-60 cm, unde se asigură condiţii pentru menţinerea în stare normală fiziologică (fără deshidratare).
2.4 Tehnica de plantare

Pomii trebuie plantaţi cu punctul de altoire la nivelul solului, asezându-se pe un muşuroi de pământ, făcut în mijlocul gropii de
plantare. Plantatul pomilor se face de către o echipă formată de obicei, din două persoane. Una fixează şi ţine pomul în poziţie verticală
în mijlocul gropii de plantare şi la adâncimea corespunzătoare iar cealaltă trage pământ provenit din stratul fertil al solului, bine marunţit
şi reavăn în jurul rădăcinilor. Se scutură uşor pomul, ca pământul să patrundă printre rădăcini, astfel încât să nu existe spaţii goale.
După ce s-au acoperit rădăcinile cu un strat de 5-10 cm de pământ, se tasează uniform pământul
în jurul pomului, începând de la marginea gropii spre interior.
Tasarea se face prin călcarea cu piciorul (cu cizma), de 2-3 ori până când se termină
plantarea. Pe fundul gropii şi în amestec cu solul din groapă se administrează 20-30 kg, gunoi de
grajd fermentat.
Pe timp secetos, în special primăvara, pomii plantaţi se udă cu 15-20 litri de apă.
In final, se face un muşuroi pe suprafaţa gropii de plantare, cu restul pământului râmas, fără a se
mai tasa. Proiectarea coroanei pomilor. Pomii sub forma de vargă se scurtează la 60-70 cm de la
nivelul solului în cazul plantaţiilor intensive, respectiv la 80 cm în cazul coroanelor globuloase,
utilizate în sistemul semiintensiv. Scurtarea pomilor este bine să se execute primavara, inclusiv la
pomii plantaţi toamna.
ÎNFIINŢAREA PLANTAŢIILOR
Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Speciile la care se aplică

executare
0 1 2 3
A. PREGĂTIREA TERENULUI ÎN VEDEREA PLANTĂRII
a)Amendarea solului pe terenurile cu Inainte de 4-8 t/ha (doza care să ridice La toate speciile, cu excepţia
aciditate pronunţată ( cu pH sub 5,5 şi cu desfundare pH la 6, încât saturarea în plantaţiilor de castan şi afin
saturare în baze sub 60%) baze să fie de 80% pe care reuşesc bine pe solurile
orizontul până la 4° cm acide. La afin, pentru
adâncime) acidifierea solului se
recomandă folosirea turbei ca
îngrăşamânt organic.
b) Fertilizarea în funcţie de starea de Inainte de gunoi 40-50 t/ha Pomi si arbuşti fructiferi
aprovizionare a solului cu elemente desfundare fosfor 150-200 kg/ha s.a.
nutritive: potasiu 150-200 kg/ha s.a.
- pe terenuri care se desfundă, In groapă, 20-30 kg gunoi Pomi
la plantare 5-10 kg gunoi Arbuşti fructiferi
In groapă, 40-50 kg gunoi
- pe terenuri care nu se desfundă. la plantare 250-300 g fosfor s.a.
150-200 g potasiu s.a. Pomi
c) Dezinfecţia solului Inainte de 25-75 kg/ ha Lindatox-3, Pomi şi arbuşti fructiferi
desfundare în
funcţie de vârsta larvelor
d) Desfundarea terenului : Cu 2-3 luni 60/60/60 cm Pomi

- pe terenuri profunde de minimum 70 cm; înainte de 40/40/30 cm Arbuşti fructiferi
- gropi individuale pe terenuri cu sol plantare 80/80/60 cm Pomi
superficial şi cu alunecări stabilizate Cu 2-3 luni
înainte de
plantare
e) Nivelarea terenului desfundat Cu 10-15 zile Uniformizarea terenului Pomi si arbuşti fructiferi
înainte de
plantare
f) Săpat gropi în teren desfundat Inainte de 60x60x60 Nuc, castan, măr, etc
plantare Arbuşti fructiferi
40x40x30
Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Speciile la care se aplică
executare
0 1 2 3
B. PLANTAREA POMILOR ŞI ARBUŞTILOR FRUCTIFERI
a) Asigurarea materialului săditor Cu 5-10 zile Soiurile prevăzute a se Pomi şi arbuşti fructiferi
înainte de plantare, planta
toamna - certificat şi C.A.C.
b) Stratificarea materialului săditor şi Imediat In şanturi fără stagnări de Pomi si arbuşti fructiferi
udarea lui apă
c) Plantarea propiu-zisă ( fasonarea, Toamna 1 XI-1 XII Conform tehnologiilor Pomi si arbuşti fructiferi
mocirlirea, plantarea ) Primavara 1 III-5 IV
d) Udarea pomilor după plantare la locul Imediat după 20l/groapa Pomi
definitiv plantare, 10 l/tufă Arbuşti fruciferi
primavara. de 2 -3 ori la nevoie Pomi si arbuşti fructiferi
e) Protejarea pomilor împotriva Toamna Cu diferite materiale Pomi
rozătoarelor
f) Arătura terenului bătătorit cu ocazia După plantare, La 15-20 cm, cu răsturnarea Pomi si arbuşti fructiferi
plantării toamna sau brazdei spre rândul de pomi
primavara
g) Proiectarea coroanei Primavara la Conform specificului formei Pomi si arbuşti fructiferi
pornirea în de coroană proiectată
vegetaţie
1. Lucrări de întreţinere
1.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi

Înierbarea constă din menţinerea terenului din plantaţie cultivat cu ierburi perene şi se recomandă doar pentru zonele deluroase, cu
multe ploi. În zonele cu mai puţine ploi, înierbarea mai mult dăunează decât ajută, deoarece ierburile prin numeroasele lor rădăcini,
formează aproape de suprafaţa solului, un strat pâslos, care împiedică pătrunderea apei din ploi, la rădăcinile pomilor. O parte din apă,
care pătrunde totuşi în pământ, este absorbită de rădăcinile ierburilor, înainte de a ajunge la rădăcinile pomilor. Mai mult, ierburile
crescând primăvara devreme, consumă cantităţi mari de apă tocmai în acea vreme când şi pomii au mare nevoie de ea.
Înierbarea are loc începând cu al doilea, al treilea an de plantare şi poate să fie totală sau parţială. În cazul înierbării parţiale, o parte
din suprafaţa de teren din jurul trunchiului se menţine sub formă de ogor negru prin lucrări manuale şi prin erbicidare. Înierbarea poate
fi permanentă sau periodică, când după un număr oarecare de ani se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se
înierbează din nou.
În condiţii de irigare este bine să se execute înierbarea terenului în benzi, între rândurile de pomi.
Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului în livezi. În acest caz solul se menţine curat de
buruieni şi afânat în cursul întregii perioade, prin discuire sau praşile repetate. Pământul fiind lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu
uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. În acelaşi timp, solul fiind afânat la suprafaţă, împiedică evaporarea apei, ea rămânând aproape
în întregime la dispoziţia pomilor. Ca urmare, pomii din livezile unde pământul este menţinut ogor negru, fără concurenţa buruienilor
pentru apă şi hrană cresc mai bine, formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate.
Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru, se distruge, într-o anumită măsură structura lui. Asemenea soluri
se bătătoresc repede, nu permit pătrunderea apei şi a aerului către rădăcini. Pentru a reduce aceste efecte nedorite, toamna, în
perioada îngălbenirii frunzelor, terenul se ară la adâncimea de 15 – 18 cm. Adâncimea arăturii va fi mult mai redusă în apropierea
trunchiului pomilor, pentru a nu distruge rădăcinile. Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc,
sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.
Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10 – 12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana
pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor.
În cursul verii, solul din livadă se mai lucrează de 4- 6 ori, la 10 – 12 cm, mai ales după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi
pământul să fie afânat.
2.1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor

Numărul organismelor dăunătoare care afectează într-un fel sau altul, sănătatea şi productivitatea pomilor este foarte mare. Diferiţi
viruşi, bacterii, ciuperci parazite, insecte, păianjeni, viermi, rozătoare, păsări, etc. se hrănesc şi cresc pe anumite organe ale pomilor.
Lupta cu bolile şi dăunătorii pomilor trebuie dusă permanent pe parcursul întregului an şi cu toate că vara se văd mai bine dăunătorii şi
efectele lor, iarna este un prilej foarte bun de a acţiona asupra lor.
Primele măsuri care pot fi aplicate în perioada de iarnă, pentru protejarea pomilor contra agenţilor patogeni şi a dăunătorilor sunt
cele mecanice, de igienă culturală, cum ar fi:
Omizitul pomilor constă în adunarea şi arderea cuiburilor de omizi din frunzele uscate, fixate sau atârnarea de ramuri, reducând
substanţial atacul omizilor, primăvara;
Adunarea şi distrugerea fructelor mumificate contribuie foarte mult la reducerea atacului unor ciuperci şi bacterii, care provoacă
putrezirea fructelor, ciuruirea frunzelor şi altor boli;
Tăierea şi arderea ramurilor uscate este o lucarare de igienă, prin care se distrug numeroşi dăunători care se găsesc pe scoarţă
(păduchi ţeştoşi, ouă de acarieni şi insecte etc.), unii dăunători din interiorul lemnului (carii, sfrederitorul ramurilor etc.), precum şi o
serie de ciuperci şi bacterii;
Răuirea scoarţei, trunchiului şi ramurilor groase are ca efect îndepărtarea unei întregi serii de dăunători aflaţi pe scoarţă sau în
crăpăturile acesteia ca ouă, larve, pupe sau adulţi. Răzuirea se face cu perii de sârmă, iar resturile se distrug imediat prin ardere;
Văruitul trunchiului, în afară de efectul frumos pe care-l au pomii văruiţi şi de protecţia scoarţei de „arsurile de iarnă”, are un rol
deosebit în distrugerea unor specii de ciuperci parazite, ouă de insecte şi alţi dăunători. Deşi oamenii văruiesc pomii primăvara,
lucrarea respectivă, făcută toamna, are un efect mai mare, mai complet;
Aceste lucrări pot fi aplicate cu uşurinţă în plantaţiile pomicole de mici dimensiuni (sub 1,0 ha)
Săpatul solului în jurul tulpinilor şi aratul întregii suprafeţe ocupată de pomi, la începutul toamnei, este o lucrare hotărâtoare pentru
creşterea şi rodirea pomilor. O serie de insecte, ouăle sau pupele lor, care şi-au găsit adăpost în sol, sunt scoase la suprafaţă şi degeră
în cursul iernii. De asemenea, aerul şi apa pătrund uşor la rădăcini, contribuind la procesele de extragere şi prelucare a substanţelor
nutritive, de care au nevoie pomii.
Măsurile menţionete mai sus nu sunt suficiente şi trebuie completate cu măsuri de combatere chimică.care trebuie însoţite de
măsuri agrotehnice, cea mai importantă fiind lucrarea solului din livadă, săpatul manual sau arătura adâncă de toamnă, prin care se
încorporează şi se distrug pupăriile insectei, reducându-se, astfel, rezerva biologică pentru următorul an de vegetaţie.
2.2. Complexe de tratamente fitosanitare la pomi şi arbuşti fructiferi
h) Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc

