Probability Paradoxes (2016) PDF

Utilizarea paradoxurilor în predarea unor noµiuni din Teoria Probabilit µilor
Dr. Iulian Stoleriu
Facultatea de Matematic
Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia³i
iulian.stoleriu@uaic.ro; stoleriu@yahoo.com
9 aprilie 2016
Dr. Iulian Stoleriu (Univ. Al. I. Cuza Ia³i) Utilizarea paradoxurilor în predarea unor noµiuni din Teoria Probabilit µilor
9 aprilie 2016 1 / 25
Ce este un paradox?
Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?

Din dicµionarul explicativ: paradóx, paradoxuri, s. n.
1. enunµ contradictoriu ³i, în acela³i timp, demonstrabil; p rere (absurd ) contrar adev -
rului unanim recunoscut.
2. opinie sau lucru care vine în contradicµie cu adev rul general acceptat.
3. raµionament aparent just care duce la concluzii contradictorii, ce nu pot considerate
nici adev rate, nici false.
4. fapt despre care se poate demonstra atât c este adev rat, cât ³i c este fals.
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

dene³te un paradox astfel: orice enunµ dovedit a adev rat dar surprinz tor.
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?


Dac ar s lu m în seam aceast deniµie, atunci multe teoreme se calic a
paradoxuri pentru mulµi dintre ... studenµii de la Mate. ,
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?


Reformulat ³i simplicat: Un paradox este o concluzie contraintuitiv , la care am
ajuns printr-un raµionament logic.
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?


De³i multe dintre paradoxurile logice au fost demonstrate a argumente false, acestea
sunt folosite pentru a dezvolta gândirea critic .
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?


Exemple de paradoxuri cunoscute: paradoxul b rbierului (Russell), al lui Zenon, al
mincinosului, St. Petersburg, Banach-Tarski etc.
9 aprilie 2016 2 / 25
Ce este un paradox?


Exemple de paradoxuri cunoscute: paradoxul b rbierului (Russell), al lui Zenon, al
mincinosului, St. Petersburg, Banach-Tarski etc.
În Matematic , utilizarea f r grij a mulµimilor innite sau a cantit µilor
innitezimale conduc la apariµia multor paradoxuri.
9 aprilie 2016 2 / 25
Probabilitate
Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate
Din dicµionarul explicativ:

Probabilitate, probabilit µi, s. f. 1. Calitatea de a probabil.
2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.
3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în
sens subiectiv).
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate

sens subiectiv).
Girolamo Cardano (aka Jérôme Cardan) (1501-1576), a fost primul matematician care
a încercat denirea conceptului de probabilitate.
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate

sens subiectiv).
Noµiunea de probabilitate a ap rut pentru prima oar în corespondenµa dintre Pierre

de Fermat ³i Blaise Pascal (1654), în discuµii legate de ³ansele de câ³tig la jocurile de
noroc.
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate

sens subiectiv).

noroc.
Probabilitatea este cea mai important noµiune a ³tiinµelor moderne, mai ales c
nimeni nu are cea mai vag idee despre ce înseamn (B. Russell, 1929).
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate

sens subiectiv).

noroc.
Probabilitatea este cea mai important noµiune a ³tiinµelor moderne, mai ales c
nimeni nu are cea mai vag idee despre ce înseamn (B. Russell, 1929).
Teoria probabilit µilor este aplicat îndeosebi în evaluarea riscurilor (i.e., Matematici

Actuariale) ³i în tranzacµionarea instrumentelor nanciare (Matematici Financiare).
9 aprilie 2016 3 / 25
Probabilitate vs. intuiµie
Rezultatele din teoria probabilit µilor pot deseori contraintuitive. Spre exemplu:
tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

. (sindromul Monte Carlo ,)
9 aprilie 2016 4 / 25

se spune c tr snetul nu love³te de dou ori în acela³i loc, dar se crede c momentele
norocoase succesive sunt probabile.
9 aprilie 2016 4 / 25

din punct de vedere pur matematic, nu exist noroc! (³i, implicit, nici ghinion!)
9 aprilie 2016 4 / 25

(family paradox) Pentru o familie cu 4 copii, care eveniment vi se pare mai probabil:
(a) câte doi de acela³i sex; (b) trei copii de un sex ³i unul de altul?
9 aprilie 2016 4 / 25

(meci întrerupt) Doi sportivi joac un meci compus din mai multe jocuri. Meciul este
câ³tigat de cel care ajunge primul la 6 jocuri câ³tigate. Din anumite motive, meciul
se întrerupe la scorul de 5 : 3. Cum trebuie împ rµit miza de 1000 RON pus în joc?
(Presupunem c sportivii sunt la fel de buni la acest joc)
9 aprilie 2016 4 / 25

