MUȘCHII GÂTULUI

A. Muşchii regiunii laterale:

- M. platisma
- M. sternocleidomastoidian
- M. scaleni: anterior, mijlociu, posterior
- M. drept lateral al capului

B. Muşchii regiunii mediane a gâtului:

M. superficiali ai gâtului: M. prevertebrali:
- M. digastric - M. lung al capului
- M. stilohioidian - M. lung al gâtului
- M. milohioidian - M. drept anterior al capului
- M. genitohioidian
- M. sternohioidian
- M. omohioidian
- M. sternotiroidian
- M. tirohioidian
1
MUŞCHIUL PLATISMA
(muşchiul pielosul gâtului)

Originea:
- fascia regiunii infraclaviculare şi acromiale
- fascia muşchiului marelui pectoral şi a deltoidului

Inserţia terminală:
- fibrele anterioare: rafeul sprahioidian
- fibrele posterioare: la nivelul mandibulei, pe linia oblică, pe
piele şi ţesuturile subcutanate ale regiunii

Acţiunea:
- când muşchiul ia punct fix pe inserţia de origine: coboară
buzele (participă la exprimarea sentimentelor de tristeţe,
frică sau dispreţ);
- când muşchiul ia punct fix pe inserţia de la nivelul mandibulei:
ridică pielea gâtului şi o împinge înainte.
2
MUŞCHIUL STERNOCLEIDOMASTOIDIAN
Originea:
- capul medial, sternal: manubriul sternal
- capul lateral, clavicular: porţiunii
mediale a feţei superioare a claviculei.
Între cele două origini – fosa supraclaviculară
mică – nervul frenic.

Inserţia terminală:
- faţa laterală a procesului mastoidian
- linia nuchală superioară

Acţiunea:
- contracţia unilaterală: determină înclinarea capului de aceeaşi
parte
- contracţia bilaterală: continuă mişcarea de flexie a capului şi a
gâtului începută de muşchiul drept anterior; dacă flexia prealabilă
lipseşte muşchiul fixează capul în articulaţia atlantooccipitală
realizând extensia
- când ia punct fix la nivelul capului participă la ridicarea toracelui. 3
MUȘCHII INSERAȚI LE NIVELUL OSULUI HIOD
I.SUPRAHIODIENI: m. care unesc osul hioid cu baza craniului,
limba și faringele participând la formarea planșeului cavității
bucale. Coboară mandibula, participă la masticație, deglutiție,
vorbire
 M. Digastric: incizura mastoidiană temporală + fosa digastrică
mandibulară – os hioid
 M. Milohioidian: mandibulă – os hioid
 M. Stilohiodian: apofiza stiloidă – os hioid
 M. Geniohiodian: posterior de m. milohioidian
II. INFRAHIOIDIENI: coboară mandibula + cei cu inserție pe
hioid, îl acționează direct; m sternotireoid: tracționează laringele
în jos; m. tireohioidian: apropie hioidul de laringe, tracționează
laringe în sus
M. Sternohioidian: manubriu sternal – os hioid
M. Sternotireoid: manubriu sternal + coasta I – cartilaj tiroid
M. Tireohioid: cartilaj tiroid – os hioid
M. Omohioid: marginea superioară a omoplatului – tendon
intermediar de pe marginea posterioară a m. s-c-m. 4
MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI
(GRUPUL LATERAL)
MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor cervicale C3-C6.
Inserţia terminală: cele 4 fascicule musculare formate se
unesc şi se inseră pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei
I.
MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse de
la nivelul ultimelor vertebrelor cervicale.
Inserţia terminală: fasciculele formate se unesc şi se inseră
pe tuberculul de pe faţa superioară a coastei I.

MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR

Originea: pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse
ale vertebrelor cervicale C5-C7.
Inserţia terminală: a celor 4 fascicule formate este pe
tubercul de pe faţa superioară a coastei a II-a. 5
 MUŞCHIUL SCALEN ANTERIOR

MUŞCHIUL SCALEN MIJLOCIU

MUŞCHIUL SCALEN POSTERIOR

6
MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI
(GRUPUL LATERAL)

MUŞCHII SCALENI
Acţiunea:
- contracţia unilaterală determină înclinarea coloanei
vertebrale de partea respectivă
- contracţia bilaterală creşte rigiditatea coloanei
vertebrale
- când ia punct fix la nivelul coloanei vertebrale sunt
muşchi inspiratori, în inspirul forţat
- contracţia scalenilor anteriori participă la flexia capului
faţă de coloana vertebrală

7
MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI
(GRUPUL PREVERTERBALI)
MUŞCHIUL LUNG AL CAPULUI
Originea: pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse ale
vertebrelor C3-C6.
Inserţia terminală: pe faţa inferioară a porţiunii bazilare a osului
occipital.
MUŞCHIUL LUNG AL GÂTULUI
Originea:
- porţiunii verticale: pe corpurile primelor vertebre toracice şi la
nivelul ultimelor trei vertebre cervicale
- porţiunii inferioare: pe corpurile primelor trei vertebre toracale;
- porţiunea oblică superioară: porneşte de la tuberculii anteriori ai
proceselor transverse ale vertebrelor C3-C6.
Inserţia terminală:
- porţiunea verticală se inseră pe corpurile vertebrelor cervicale C2-C4;
- porţiunea inferioară se termină pe tuberculii anteriori ai proceselor
transverse ale vertebrelor cervicale C5-C6;
- porţiunea oblică superioară ajunge pe tuberculul anterior al atlasului.
8
MUȘCHII PROFUNZI AI GÂTULUI
(GRUPUL PREVERTERBALI)

MUŞCHIUL DREPT LATERAL AL

CAPULUI
Originea: la nivelul procesului transvers al atlasului
Inserţia terminală: la nivelul procesului jugular al occipitalului.
Acţiunea: înclinarea laterală a capului

MUŞCHIUL DREPT ANTERIOR

AL CAPULUI
Originea: este pe faţa anterioară a masei
laterale şi a procesului transvers al atlasului.
Inserţia terminală: este pe procesul bazilar al occipitalului.
Muşchii prevertebrali sunt flexori ai capului şi ai coloanei
cervicale.
Muşchii prevertebrali sunt inervaţia de către ramurile profunde
ale plexului cervical.
9
TOPOGRAFIA GÂTULUI

Regiune anterioară: împărțită de

m. s-c-m (7) în trei subregiuni:
a. Regiunea s-c-m corespunzătoarea m.

b.Triunghiul cervical lateral este

împărțit de m. omohioidian (5) în
- triunghiul omotrapezoid (9)
- tringhiul omoclavicular (8)
Conține: spațiul interscalenic
(a. subclavie + plex brahial)
spațiul antescalenen (v. suvclavie +
nv. frenic)

c. Triunghiul cervical medial:

-Triunghiul omotraheal (6)
- triunghiul carotidian
- triunghiul submandibular (2): conține triunghiul lui Pirogov (a.
linguală) + fosa retromandibulară (1) 10
 FASCIILE GÂTULUI

I.Fascia superficială

II. Fascia proprie:

parte infrahioidiană: foiță superficială
foiță pretraheală
foiță prevertebrală

parte suprahioidiană: foiță superficială

foiță profundă

III. Fascia endocervicală: foiță viscerală

foiță parietală

11
MUSCULATURA REGIUNII
POSTERIOARE
A TRUNCHIULUI ŞI
A CEFEI

12
MUŞCHIUL TRAPEZ
Originea:
- linia nuchală superioară
- protuberanţa occipitală externă
- ligamentul nuchal
- procesele spinoase C7-T12
-ligamentul supraspinos toracal

Terminal, fibrele:
- superioare: 1/3 laterale a
marginii posterioare şi a feţei superioare a claviculei
- mijlocii: ajung până la marginea posterioară a acromionului şi a
spinei omoplatului
- inferioare: se întind până la nivelul marginii posterioare a spinei
omoplatului.