Nr. Boli şi dăunători Perioada (luna, Produsele folosite Conc.
trat. combătuţi decada) %
1 Bacterioza nucului Septembrie, 3 Zeamă bordeleză

(Xanthomonas juglndis), Noimbrie, 1 (SO4Cu + 1,0
Antracnoza (Gnomonia var pastă) 2,0
leptostylla), etc.
2 Păduchele din San Jose, ouă Decembrie Dibutox 25 1,0
de afide, etc. februarie
3 Bacterioza nucului, Antrcnoza Aprilie, 1 Zeamă bordeleză
(SO4Cu + 0.5
var pastă) 1.0
4 Bacterioză, antracnoză etc. Aprilie, 2 Turdacupral 50 0,3
5 Bacterioză, anatrcanoză, molia Mai, 1 Zeamă bordeleză
frunzelor, afide, acarianul (SO4Cu + 0,5
galicol ( Eriophyes tristriatus), var pastă) + 1,0
insecte defoliatoare, cărăbuşul DEF 25 EC 0,2
de mai (Melolontha
melolontha) în anii cu zbor
masiv, gărgăriţa mugurilor şi a
frunzelor (Sciaphobus
squalidus) etc.
6 Viermele fructelor (Carpocapsa Mai, 3 Turdacupral 50 + 0,3
p. )(G.1), molia frunzelor, afide, Sinoratox R 35 0,1
antrcnoză, bacterioză etc.
7 Se combat aceleaşi boli şi Iunie, 2 Turdacupral 50 + 0,3
dăunători ca la tratamentul 6 DEF 25 0,2
8 Păduchele din San Jose (G.1) Iunie, 3 Zeamă bordeleză
şi aceleaşi boli şi dăunători ca (SO4Cu + 0,5
la tratamentele 6 şi 7 var pastă) + 1,0
Carbetox 37 EC 0,5
9 Păduchele din San Jose (G.1), Iulie, 2 Turdacupral 50 + 0,5
molia frunzelor, afide, Carbetox 37 EC 0,5
antrcanoză, bacterioză,
păianjenul galicol etc.
10 Viermele fructelor (G.2), Iulie, 3 Zeamă bordeleză
acarianul galicol, afide, (SO4Cu + 0,5
antracnoză, bacterioza var pastă) + 1,0
Sinoratox R 35 0,1
11 Viermele fructelor (G.2), afide, August, 1 Zeamă bordeleză
insecte defoliatore, molia (SO4Cu + 0,5
frunzelor, antracnoza frunzelor, var pastă) + 1,0
bacterioza, etc. Crabetox 37 EC 0,5
În pomicultură se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice, minerale şi îngrăţăminte verzi.
3.1. Îngrăşămintele organice provin din dejecţiile animalelor şi se găsesc în majoritatea gospodăriilor ţărăneşti. Pe lângă efectul
bun pe care-l au în direcţia sporirii producţiei şi a calităţii fructelor, îngrăşămintele organice contribuie şi la îmbunătăţirea unor proprietăţi
fizice, chimice şi biologice ale solului.
Principalele îngrăşăminte organice sunt: gunoi de grajd, gunoiul de păsări şi compostul.
Gunoiul de grajd (bălegarul) este un îngrăşământ organic cu acţiune pozitivă complexă asupra tuturor tipurilor de sol din
pomicultură. Efectele cele mai evidente ale aplicării gunoiului în livezi se înregistrează pe solurile cu un conţinut ridicat în argilă, umede
şi reci.
Gunoiul de păsări este de 2-4 ori mai bogat în elemente nutritive decăt gunoiul de grajd şi se foloseşte numai după fermentare (7-8
t/ha) sau compostare (15-20t/ha), o dată la doi ani. Pe suprafeţe reduse se poate folosi şi ca îngrăşământ suplimentar ( 1 kg la 10 litri
de apă) în timpul vegetaţiei. Deoarece prin descompunere pierde cantităţi mari de azot, se recomandă să se păstreze în locuri uscate,
acoperit cu un strat de pământ sau cu folie de polietilenă.
Compostul se obţine din resturile vegetale din gospodărie (paie, frunze uscate, fân stricat, resturi ale tulpinilor de legume etc.) care
se strâng în platformă. Pentru grăbirea fermentării se udă în perioadele uscate şi se omogenizează la 6-8 săptămâni. Se administrează
ca şi gunoiul de grajd, dar în doze duble. Pe scară mai redusă se folosesc urina, fecalele, turba.
Îngrăşămintele verzi se obţin de la plante care dau o masă vegetativă bogată (lupin, floarea soarelui, borceag, etc), semănate
pentru a fi încorporate în sol cu scopul îngrăşării acestuia. Sunt folosite cu deosebire pe terenurile nisipoase sau pe cele lutoase, grele.
3.2. Îngrăşăminte chimice
În afara îngrăşămintelor organice, în plantaţiile de pomi şi arbuşti fructiferi se folosesc şi îngrăşăminte pe bază de azot, fosfor şi
potasiu.
3.3. Reguli generale

- la plantarea pomilor se adminstrează 15-20 kg gunoi bine fermentat sau 8-10 kg mraniţă care se amestecă cât mai bine cu
pământul cu care se umple groapa. În primul an de viaţă al pomilor, când lăstarii acestora au 8-12 cm lungime se aplică împrejurul
fiecărui pom 15-20 g N substanţă activă. Acesta se încorporează în sol printr-o lucrare superficială;
- până la intrarea pe rod a pomilor, anual, se administrează 4 kg gunoi şi 4-6 g N substanţă activă per m² de proiecţie a coroanei
pomilor;
- în livezile ajunse în perioada de rodire deplină se recomandă administrarea la fiecare 2 ani a dozelor de gunoi menţionate în tabel.
3.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

Îngrăşămintele organice şi cele minerale cu fosfor şi potasiu se aplică de regulă toamna după recoltare, fiind încorporate cât mai
adânc posibil în sol. Îngrăşămintele cu azot se vor administra 1/3 toamna şi 2/3 primăvara, de preferat în două reprize (primul moment
primăvara devreme şi al doilea imediat după legarea fructelor).
În afara îngrăşămintelor aplicate la pregătirea solului şi la groapa de plantare, se mai aplică următoarele doze de azot substanţă
activă în timpul vegetaţiei:
- anul 1 de vegetaţie 60 g/pom
- anul 2 de vegetaţie 100g/pom
Aceste doze se aplică anual în două reprize: 50% primăvara la dezmugurire şi 50% în timpul creşterii intensive a lăstarilor (în luna
mai). Dozele de gunoi, fosfor şi potasiu recomandate pentru primul an de rodire se vor aplica şi în toamna anului premergător
diferenţierii mugurilor floriferi pentru anul intrării pe rod a plantaţiei.
3.5. Metode şi locul de aplicare al îngrăşămintelor

 Aplicare la sol
- Îngrăşămintele cu azot se aplică de-a lungul rândului de pomi pe banda lucrată sau erbicidată unde se găsesc majoritatea
rădăcinilor.
- Îngrăşămintele organice cât şi cele cu fosfor şi potasiu în livezile tinere (până în anul 3-4 de rodire a pomilor) se vor împrăştia de
regulă sub proiecţia coroanei pomilor.
- Datorită mobilităţii reduse a fosforului şi potasiului concentrarea acestora prin aplicarea în benzi late de 1,0 – 1,2 m dispuse de o
parte şi de alta a rândului de pomi şi între coroanele pomilor pe rând măreşte conţinutul de potasiu din frunzele pomilor
comparativ cu aplicarea pe întreaga suprafaţă în special pe solurile cu permeabilitatea mai mică.
- În cazul pomilor răzleţi de pe terenurile cu pante mari, administrarea îngrăşămintelor se va realiza pe suprafaţa lucrată din jurul
pomilor care trebuie să fie egală cu proiecţia coroanei şi nu mai mică de 7 m².
 Aplicarea odată cu apa de irigare localizată (fertirigare) – constă în dizolvarea anticipată a îngrăşămintelor solubile cu
azot, fosfor, potasiu etc. şi administrarea lor fracţionată o dată cu apa de irigare prin picurare sau microaspersiune. Se recomandă în
special în zonele şi anii secetoşi în exploataţiile cu număr redus de pomi, aplicarea îngrăşămintelor făcându-se odată cu udarea
pomilor.
 Aplicarea pe cale foliară – constă în aplicarea prin stropirea pe frunze, în diferite fenofaze de vegetaţie, a unor îngrăşăminte
simple sau complexe care, pe lângă o serie de elemente nutritive, pot conţine şi unele substanţe organice cu rol de stimulare a
proceselor metabolice.
4. Irigarea livezilor
Pentru a suplini insuficienţa apei din sol, pomicultorii folosesc irigarea, în cazul livezilor mari şi udarea, în livezile mici sau la pomii
izolaţi. Indiferent de tipul livezii şi metoda de irigare, apa trebuie să ajungă la rădăcina pomului atunci când are cea mai mare nevoie.
Aplicarea udărilor în livezi se face prin mai multe metode, cele mai folosite fiind: udarea prin brazde, udarea prin aspersiune şi
udarea localizată (prin picurare).
Utilizarea metodei de udare prin brazde este legată de microrelief, panta terenului, permeabilitatea solului şi mărimea normei de
udare. Terenul trebuie să fie foarte bine nivelat pentru a asigura brazde uniforme şi cu panta continuă iar lungimea brazdelor în funcţie
de permeabilitatea terenului să aibă o lungime de la 50 la 300 m. În livezile tinere este suficient să se efectueze câte o singură brazdă,
de fiecare parte a rândului de pomi, la 0,8 – 1,0 m distanţă de rând. În plantaţiile pe rod, în care rădăcinile. În plantaţiile pe rod, se
trasează mai multe brazde şi anume: pe solurile argiloase grele, la 0,8 – 1,0 m una de alta, pe cele mijlocii la 0,6 – 0,8, iar pe cele
uşoare la 0,4 – 0,6 m şi la 1,5 m distanţă de rândul de pomi. După infiltrarea apei în sol şi zvântarea terenului, se execută o lucrare cu
discul sau cultivatorul pentru a se astupa brazdele (cu excepţia terenurilor înţelenite).
În cazul livezilor mici cele mai bune metode de irigare sunt: prin brazde trasate de-a lungul rândului de pomi la 0,5 – 1 m de trunchi
şi copcă, făcută în jurul trunchiului, la aceeaşi distanţă. Cantitatea de apă care trebuie dată variază după vârsta pomului şi încărcătura
cu rod. La un pom în plină rodire se dau 100 – 150 l apă la o udare, în timp ce la unul tânăr numai 60 – 70 l. După ce apa a intrat în
pământ, de regulă în ziua următoare udării, brazda se nivelează, pentru a împiedica evaporarea apei.
Prima udare se va da la ieşirea din iarnă, înainte de umflarea mugurilor, chiar dacă solul are ceva umezeală.
A doua udare se dă la 10 – 15 zile după înflorit (niciodată în timpul înfloritului, deoarece se provoacă scuturarea florilor) pentru a
ajuta la creşterea fructelor legate.
A treia udare se aplică la căderea fiziologică a fructelor (cazul mărului, părului) sau la întărirea sâmburelui (cazul caisului,
piersicului, prunului) şi ajută la creşterea intensă a lăstarilor, la diferenţierea mugurilor de rod, creşterea normală a fructelor.
Ultima udare, de mare folos pentru sporirea rezistenţei la ger a pomului şi stimularea activităţii rădăcinilor, este căderea frunzelor,
înainte de venirea îngheţului.
Udarea prin aspersiune – constă în distribuirea apei în plantaţii asemănător ploii naturale cu ajutorul instalaţiilor şi dispozitivelor
care funcţionează sub presiune. Această metodă poate fi aplicată pe orice fel de teren, inclusiv pe cele în pantă şi cu relieful frământat.
Udarea prin picurare constă în umezirea locală a zonei de sol în care sunt extinse majoritatea rădăcinilor active ale pomilor, prin
administrarea lentă a apei în această zonă, în raport cu cerinţele fiziologice ale pomilor. Conductele de udare se amplasează de-a
lungul rândurilor de pomi fixându-se, în funcţie de sistem, la nivelul solului, la diferite înălţimi pe trunchiul pomilor şi spalieri, sau pe
sârma de jos a spalierului.
LUCRARI DE INTRETINERE SI IRIGARE A SOLULUI
Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Tipul plantaţiei