(paradoxul monedei) La aruncarea unei monede corecte în mod repetat, care

secvenµ este mai probabil s apar prima: SS sau SB?
9 aprilie 2016 4 / 25

(paradoxul monedei) La aruncarea unei monede corecte în mod repetat, care

secvenµ este mai probabil s apar prima: SS sau SB?
La aruncarea de dou ori a unei monede corecte, secvenµele posibile {SS, SB, BS, BB}
au aceea³i probabilitate de apariµie, 1/4. Totu³i, în arunc ri succesive ale monedei,
secvenµa SS apare pentru prima oar , în medie, în 6 arunc ri, iar secvenµa SB apare
pentru prima oar , în medie, în 4 arunc ri!
9 aprilie 2016 4 / 25
(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

A alege primul o secvenµ de lungime 3 (e.g., SBS) ³i o arat juc torului B. Apoi,
B alege o alt secvenµ de lungime 3. Moneda este aruncat pân secvenµa unuia
apare prima. Orice secvenµ alege A, juc torul B are ³ans teoretic (probabilitate)
mai mare de a câ³tiga jocul.
9 aprilie 2016 5 / 25

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?
9 aprilie 2016 5 / 25


Presupunem c un eveniment A are probabilitatea pA = 0.99 de a se realiza în ecare
zi a unui an, în mod independent, iar un eveniment B are probabilitatea pB = 0.9999
de a se realiza în ecare zi a aceluia³i an, în mod independent. Atunci probabilitatea
365
ca A s se realizat în toate cele 365 de zile ale anului este 0.99 ≈ 0.025 iar
365
evenimentul similar pentru B este 0.9999 ≈ 0.964!
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365
Alegem aleator un num r natural. Care este probabilitatea ca el s e par?
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365
R: Nu o putem calcula, deoarece experimentul aleator este ambiguu. Teoretic, pro-

babilitatea cerut poate orice num r real din intervalul [0, 1].
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365

Care este probabilitatea de a nimeri centrul dintr-o aruncare la tabla de darts?
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365

Arunc m dou zaruri corecte. Care eveniment este mai probabil: suma punctelor
ap rute este 9 sau suma punctelor ap rute este 10?
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365

De ce un nanogenar nu se teme de moarte?
9 aprilie 2016 5 / 25


365
365

De ce un nanogenar nu se teme de moarte? Statistic vorbind, probabilitatea ca un

om s moar înainte de 90 este mai mare decât cea ca un om s moar dup 90. ,
9 aprilie 2016 5 / 25
Experiment aleator. Spaµiu de probabilitate
Un experiment aleator este un experiment al c rui rezultat nu poate precizat cu
exactitate a priori. Descrierea unui experiment aleator necesit : regulile de efectuare
a experimentului, determinarea tuturor cazurilor posibile (spaµiul de selecµie), modul
de calcul al probabilit µii asociate evenimentelor legate de experiment.
9 aprilie 2016 6 / 25
Un eveniment legat de experiment este compus din evenimente elementare. Un eve-
niment elementar are o singur variant de realizare într-o prob . Evenimentele ele-
mentare sunt incompatibile ³i exhaustive.
9 aprilie 2016 6 / 25
Exemplu: Se arunc o moned corect de 3 ori. Exemple de reguli: moneda este
de 50bani, se arunc de 3 ori prin lovirea cu degetul mare, cade pe o suprafaµ plan
³i putem observa ce faµ apare la ecare aruncare. Evenimentele elementare:
Ω = {SSS, SSB, SBS, SBB, BSS, BSB, BBS, BBB}

Alte evenimente (ne-elementare) legate de experiment: m car o stem (Ω \ {BBB}),
un singur ban ({SSB, SBS, BSS}), un num r par de bani ({BSB, SBB, BBS}) etc.
8
În total, sunt 2 = 256 evenimente legate de experiment.
9 aprilie 2016 6 / 25

8
36
La aruncarea a dou zaruri ideale putem asocia 2 = 68719476736 evenimente legate
de acest experiment aleator, dintre care 36 sunt elementare.
9 aprilie 2016 6 / 25

8
36
Not m cu Ω spaµiul evenimentelor elementare. Fie F ⊆ P(Ω).
9 aprilie 2016 6 / 25

8
36
O probabilitate este o modalitate de a cuantica ³ansele de realizare a tuturor eveni-
mentelor din F legate de experiment.
9 aprilie 2016 6 / 25