Inervație:
- nv. accesor (XII)
- nv. cervicali III + IV (proprioceptivi) din plex cervical 13
 MUŞCHIUL TRAPEZ
Acţiunea:
-fasciculele superioare
descendente: ridică umărul
(omoplatul) şi îl trage intern
-contracţia fasciculului
superior occipital determină
aplecarea laterală a capului şi
rotează capul de partea opusă
- contracţia fasciculului
mijlociu adducția omoplatului
- contracţia fasciculului inferior coboară umărul, rotează medial
unghiul inferior al omoplatului
- porțiunea claviculară: ridică clavicula
- contracția simultană a ambilor mușchi: apropierea omoplaților și
umerilor de coloana vertebrală
- în contracția bilaterală, când punctul fix este luat la nivelul O +
C: extensia coloanei cervicale
14
MUŞCHIUL LATISSIMUS DORSI
(MARELE DORSAL)
Originea:
- faţa externă a ultimelor 3-4 coaste
-apofizele spinoase ale ultimelor
vertebre dorsale şi lombare
- pe creasta sacrală mediană
- pe 1/3 posterioară a buzei externe a
crestei iliace
- mai rar, la nivelul unghiului inferior al
omoplatului

Inserția terminală:
-printr-un tendon patrulater care spirașează în jurul m. mare
rotund, în fundul șanțului intertubecular al H (după unii autori) pe
creasta micului trohanter H (după alți autori).

Inervația: nv. toracodorsal (C6-C7)

15
MUŞCHIUL LATISSIMUS DORSI
(MARELE DORSAL)

Acţiunea:
- când ia punct fix la nivelul
coloanei vertebrale este:
adductor, proiector înapoi şi
rotator intern al braţului
- când ia punct fix la nivelul
humerusului, marele dorsal
tracţionează asupra coastelor şi
ajută la mişcarea de ridicare a
toracelui (ca în căţărare)
- rol in inspir prin inserția pe
coaste.

16
MUŞCHIUL RIDICĂTOR AL SCAPULEI
(MUŞCHIUL UNGHIULAR)
Originea:
- prin 4-5 fascicule, la nivelul
primelor 4-5 procese transverse
ale vertebrelor cervicale.

Inserţia terminală: la nivelul unghiului

supero-intern al omoplatului.

Inervația:
- nervul dorsal al scapulei (C5)
- ramuri direct din plexul cervical C3-C4

Acţiunea:
- când ia punct fix pe coloană: trage omoplatul intern şi în sus
- când ia punct fix la nivelul omoplatului: muşchiul determină
înclinarea coloanei cervicale și capul de partea sa
17
MASA MUŞCHILOR ROMBOIZI
Originea:
-pe procesele spinoase ale primelor
patru vertebre toracale şi a ultimei
vertebre cervicale.

Inserţia terminală:
-la nivelul marginii mediale a O.

Acţiunea:
- când ia punct fix pe coloană: trage
și ridică ușor omoplatul intern
- concomitent cu bascularea unghiul
inferior al omoplatului spre coloana
vertebrală
- împreună cu m. dințat anterior menține omoplatul la nivelul
trunchiului
- când ia punct fix la nivelul omoplatului: trage coloana
vertebrală spre acesta 18
 MUŞCHIUL DINŢAT POSTERIOR ŞI SUPERIOR

Originea:
- nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor C6 – T3
- ligamentul nucal

Inserţia terminală: la nivelul feţei externe a coastelor de la 2

la 5.