executare
1 2 3 4
Aratură de bază Toamna, inainte de 18 - 20 cm, De pomi, tinere şi pe rod
căderea frunzelor 12 – 14 cm De arbuşti fructiferi, tinere şi pe
rod
Mobilizarea solului pe rând (sau pe Toamna, înainte de 10 -14 cm, Pomi
proiecţia coroanei în livezile clasice) căderea frunzelor 8 – 12 cm Arbuşti fructiferi
Discuit arătură Primavara devreme 8 -12 cm De pomi, tinere
Semănat culturi praşitoare intercalate, Martie - Aprilie Conform tehnologiei De pomi, tinere
agroalimentare, legume sau leguminoase culturilor respective
cu talie mica
Cultivarea solului pe intervale, de 4 – 5 ori In perioada de 6 – 8 cm De arbuşti fructiferi, tinere şi pe
vegetaţie rod
Praşitul pomilor pe rând sau pe proiecţia In perioada de Distrugerea buruienilor De arbuşti fructiferi şi de pomi,
coroanei de 3- 4 ori vegetaţie şi afânarea solului la 4– tinere şi pe rod
5 cm
Cosirea ierburilor de pe intervale, de 2 ori Iunie - Iulie Pentru fân (sau ca De arbuşti fructiferi şi de pomi,
( sau 4 -5 ori ) mulci organic pentru pe rod
pomi)
Erbicidare pe rând (exclusiv pe terenurile In perioada de repaus Simazin ( simadon) 4-5 Pomi pe rod
nisipoase) pe sol curat kg s.a./ha efectiv tratat
(preemergent) 800- Simazin ( simadon) 3-6 Arbuşti fructiferi pe rod
1000 l/ha kg s.a./ha efectiv tratat
In perioada de Caragard (caradon) 4-5 Pomi pe rod
vegetaţie kg s.a./ha efectiv tratat,
(postemergent) 300- cand buruienile au 15-
400 l/ha 20 cm
Irigarea plantaţiilor când IUA scade sub Mai - August 3-6 udâri a 500mc/ha Cais si piersic
30% 2-3 udări în perioadele Celelalte specii de pomi şi
secetoase, cu 300- arbuşti fructiferi
400mc/ha
5. Tăierea pomilor
În sens larg, “tăierea pomilor” cuprinde totalitatea intervenţiilor ce se fac asupra trunchiului, axului tulpinii, ramurilor, mugurilor şi
lăstarilor, în vederea proiectării, formării şi întreţinerii coroanei, precum şi a realizării unui raport favorabil între pocesele de creştere şi
de fructificare.
Prin aplicarea tăierilor se urmăresc următoarele obiective :
- formarea unor elemente de schelet suficient de solide, corespunzătoare ca număr şi repartizare în spaţiu sistemului de coroană
adoptat ;
- garnisirea cât mai uniformă a acestui schelet cu ramuri de semischelet şi de rod ;
- îmbunătăţirea regimului de lumină în coroană ;
- grăbirea fructificării pomilor ;
- realizarea unui raport favorabil între procesele de creştere şi de fructificare ;
- obţinerea unor producţii mari şi de calitate superioară de la un an la altul ;
- menţinerea coroanelor, după formarea lor, la volumul optim necesar pentru mecanizarea lucrărilor în plantaţii
5.1. Epocile de aplicare a tăierilor la pomi

Tăierea pomilor se efectuează, în principal în perioada repausului vegetativ (tăierea ”în uscat“sau de iarnă). În fermele pomicole
specializate este necesar ca tăierea să fie începută toamna, după căderea frunzelor şi să continue în zilele favorabile din perioada de
repaus a pomilor.
Tăierile efectuate primăvara târziu, după umflarea mugurilor, deşi sunt urmate de o cicatrizare mai bună a rănilor, nu pot fi
recomandate, decât în cazuri speciale, întrucât se soldează cu o risipă de substanţe de rezervă care au migrat din rădăcini, trunchi şi
ramuri spre muguri.
5.2. Operaţii tehnice folosite la conducerea creşterii şi fructificării pomilor