8
36
O probabilitate este o modalitate de a cuantica ³ansele de realizare a tuturor eveni-
mentelor din F legate de experiment.
Tripletul (Ω, F, P) se nume³te spaµiu/câmp de probabilitate.
9 aprilie 2016 6 / 25
Moduri de a deni probabilitatea
clasic (Laplace, 1812) raportul dintre num rul cazurilor favorabile realiz rii eveni-
mentului ³i num rul total de cazuri posibile. (probabilitate a priori sau obiectiv )
frecvenµial (Ellis, Venn, 1866, von Mises) limita ³irului frecvenµelor relative de
realizare a acestui eveniment dintr-un ³ir innit de încerc ri. (probabilitate empiric )
subiectiv (T. Bayes, 1763) reprezint gradul de convingere personal (subiectiv )

c acel eveniment s-ar realiza. (traducerea bunului simµ în cifre - M. Iosifescu et
al, 1985). Nu exist o formul teoretic pentru probabilitatea subiectiv , doarece
aceasta reect opinia personal a unei persoane care evalueaz ³ansa de realizare a
evenimentului, bazându-se pe erul sau experienµa sa. (e.g., probabilitatea ca Ion s
tr iasc mai mult de 90 de ani; probabilitatea ca echipa X s câ³tige meciul.)
axiomatic (A.N. Kolmogorov, 1933) o m sur num rabil aditiv denit pe o

σ−algebr .
geometric (caz particular al probabilit µii denite axiomatic) raportul dintre m -
sura mulµimii cazurilor favorabile ³i m sura mulµimii cazurilor posibile.
predispoziµie (propensity) (K. Popper, 1957) tendinµa a unei anumite situaµii zice
s genereze un rezultat de un anumit tip. Folosit , de exemplu, în Mecanica Statistic .
9 aprilie 2016 7 / 25
Moduri de a deni probabilitatea
clasic (Laplace, 1812) raportul dintre num rul cazurilor favorabile realiz rii eveni-
mentului ³i num rul total de cazuri posibile. (probabilitate a priori sau obiectiv )
frecvenµial (Ellis, Venn, 1866, von Mises) limita ³irului frecvenµelor relative de
realizare a acestui eveniment dintr-un ³ir innit de încerc ri. (probabilitate empiric )
subiectiv (T. Bayes, 1763) reprezint gradul de convingere personal (subiectiv )

c acel eveniment s-ar realiza. (traducerea bunului simµ în cifre - M. Iosifescu et
al, 1985). Nu exist o formul teoretic pentru probabilitatea subiectiv , doarece
aceasta reect opinia personal a unei persoane care evalueaz ³ansa de realizare a
evenimentului, bazându-se pe erul sau experienµa sa. (e.g., probabilitatea ca Ion s
tr iasc mai mult de 90 de ani; probabilitatea ca echipa X s câ³tige meciul.)
axiomatic (A.N. Kolmogorov, 1933) o m sur num rabil aditiv denit pe o

σ−algebr .
geometric (caz particular al probabilit µii denite axiomatic) raportul dintre m -
sura mulµimii cazurilor favorabile ³i m sura mulµimii cazurilor posibile.
predispoziµie (propensity) (K. Popper, 1957) tendinµa a unei anumite situaµii zice
s genereze un rezultat de un anumit tip. Folosit , de exemplu, în Mecanica Statistic .
9 aprilie 2016 7 / 25
Probabilitate clasic
• Bazat pe ideea c probabilitatea poate determinat a priori prin examinarea spaµiului

tuturor posibilit µilor.
• Mulµimea Ω a tuturor cazurilor posibile este nit .
• Evenimentele elementare sunt exhaustive, incompatibile ³i echiprobabile (principiul
. indiferenµei/ignoranµei).
Probabilitatea de realizare a evenimentului A este egal cu raportul dintre num rul cazurilor
card(A)
favorabile realiz rii sale ³i num rul cazurilor posibile, i.e., P(A) = .
card(Ω)
Exemplu: Se arunc o moned ideal de dou ori. Care este probabilitatea apariµiei a
cel puµin unei steme?
9 aprilie 2016 8 / 25

card(A)
card(Ω)
* Cazuri posibile în care stema poate ap rea:

1) la prima aruncare; 2) la a doua aruncare; 3) deloc.
A³adar, avem 3 cazuri posibile, dintre care doar primele dou sunt favorabile. Probabilitatea
2
este astfel P = .
3
Unde este gre³eala?
9 aprilie 2016 8 / 25

card(A)
card(Ω)
Soluµie: Cazuri posibile (echiprobabile): Ω = {SS, BS, SB, BB}, |Ω| = 4.
Cazuri favorabile: A = {SS, BS, SB}, |A| = 3.

