Curs 14 – Contracte speciale

Contractul de întreținere

Potrivit art. 2254 CC, alin. (1), prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în
folosul celeilalte părți sau a unui terț, prestațiile necesare întreținerii și îngrijirii, pentru o anumită
durată.

Din definiție rezultă că ceea ce este definitoriu pentru acest contract este existența, ca
obligație principală, a unei obligații de a face succesive – obligația uneia dintre părți față de cealaltă
sau față de un terț beneficiar de a face tot ce este necesar pentru acoperirea nevoilor curente sau
excepționale pe care creditorul le va avea pentru o anumită perioadă.

Ca și contractul de rentă viageră, contractul de întreținere generează o obligație succesivă,

doar că diferența esențială dintre cele două constă în natura obiectului acestei obligații succesive. Pe
când obiectul obligației asumate prin renta viageră este de a plăti periodic sume de bani, obiectul
obligației de întreținere vizează prestații de a face, menite să asigure în mod continuu satisfacerea
nevoilor creditorului.

Aceasta nu inseamna in mod necesar ca prestatiile de a face trebuie sa fie continue desi in
anumite cazuri s-ar putea impune chiar asemenea prestatii. Spre exemplu nevoia creditorului
intretinerii de a fi hranit. Aceasta obligatie este cu executare succesiva. Daca se intampla ca creditorul
intretinerii sa cada la pat si sa necesite asistenta medicala permanenta , continua, este obligat
debitorul sa ii asigure aceasta asistenta. Natura acestei obligatii oscileaza intre continuu si succesiv.

O alta diferenta intre contractul de renta viagera si contractul de intretinere este ca pe cand
obligatia debirentierului este in mod esential asumata pe durata vietii unei persoane, obligatia
debitorului intretinerii poate fi asumata pe o durata determinata in functie de alte criterii. Potrivit art.
2254 alin (2) numai daca prin contract nu s-a prevazut durata intretinerii se prezuma ca ea are
caracter viager. DE asemenea daca intr-un contract nus-a prevazut durata intretinerii sau s-a prevazut
doar caracterul sau viager atunci intretinerea se datoreaza pentru toata durata vietii creditorului
intretinerii. De aici rezulta ca partile pot prevedea expres in mod valabil ca intretinerea sa fie acordata
pe o durata determinata sau pe o durata determinabila in functie de alte criterii decat viata unei
persoane sau pe durata vietii debitorului intretinerii ori pe durata vietii unui tert.

O a treia diferenta fata de contractul de renta viagera este aceea ca atunci cand renta viagera
se constituie cu titlu gratuit, contractul are natura juridica a unei donatii, fie directe fie indirecte
dupa cum credirentierul este parte la contract sau este un tert in beneficiul caruia s-a incheiat
contractul. Dimpotriva, cand obligatia de intretinere se asigura cu titlu gratuit, atunci in principiu ea nu
este un contract de donatiepentru ca potrivit definitiei de la art 985 donatia este contractul prin care
cu intentia de a gratifica o parte numita donator, dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea
celeilalte parti numite donatar. Prin urmare sore a incheia o donatie este necesara dispozitia asupra
unui bun, dispozitie care ia cel mai adesea forma unei instrainari sar si forma suprimarii unui bun.

In schimb executarea unor prestatii de a face cu titlu gratuit nu este in sine o dispozitie de un
bun. Prin urmare, natura de principiu a contractului de intretinere facut cu titlu gratuit este acela de
act dezinteresat. In schimb, in masura in care in mod accesoriu fata de obligatia de a face asumata
prestarea intretinerii presupune si transferul anumitor bunuri din patrimoniul debitorului intretinerii in
patrimoniul creditorului acestuia, pe masura nevoilor celui din urma atunci in mod accesoriu contractul
de intretinere ar putea antrena o donatie indirecta, adica un efect de liberalitate care se produce in
mod valabil prin intermediul unui alt contract decat cel de donatie, in speta contractul de intretinere.
 Ca si contractul de renta viagera, atunci cand contractul de intretinere este incheiat cu titlu
oneros el are natura juridica a unui contract aleatoriu. Aceasta regula este valabila inclusiv in
cazul in care intretinerea nu are caracter viager, pentru ca si in aceasta situatie, de exemplu in cazul
in care intretinerea va fi executata pe o durata determinata, intinderea obligatiei asumata de catre
debitor este necunoscuta la momentul incheierii contractului si depinde de un eveniment viitor si incert
si anume, intinderea nevoilor de intretinere ale creditorului pe durata determinata pe care s-
a incheiat contractul. Contractul de intretinere are aceasta particularitate ca oricat de imprevizibila
s-ar putea sustine ca este o nevoie in care debitorul o va avea ulterior incheierii contractului ea
trebuie acoperita de debitorul intretinerii daca se produce pe parcursul duratei stabilite de parti pentru
contract. In consecinta, riscul caderii creditorului intretinerii intr-o nevoie exceptionala precum si
sansa ca aceste nevoi sa ramana restrase pe durata contractului de intretinere sunt considerate
asumate de catre parti la data incheierii contractului si ii confera acestuia caracter aleatoriu avand in
vedere ca in functie de intinderea variabila a nevoilor creditorului intretinerii valoarea prestatiilor
datorate de debitor ar putea sa fie mai mare ori mai mica fiind dupa caz superioara ori inferioara
contraprestatiei la care creditorul intretinerii s-a angajat in favoarea creditorului intretinerii in schimbul
obligatiei de intretinere.