Conducerea creşterii şi fructificării pomilor se realizează prin două grupe de operaţii tehnice:
- tăieri propriu – zise, care constau din scurtări şi suprimări totale de tulpini, ramuri şi lăstari, efectuarea de incizii şi crestături;
- operaţii de modificare a poziţiei ramurilor şi a direcţiei de creştere a lăstarilor (dresare, înclinare arcuire, torsionare).
Tăierile propriu –zise. Prin tăieri, la pomi se urmăresc mai multe scopuri: rărirea coroanelor, obţinerea unor ramificaţii în puncte
obligate, limitarea extinderii tulpinii pe orizontală şi verticală, realizarea unui raport optim între mugurii floriferi şi vegetativi, între
procesele de creştere şi de fructificare, întinerirea ramurilor şi a pomilor.
Reacţia ramurilor anuale la operaţia de tăiere (scurtare), depinde de intensitatea acesteia (puternică, moderată, slabă), precum şi
de vigoarea şi poziţia ramurii care se scurtează.
Scurtarea puternică a unei ramuri anuale viguroase şi cu un unghi de inserţie mai mic de 45º, îndepărtând 2/3 până 3/4 din
lungimea ei, are ca rezultat pornirea în creştere a tuturor mugurilor rămaşi pe ramură. Se obţin 3 -4 sau mai mulţi lăstari viguroşi sau
foarte viguroşi spre vârf, eventual şi câţiva lăstari de vigoare mijlocie în porţiunea bazală a ramurii.
Scurtarea puternică a ramurilor anuale este contraindicată la pomii tineri; se poate utiliza la pomii în declin, pentru restabilirea
creşterilor vegetative.
Scurtarea mijlocie (moderată) a unei ramuri anuale viguroase (cu circa 1/2 din lungime) dă rezultate mai bune ca precedenta, în
sensul că se obţin 2-3 lăstari viguroşi spre vârf şi mai mulţi lăstari de vigoare mijlocie şi slabă spre bază care devin ramuri roditoare.
Scurtarea slabă a unei ramuri anuale viguroase, înlăturând 1/4 până la 1/3 din lungimea ei, are un efect stimulativ redus asupra
creşterii ; rezultă un lăstar terminal potrivit de viguros, câţiva lăstari subterminali de vigoare relativ slabă, iar restul lăstarilor rămân
foarte scurţi, devenind ramuri de rod.
Scurtarea ramurilor anuale viguroase se face întotdeauna cu 2 -3 mm deasupra unui mugur vegetativ ( fără a se lăsa cep ).
Tăierea de reducţie (tăierea în lemn vechi ) constă în scurtarea ramurilor mai vechi de 1 an. Această scurtare se poate face fie
deasupra unei ramuri – fiice, cu condiţia ca aceasta să aibă la bază un diametru egal cu cel puţin 1/2 din diametrul ramurii – mamă la
locul de inserţie, fie întruna din zonele cu muguri dorminzi.
Suprimare totală (“la inel”) a ramurilor anuale şi multianuale se impune când ele sunt prea dese, rău plasate (pe partea superioară
sau inferioară a şarpantelor, concurente), debilitate sau prea viguroase şi cu un unghi de inserţie prea mic ( nu este posibilă corectarea
acestui unghi).
Prin suprimarea unor ramuri, organele învecinate, primesc mai multă lumină şi hrană şi sunt stimulate în creştere.
Suprimarea (‘’orbirea’’) mugurilor constă în înlăturarea a 2 – 4 muguri situaţi sub cel terminal (la vârful şarpantelor), pentru a
favoriza creşterea lăstarului de prelungire.
Crestarea este o tăietură în coajă şi puţin în lemn, în formă de semilună, care se face primăvara devreme sau la începutul umflării
mugurilor, deasupra unui mugur dormind, în scopul trezirii lui la viaţă. Se mai poate efectua şi deasupra unei ramuri slabe, a cărei
creştere trebuie stimulată.
Inciziile sunt operaţii care se fac numai în scoarţă. Ele pot fi transversale, longitudinale sau inelare.
Inciziile transversale se execută fie înainte de pornirea vegetaţiei, fie în fenofaza de creştere intensă a lăstarilor. Când incizia
transversală se aplică înainte de pornirea vegetaţiei sub un mugur sau ramură anuală, duce la întârzierea pornirii acestora în creştere,
deoarece planta porneşte în vegetaţie pe seama substanţelor de rezervă, care sunt depozitate în rădăcini, trunchi şi în ramurile
principale. Aceeaşi incizie, aplicată dedesubtul unui lăstar în faza creşterii lui intense, are ca efect stimularea creşterii, datorită faptului
că în perioada de vegetaţie activă organele pomului sunt alimentate cu substanţele sintetizate în frunze, care circulă în sens
descendent. Incizia opreşte circulaţia lor şi le dirijează spre lăstarul de deasupra inciziei.
Inciziile inelare sunt de fapt incizii transversale, circulare. Dacă inelarea se face înainte de pornirea în vegetaţie, organele rămase
deasupra întârzie creşterea, iar cele situate dedesubt prosperă, datorită faptului că substanţele de rezervă, în mersul lor ascendent,
sunt oprite la nivelul inelului.
Ciupitul lăstarilor constă în suprimarea vârfului erbaceu, deasupra ultimei frunze care a atins dimensiuni normale. El se aplică, de
regulă, lăstarilor viguroşi, care nu sunt necesari pentru formarea elementelor de schelet, cu scopul de a tempera creşterea lor şi a le
grăbi fructificarea. Ciupitul se face când lăstarii au o lungime de 20 -30 cm.
Plivitul constă în suprimarea totală (de la inel ) a lăstarilor de prisos, când aceştia au o lungime de 5 -6 cm. Ciupitul şi plivitul
lăstarilor se aplică pomilor tineri, în vârstă de 1-4 ani, cu deosebire atunci când sunt conduşi în garduri fructifere. Deşi aceste lucrări
reduc din suprafaţa aparatului foliar, au efecte favorabile: îmbunătăţirea regimului de lumină din coroană favorizarea diferenţierii
elementelor de schelet şi semischelet, grăbirea formării coroanei şi a fructificării. Prin operaţiile de ciupit şi plivit nu se va suprima mai
mult de 20 -30 % din frunzişul pomului; în caz contrar, rădăcinile vor fi subnutrite şi pomii pot intra în dezechilibru fiziologic.
Operaţiile de modificare a poziţiei ramurilor şi a direcţiei de creştere a lăstarilor (dresarea, înclinarea, arcuirea, torsionarea).
Dresarea ramurilor şi lăstarilor constă în aducerea lor în poziţie verticală, cu scopul de a favoriza creşterea. Dresarea este
defavorabilă diferenţierii mugurilor florali, fiind specifică pomilor tineri, în curs de formare şi devine necesară când ramurile de shelet au
unghiuri de inserţie prea mari sau de creştere neechilibrată, în general slabă.
Inclinare este operaţia opusă dresării, prin care ramurilor şi lăstarilor li se măresc unghiurile de inserţie, în vederea temperării
creşterii. Se aplică pomilor tineri, cu coroana în curs de formare, în toate cazurile când unele ramuri (respectiv l ăstari) au creştere prea
viguroasă, datorită poziţiei lor apropiată pe verticală . Cea mai convenabilă înclinare este de 45-55º, dar ea poate ajunge până la
orizontală sau chiar sub orizontală.
Arcuirea unor ramuri anuale lungi şi a unor lăstari viguroşi este justificată şi indicată la soiurile de pomi care, datorită unei creşteri
vegetative prea intense, intră târziu în perioada de rodire. Arcuirea trebuie efectuată de la axul pomului către exterior şi de sus în jos,
având în vedere să nu rezulte o curbură prea pronunţată şi depărtată mult de axul ramurii mamă. Arcuirea are următoarele efecte
favorabile: încetarea sau reducerea creşterii în lungime, garnisirea foarte bună şi rapidă cu formaţiuni fructifere scurte, stimularea
procesului de diferenţiere a mugurilor florali şi deci grăbirea fructificării.
Torsionarea şi îndoirea ramurilor anuale şi a lăstarilor se practică la pomii tineri atunci când se impune conservarea la maximum a
frunzişului. Ramurile anuale şi lăstarii care nu sunt necesari la formarea coroanei, în loc să fie suprimaţi, se răsucesc de la bază, ca să
nu se rupă, ci numai să crape longitudinal.
5.3. Sisteme de coroană pentru livezi intensive

Palmeta etajată (regulată) cu braţe oblice are un ax central, vertical, pe care se află 3-4 etaje a câte două şarpante opuse şi
orientate oblic pe direcţia rândului. Primul etaj este inserat la 50-70 cm de la nivelul solului.
Distanţele dintre etaje variază de la 60 cm până la 130 cm în funcţie de vigoarea soiului şi portaltoiului, tipul de fructificare şi alţi
factori. Şarpantele aceluiaşi etaj pot fi formate din muguri succesivi sau distanţaţi cu 8 -12 cm. În al doilea caz, axul palmetei şi
şarpantele se dezvoltă mai bine. Şarpantele formează cu axul palmetei unghiuri de 45-55º. Fiecare şarpantă din etajul I are două
subşarpante, care se conduc orizontal, palisându-se de prima sârmă a spalierului, pentru a ocupa spaţiul liber dintre şarpantele
inferioare ale pomilor vecini. Pe şarpantele din etajele II-IV nu se lasă subşarpante, ci numai ramuri de semischelet şi de rod, pentru a
rezulta un gard fructifer cât mai îngust, uşor de întreţinut.
Pentru conducerea corectă a pomilor este necesară instalarea unui spalier cu trei sârme, prinse pe bulumaci distanţaţi la 20 cm unul
de altul.
Palmeta neetajată (neregulată) cu braţe oblice diferă de precedenta prin faptul că şarpantele nu mai sunt dispuse câte două în etaje,
ci alternativ câte una, de o parte şi de alta a axului coroanei, pe direcţia rândului şi sub un unghi de 50-60º faţă de verticală. Această
palmetă are 10-12 şarpante, cu punctele lor de inserţie distanţate pe ax la 25-30cm, încât între şarpantele suprapuse de aceeaşi parte
a axului distanţele sunt de 50-60 cm. Pe şarpante nu se găsesc subşarpante, ci numai ramuri de semischelet şi de rod. Trunchiul are
înălţimea de 30-50 cm.
Vasul întârziat aplatizat (piramida întreruptă aplatizată) are 3-4 şarpante, distanţate pe ax la 30 cm. Prima şarpantă, dispusă la
maximum 60 cm. de la sol, se orientează pe direcţia rândului, pentru a favoriza circulaţia agregatelor. Următoarele două şarpante au
punctele de inserţie pe ax la 90 cm. şi respectiv 120 cm, de la suprafaţa solului. Acestea se dirijează puţin oblic faţă de direcţia
rândului, în aşa fel ca între ele să rezulte în unghi de deschidere de 80- 90º. Ultima şarpantă se suprapune peste prima şarpantă, la
înălţimea de 150 cm. Şarpantele formează cu verticala unghiuri de 40-45º. Pe fiecare şarpantă se lasă câte două subşarpante.
LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A POMILOR ŞI ARBUŞTILOR
Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Tipul plantaţiei

executare
1 2 3 4
Tăieri de formare a coroanelor sau a Martie - aprilie Potrivit formelor de Plantaţii tinere de pomi şi arbuşti
tufelor coroană adoptate prin fructiferi
proiect
Tăieri de întreţinere şi fructificare (inclusiv Noiembrie – aprilie Se normează Măr, păr, gutui, nuc şi castan.
eliminarea drajonilor) Noiembrie – martie încărcătura cu muguri Arbuşti şi alun.
Martie - aprilie de rod a pomilor şi Vişin, cireş, piersic, migdal şi
arbuşti fructiferi cais
Operaţii în verde (inclusiv eliminarea Iunie - iulie Luminarea şi aerisirea Plantaţii de pomi şi arbuşti
drajonilor) coroanei fructiferi tinere şi pe rod
LUCRĂRI DE EVALUARE ŞI PERIOADA DE EXECUTARE
Lucrarea Perioada de Scopul lucrării Speciile

executare
1 2 3 4
Prognozarea producţiei Noiembrie Stabilirea încărcăturii Măr, păr, prun, nuc, castan, alun
cu muguri de rod şi arbuşti fructiferi, programate
pentru anul următor, în pentru executarea tăierilor din
vederea normării toamnă
acesteia prin tăieri
Martie Idem Persic, cais, cireş, vişin, migdal,
precum şi la celelalte specii la
care s-au executat tăierile până
în luna martie
Preelevarea producţiei La înflorire Pentru prognozarea La toate speciile
orientativă a recoltei
Evaluarea producţiei După căderea Stabilirea orientativă a La toate speciile
fiziologică a fructelor producţiei probabile de
pe specii fructe
Evaluarea definitivă a producţiei Cu 10 – 15 zile Stabilirea definitivă a La toate speciile
înainte de producţiei de fructe
declanşarea recoltării după metodologia
pe fiecare specie prevăzută în Decretul
77/1986 şi a mediei
greutăţii fructelor pe
specii şi soiuri
6.4. Soiuri propuse pentru cultura nuc
Pentru plantaţii Pentru Fruct Miez Grosimi Subst. Prot

clasice plantaţiile mărimea % % %
semiintensive gr.
Sibesel precoce Sarmis 12 49,8 68,0 16,5
Geoagiu 65 Mihaela 49,5 63,3 19,3
Sebesel 44 Roxana 52,4 63,5 19,4
Germisara M 06 R 14 45,8 64,2 20,3
Orăştie Valcor 12
Suseta Valmit 13
Pestesani Valrex 13
Bratia
LISTA CU INSTITUTELE ŞI STAŢIUNILE POMICOLE
Nr. Denumirea instuţiei Adresa Persoana de contact