3
Probabilitatea este P(A) = .
4
9 aprilie 2016 8 / 25
Family paradox
(1) Familia Petrescu are doi copii. Copilul mai în vârst este o fat . Care este
probabilitatea ca ambii copii s e fete?
(2) Familia Petrescu are doi copii. Batem la u³a lor. Unul dintre copii r spunde;
este o fat . Care este probabilitatea ca ambii copii s e fete?
(presupunem c pentru ecare copil sunt ³anse egale de a fat sau b iat, independent
de sexul celuilalt copil)
9 aprilie 2016 9 / 25
Family paradox
(presupunem c pentru ecare copil sunt ³anse egale de a fat sau b iat, independent
de sexul celuilalt copil)
Soluµie: Pe baza informaµiilor, putem construi spaµiul de selecµie în ecare caz.
(a) Cazuri echiprobabile pentru cei doi copii:

{FF , BF }.
1
P1 = .
2
(b) Cazuri echiprobabile pentru cei doi copii:

{FF , FB, BF }.
1
P2 = .
3
9 aprilie 2016 9 / 25
Family paradox
(3) Familia Petrescu are doi copii. Cel puµin unul dintre copii este o fat n scut
într-o Vineri. Care este probabilitatea ca ambii copii s e fete?
9 aprilie 2016 9 / 25
Family paradox
(3) Familia Petrescu are doi copii. Cel puµin unul dintre copii este o fat n scut
într-o Vineri. Care este probabilitatea ca ambii copii s e fete?
Soluµie:
Noua informaµie obµinut ne poate conduce

la un proces de selecµie diferit de cel anterior.
13
P3 = ≈ 0.48.
27
9 aprilie 2016 9 / 25
Family paradox (reloaded)
Pentru o familie cu 4 copii, care eveniment este mai probabil:

[1] câte doi de acela³i sex; [2] trei copii de un sex ³i unul de altul?
(presupunem ³anse egale de na³tere a unei fete sau a unui b iat)
9 aprilie 2016 10 / 25
Family paradox (reloaded)
Pentru o familie cu 4 copii, care eveniment este mai probabil:

[1] câte doi de acela³i sex; [2] trei copii de un sex ³i unul de altul?
(presupunem ³anse egale de na³tere a unei fete sau a unui b iat)
Soluµie:
Spaµiul de selecµie:
{FFFF, FFFB, FFBF, FBFF, BFFF, FFBB, FBFB, BFFB,
BBFF, BFBF, FBBF, FBBB, BBFB, BFBB, BBBF, BBBB}

Probabilitatea de a avea câte doi copii de acela³i sex este
6 C42
P1 = = 0.375 (= )
16 24
Probabilitatea de a avea trei copii de un sex ³i unul de altul este
8 C41 + C43
P2 = = 0.5 (= )
16 24
9 aprilie 2016 10 / 25
Birthday problem
Dac într-o clas sunt n= 30 de elevi, care este probabilitatea ca cel puµin unul
dintre ei s serbeze ziua de na³tere în aceea³i zi cu tine? (ignor m anii bisecµi).
9 aprilie 2016 11 / 25
Birthday problem
Dac într-o clas sunt n= 30 de elevi, care este probabilitatea ca cel puµin unul
dintre ei s serbeze ziua de na³tere în aceea³i zi cu tine? (ignor m anii bisecµi).
Soluµie:
Calcul m mai întâi probabilitatea evenimentului contrar, B, ca niciun elev s nu
serbeze ziua de na³tere în aceea³i zi cu tine. Trecând la evenimentul complementar,
probabilitatea cerut este
30
364

P(B) = 1 − P(B) = 1 − = 0.0790,
365
adic aproximativ o ³ans din 12 (cota 1 : 11).
9 aprilie 2016 11 / 25
Birthday paradox
Dac într-o clas sunt n= 30 de elevi, care este probabilitatea ca cel puµin doi
dintre ei serbeaz o aceea³i zi de na³tere? (ignor m anii bisecµi).
9 aprilie 2016 12 / 25
Birthday paradox
Soluµie:
Calcul m mai întâi probabilitatea evenimentului contrar, A, ca oricare doi elevi s
nu serbeze ziua de na³tere în aceea³i zi. Trecând la evenimentul complementar.
Ω = {E = (e1 , e2 , . . . , en ), ek ∈ {1, 2, . . . , 365}}, |Ω| = 365n

A = {E ∈ Ω, ei 6= ej }, |A| = An365
Obtinem ca:
A30
365 A30
365
P(A) = 1 − P(A) = 1 − =1− = 0.7063.
36523 36530
9 aprilie 2016 12 / 25
Birthday paradox
9 aprilie 2016 12 / 25
Joc întrerupt (division paradox)
(Fra Luca Pacioli, 1494) Doi sportivi joac un meci compus din mai multe jocuri.
Meciul este câ³tigat de cel care ajunge primul la 6 jocuri câ³tigate. Din anumite
motive, meciul se întrerupe la scorul de 5 : 3. Cum trebuie împ rµit miza de
1000 RON pus în joc? (Presupunem c sportivii sunt la fel de buni la acest joc)
9 aprilie 2016 13 / 25
Joc întrerupt (division paradox)
(Fra Luca Pacioli, 1494) Doi sportivi joac un meci compus din mai multe jocuri.
Meciul este câ³tigat de cel care ajunge primul la 6 jocuri câ³tigate. Din anumite
motive, meciul se întrerupe la scorul de 5 : 3. Cum trebuie împ rµit miza de
1000 RON pus în joc? (Presupunem c sportivii sunt la fel de buni la acest joc)
Soluµie:
Miza ar trebui s e împ rµit proporµional cu ³ansele ec rui sportiv de a

ajunge primul la 6 jocuri câ³tigate.
Meciul ar mai putut continua cu maximum 3 jocuri.
Exist 8 rezultate teoretice (unele superue) pentru cele 3 jocuri r mase.
Convenµie: 1 / 0 − succes / insucces pentru primul juc tor.
Spaµiul de selecµie asociat:
{111, 110, 101, 011, 100, 010, 001, 000}