Inervație:
- nv. cervicali C6 - C8
- nv. intercostali T1-T2

Acţiunea: ridică coastele

II-V intervenind în inspir

19
 MUŞCHIUL DINŢAT POSTERIOR ŞI INFERIOR

Originea: la nivelul proceselor spinoase T11- L3

Inserţia terminală: prin patru digitaţii pe feţele externe ale
ultimelor patru coaste.
Inervație:
- nv. intercostali T1-T2
- nv. Lombari L1-L2
Acţiunea: coboară coastele
fiind un muşchi expirator.

20
 MUŞCHIUL SPLENIUS AL CAPULUI ȘI GÂTULUI
Originea:
- jumătatea inferioară a ligamentului nuchal
- procesele spinoase ale vertebrelor C7 - T7
- ligamentele interspinoase

Inserţia terminală:
- pentru splenius al capului: la nivelul jumătăţii laterale a linei
nuchale şi pe faţa laterală a mastoidei
- pentru splenius al gâtului: pe vârful proceselor transverse ale
atlasului, axisului + C3

Inervație: ramul dorsal din C1 – C3

Acţiunea:
- contracţia bilaterală determină extensia capului+ gâtului
- contracţia unilaterală determină înclinarea capului de aceeaşi
parte
21
 MUŞCHIUL
SPLENIUS AL
CAPULUI
MUŞCHIUL
SPLENIUS AL
GÂTULUI
EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE:
- m. iliocostal
- m. lung dorsal
- m. spinal 22
Planul III muscular - Tractul lateral
EXTENSORUL COLOANEI VERTEBRALE
Mușchiul prezintă o parte lombară, una dorsală și una cervicală
Origine:
- la nivelul proceselor spinoase ale vertebrelor lombare
- pe faţa posterioară a sacrumului
- pe creasta iliacă și pe fascia toraco-lombară.
Inserţia terminală :
- coloana laterală: leagă bazinul de coaste, coastele între ele:
muşchiul ilio-costal (m.iliocostalis)
- coloana mijlocie: leagă bazinul de coaste şi de procesele
transverse + apofiza mastoidiană: muşchiul lungul dorsal
(m.longissimus)
- coloana medială: solidarizează bazinul cu procesele spinoase şi
procesele spinoase între ele: muşchiul spinal (m. spinalis).
Acţiune: masa musculară, în totalitatea ei, participă la:
-extensia capului şi a trunchiului
- asigurarea menţinerii poziţiei verticale a corpului.
23
Planul IV muscular – Tractul medial
SISTEM MUSCULAR TRANSVERSOSPINOS

Sistemul muscular transverso-spinos este format din fascicule

musculare dispuse între procesul transvers al unei vertebre şi
procesul spinos supraiacent. Rezultă două coloane musculare
dispuse de o parte şi de cealaltă a coloanei vertebrale.
Sistemul muscular transverso-spinos este format din:
- muşchiul semispinal, cel mai superficial; are fascicule ce trec
peste 4 vertebre: muşchiul semispinal toracic, cervical şi al
capului;
- muşchii multifizi au aceeaşi direcţie ca şi cei descrişi mai
sus; sunt muşchi care acoperă şanţurile vertebrale de la nivelul
sacrumului şi până la nivelul axisului;
- muşchii rotatori sunt situaţi în planul cel mai profund; ei fac
legătura între rădăcina proceselor transverse cu rădăcina
proceselor spinoase sau lamelele arcurilor vertebrale imediat
supraiacente sau sar peste o vertebră.
24
Planul IV muscular –
Tractul medial
SISTEM MUSCULAR
TRANSVERSOSPINOS