crt.
1. Institutul de Cercetare- Com. Mărăcineni, Cod Poştal Duţu Ion
Dezvoltare pentru 117450, Jud.Argeş 0726/218506
Pomicultură –Piteşti Tel.:0248/278292;278066;
Mărăcineni- ICDP 0248/278399
Fax. 0248/278477
E-mail: icpp_mar@geostar.ro
5. Staţiunea de Com. Voineşti, Cod Poştal 137525, Petre Gheorghe
Cercetare-Dezvoltare Jud. Dâmboviţa 0723/225137
pentru Pomicultură Tel/Fax: 0245/679085, 679123
Voineşti – SCDP
6. Staţiunea de Calea lui Traian nr, 464, Rm. Botu Ion
Cercetare-Dezvoltare Vâlcea, Cod Poştal 240273, Jud. 0723/506547
pentru Pomicultură Vâlcea
Vâlcea – SCDP Tel: 0250/740885
E-mail: stpomvl@onix.ro
CAPITOLUL IV. RECOLTAREA, CONDIŢIONAREA ŞI PĂSTRAREA FRUCTELOR
1. Recoltarea fructelor
Recoltarea, transportul şi manipularea fructelor necesită un bun nivel de dotare tehnică şi un volum mare de forţă de muncă
(aproximativ 40-60% din necesarul anual).
Indiferent de specie sau epoca de coacere, recoltarea fructelor trebuie începută dimineaţa, îndată ce s-a ridicat roua sau cât mai
devreme, dacă noaptea a bătut vântul şi fructele sunt uscate.
Culesul trebuie făcut obligatoriu cu mâna şi numai în cazuri speciale se poate efectua prin scuturare. Cu excepţia zmeurii şi murelor,
care de obicei se culeg fără codiţă, toate celelalte se culeg cu codiţă. În acelaşi timp trebuie evitată orice lovitură sau zgâriere a cojii şi
pulpei, şi pe cât posibil, păstrată bruma de fructe.
Culesul fructelor se începe totdeauna cu cele de pe vârful pomului, apoi din exteriorul coroanei şi numai la urmă cele din interior.
1. 3. Perioada de recoltare a fructelor

Pe cât posibil să se evite recoltarea în mijlocul zilelor senine, călduroase, atunci când temperatura fructelor se ridică. De asemenea
trebuie să se evite culegerea fructelor umede, fie de ploaie sau de rouă.
Cel mai bine este să se introducă fructele la păstrare cât mai reci. Fructele care se recoltează dimineaţa este bine să se introducă
imediat la păstrare. Cele care se recoltează după amiaza se recomandă să treacă noaptea peste ele în ambalaje, dar acoperite, şi să
fie depozitate dimineaţa următoare.
Perioada de recoltare a fructelor
Specia şi soiurile Perioada de recoltare Caracteristicile fructelor la

maturitatea de recoltare
Nucile, alunele, migdalele şi Când învelişul verde crapă şi Mărimea caracteristică
castanele de toamnă fructele încep să cadă soiului
singure
1.4. Metode de recoltare

În funcţie de destinaţia de valorificare metoda de recoltare a fructelor poate fi:
- recoltare manuală prin scuturare;
- recoltare manuală prin batere (cu prăjina).
Recoltarea manuală prin scuturare este folosită în prezent pentru unele destinaţii, în special la prunele destinate deshidratării sau
prelucrării sub formă de gemuri, recoltarea făcându-se la maturitatea deplină şi constă în scuturarea fructelor pe prelate.
Recoltarea prin batere s-a practicat pe scară largă în plantaţiile de prun, dar a avut efecte negative asupra calităţii recoltei şi asupra
pomilor. Această metodă a predominat în zonele de deal, la soiurile autohtone, la care desprinderea fructelor de pe ramuri este foarte
dificilă.
În plantaţiile organizate de prun, cireş, vişin, nuc, arbuşti, scuturarea mecanică a început să fie realizată cu echipamente speciale
de vibrare ataşate de trunchiul sau de baza ramurilor de schelet, fructele desprinse fiind conduse de prelate receptoare şi benzi rulante
către ambalaje.
Metode de recoltare după destinaţia producţiei de fructe
Metode de Destinaţia Tipuri de ambalaje Speciile

recoltare
Prin scuturare Deshidratare, Lăzi P, boxpaleţi Măr, păr, prun, cais,
industrializare cireş, vişin, nuc,
- sucuri alun, castan, migdal
- distilare
2. Condiţionarea şi păstrarea fructelor

2.1. Sortarea fructelor
La păstrare trebuie introduse fructele de calitate superioară, cu mărimea normală corespunzătoare soiului, aspectuoase, sănătoase,
fără atac de rapăn, viermele fructelor etc.
Trebuie să se evite pe cât posibil operaţiunile repetate de mişcare, de transvazare a fructelor dintr-un ambalaj în altul care, pe lângă
consum de forţă de muncă neeconomicos, depreciază calitatea fructelor prin lovire, presare, zdrelire;
2.2. Păstrarea fructelor

Spaţiile din gospodărie special destinate sau amenajate pentru păstrarea fructelor sunt: pivniţe (beciuri), hrube, camere şi alte spaţii
amenajate. Condiţiile pe care trebuie să le asigure încăperile respective sunt:
- să aibă o bună izolaţie termică;
- posibilităţi de ventilaţie - aerisire;
- umiditate ridicată;
- să fie curate de mirosuri străine.
Greutatea medie şi numărul fructelor la un kilogram, numai cele din catalog, la principalele soiuri, pe specii de pomi şi
arbuşti fructiferi
Specia Soiul Greutatea medie a Numărul

fructului (g) fructelor la 1
kg
0 1 2 3
Nuc Sibişel 44 14-15 71-66
Geoagiu 14-15 71-66
Jupăneşti 13-13 83-77
Bratia 13-16 77-71
Biotipuri valoroase 10-12 100-82
Valcor
Valrex
Valmit
CAPITOLUL V.CALCULE ECONOMICE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI

HA DE POMI ŞI ARBUŞTI FRUCTIFERI
Tabel centralizator privind costurile şi distanţele de plantare la diferite specii
Specia Distanţa între Distanţa între Număr arbori, Cost total / ha

arbori / arbuşti rânduri arbuşti / ha Ron
m m
Nuc 6 8 208 33951
1.4. Antemăsutătoare –Deviz nr.1.
pentru executarea lucrărilor de pregătirea terenurilor şi înfiinţarea unei plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi la hectar
Distanţele de plantare: 8 m între rânduri şi 6 m pe rând
Cap. I - Manoperă:
Nr. Număr Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
Crt. art. Din normele de muncă UM Z.O. I II III IV
NTM/92 Unitatea de măsură şi
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1. 2887 Defrişarea de porumbar, 18,8 18,8 18,80
măceş, mur cu  pâna la 10
cm. şi grad de acop. 20%
UM=ha ; cant. =1.0
2. 2892 Revizuirea şi completarea 3,2 3,2 3,20
lucrării de defrişare :UM=ha;
cant.=1
3. 2918 Evacuarea material lemnos 1,02 1,02 1,02
cu volum de 2,1-3,0 m3/ha:
UM=ha;cantit.=1
4. 1819 Confecţionat picheţi: 0,66 0,14 0,14
UM=ha,cantit.=1
5. 1859 Pichetat 1,0 1,0 1,0
terenul:UM=
mb;cantit.=0,208
6. 3226 Încărcat, transportat la 8-10 0,25 5,0 5,00
Km. şi descărcat în
câmp,gunoiul de grajd
UM=tone, cantit.=20,0
7. 3246 Încărcat şi descărcat 0,11 0,06 0,06
îngrăşăminte chimice
(2operaţiuni)
M=buc.,cantit.=0.5
8. 3091 Mărunţit îngrăşăminte 0,14 0,07 0,07
chimice
UM=t; cantitate=0,5
9. 1832 Săpat gropi de 1  1  0,8m. 0,125 26,0 26,00
UM=buc.; cantit.=208
10. 1867 Administrat îngrăşăminte 1,54 0,32 0,32
UM=mb; cantitate=o,208
11. 3281 Încărcat şi descărcat pomi şi 0,20 0,10 0,10
picheţi UM=tone; cantit. =o.5
12. 1773 Făcut şanţ de 50  50cm. şi 0,05 0,25 0,25
stratificat UM=ml. cantit.=5
13. 1775 Stratificat pomi UM=mb. 1,82 0,38 0,38

Cantit.=0.2
14. 1846 Adus gunoiul de grajd la 8 1,66 1,66
gropi UM=mb. Cantit.=0.208
15. 1845 Fasonat rădacina, făcut 3,33 0,69 0,69

mocirla şi mocirlitul în
vederea plantării UM=mb;
cantit.=0.208
16. 1845 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,65 0,65
UM=mb; cantitate=0,208
17. 1847 Plantarea pomilor lucrare 0,042 8,74 8,74
completă UM=buc.;
cantit.=208
TOTAL 1( unu ) Total Z.O.uri  68,08 0,14 7,86 51,34 8,74
MANOPERĂ ha
Tarif RON /Z.O  25 25 25 25 25
Total RON  1702 3,5 196,5 1283, 218,5
5
Cap.II-Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea CT Cantitatea
crt. Caracteristici şi utilajul folosit Coef.de ha Ha /a.n.
transf.
0 1 2 3 4
1. Arătură adâncă la 30cm.- 2 lucrări înainte 1,80 2 3,60
de plantare
2. Administrat gunoi de grajd cu MIG -4 – 20 0,08 1 1,6
t/ha
3. Discuit+nivelat terenul înainte de plantare 0,47 2 0,94
4. Arătura normală în livadă înainte de 1,36 1 1,36
plantare
5. Discuit după plantare 0,47 1 0,47
6. Dezinfectat solul 0,43 1 0,43
TOTAL 1(un) ha Total ha a.r. 8,4
LUCRĂRI Tarif RON/ha a.r 250
MECANICE Total pentru un ha RON 2100
Cap. III. –Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitate Valoarea
Crt. a RON Total Greutate pe
/ UM mii lei transport
0 1 2 3 4 5 6
Gunoi de grajd 100kg./pom Kg. 20 50 1000 20000
Sinoratox Kg 30 25 750 100
Îngrăşăminte chimice complexe Kg 500 1 500 500
2,5 kg./pom
Pomi altoiţi cu rezerva de 3% Buc 215 20 4300 500
Pichete Buc 210 0,3 63 100
TOTAL VALOARE MATERII ŞI :pentru 1 (un) ha 22200
MATERIALE 6613
Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea –grupa Distanţa de Cantitatea Volum total t/km
Crt. transport transport
tone
0 1 2 3 4
1.Gunoi de grajd 10 20,0 200,0
2.Îngrăşăminte chimice +liudator 50 0,6 30,
3.Pomi altoiţi 50 0,5 25
TOTAL 1 ( un) ha Total t/km 255,0
TRANSPORTURI Tarif RON/t/km. 0,375
PENTRU : Total RON 95,63
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON
Specificare Cap.I Cap. II Cap.III Cap. IV Total cheltuieli
Manoper Utilaje Material Transport directe
a e
pentru 1 (un) hectar 1702 2100 6613 95,63 10510,63
3.4.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.3