7
Probabilitatea ca primul sportiv s câ³tige este .
8
Miza ar trebui împ rµit astfel în raport de 7 : 1, i.e. 875 RON : 125 RON.
9 aprilie 2016 13 / 25
Paradoxul po³ta³ului
Un po³ta³ distribuie la întâmplare (uniform) n scrisori pentru n persoane.
9 aprilie 2016 14 / 25

1
Probabilitatea ca prima scrisoare s mearg la persoana potrivit este .
n
9 aprilie 2016 14 / 25

1
n
1
Probabilitatea evenimentului contrar este 1 − . Probabilitatea ca nicio
n
persoan s nu primeasc plicul potrivit este
n
1 1

P= 1 − (≈ pentru n 1).
n e
9 aprilie 2016 14 / 25

1
n
1
n
n
1 1

P= 1 − (≈ pentru n 1).
n e
Dac n = 2, avem doar doi destinatari (A ³i B ). Atunci avem doar dou
cazuri posibile: (A, B) sau (B, A), adic 50% ³anse s gre³easc .
9 aprilie 2016 14 / 25

1
n
1
n
n
1 1

P= 1 − (≈ pentru n 1).
n e
Totu³i, pentru n=2 în formul , avem P = 0.25, adic 25% ³anse.
Ce se întâmpl , doctore?
9 aprilie 2016 14 / 25
1
n
1
n
n
1 1

P= 1 − (≈ pentru n 1).
n e
Totu³i, pentru n=2 în formul , avem P = 0.25, adic 25% ³anse.
Ce se întâmpl , doctore?
De fapt, probabilitatea exact este:
n
!n X (−1)k 1
P= = (≈ pentru n 1).
n! k! e
k=0
9 aprilie 2016 14 / 25
Paradoxul independenµei
Evenimentele A ³i B sunt independente d.n.d. P(A ∩ B) = P(A) · P(B).

Se arunc dou monede corecte. Consider m evenimentele:
A − faµa ce apare la prima moned este stema ;
B − faµa ce apare la a doua moned este stema ;
C − doar la o moned din cele dou a ap rut faµa cu stema .
Se observ c oricare dou dintre evenimentele A, B ³i C sunt independente:
1 1
P(A ∩ C ) = P(A) · P(C ) = ; P(B ∩ C ) = P(B) · P(C ) =
4 4
1
P(A ∩ B) = P(A) · P(B) =
4
Totodat , oricare dou dintre ele determina în mod unic pe al treilea.
Sunt sau nu sunt A, B, C independente???
9 aprilie 2016 15 / 25

1 1
P(A ∩ C ) = P(A) · P(C ) = ; P(B ∩ C ) = P(B) · P(C ) =
4 4
1
P(A ∩ B) = P(A) · P(B) =
4
Morala: Independenµa dou câte dou a evenimentelor nu implic independenµa în

ansamblu. Într-adev r, 0 = P(A ∩ B ∩ C ) 6= P(A) · P(B) · P(C ) = 81 .
9 aprilie 2016 15 / 25

1 1
P(A ∩ C ) = P(A) · P(C ) = ; P(B ∩ C ) = P(B) · P(C ) =
4 4
1
P(A ∩ B) = P(A) · P(B) =
4
Morala: Independenµa dou câte dou a evenimentelor nu implic independenµa în

ansamblu. Într-adev r, 0 = P(A ∩ B ∩ C ) 6= P(A) · P(B) · P(C ) = 81 .
În general, evenimentele {Ai }i∈I ⊂ F , (I ⊂ N), se numesc independente (în ansamblu)