Acțiune:
- muşchiul semispinal:
extensia coloanei vertebrale și
a capului
- muşchii multifizi și muşchii
rotatori:
 în contracția unilaterală
înciună și rotează coloana
vertebrală de aceeași parte
 în contracția bilaterală:
extensori ai coloanei
Muşchii multifizi
25
Planul muscular V este cel care se găseşte cel mai profund:
1. muşchii interspinali: între apofizele spinoase ale
vertebrelor adiacente
2. muşchii intertransversari: între apofizele transverse ale
vertebrelor adiacente
3. muşchii rotatori ai capului:
- muşchiul marele drept posterior(1) al
capului: tubercul posterior atlas – linia
nucală inferioară
- muşchiul micul drept posterior (2) al
capului: apofiza spinoasă a axisului – linia
nucală
- oblicul inferior al capului (4): apofiza
spinoasă atlas – apofiza transversă atlas
- oblic superior al capului (3): apofiza
transversă atlas – linia nucală
4. muşchii sacro-coccigieni
26
Planul muscular V - Acțiune:
1. muşchii interspinali: extensori coloană
2. muşchii intertransversari: extensori coloană
3. muşchii rotatori ai capului:
- muşchiul marele drept posterior al capului
- muşchiul micul drept posterior al capului
Ambii au acţiune de extensia capului (când se contractă
bilateral) şi îl rotează de partea care a intrat în acţiune
(contracţia unilaterală înclină capul)
- oblicul inferior al capului - cel mai puternic rotator al
capului, întoarce faţa de aceeaşi parte cu muşchiul care a
realizat contracţia
- oblic superior al capului - extensor al capului, înclină
capul lateral, roteşte capul şi duce faţa de partea care a intrat
în contracţie);
4. muşchii sacro-coccigieni: menținerea rectitudinii coloanei
vertebrale
27
FASCIILE SPATELUI

FASCIA SUPERFICIALĂ
- acoperă mușchii superficiali.
-în regiunea lombară, sub fascie se descrie masa de țesut
adipos lombo-fesier.
-în regiunea cervicală, între musculatura superficială și cea
profundă se descrie ligamentul nucal.

FASCIA TORACOLOMBARĂ
- desparte planul muscular superficial de cel profund
- prezintă o foiță superficială: creasta ileon – regiunea cefii
profundă numai pentru zona lombară

28
 MUŞCHII TORACELUI

- Musculatură autohtonă: intercostalii externi

intercostalii interni
subcostalii
transvers al toracelui
ridicători ai coastelor

- Musculatură care acționează asupra centuri scapulare

și brațului: mare și mic pectoral
subclavicular
dințat anterior

29
MUŞCHII PROPRII AI TORACELUI
MUŞCHII INTERCOSTALI
În spaţiul intercostal se descriu câte doi muşchi intercostali:
unul intern şi altul extern, mai scurţi decât lungimea spaţiilor
pe care le ocupă astfel că, se continuă prin lame aponevrotice
intercostale, externe şi interne.

Muşchii intercostali externi se inseră pe buza externă a

două coaste vecine. Direcţia fibrelor este oblic de sus în jos şi
dinapoi înainte.
Muşchii intercostali interni au dispoziţie inversă celor
precedenţi.
Acţiunea:
- muşchilor intercostali externi: este de ridicători ai coastelor
(inspiratori);
- muşchilor intercostali interni: este de expiratori (coboară
coastele);
- ambele grupe de muşchi sunt importanţi în dinamica cutiei
toracice. 30
 MUŞCHII SUBCOSTALI

Originea acestor muşchii se găseşte pe faţa medială a unei

coaste aproape de unghi şi apoi pe faţa medială a celei de a II-
a sau a III-a coaste subiacente.
Sunt consideraţi muşchi rudimentari fără acţiune.

MUŞCHII SUPRACOSTALI (RIDICĂTORI AI

COASTELOR)

Sunt muşchi mici, în număr de 12 perechi, dispuşi în spatele

muşchilor intercostali externi, de la procesele transverse la
coaste.
Muşchii intervin în inspir.

31
 MUŞCHIUL TRANSVERS AL TORACELUI
(TRIUNGHIULARUL STERNULUI)

Este un muşchi care ocupă faţa profundă a plastronului

sterno-costal.
Este format din 5 fascicule musculare, unite prin origine la
nivelul feţei posterioare a procesului xifoidian şi a corpului
sternului.