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul II a unei plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
Nr. Nr. Art. Denumirea lucrării din normele Z.O. Total
Crt. din de muncă Z.O. Din care pe categorii
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1952 Tăieri de formarea coroanei 1,04 0,22 0,21
redus1/ UM=nr. Pomi; cantit.=0.208
2
2 1832 Săpat gropi pentru completări de 0,12 3,13 3,13
goluri 12% 5
UM=buc.; cantit.=25
3 1843 Fasonat rădăcină făcut mocirlă şi 3,33 0,10 0,10
mocirlet
UM=mb.; cantit.=0,03
4 1845 Repartizat pomi la gropi 3,13 0,09 0,09
UM=mb; cantit =0,03
5 1866 Plantat pomi nr. goluri 12% 0,02 0,5 0,50
UM=buc.; cantit=25
6 1906 Sapa mare în jurul pomului 2,63 2,10 2,10
UM=mii m2 ;cantit =0,8
7 2744 Preparat soluţie pentru 5 0,09 0,09 0,09
tratamente a 200 l
UM=mii; cantit.=1,0
8 2740 Stropit pomii cu vermorel AS-5 3,33 3,33 3,33
UM=mii l; cantit. =1,0
9 1908 Prăşit în jurul pomilor câte 4 m2 1,22 3,90 3,90
se execută 4 lucrări
UM= mii m2; cantit.=3,2
10 294 Cosit manual între pomi –2 4,00 8,0 8,00
lucrări
UM=ha ; cantit. =2,0
11 312 Strâns iarbă cosită şi aşezată ca 1,25 2,50 2,50
mulci în jurul pomilor
UM=ha ; cantit.=2
12 2037 Strâns ramurile şi scoase la alei 5,75 8,63 8,63
UM=mii mp;cantitate=1,5
13 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe 6,06 1,26 1,26

direcţia rândurilor
UM=mp;cantitate=0,208
TOTAL 1 (unu)ha TOTAL Z.O.  33,85 11,13 10,58 12,14
MANOPERA TARIF RON /Z.O 25 25 25 25
TOTAL RON  846,25 278,25 264,5 303,5
CAP. II-Utilaje :lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Nr. Lucrarea CT coef. Cantitatea
Crt. Caracteristici şi utilaje folosite de transf. ha Ha a.n.
0 1 2 3 4
- -
TOTAL LUCRĂRI 1(un) ha Total ha a.r.

MECANICE Tarif RON/ha a.n.
Total pentru un ha
RON
Cap III- Materii şi materiale

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea pentru
crt. RON Total transport
/ UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Pomi pentru completări goluri Buc 25 20 500 50
12%
2 Fungicide :1000  0,3% Kg 3 40 120 3,0
3 Insecticide :1000  0,2% kg 2 80 160 2,0
TOTAL 1 (un ha 780 3,0
VALOARE
MATERIALE
Capitolul IV- Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumire grupa Distanţa Cantitatea Volum total t/km
crt. de transport
transport tone
0 1 2 3 4
1 Pomi şi insectofungicide 50 0,06 3,0
TOTAL MATERII 1 (un ) haTotal t/ha 3,0
ŞI MATERIALE Tarif RON /t/km 0,375
Total RON 1,125
Specificare Cap. I Cap.II Cap.III Cap.IV Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport
pentru 1(un ) ha 846,25 - 780,00 1,125 1627,38
3.4.3.Antemăsurătoare - Deviz nr. 4

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul III a unei plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
Crt din normele de muncă ZO I II III IV
cantitatea
1 1952 Tăieri pentru formarea coroanei 2,08 4,16 4,16
U.M.=mii pomi ; cantitatea =0,2
2 1866 Sapa mare în jurul pomilor 2,63 2,10 2,10
UM=mii m2; cantit. =0,8
tratament a 300 l
UM= mii l; cantit =1.5
4 2740 Stropit pomii cu vermorelul AS 3,33 5,00 5,00
UM=mii l; cantit. =1,5
5 1908 Prăşit 4 m2 în jurul pomilor de 4 1,22 3,90 3,90
ori
UM=mii m2 ; cantit. =3,2
lucrări
UM=ha ; cantit. =2,0
7 312 Strâns iarba cosită şi aşezare 1,25 2,50 2,50
camulci în jurul pomilor
UM=ha : cantit.=2
8 2037 Strans ramurile si scoase la alei 5,75 8,63 8,63
9 1869 Plivitul lastarilor si dirijarea lor 6,06 1,26 1,26
pe directia randurilor
UM=mb;cantitate=0,208
TOTAL 1 (unu) ha Total Zouri  35,68 11,13 7,25 17,3
MANOPERA Tarif RON/Z.O.  25 25 25 25
PENTRU Total RON  892 278,2 181,2 432,5
5 5
Cap.II.-Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Crt Caracteristici şi utilaje folosite Coef. de
trans.
0 1 2 3 4
1(un) ha Total ha .a.r.

TOTAL Tarif RON/ha a.h.
LUCRĂRI Total pentru un ha RON
MECANICE
PENTRU :
Cap. III – Materii şi materiale

Crt RON Total transport
/ RON
UM
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide 1500 l.  0,3% Kg. 4,5 40 180 1,5
2 Insecticide :1500 l.  0,2% Kg. 3,0 80 240 3,0
TOTAL VALOARE -pentru 1 (un) hectar 420 7,5
MATERII ŞI
MATERIALE
Cap.IV. Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea –grupa Distanţa de Cantitatea Volum total
crt. transport transportată t/km
Km. tone
0 1 2 3 4
1. Insectofungicide 5,0 0,01 0,5
TOTAL 1 (un) ha Total t/km. 0,5
TRANSPORT Tarif tarif RON /t/km 0,375
PENTRU : Total RON 0,19

SPECIFICARE Cap. I Cap.II Cap. III Cap. IV Total cheltuieli
Manopera Utilaje Materiale Transport directe
pentru 1 ( un ) hectar 892,00 - 420 0,19 1312,19

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IV aunei plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
Nr. Nr. Denumirea lucrării din ZO Total ZO Din care pe categorii
crt art. normele de muncă UM I II III IV
din Unitatea de măsură şi
NTM/9 cantitatea
2
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 1952 Tăieri pentru formarea 2,08 0,42 0,42
coroanei
Um=mii pomi,cantit.=0,2
2 1775 Încărcat şi descărcat 0,11 0,08 0,08
2 operaţiuni
UM=1; cantit =0,4  2=0,8
3 1868 Administrat manual 1,54 0,31 0,31
UM=mii pomi; cantit.=0,2
UM=mii m2 cantit.=0,8
tratamente a 400 l.
UM=mii l.; cantit. =2.0
6 2740 Stropit pomi vermorel AS-S 3,33 6,66 6,66
UM =mii l. cantit.=2
7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 1,22 3,90 3,90
Se execută 4 lucrări
UM =mii m2; cantit. =2
lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
9 312 Strâns iarba cosită şi 1,25 2,50 2.50
aşezarea ca mulet în jurul
pomilor
UM= ha ; cantit. =2
10 2037 Strâns ramurile şi scoase la 5,75 8,63 8,63
alei
11 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 1,26 1,26
lor pe direcţia rândurilor
12 3091 Marunţit îngr.chimice 0,14 0,6 0,6
UM=t;cantitate=0,41
TOTAL 1 (unu) ha Total ZO uri  34,1 0,08 11,5 7,26 15,26
MANOPERĂ Tarif RON/ZO  25 25 25 25 25
Total RON  852,5 2,00 287,5 181,5 381,5

Crt Caracteristici şi utilaje folosite Coef. de ha Ha a..n
transf.
0 1 2 3 4
TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r.

LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h.
MECANICE Total pentru un ha RON
PENTRU :

Crt RON Total transport
/ UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg. 400 1 400 400

2 Fungicide 2000 l. 0,3% Kg. 4,50 40 180 1,50
3 Insecticide :2000 l.  0,2% Kg. 3,00 80 240 3,00
TOTAL -pentru 1 (un) hectar 820 410
VALOAREA
MATERII ŞI
MATERIALE
Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale

Nr. Denumirea –grupa Distanţa Cantitatea Volum total
crt. de transportată t/km
transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1. Îngrăşăminte chimice +Insectofungicide 50 0,41 21
TOTAL 1 (un) Total t/km. 21,00
TRANSPORTURI ha Tarif RON /t/km 0,375
PENTRU Total RON 8,00

pentru 1 ( un ) hectar 852,5 - 820,0 8,0 1680,5

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul V a unei plantaţii
de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
crt din normele de muncă UM Z.O. I II III IV
2 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
coroanei
2 3226 Încărcat, transportat la 8- 0,25 1,00 1,00
12km. şi descărcat în comp.
Gunoiul de grajd
UM=t cantit.=4
3 1867 Administrat îngrăşăminte 1,33 1,33 1,33
natural în jurul pomilor
20kg/pomi
UM=ha ; cantit.=1,0
tratamente a 500 l.
UM=mii l.; cantit. =2.5
6 3157 Deservit MSPP la 5 0,06 0,30 0,30
tratamente
UM=ha ; cantit.=5
7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 m2 1,22 3,90 3,90
UM =mii m2; cantit. =3,2
lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
9 312 Strâns iarba cosită şi 1,25 2,50 2,50
pomilor
UM= ha ; cantit. =2
10 2037 Strans ramurile şi scoase la 5,75 8,63 8,63
alei
11 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea 6,06 1,26 1,26
lor pe direcţia rândurilor
UM=mp;cantitate=0,208
TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri  30,02 0,30 13,46 7,26 9,00
MANOPERA Tarif RON/Z.O.  25 25 25 25 25
Total RON  750,5 7,5 336,5 181,5 225,0

trans.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP-5 tractoare 0,37 5 1,85
TOTAL LUCRĂRI 1(un) ha Total ha .a.r. 1,85

MECANICE Tarif RON/ha a.h. 250
Total pentru un ha RON 462,5

Crt RON/ Total transport
UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Gunoi de grajd t 4,00 50 200 4000
2 Fungicide 2000 l.  0,3% Kg. 6,0 40 240 6
3 Insecticide :2000 l.  0,2% Kg. 4,0 80 320 4,0
TOTAL -pentru 1 (un) hectar 760 4010
VALOAREA
MATERII ŞI
MATERIALE

transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1. Gunoi de grajd 10 4 40
2 Insectofungicide 50 0,001 0,50
TRANSPORTURI Tarif tarif RON /t/km 0,375
Total RON 15,19