In considerarea asemanatilor dintre cele 2 contracte legiuitorul a prevazut extiderea anumitor

reguli care guverneaza regimul juridic al contractului de renta viagera si asupra contractului de
intretinere. Spre exemplu: se aplica si contractului de intretinere regulile care decurg din intinderea
obligatiei in functie de durata vietii uneia sau mai multor persoane inclusiv acele reguli de validitate
care impun nulitatea contractului in cazul in care la data incheierii sale persoana pe durata vietii careia
s-a asumat obligatia era deja decedata sau suferea de o boala din care decedeaza in maximum 30 de
zile de la data incheierii contractului. De asemenea, i se aplica contractului de intretinere si regulile
privind ipoteca legala a credirentierului aceasta beneficiindu-i si creditorului intretinerii. Regulile
privind imposibilitatea debitorului de a se libera de obligatia succesiva pe motiv ca aceasta a devenit
prea impovaratoare, precum si regulile rezolutiunii pentru neconstituirea garatiilor promise de catre
debitorul obligatiilor succesive la data incheierii contractului. De asemenea, ca si obligatia de plata a
rentei viagere, obligatia de intretinere este indivizibila intre creditori insa mai mult ea este indivizibila
si intre debitori.

Desi obligatia de plata a ratelor de renta, respectiv obligatia de intretinere au caracter

succesiv , contractele oneroase aleatorii care includ aceste obligatii nu sunt in principiu cu
executare succesiva. In principiu deoarece contraprestatia se executa uno ictu, contractele sunt in
ansamblul lor considerate contracte cu executare uno ictu astfel incat in caz de neexecutare culpabila,
sanctiunea aplicabila va fi rezolutiunea si nu rezilierea. Este adevarat insa ca, prin exceptie de
la caracterul retroactiv al efectelor rezolutiunii atunci cand ea sanctioneaza neexecutarea fara
justificare a obligatiei succesive a debitorului, acesta din urma nu are dreptul la restituirea
prestatiilor deja executate. Lipsa acestui drept fiind asimilata unei sanctiuni cu caracter punitiv, nu
reparatoriu, pentru neexecutarea fata justificare.

Desigur, de la caracterul uno ictu fac exceptie situatiile in care contraprestatia asumata in
schimbul obligatiei de a plati renta sau de a presta intretinerea este la randul sau cu execuatare
succesiva. Si in acest caz, in ceea ce priveste contractul de intretinere introducerea unei obligatii a
creditorului intretinerii de a presta servicii succesive fata de debitorul intretinerii este prohibita, fiind
considerata de legiuitor contrara principiului libertatii persoanei. Legiuitorul a considerat ca ar echivala
cu o servitute persoana conditionarea acoperirii nevoilor de intretinere ale creditorului de executarea
de catre acesta a unor servicii fata de debitor. Potrivit 2257 clauza prin care creditorul intretinerii se
obliga la prestarea unor servicii este considerata nescrisa.

Exista o conditie de validitate specifica a contractului de intretinere si anume conditia

prevazuta de art. 2235 din Codul Civil . Potrivit acestuia, contractul de intretinere se incheie in
forma autentica sub sanctiunea nulitatii absolute. Ca si in materie de donatie ca si in materie de
instrainare, forma autentica este instituita pentru protectia consimtamatului partilor, protectie care se
impune pe de-o parte in considerarea caracterului vital pe care efectele contractului le au pentru
creditorul intretinerii precum si in considerarea implicarii personale pe care debitorul o datoreaza in
executarea obligatiilor asumate prin contract. Altfel spus, cerinta formei autentice este consecinta de
ordin logico-juridic a caracterului intuitu personae extrem de puternic pe care il implica obligatia de
intretinere.