De la origine fasciculele devin divergente şi se inseră

terminal pe marginile inferioare ale cartilajelor coastelor II-IV.

Acţiunea este redusă, participând la expirație.

32
MUŞCHIUL MARE PECTORAL
Originea
- fasciculul superior, clavicular: pe 1/2
medială a marginii anterioare a claviculei
- fasciculul mijlociu, sternocostal: de pe faţa
anterioară a sternului şi de pe cartilajele
primelor 6 coaste adevărate;
- fasciculul abdominal: la nivelul tecii dreptului
abdominal.

Inserţia terminală se realizează printr-un tendon comun celor trei

fascicule la nivelul culisei bicipitale sau pe marele trohanter.
Inervație: nv. pectoral
Acţiunea:
- când ia punct fix la nivelul toracelui muşchiul realizează adducţia
braţului, mai ales când acesta este la orizontală
- participă la proiecţia anterioară a umărului
- realizează rotaţia internă a braţului
- când ia punct fix la nivelul humerusului realizează ridicarea toracelui în
sus (mişcarea de căţărare)
- este muşchi auxiliar în inspir.
33
MUŞCHIUL MIC PECTORAL
Originea:
-se realizează prin trei
digitaţii de pe feţele antero-
laterale ale coastelor III, IV
şi a V-a.
Inserţia terminală: comună
pentru cele trei fascicule
formate şi se găseşte la
nivelul marginii mediale a
procesului coracoid al
omoplatului.
Inervație: nv. pectoral
Acţiunea:
- când ia punctul fix la nivelul toracelui: trage procesul coracoid
şi coboară umărul în jos şi înainte
- este auxiliar în mişcările de basculare ale omoplatului
- când ia punct fix la nivelul procesului coracoid: este muşchi
inspirator
34
 MUŞCHIUL SUBCLAVICULAR
Originea:
- la nivelul primei coaste

Inserţia terminală:
- la nivelul mijlocului feţei inferioare a claviculei.

Acţiunea:
- este de coborâre a claviculei şi a umărului
-de protecţie a plexului brahial.

Inervație: nv. subclavicular

35
MUŞCHIUL DINŢAT ANTERIOR
Muşchiul prezintă trei porţiuni:
- una, de la nivelul feţei externe a
primelor două coaste la unghiul
superior al omoplatului
- a doua, reprezentată de trei
digitaţii ce pornesc de pe faţa
externă a coastelor II-IV şi se
termină pe marginea medială a
scapulei
- o porţiune inferioară care
porneşte de la nivelul feţei externe
a coastelor V-X şi ajunge la nivelul
unghiului inferior al omoplatului.

Inervație: nv. lung toracic

36
MUŞCHIUL DINŢAT ANTERIOR

Acţiunea:
- când ia punct fix la nivelul
toracelui: proiectează omoplatul
înainte şi lateral
- când muşchiul ia punct fix la
nivelul omoplatului: ridică
coastele participând la inspir
- intervine în fixarea scapulei pe
peretele posterior al toracelui

37
FASCIILE TORACELUI

FASCIA PECTORALĂ SUPERFICIALĂ:

- lamelă subțire care acoperă glanda mamară; de la aceasta
pornesc spre exterior ligamentele suspensoare ale glandei mamare.

FASCIA PECTORALĂ PROPRIE:

- trei lamele superficială (m. mare pectoral), profundă și lamela
toracică a fasciei pectorale proprii (m intercostali externi, stern,
coaste).

FASCIA ENDOTORACICĂ
- învelește din interior m. intercostali interni, subcostali,
transversal al toracelui.

38
 ABDOMENUL

este în cea mai mare parte circumscris de pereţi musculari

care, în funcţie de dispoziţia topografică pe care o au, se pot
grupa în muşchii regiunii:

 antero-laterale
 posterioare
 superioare
 perineale (inferioare)

39
MUŞCHIUL DREPT ABDOMINAL

Originea:
- cartilajele coastelor a V-a- VII
- procesul xifoid
- ligamentul costoxifoidian.