dac evenimentele din orice submulµime nit sunt independente.
9 aprilie 2016 15 / 25
Paradoxul monedei
Se arunc o moned corect de mai multe ori, pân apare una dintre secvenµele
SS sau SB. În medie, SB apare înaintea secvenµei SS, de³i, la aruncarea de dou
ori a unei monede corecte, ambele secvenµe au probabilitatea 1/4 de a ap rea.
Fie NSS (resp. NSB ) num rul mediu de arunc ri pân obµinem SS (resp. SB) pentru
prima oar . Atunci:
1 1 1 1 1
NSS = · (2 + NSS ) + · (2 + NSS ) + ·2+ · (3 + 3 + NSS )
4 4 4 4 2
1 1 1 1
NSB = ·2+ · (2 + NSB ) + · (2 + 2) + · (2 + 2)
4 4 4 4
de unde NSS = 6 ³i NSB = 4.
9 aprilie 2016 16 / 25
Probabilitate clasic (a priori). Critici
Probabilitatea clasic este o probabilitate teoretic (a priori), calculabil înaintea efectu rii
experimentului sau chiar în absenµa efectu rii acestuia.
Critici:
nu acoper cazul în care Ω este innit (e.g. Alegem aleator un num r în [−1, 1]. Care
este probabilitatea s e pozitiv? Care este probabilitatea ca, alegând aleator un
punct în plan, acesta s aparµin primului cadran?)
deniµia este valabil doar daca evenimentele elementare sunt echiprobabile, adic
noµiunea de probabilitate se bazeaz pe cea de. . . echiprobabilitate − cerc vicios.
exist situaµii în care evenimentele elementare nu sunt echiprobabile.
echiprobabilitatea se veric prin observare sau pe considerente de simetrie. Are sens

doar în cazul nit. Exist situaµii în care nu se pot determina evenimentele elementare,
sau nu se poate verica echiprobabilitatea acestora.
este complet determinat de evaluarea a priori a evenimentelor elementare. În general,

este greu sau chiar imposibil de determinat.
în unele cazuri, fenomenul aleator nu este denit precis, ceea ce duce la confuzii.
Exemple: • probabilitatea ca o pionez s cad cu vârful în sus;

• probabilitatea ca mâine s plou . • probabilitatea ca soarele s r sar ³i mâine
• exist viaµ pe Marte?
• probabilitatea ca un num r real ales aleator s e pozitiv.
9 aprilie 2016 17 / 25
Probabilitate clasic (a priori). Critici
Probabilitatea clasic este o probabilitate teoretic (a priori), calculabil înaintea efectu rii
experimentului sau chiar în absenµa efectu rii acestuia.
Critici:
nu acoper cazul în care Ω este innit (e.g. Alegem aleator un num r în [−1, 1]. Care
este probabilitatea s e pozitiv? Care este probabilitatea ca, alegând aleator un
punct în plan, acesta s aparµin primului cadran?)
deniµia este valabil doar daca evenimentele elementare sunt echiprobabile, adic
noµiunea de probabilitate se bazeaz pe cea de. . . echiprobabilitate − cerc vicios.
exist situaµii în care evenimentele elementare nu sunt echiprobabile.
echiprobabilitatea se veric prin observare sau pe considerente de simetrie. Are sens

doar în cazul nit. Exist situaµii în care nu se pot determina evenimentele elementare,
sau nu se poate verica echiprobabilitatea acestora.
este complet determinat de evaluarea a priori a evenimentelor elementare. În general,

este greu sau chiar imposibil de determinat.
în unele cazuri, fenomenul aleator nu este denit precis, ceea ce duce la confuzii.
Exemple: • probabilitatea ca o pionez s cad cu vârful în sus;

• probabilitatea ca mâine s plou . • probabilitatea ca soarele s r sar ³i mâine
• exist viaµ pe Marte? (p = 1/2 ?. . . cazuri posibile: exist sau nu exist );
• probabilitatea ca un num r real ales aleator s e pozitiv.
9 aprilie 2016 17 / 25
Paradoxul lui Bertrand
Alegem la întâmplare o coard a unui cerc. Care este probabilitatea ca lungimea acestei
coarde s e mai mare decât latura triunghiului echilateral înscris în cerc?
Bertrand a dat 3 soluµii:
[1] (alegem la întâmplare mijlocul coardei)
Cazuri probabile:
Ω1 = {(x, y ) ∈ R2 ; x 2 + y 2 ≤ R 2 }.
Cazuri favorabile:
§ 2
R
ª
F1 = (x, y ) ∈ Ω1 ; x 2 + y 2 ≤ .
2
Atunci,
2
Aria [F1 ] πR 1
P= = 42 = .
Aria [Ω1 ] R 4
9 aprilie 2016 18 / 25
[2] (aleg aleator dou puncte pe cerc ³i observ lungimea arcului mic determinat de ele)
Alegem aleator A ³i M pe cercul de raz R. Ne imagin m un triunghi echilateral pentru

care un vârf al s u coincide cu A.
Cazuri probabile: punctele cercului de raz R.
Cazuri favorabile: punctele din interiorul arcului ö