Obligatia de intretinere

Potrivit 2227 alin. 1-3 debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod
echitabil, tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului
(acesta este textul cadru de definire a obliectului obligatiei de intretinere). Din acest text rezulta ca in
functie de valoarea capitalului si conditia sociala anterioara incheierii contractului pe care o avea
creditorul, intinderea prestatiilor de intretinere poate sa fie variabila de la un creditor la altul. Cu toate
acestea alin 2 mentioneaza un fel de nucleu dur al preatatiilor datorate si anume acele prestatii pe
care creditorul le are in considerarea calitatii de om. Potrivit alin (2) debitorul este in special sa
asigure creditorului hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj precum si folosinta unei locuinte
corespunzatoare (aceasta notiune este maleabila care se apreciaza in lumina data de criteriile de la
alin 1 – conditia sociala si de valoarea capitalului). Aceasta nevoie se apreciaza in functie de ce stia
debitorul ca trebuie sa asigure. De asemenea este nevoie sa fie ingrijit creditorul in caz de boala.
Debitorul este obligat sa-i asigure asistenta medicala in functie de cele 2 criterii stabilite la alin 1-
conditia sociala si valoarea capitalului. In situatii in care potrivit unui nivel cultural cunoscut de catre
debitor, creditorul obisnuia sa-si cumpere ziarul atunci debitorul este obligat sa-i cumpere ziarul. Daca
creditorul intretinerii este meloman, debitorul trebuie sa ii asigure bilete la concert. Sintagma de
nevoie ale intretinerii include si nevoile spirituale ale acestuia.

Potrivit alin (3) in cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul
decedeaza in cursul contractului debitorul are obligatia sa il inmormanteze. O problema se naste
atunci cand debitorul intretinerii trebuie sa ii asigure si obliceiurile crestinesti. Intrebare: bocitoarea nu
este un obicei crestinesc. Trebbuie sa ii asigure acestuia bocitoare? Aceasta problema se rezolva
aplicand criteriile de la alin (1).

Are natura intuitu personae pentru urmatoerele motive.

In primul rand, pentru incheierea contractului fiecare dintre parti contracteaza in considerarea
calitatilor personale ale cocontractantului. Astfel, creditorul intretinerii manifesta prin incheierea
contractului o incredere cu totul particulara in persoana de la are se va astepta sa ii acorde toate
nevoile de intretinere survenite pe durata contractului dintre care unele pot avea natura vitala.
Debitorul intretinerii contracteaza in considererea calitatilor personale ale creditorului cel putin in
masura in care aceste calitati vor fi apte sa permita intre cele 2 parti o relatia aporpiata, aproape
intima pe durata executarii contractului.

Pe parcursul executarii contractului caracterul personal impregneaza obiectul obligatiei si

fixeaza standardul executarii sale. Astfel, intinderea prestatiilor la care este dator debitorul se
determina in functie de nevoile personale si de regula de durata vietii creditorului. De asemenea,
intretinerea trebuie prestata personal creditorului nefiind de conceput asigurarea nevoilor sale prin
intermediari. Sub acest aspect obiectul obligatiei de intretinere are si un caracter personal pasiv
debitorul trebuie sa se implice personal si uneori sa furnizeze faptul sau personal pentru executarea
acestei obligatii.

Mai ales din cauza caracterului personal pasiv a obligatiei de intretinere au aparut in
jurisprudenta situatii in care in mod obiectiv acest fapt personal nu putea fi livrat, astfel incat debitorul
nu-si putea executa obligatia decat prin substituiti. In practica nu au fost santionati acesti debitori
intrucat anumite imprejurari erau normale inca de la data incheierii contractului. De exemplu: un
tanar isi asuma o obligatia de intretinere apoi pleaca in armata. Solutia la care s-a ajuns a fost cea
prevazuta de art 2261 alin (1) daca prestarea sau continuarea intretinerii nu mai poate continua din
motive obiective sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti,
instanta poate sa inlocuiasca la cererea oricareia dintre parti, fie si numai temporar (luna de miere,
armata, facultate) intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare. In aceasta situatie ne
aflam in situatia... care nu presupune neexecutarea fara justificare a obligatiei si se intemeiaza numai
pe o limitare justificata a executarii obligatiei in privinta caracterului sau personal pasiv.

In aceasta situatie daca partile nu se inteleg asupra modului in care obligatia de intretinere sa
continue sa fie executata in natura, dar fara implicarea faptului personal care din motive obiective nu
poate fi executat, oricare dintre ele poate salva contractul solicitand inlocuirea prestatiilor de a
face cu prestatia de a da. Acest mecanism se poate combina cu o executare silita prin echivalent cu
caracter sanctionator, atunci cand imposibilitatea furnizarii personale a prestatiei de intretinere nu
este obiectiva si decurge din culpa uneia dintre parti. In acest caz, potrivit alin(2) din art 2261
instanta va majora sau dupa caz va diminua cuantumul sumei de bani care inlocuieste prestatia de
intretinere.