Inserţia terminală:
-produce pe marginea superioară a
simfizei pubiene.
Masa mușchiului este întretăiat
transversal de trei inserţii tendinoase.

Inervație: ramurile ventrale ale nv.

intercostali VII-IX

Acţiunea este de :
- flexia toracelui faţă de bazin sau invers
- muşchi expirator când ia punct fix la nivelul bazinului.
40
MUŞCHIUL OBLIC EXTERN
AL ABDOMENULUI
Originea: pe faţa externă a
ultimelor 7 sau 8 coaste.
Inserţia terminală:
- buza externe a crestei iliace
- pe aponevroza dreptului abdominal
- un număr mic de fibre se inseră la
nivelul pubisului, participând la
formarea inelului inghinal
- câteva fibre se dirijează spre coapsă pentru a se continua cu cele
ale muşchiului fascia lata.
Inervația: nv. toracali VII-XII, nv. iliohipogastric, nv. ilioinghinal
Acţiunea:
- în contracţia unilaterală determină rotaţia trunchiului de partea
opusă porţiunii care se contractă
- participă la flexia trunchiului pe bazin sau invers în funcţie de
unde este punctul fix pentru contracţie
- muşchi expirator 41
MUŞCHIUL OBLIC INTERN
AL ABDOMENULUI

Originea :
- fascia toraco-lombare
- porţiunii anterioară a crestei
iliace
- spina iliacă antero-superioară
- ligamentul inghinal

Inserţia terminală pentru:

- pe marginea inferioară a
ultimelor trei coaste
- pe aponevroza anterioară
- la nivelul feţei anterioare a
simfizei pubiene, marginea
superioară a pubisului şi la
creasta pectineală.
42
MUŞCHIUL OBLIC INTERN
AL ABDOMENULUI

Acţiunea:
- rotaţia toracelui de
aceeaşi parte
- flexia toracelui faţă
de bazin sau invers în
funcţie de locul unde
ia punct fix
- muşchi expirator

43
 MUŞCHIUL TRANSVERS ABDOMINAL

Origine:
- pe faţa medială a ultimelor VI cartilaje costale prin digitaţii
care se interpătrund cu cele ale diafragmului
- pe procesele costiforme ale vertebrelor lombare
- buza internă a crestei iliace în 1/2 anterioară
- 1/3 laterală a ligamentului inghinal

Inserţia terminală: de la origine fibrele musculare au o direcţie

transversală spre anterior ajungând până la aponevroza
anterioară unde se termină

Acţiunea:
-important muşchi al presei abdominale
- rol expirator
44
 MUŞCHIUL PIRAMIDAL
Originea se observă la nivelul pubisului.

Inserţia terminală se realizează pe linia albă.

Nu este un muşchi funcţional.

45
 MUŞCHIUL PIRAMIDAL

Originea se observă la nivelul pubisului.

Inserţia terminală se realizează pe linia albă.
Nu este un muşchi funcţional.

MUŞCHIUL CREMASTER

Originea este produsă prin fasciculul lateral din muşchii oblic

intern şi din cel transvers precum şi fasciculul medial ia naştere
la nivelul tubercului pubian.
După ce au luat naştere fibrele învelesc funiculul spermatic.
Inserţia terminală este sub forma unui evantai la nivelul
testiculului unde formează tunica musculară a scrotului.
Acţiune: trage scrotul şi tunica sa în sus spre orificiul inghinal
superficial

46
 MUŞCHII REGIUNII POSTERIOARE A
ABDOMENULUI
(REGIUNEA LOMBOILIACĂ)

Cuprinde:
- muşchiul pătratul lombelor,
- muşchiul iliopsoasul
- muşchiul micul psoas (ultimei doi sunt descrişi la
musculatura membrului inferior.)