BC .
A³adar, probabilitatea va :
P=
lungimea [BC ]ö=
1
.
lungimea [Cerc] 3
9 aprilie 2016 19 / 25
[3] (se alege aleator un diametru al cercului ³i o coard perpendicular pe diametru)
Cazuri probabile: punctele segmentului AB , adic
Ω3 = {r ∈ R; r ∈ [−R, R]}.
Cazuri favorabile: punctele segmentului CD , adic
R R
F3 = {r ∈ Ω3 ; − ≤r ≤ }.
2 2
Probabilitatea va :
m s [F3 ] R 1
P= = = .
m s [Ω3 ] 2R 2
9 aprilie 2016 20 / 25
[3] (se alege aleator un diametru al cercului ³i o coard perpendicular pe diametru)
Cazuri probabile: punctele segmentului AB , adic
Ω3 = {r ∈ R; r ∈ [−R, R]}.
Cazuri favorabile: punctele segmentului CD , adic
R R
F3 = {r ∈ Ω3 ; − ≤r ≤ }.
2 2
Probabilitatea va :
m s [F3 ] R 1
P= = = .
m s [Ω3 ] 2R 2
Morala: De ecare dat când se alege ceva aleator, trebuie precizat în mod clar regula
(legea de probabilitate) dup care s-a face alegerea.
9 aprilie 2016 20 / 25
Probabilitate frecvenµial (a posteriori). Deniµie ³i critici
exprim probabilitatea cu ajutorul frecvenµelor de realizare a unui eveniment într-un

num r mare de experimente aleatoare realizate în acelea³i condiµii;
9 aprilie 2016 21 / 25

evenimentul aleator care se poate repeta la nesfâr³it în acelea³i condiµii;
9 aprilie 2016 21 / 25

probele sunt independente;
9 aprilie 2016 21 / 25


νN (A)
pentru un eveniment A, consider m − frecvenµa relativ de realizare a lui A
N
în N probe independente. Probabilitatea de realizare a lui A este denit prin
νN (A)
P(A) = lim
N→∞ N
9 aprilie 2016 21 / 25


νN (A)
N
νN (A)
P(A) = lim
N→∞ N
d.p.d.v. teoretic, ar trebui s dea acela³i rezultat cu probabilitatea clasic , atunci
când o putem calcula. În practic , d rezultate diferite.
9 aprilie 2016 21 / 25


νN (A)
N
νN (A)
P(A) = lim
N→∞ N
Critici:
− nu este exact (ofer un estimator pentru probabilitate). Cât de mare ar trebui

s e N pentru o aproximare f bun ?
− unele experimente nu pot repetate la innit în condiµii similare sau chiar deloc!
Exemple: • probabilitatea s plou mâine;

• probabilitatea ca un asteroid s ajung pe P mânt.
9 aprilie 2016 21 / 25


νN (A)
N
νN (A)
P(A) = lim
N→∞ N
Critici:
− nu este exact (ofer un estimator pentru probabilitate). Cât de mare ar trebui

s e N pentru o aproximare f bun ?
− unele experimente nu pot repetate la innit în condiµii similare sau chiar deloc!
Exemple: • probabilitatea s plou mâine;

• probabilitatea ca un asteroid s ajung pe P mânt.
Atenµie la interpretarea frecvenµelor!
9 aprilie 2016 21 / 25
Simpson's paradox
Statistica studenµilor admi³i la o anumit universitate în 2015
Pentru ecare disciplin , fetele au un procentaj de succes mai bun, îns per total
procentajul b ieµilor este mai bun.
Inversarea procentelor poate justicat de prezenµa unei variabile ascunse (lurking

variable) ³i de faptul c sunt numere diferite de candidaµi pentru ecare disciplin .
Astfel, deciziile luate pentru grupuri individuale pot în conict cu deciziile la care
se ajunge când lu m în considerare combinarea grupurilor.
9 aprilie 2016 22 / 25
Paradoxul celor dou plicuri
Fiecare dintre cele dou plicuri identice conµine o sum de bani. Avem informaµia
c unul dintre plicuri conµine dublul sumei aate în cel lalt plic. Alegeµi un plic
³i aveµi posibilitatea s p straµi suma ce se a în el. Dup ce aµi f cut alegerea,
înainte de a vedea ce se a în untru, aµi dispu³i s schimbaµi alegerea?
9 aprilie 2016 23 / 25
Paradoxul celor dou plicuri
Fiecare dintre cele dou plicuri identice conµine o sum de bani. Avem informaµia
c unul dintre plicuri conµine dublul sumei aate în cel lalt plic. Alegeµi un plic
³i aveµi posibilitatea s p straµi suma ce se a în el. Dup ce aµi f cut alegerea,
înainte de a vedea ce se a în untru, aµi dispu³i s schimbaµi alegerea?
Soluµie:
Alegem un plic la întâmplare. Fie X suma conµinut în el. Cel lalt plic va conµine
X
sau 2X , cu probabilit µi egale. A³adar, suma a³teptat în cel lalt plic este
2
X 1 1 5
Y = · + 2X · = X
2 2 2 4
Acest fapt ne îndeamn s schimb m opµiunea iniµial .
Totu³i, putem relua acela³i raµionament, plecând cu Y drept sum iniµial , de