– pentru 1 ( un ) hectar 750,5 462,5 760,0 15,19 1988,19
Pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VI a unei plantaţii
Cap.I - Manopera
Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din Din care pe categorii
crt din normele de muncă Z.O. Total
NTM/9 Unitatea de măsură şi UM Z.O. I II III IV
2 cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
coroanei
2 1775 Încărcat şi descărcat 0,11 0,08 0,08
îngrăşăminte chimice –două
operaţiuni
UM=t ; cantit.=0,4  2=0,8
3 1868 Administrat manual 1,54 0,31 0,31
UM=mii pomi ; cantit.=0,2
UM=mii m2; cantit.=0,8
tratamente a 500 l./ha
UM=mii l.; cantit. =3,0
6 3157 Deservit MSPP la 6 0,06 0,36 0,36
tratamente
UM=ha ; cantit.=6
7 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 lucrări 1,22 3,90 3,90
lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
pomilor
UM= ha ; cantit. =2
10 2037 Strans ramurile si scoase la 5,75 8,63 8,63
alei
11 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor 6,06 1,26 1,26
pe direcţia rândurilor
12 2037 Strâns ramurile şi scoase la 5,75 8,63 8,63
alei
TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri  28,10 0,44 11,44 7,18 9,04
Total RON  702,5 11,0 286,0 179,5 226

trans.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP-6 tratamente 0,37 6 2,22
TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. 2,22
LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. 250
PENTRU

Nr. Denumirea UM Cantitatea Valoarea Greutatea
Crt RO Total pentru transport
N/ RON
UM
0 1 2 3 4 5 6
1 Îngrăşăminte chimice complexe Kg. 420 1 420 420
2 Fungicide 3000 l.  0,3% Kg. 9,00 40 360 9,00
3 Insecticide :3000 l.  0,2% Kg. 6,00 80 480 6,00
TOTAL pentru 1 (un) hectar 1260 435
VALOAREA
MATERII ŞI
MATERIALE

transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1 Îngrăşăminte chimice complexe 50 0,44 22
+insectofungicide
TOTAL 1 (un) ha Total t/km. 22
TRANSPORTURI Tarif tarif RON/t/km 0,375
Total RON 8,25

pentru 1 ( un ) hectar 702,5 555 1260 8,25 2525,75

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VII a unei plantaţii de NUC cu desimea de 208 pomi/ha
Cap.I - Manopera
Nr. Nr. art. Denumirea lucrării din ZO Total Din care pe categorii
crt din normele de muncă UM ZO I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
coroanei
2 1848 Strâns manual ramurile tăiate 0,59 0,59 0,59
redus ½ UM=ha; cantit.=0,8
5 3157 Deservit MSPP la 6 0,06 0,36 0,36
tratamente
UM=ha ; cantit.=6
6 1908 Prăşit în jurul pomilor 4 1,22 3,90 3,90
lucrări
lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
pomilor
UM= ha ; cantit. =2

TOTAL 1 (unu) ha Total Z.O. uri  27,79 0,36 11.13 7,26 9.04
Total RON  694.75 9,00 278,25 131,5 26,0

trans.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP-6 tratamente 0,37 6,00 2,22
TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r. 2,22
LUCRĂRI Tarif RON/ha a.h. 250

Denumirea UM Cantitatea Valoarea
Nr. RON/ Total Greutatea pentru
Crt UM RON transport
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide 3000 l.  0,3% Kg. 9,00 40 360 9,00
2 Insecticide :3000 l.  0,2% Kg. 6,00 80 480 6,00
TOTAL VALOAREA -pentru 1 (un) hectar 840 15,00
MATERII ŞI MATERIALE

crt. de transporta t/km
transport tă
Km. tone
0 1 2 3 4
TRANSPORTURI Tarif tarif RON/t/km 0,375
Total RON 0,376

SPECIFICARE Cap. I Cap.II Cap. III Cap. IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport cheltuieli
directe
pentru 1 ( un ) hectar 694,75 555,00 840,00 0,38 2090,13

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul VIII a unei plantaţii
Cap.I - Manopera
Nr.crt Nr. Denumirea lucrării din Z.O. Total Din care pe categorii
art. normele de muncă UM Z.O.
din Unitatea de măsură şi I II III IV
NTM/ cantitatea
92
0 1 2 3 4 5 6 7 8
coroanei
2 1948 Strâns manual ramurile 1,18 1,18 1,18
tăiate
UM=ha; cantit.=1,0
4 1866 Sapa mare în jurul 2,53 2,10 2,10
pomilor –4m2
5 3157 Deservit MSPP la 8 0,06 0,48 0,48
tratamente
UM=ha ; cantit.=8
lucrări
7 294 Cosit manual între pomi – 4,00 8,00 8,00
2 lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
aşezată în jurul pomilor
UM= ha ; cantit. =2
1869 Plivitul lastarilor si 6,06 1,26 1,26
dirijarea lor pe directia
randurilor
TOTAL Total Z.O. uri x 28,00 10,48 2,50 6,00 9,13
MANO Tarif RON/Z.O.  25 25 25 25 25
PERA 1 Total RON  700,0 12,0 278.25 181,5 228,25
PENTRU (unu)
ha

transf.
0 1 2 3 4
1 Stropit cu MSPP-8 tratamente 0,37 8,00 2,96
MECANICE Tarif RON/ha a.h. 250
Total pentru un ha RON 740

Crt RON TotalR transport
/UM ON
0 1 2 3 4 5 6
1 Fungicide 4000 l.  0,3% Kg. 12,00 40 480 12,00
2 Insecticide :4000 l.  0,2% Kg. 8,00 80 640 8,00
TOTAL VALOARE -pentru 1 (un) hectar 1120 20,00

crt de transportată t/km
. transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1 Insectofungicide 50,00 0,02 1,00
pentru 1 ( un ) hectar 700,00 740,00 1120,00 0,38 2560,38
3.4.9. Antemăsurătoare - Deviz nr. 10

pentru executarea lucrărilor de întreţinere în anul IX a unei plantaţii
Cap.I - Manopera
crt din normele de muncă UM Z.O.
NTM/92 Unitatea de măsură şi I II III IV
cantitatea
0 1 2 3 4 5 6 7 8
asimilat coroanei
Um=mii pomi,cantit.=208
2 2057 Strâns manual ramurile tăiate 5,75 8,63 8,63
şi scoase la alee
UM=ha; cantit.=1,5
3 3226 Încărcat, transportat la 8-12 0,25 5,00 5,00
km. şi descărcat în câmp a
gunoiului de grajd
UM=t; cantit.=20t
4 1867 Administrat îngrăşăminte 1,33 1,33 1,33
natural în jurul pomilor –
100kg./pomi
UM= ha ;cantit. =1
7 3157 Deservit MSPP la 8 0,06 0,48 0,48
tratamente
UM=ha ; cantit.=8
lucrări
lucrări
UM =ha ; cantit.= 2
aşezarea ei ca mulci în jurul
pomilor
UM= ha ; cantit. =2
11 1869 Plivitul lastarilor si dirijarea 6,06 1,26 1,26
lor pe directia randurilor
TOTAL 1 (unu) Total Z.O. uri  39,66 0,48 17,46 6,00 14,46
MANOPERA ha Tarif RON/Z.O.  25 25 25 25 25
PENTRU Total RON  991,5 12,0 436,0 181,5 361,5
trans.
0 1 2 3 4
1 Desevit MSPP-8 tratamente 0,37 8 2,96
MECANICE PENTRU Tarif RON/ha a.h. 250
Total pentru un ha RON 740

Crt RON/ Total transport
UM RON
0 1 2 3 4 5 6
1 Gunoi de grajd t 20 50 1000 20000
2 Fungicide 4800 l.  0,3% Kg. 12,0 40 480 12
3 Insecticide :4800 l.  0,2% Kg. 8,0 80 640 8,0
TOTAL VALOAREA -pentru 1 (un) hectar 2120 20024

transport tone
Km.
0 1 2 3 4
1 Gunoi de grajd 10 20 200

SPECIFICARE Cap. I Cap.II Cap. III Cap. IV Total
Manopera Utilaje Materiale Transport cheltuieli
directe
pentru 1 ( un ) hectar 991,5 740,0 2120,0 361,5 3926,88
4.4.CENTRALIZATORUL MATERIALELOR PRINCIPALE LA NUC
Nr. Denumirea materialelor şi U.M Preţ Necesarul la Necesarul la

intem. categoria de lucrări la care pe suprafaţa de un ha suprafaţa de…. ha
deviz se utilizează UM Cantitate Valoare Cantitate Valoare
RON
0 1 2 3 4 5 6 7
1 Pregătirea terenului şi 1750
înfiinţarea
1.1.  Gunoi de grajd Tone 50,00 20 1000
1.2  Sinoralox 5G Kg. 25,00 30 750
2 Înfiinţarea plantaţiei 4863

2.1  Pomi altoiţi Buc. 20,00 215 4300
2.2  Îngrăşăminte chimice Kg. 1,00 500 500
complexe
2.3  Pichete Buc. 0,30 210 63
3 Întreţinere în anul I 584

3.1  Fungicide Kg. 40,00 2.4 96
3.2  Insecticide Kg. 80,00 1.6 128
3.3  Seminţe de volum Kg 10,00 15 150
perene
3.4  Seminţe trifoi alb Kg. 30,00 7 210
4 Întreţinere în anul II 780

4.1  Pomi altoiţi pentru Buc. 20,00 25 500
completare
Goluri
4.2  Fungicide Kg. 40,00 3 120
4.3  Insecticide Kg. 80,00 2 160
5 Întreţinere în anul III 420

5.1  Fungicide Kg. 40,00 4.5 180
5.2  Insecticide Kg 80,00 3.0 240
6 Întreţinere în anul IV 1040

6.1  Fungicide Kg. 40,00 6 240
6.2  Insecticide Kg 80,00 4 400
6.3  Îngrăşăminte chimice Kg 1,00 400 400
complexe
7 Întreţinere în anul V 760

7.1  Fungicide Kg. 40,00 6 240
7.2  Insecticide, gunoi de Kg. 80,00 4 320
grajd
7.3  Gunoi de grajd tone 50,00 4 200
8 Întreţinere în anul VI 1260

