Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Wlegatura− a − nucleului
A
– stabilitatea nucleului crește cu energia de legătură pe nucleon
• raportul dintre numărul de protoni şi de neutroni
– Nucleele mici sunt stabile : Z =N
– Nucleele MARI sunt stabile: N> Z
• forţele de respingere electrostatică între protoni să nu devină prea mari
Radioactivitatea
Emisie de unde electromagnetice sau corpusculi
ionizanţi de către un radionuclid
Naturală Artificială
– Dezintegrare – Dezintegrare
spontană a indusă de
nucleelor bombardarea
instabile nucleelor stabile
Radiaţii ionizante E > 10 eV
• corpusculare: α, β, neutroni, protoni
• cu sarcină electrică
– Radiaţiile α 24 He
– Radiaţiile β = electroni (β-) sau pozitroni (β+)
– Protonii
• electromagnetice: x, γ, UV dure
• Radiaţiile X (Roentgen)
• Radiaţiile γ
• Radiaţiile UV dure (lungimea de undă < 110 nm)
1. Energia internă prea mare
– Radiații γ X*AZ→XAZ+ γ
2. Dimensiunea nucleelor
• Reacţiile nucleare
• Tuburile de raze X
Procesul de emisie de radiaţii de către nucleele radioactive este
λ - constantă de dezintegrare
Bequerel-ul (Bq)
1 Ci = 3,7 ⋅1010 Bq
activitatea unui gram de 226Ra
Timp de
înjumătățire
T1/2
Seria 226Ra
Interacțiunea primară a radiațiilor
electromagnetice X și γ cu substanța
• Efectul fotoelectric
• Efectul Compton
• Reacții fotonucleare
• Cu atomul:
– Ionizări și excitări
• Cu nucleul:
– Radiații de fânare
• grosimea de înjumătăţire
d1/2 = ln 2/µ
Contor Geiger - Müller
Detector cu scintilație
Dozimetria radiaţiilor ionizante
• Sistem de dozimetrie
– Fizică
– Biologică
• Tipuri de doze:
1. doza incidentă D (1 r = roentgen)
D = Q/ρV
• unitate de măsură = C/kg
– doza care produce într-un kg de aer aflat în acel
punct un număr de ioni de acelaşi semn având
sarcina totală de 1 Coulomb.
• unitate tolerată Roentgen-ul (r):
1 r = (1/3876) C/kg
• debitul dozei: d = D/t (C/kg⋅s sau r/s)
Doza de radiaţie absorbită
• energia (W) absorbită de unitatea de
masă (m):
Dabs = W/m
• unitate de măsură 1 Gy (Gray) = 1 J/kg
1 rad = 10-2 Gy
• debitul dozei Dabs /t (Gy/s sau în rad/s)
Efectivitatea biologică relativă
• radiaţiile x, γ şi electroni η = 1
• neutroni termici η = 5
• particule α η = 20
Doza biologică B
Tipuri de iradiere a organismelor
• externă
– sursa de radiaţii se află în exteriorul organismului
• internă
– sursa de radiaţii este internă (radioelemente introduse în
organism prin contaminare, pe cale digestivă, respiratorie
sau cutanată şi prin injectare în scop diagnostic sau
terapeutic)
• totală
– cele două tipuri de iradiere sunt prezente simultan
• globală
– când întreg organismul este supus iradierii
Iradiere externă cu surse
de radiaţii:
• naturale
• artificiale
– explozii nucleare, industrie nucleară, iradierea sanitară, iradiere
diversă (de ex. ecrane radioluminescente), iradiere profesională
Iradierea internă
• întâlnită frecvent în practica medicală (scintigrafie)
1 1 1
= +
Tef T f Tb
• Foarte periculoase sunt radioelementele cu Tf foarte mare şi Tb foarte
lentă (Sr90, Ra, Pt care au o perioadă efectivă de ordinul a 103-104 zile)
Doza maximă admisibilă (DMA)
• comisie internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor ionizante
(CIPR)
• măduva hematogenă
• gonadele
• DMA anuală:
– 5 mSv pe an (gonade)
– pentru oase şi tiroidă: 30 mSv/an
– o doză de 6 Sv
R-R’ → R• + R• ’
efectul radiobiologic
• Iradierea probei în stare lichidă
Comparare
– Întârzierea mitozei
sau imediată
Legea Bergonié- Tribondeau
– boli genetice
– mutaţii
– moarte
• nu există prag
Protecţia împotriva radiaţiilor
ionizante
¾ Protecţie fizică
¾ cu ecrane specifice
¾ Protecţie chimică
¾ cu “vânători de radicali liberi”
• distanţa mare faţă de sursă
• ecrane protectoare
Ecrane
protectoare
• α - o foaie de hârtie
• β - ecrane de plastic şi Al
• X şi γ - ecrane de Pb
Cd117 + n → Cd114 + γ
M-SH + R· → RH + MS·
• Sterilizare (γ)