unde deducem c în cel lalt plic s-ar aa, în medie, Z = 54 Y . . . cerc vicios
9 aprilie 2016 23 / 25
St. Petersburg paradox
(N&D Bernoulli, 1738) La un cazino, aruncaµi o moned corect , în mod repetat,

pân obµineµi pentru prima oar stema. Dac obµineµi stema la aruncarea de rang
n, primiµi 2n RON.
(a) Care ar trebui s e taxa de participare la acest joc?
(b) Care este probabilitatea de a obµine stema pentru prima oar la o aruncare
de rang par?
9 aprilie 2016 24 / 25
St. Petersburg paradox
(N&D Bernoulli, 1738) La un cazino, aruncaµi o moned corect , în mod repetat,
pân obµineµi pentru prima oar stema. Dac obµineµi stema la aruncarea de rang
n, primiµi 2n RON.
(a) Care ar trebui s e taxa de participare la acest joc?
(b) Care este probabilitatea de a obµine stema pentru prima oar la o aruncare
de rang par?
Soluµie: (a) O sugestie ar ca aceast sum s e tocmai valoarea a³teptat

a câ³tigului pe care îl puteµi avea la acest joc. Dac S este suma câ³tigat , atunci:
2 2
2
2
3
... 2
n
...

S= 1 1 1 1
... ...
2 22 23 2n
Dar E(S) = 2 · 1
2
+ 22 · 1
22
+ 23 · 1
23
+ . . . + 2n · 1
2n
+ . . . = ∞!
∞ ∞
k
1 1 1
X X
(b) P= = = .
22k 4 3
k=1 k=1
9 aprilie 2016 24 / 25
Tem pentru acas
O familie are doi copii.

Unul dintre ei este fat , student la Matematic .
9 aprilie 2016 25 / 25
Tem pentru acas

Care este probabilitatea ca ambii copii s e fete?
9 aprilie 2016 25 / 25
Tem pentru acas

Care este probabilitatea ca ambii copii s e fete?
a priori ³i a posteriori
9 aprilie 2016 25 / 25

Probability Paradoxes (2016) PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Probability Paradoxes (2016) PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Utilizarea paradoxurilor în predarea unor noµiuni din Teoria Probabilit µilor

Dr. Iulian Stoleriu

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Paradox ≺ (gr.) paradoxon ∼ contrar a³tept rilor sau a opiniei generale.

G. Székely [Paradoxes in Probability Theory and Mathematical Statistics, Springer, 1987]

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Din dicµionarul explicativ:

2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Din dicµionarul explicativ:

2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Din dicµionarul explicativ:

2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Noµiunea de probabilitate a ap rut pentru prima oar în corespondenµa dintre Pierre

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Din dicµionarul explicativ:

2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Noµiunea de probabilitate a ap rut pentru prima oar în corespondenµa dintre Pierre

Probabilitate ≺ (lat.) probabilis ∼ asem nat cu adev rul (ger. Wahrscheinlichkeit).

Din dicµionarul explicativ:

2. O m sur a ³ansei ca un anumit eveniment s se realizeze.

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Noµiunea de probabilitate a ap rut pentru prima oar în corespondenµa dintre Pierre

Teoria probabilit µilor este aplicat îndeosebi în evaluarea riscurilor (i.e., Matematici

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

(paradoxul monedei) La aruncarea unei monede corecte în mod repetat, care

tendinµa de a crede c dup un insucces este mai probabil s vin un succes

(paradoxul monedei) La aruncarea unei monede corecte în mod repetat, care

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

R: Nu o putem calcula, deoarece experimentul aleator este ambiguu. Teoretic, pro-

(Penney's game) La un joc, se arunc o moned corect în mod repetat. Juc torul

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

R: Nu o putem calcula, deoarece experimentul aleator este ambiguu. Teoretic, pro-

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

3. Grad de siguranµ , bazat pe dovezi clare ³i concludente, în a face o armaµie (în

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

Chiar exist o diferenµ semnicativ între probabilit µile p = 0.99 ³i p = 0.9999?

axiomatic (A.N. Kolmogorov, 1933) o m sur num rabil aditiv denit pe o

axiomatic (A.N. Kolmogorov, 1933) o m sur num rabil aditiv denit pe o

• Bazat pe ideea c probabilitatea poate determinat a priori prin examinarea spaµiului

• Bazat pe ideea c probabilitatea poate determinat a priori prin examinarea spaµiului

• Bazat pe ideea c probabilitatea poate determinat a priori prin examinarea spaµiului

Soluµie: Pe baza informaµiilor, putem construi spaµiul de selecµie în ecare caz.

Miza ar trebui s e împ rµit proporµional cu ³ansele ec rui sportiv de a

Meciul ar mai putut continua cu maximum 3 jocuri.

Exist 8 rezultate teoretice (unele superue) pentru cele 3 jocuri r mase.