47
MUŞCHIUL
PĂTRATUL LOMBELOR

Origine:
- fibre ilio-costale, verticale cu
origine la nivelul crestei iliace şi
a ligamentului iliolombar
- fibrele ilio-transversare cu
aceeaşi origine ca şi
precedentele
- fibrele costo-transversare cu
origine pe coasta a XII
Inserţia terminală:
- fibre ilio-costale pe coasta a XII-a
- fibrele ilio-transversare se termină la nivelul vârfului proceselor
costiforme ale primelor patru vertebre lombare

48
MUŞCHIUL
PĂTRATUL LOMBELOR

Acţiunea:
- dacă ia punct fix pe bazin: realizează înclinarea coloanei
vertebrale de partea unde se produce contracţia
- când ia punct fix la nivelul toracelui: realizează înclinarea
bazinului de partea sa
- muşchi expirator accesor
- contribuie la realizarea rectitudinii coloanei vertebrale.
49
 MUŞCHII REGIUNII SUPERIOARE
A ABDOMENULUI

MUŞCHIUL DIAFRAGMUL

Diafragmul realizează despărţirea cavităţilor toracică şi

abdominală.
Are o formă de boltă orientată oblic de sus în jos şi dinaintea
înapoi.
Cupola pe care o formează muşchiul nu este uniformă două bolţi
secundare: dreaptă şi stângă.
Componenta aponevrotică, centrul tendinos prezintă un orificiu
esofagian şi orificiul venei cave inferioare, artera aortă.
Componenta musculară are originea la nivelul circumferinţei
interioare a toracelui de unde fibrele musculare converg spre
centrul tendinos. Fibrele se pot grupa în trei porţiuni: lombară,
costală şi sternală.
50
MUŞCHIUL DIAFRAGMUL

Porţiunea lombară porneşte de pe vertebrele lombare

Porţiunea costală se găseşte pe faţa medială a ultimelor
şase coaste de fiecare parte. Digitaţiunile formate se
intersectează cu cele ale muşchiului transvers al abdomenului.
Porţiunea sternală naşte prin două fascicule de pe faţa
posterioară a procesului xifoidian.

Acţiunea:
- principalul muşchi inspirator prin a cărui contracţie sunt
mărite toate cele trei diametre ale cutiei toracice
- rol în principalele acte fiziologice, prin presa abdominală pe
care o realizează: micţiune sau defecaţie
- împiedică refluxul conţinutului gastric

51
Experienţa profesională
Mai multe informații: http://pauladrosescu.ro/cine-sunt/

2005 - şi în prezent profesor universitar, Facultatea de Educaţie fizică şi Sport,

Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi
2002 – 1992 conferenţiar, lector universitar, asistent universitar

2007- 2012 componentă a Lotului Olimpic de tehnicieni pentru

Antrenamentul mental al sportivilor de la FRA
1998 - 2001 medicul Lotului de sabie juniori din Iaşi
1986 - 1992 medic stagiar, apoi medic MG în comuna Mirceşti, judeţul Iaşi
1986 absolventă Facultatea de Medicină Generală
2003 medic primar Medicină sportivă
2000 susţinerea doctoratului în Medicină, UMF Iaşi, Catedra de Anatomie
1994, 1996 cursuri internaţionale de Medicină sportivă acreditate de CIO
(Comitetul Olimpic Internaţional)
1996 medic specialist Medicină sportivă

2013 - 2014 Master Coach NLP – ARONLP, EANLP

2012 - 2013 NLP Master Trainer NLP- ARONLP, EANLP
2010 licenţă internaţională în Wingwave
2004 - 2007 NLP Practitioner, apoi, Master NLP – ARONLP, IANLP
2009 licenţă Coaching ICF (International Coaching Federation)
2002 - 2007 cursuri de Analiză tranzacţională (450 ore acreditate internaţional)
52