8.1  Îngrăşăminte chimice Kg. 1,00 420 420
complexe
8.2  Fungicide Kg. 40,00 9 360
8.3  Gunoi de grajd, Kg. 80,00 6 480
insecticide
9 Întreţinere în anul VII 840

9.1  Fungicide Kg. 40,00 9 360
9.2  Insecticide Kg 80,00 6 480
10 Întreţinere în anul VIII 1120

10.1  Fungicide Kg 40,00 12 480
TOTAL MATERIALE 13417
5.4.CENTRALIZATORUL COSTURILOR DIRECTE DE INVESTIŢII LA NUC

Antemă Cap.I Cap.II Cap.III Cap.IV TOTAL
surătoa- Materii şi GENERAL
rea Manopera Utilaje şi lucrări mecanice materiale Transporturi Valoare
– deviz Valoare pt: pt.:
Nr. 1 ha …ha 1 ha …ha 1ha ..ha 1 ha …ha 1 ha ha
Z.O. Valoa Z.O. valoa Ha. Valoa Ha valoa T/km Valoa T/ valoa
re re a.n. re a.n. re re km re
1 68,08 1702 8,4 2100 6613 255,0 95,63 10510,63
2 34.31 857,75 2,26 565 1084 26,5 99,38 2606,13
3 33,85 846,25 - - 780 3,0 1,13 1627,38
4 35,68 892 - - 420 0,5 0,19 1312,19
5 34,1 852,5 - - 820 21,0 8,00 1680,50
6 30,02 750,5 1,85 462,5 760 40,5 15,19 1988,19
7 28,10 702,5 2,22 555 1260 22,0 8,25 2525,75
8 27,79 694,75 2,22 555 840 1,0 0,38 2090,13
9 28,00 700 2,96 740 1120 1,0 0,38 2560,38
10 39,66 991,5 2,96 740 2120 201,5 75,38 3926,88
Total 359,59 22,87 5717,5 15817 672,0 303,91 30828,16

6.4. Deviz general pentru un ha de plantaţie de NUC
Specificare Valoarea pentru

UM 1 hectar …hectare
Cap. I Cheltuieli directe pentru realizarea
investiţiilor
 Pregătirea terenului şi înfiinţarea plantaţiei RON 10510,63
 Lucrări de întreţinere în anul I RON 2606,13
 Lucrări de întreţinere în anul II RON 1627,38
 Lucrări de întreţinere în anul III RON 1312,19
 Lucrări de întreţinere în anul IV RON 1680,50
 Lucrări de întreţinere în anul V RON 1988,19
 Lucrări de întreţinere în anul VI RON 2525,75
 Lucrări de întreţinere în anul VII RON 2090,13
 Lucrări de întreţinere în anul VIII RON 2560,38
 Lucrări de întreţinere în anul IX RON 3926,88
TOTAL CAP. I 30828,16
 Cap. II. Cheltuieli suplimentare pentru:
 Aprovizionare materiale (10%  19000,05) RON 1582
 Diverse şi neprevăzute (0,5%  3416,37) RON 1541
TOTAL CAP. II RON 3123
TOTAL GENERAL RON 33951
Curs de schimb RON/EURO 3,6
TOTAL VALOARE EURO 9431
7.4. Valoarea producţiei marfă la cultura NUC (V.P.M.)
Specificare UM Revine la :
1 ha …..ha
Producţia fizică proiectată Kg. 3000
Producţia valorificabilă Kg. 3000
d.c. –calitatea extra şi I Kg 2400
Preţ pe Kg. EURO/KG. 2,00
Valoarea producţiei calitatea extra EURO 4800
şi I
- calitatea II KG. 600
Preţ pe Kg. EURO/KG 1,00
Valoarea producţiei de calitate II EURO 600
TOTAL VALOAREA PRODUCŢIEI 5400
MARFĂ
8. Valoarea producţiei globale (V.P.G.)
8.4. Valoarea producţiei globale la cultura NUC
Specificare UM Valoarea pentru

1 ha ……ha
Capacitatea proiectată Ha 1,0
Valoarea totală a investiţiei EURO 9431
Durata normată de exploatare Ani 60
Cota anuală de amortisment EURO 157
Cheltuieli anuale de producţie EURO 1589
- cheltuieli tehnologice anuale EURO 1200
- cheltuieli pentru recoltare EURO 389
Producţia de fructe Tone 3
Preţ mediu pe tona de fructe EURO/tone 1800
Valoarea totală a producţiei globale EURO 1746
CHELTUIELILE ANUALE DE PRODUCŢIE

Se compun din :
Cheltuieli tehnologice anuale (antemăsurătoarea–deviz nr.10 majorat cu 10% = 1200 EURO
Cheltuieli pentru recoltarea producţiei ( NTM/92 2042 ) 3,0 t  18,75 ZO  6,94=389 EURO
Total cheltuieli anuale de producţie 1589 EURO
9.4. Indicatori de eficienţă economică la NUC
INDICATORUL UM Valoarea pentru

1 hectar
Valoarea totală a investiţiei EURO 9441
Durata normală de exploatare Ani 60
Cota anuală de amortisment EURO 157
Valoarea anuală a cheltuielilor de producţie EURO 1589
Valoarea producţiei globale ( VPG) EURO 1746
Valoarea producţiei marfă ( VPM) EURO 5400
Profit anual EURO 3654
Durata de recuperare a investiţiei din profit Ani 3
10.4. Grafic de eşalonare a investiţiilor la cultura NUC
Din care , eşalonată pe ani de execuţie

Nr. Valoare Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Crt. a totală I II III IV V VI VII VIII IX X
RON
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Pregătirea terenului
1. Înfiinţarea plantaţiei 10510,6 10510,         
3 53
2. Întreţinere in anul I 2606,13  2606,        
13
3. Întreţinere in anul II 1627,38   1627,       
38
4. Întreţinere in anul III 1312,19    1312,      
19
5. Întreţinere in anul IV 1680,5     1680     
,5
6. Întreţinere in anul V 1988,19      1988,    
19
7. Întreţinere in anul VI 2521,75       2521,7   
5
8. Întreţinere in anul VII 2090,13        2090,  
13
9. Întreţinere in anul VIII 2560,38         2560, 
38
10. Întreţinere in anul IX 3926,88          3926,8
8
TOTAL COSTURI 30828,1 10510, 2606, 1627, 1312, 1680 1988, 2521,7 2090, 2560, 3926,8
DIRECTE 6 53 13 38 19 ,5 19 5 13 38 8
Cheltuieli suplimentare 3123 1057 263 156 142 162 216 250 227 260 390
TOTAL GENERAL 33951 11568 2869 1783 1455 1842 2204 2776 2317 2020 4317

Despre Nuci

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Despre Nuci

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cei mai pretenţioşi faţă de lumină sunt : nucul, piersicul, cireşul şi caisul.

Cerinţele speciilor pomicole faţă de reacţia solului

Pe specii, zonarea culturii se prezintă astfel:

1.3. Pregătirea terenului

Specia Portaltoiul Soiul Distanţa de plantare Densitatea /ha

2.4 Tehnica de plantare

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Speciile la care se aplică

d) Desfundarea terenului : Cu 2-3 luni 60/60/60 cm Pomi

1.1 Lucrări de întreţinere a solului în livezi

2.1. Combaterea bolilor şi dăunătorilor

2.2. Complexe de tratamente fitosanitare la pomi şi arbuşti fructiferi

h) Tratamente pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor la nuc

1 Bacterioza nucului Septembrie, 3 Zeamă bordeleză

În pomicultură se folosesc trei feluri de îngrăţăminte: organice, minerale şi îngrăţăminte verzi.

3.2. Îngrăşăminte chimice

3.3. Reguli generale

3.4. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor

3.5. Metode şi locul de aplicare al îngrăşămintelor

LUCRARI DE INTRETINERE SI IRIGARE A SOLULUI

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Tipul plantaţiei

5.1. Epocile de aplicare a tăierilor la pomi

5.2. Operaţii tehnice folosite la conducerea creşterii şi fructificării pomilor

5.3. Sisteme de coroană pentru livezi intensive

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A POMILOR ŞI ARBUŞTILOR

Lucrarea Perioada de Parametrii lucrării Tipul plantaţiei

Lucrarea Perioada de Scopul lucrării Speciile

Pentru plantaţii Pentru Fruct Miez Grosimi Subst. Prot

LISTA CU INSTITUTELE ŞI STAŢIUNILE POMICOLE

Nr. Denumirea instuţiei Adresa Persoana de contact

1. 3. Perioada de recoltare a fructelor

Perioada de recoltare a fructelor

Specia şi soiurile Perioada de recoltare Caracteristicile fructelor la

1.4. Metode de recoltare

Metode de recoltare după destinaţia producţiei de fructe

Metode de Destinaţia Tipuri de ambalaje Speciile

2. Condiţionarea şi păstrarea fructelor

2.2. Păstrarea fructelor

Specia Soiul Greutatea medie a Numărul

CAPITOLUL V.CALCULE ECONOMICE PENTRU ÎNFIINŢAREA UNUI

Tabel centralizator privind costurile şi distanţele de plantare la diferite specii

Specia Distanţa între Distanţa între Număr arbori, Cost total / ha

13. 1775 Stratificat pomi UM=mb. 1,82 0,38 0,38

15. 1845 Fasonat rădacina, făcut 3,33 0,69 0,69

Cap.II-Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

Cap. III. –Materii şi materiale

Cap.IV Transporturi de materii şi materiale

3.4.3.Antemăsurătoare – Deviz nr.3

13 1869 Plivitul lăstarilor şi dirijarea lor pe 6,06 1,26 1,26

CAP. II-Utilaje :lucrări cu tractoare şi maşini agricole

TOTAL LUCRĂRI 1(un) ha Total ha a.r.

Cap III- Materii şi materiale

Capitolul IV- Transporturi de materii şi materiale

3.4.3.Antemăsurătoare - Deviz nr. 4

Cap.II.-Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

1(un) ha Total ha .a.r.

Cap. III – Materii şi materiale

Cap.IV. Transporturi de materii şi materiale

TOTAL CHELTUIELI DIRECTE RON

pentru 1 ( un ) hectar 892,00 - 420 0,19 1312,19

Cap.II.-Utilaje : lucrări cu tractoare şi maşini agricole

TOTAL 1(un) ha Total ha .a.r.

Cap. III – Materii şi materiale

Cap.IV. - Transporturi de materii şi materiale