Spre exemplu, este posibil ca creditorul intretinerii sa nu il mai suporte de debitor. In aceste
conditii, debitorul daca nu isi executa obligatia atunci va pierde casa. In consecinta, debitorul va putea
sa solicite inlocuirea obligatiei de a face si o obligatie de a da care reprezinta echivalentul intretinerii
diminuata cu suma care reprezinta incalcarea obligatiei de buna-convietuire.

Este posibil ca debitorul intretinerii sa fure.

Avand in vedere natura personala, ea poate fi cedata sau urmarita de catre creditorii
debitorului intretinerii?

Potrivit art. 2258 drepturile creditorului intretinerii nu pot fi cedate sau supuse urmaririi.
Aceasta regula are in vedere caracterul strict persoanal al obligatiei sub aspectul atipic. Cu toate
acestea potrivit 2259, caracterul personal nu poate fi invocat de parti pentru a se opune actiunii in
revocarea contractului sau actiunii oblice introduse pentru executarea sa. Actiunea oblica poate fi
introdusa atunci cand dreptul nu este personal. Pasivitatea debitorului in exercitarea lui implica
diminuarea gajului general al creditorilor. Pentru a sustrage un bun din gajul general se poate incheia
un contract de intretinere. Daca te intretine si bunul are o valoare mult superioara intretinerii se poate
introduce atunci actiunea pauliana daca se dovedeste participarea la frauda.

Acest drept este supus unui drept special de revocare prevazut de art 2260 din Codul Civil.
Acest text are in vedere ipoteza in care creditorul intretinerii era la data incheierii contractului debitor
a unei obligatii legale a intretinerii si prin incheierea contractului de intretinere s-a lipsit de mijloacele
pe care le avea pentru a executa aceste obligatii de dreptul familiei. Sa spunem ca o persoana isi
intretinea copilul la facultate cu chiria care rezulta din inchirierea unui imobil. Ulterior parintele incheie
un contract de intretinere in schimbul acestor sume de bani. Debitorul legal al obligatiei de intretinere
de dreptul familiei poate solicita revocarea contractului de intretinere prin care debitorul legal s-a lipsit
de mijloacele prin care isii indeplinea obligatiile de dreptul familiei chiar si in lipsa fraudei.

In actiunea de revocare introdusa impotriva partilor la contractul de intretinere instanta poate

sa respinga actiunea daca debitorul contractual al intretinerii este de acord sa fie obligat prin aceeasi
hotarare ca prin modul prin care isi va executa obligatia de intretinere sa ii asigure si celui care solicita
revocarea intretinerea legala. Adica in exemplul nostru sa il intretina la facultate.
 Fie din motive obiective, fie pentru neexecutarea fara justificare instanta a dispus inlocuirea
obligatiei de intretinere cu o suma de bani acea suma va fi in principiu supusa regimului obligatiei
contractuale de a plati renta viagera. De la acest principiu, exista 2 exceptii:

1. 2262 alin(2)- Obigatia de a plati sumele periodice de bani care inlocuiesc intretinerea, va fi
indiviza nu numai activ, ci si pasiv ca in cazul obligatiilor originale de intretinere;
2. Renta viagera se indexeaza numai in raport cu rata inflatiei. In cazul acestor obligatii,
avand in vedere natura sa de executare prin echivalent a obligatiei de intretinere
contractata initial sumele periodice pot fi modificate prin HJ subsecvente in cazul
modificarii nevoilor de intretinere ale creditorului.

Art. 2263 este rezervat rezolutiunii contractului de intretinere in caz de neexecutare fara
justificare de catre una dintre parti. Din acest articol rezulta urmartoarele caracteristici ale rezolutiunii:

1. Confrom alineatului 2 rezolutiunea se poate dispune nu numai pentru neexecutarea obligatiilor

expres prevazute in contractul de intretinere sau in modurile supletive care le reglementeaza,
ci si pentru neexecutarea unei obligatii de buna-convietuire pe care partile contractului
si-o datoreaza reciproc.
Astfel, atunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului
in conditii conforme bunelor-moravuri cel interesat poate cere rezolutiunea. Ipoteza acestui
drept de a cere rezolutiunea este extrem de delicata si foarte vulnerabila la subiectivitatea
partilor. Pentru ca acesta sa nu fie vulnerabil, in acesta ipoteza rezolutiunea nu poate opera
unilateral. Astfel, aceasta este exclusiv judiciara.
Si in cazul solicitarii rezolutiunii pentru neexecutarea prestatilor, aceasta este susceptibila
de mult subiectivism. Astfel pentru a evita insecuritatea juridica care este determinata de
exercitarea abuziva a dreptului potestativ de a solicita rezolutiunea este exclusiv judiciara.
Aceste 2 temeiuri pentru rezolutiune sunt supuse rezolutiunii judicare in mod imperativ.
Orice clauza prin care partile ar institui un pact comisoriu prin care sa se permita rezolutiunea
pe aceste temeiuri, fara ca aceasta sa fie declarata prin HJ, este considerata nescrisa.
2. In cazul in care se dispune rezolutiunea pentru neexecutarea fara justificare de catre debitorul
intretinerii a obligatiei sale, el nu poate solicita restituirea valorii obligatilor de
intretinere deja executate.
3. Derogare de la dreptul comun – In dreptul comun, daca se solicita rezolutiunea pentru
neexecutare esentiala a unei obligatii si in cursul procesului debitorul ofera executarea ei
instanta poate respinge cererea de rezolutiune mentinand contractul. In cazul contractului de
intretinere insa, daca neexecutarea vizeaza chiar obligatia de intretinere avandu-se in vedere
caracterul sau continuu si necesar, o oferta facuta in cursul procesului nu poate inlatura
consecintele nexecutarii anterioare a acestei obligatii. Astfel, ea nu va putea impiedica
rezolutiunea cauzata de acele neexecutari anterioare.
4. In virtutea caracterului ultrapersonal al obligatiei de intretinere s-a sustinut ca ea nu se
transmite sub nicio forma mostenitorului creditorului intretinere si ca in consecinta acestia nu
ar putea solicita nici macar aplicarea de sanctiuni contractuale pentru neexecutarile obligatiei
de intretinere in cursul vietii creditorului initial.
Impotriva unei asemenea teze, art 2263 alin 6 prevede in mod expres ca atiunea in
rezolutiunea contractului inclusiv pentru neexecutarea obligatiei de intretinere in persoana
creditorului initial se transmite mostenitorilor astfel incat acestia ar putea beneficia de
restituirea prestatiilor.
 Contractul de joc sau prinsoare

Este contractul prin care o parte se obliga fata de cealalta parte, sau 2 parti se obliga in mod
reciproc la o anumita prestatie sub conditia producerii sau neproducerii unui eveniment viitor si
nesigur.

Doctrina destinge uneori intre joc si prinsoare. Unii autori considera ca este joc acel contract in
care evenimentul viitor si nesigur implica participarea partilor, pe cand pariul nu implica participarea
partilor. Distinctia nu este relevanta pentru ca nu are consecinte autonome.

Cea mai importanta tresatura de regim juridic a obligatiilor nascute din contractul de joc sau
pariu este aceea ca aceste obligatii sunt imperfecte in sensul ca dreptul substantial corelativ
acestei obligatii nu este protejat printr-un drept la actiune. Caracterul imperfect al contractului de joc
este de ordine publica si decurge din morala sociala care pe de-o parte combate castigul nemuncit iar
pe de alta parte tinde sa reprime adictiile care pot decurge din practicarea constanta a jocului. Din
cauza acestui caracter de ordine publica al imperfectiunii obligatiei de joc partile nu pot conveni ca o
astfel de obligatie sa fie perfecta. De asemenea ele nu pot incheia alte acte juridice care sa genereze
obligatii perfecte pe temeiul unei obligatii de joc preexistente. In acest sens art 2264 aalin 3 prevede
ca datoriile nascute din contractul de joc sau de pariu nu potconstitui obiect de tranzactie,
recunoastere de datorie, compensatie, novatie, remitere se datorie cu sarcina ori alte asemenea
prejudicii.

In schimb pentru ca exista obligatia de drept substantial nascute din contractul de joc ea
poate fi executata voluntar. In consecinta, daca legiuitorul unei astfel de obligatii a platit-o, printr-un
act valabil el nu poate cere restituirea si aceasta plata nu poate fi considerata imbogatire fara
justa cauza a creditorului.

De la regula caracterului imperfect fac exceptie obligatiile nescute din pariurile facute intre
persoane care iau ele insele parte la curse , la jocuri de indemanare sau la orice fel de jocuri sportive
[art 2265 alin(1)]. In principiu aceste obligatii sunt perfecte daca nu sunt excesive caz in care ele vor
putea fi executate silit in limita rezonabilitatii lor. Jocuri sportive = contracte in care datoria depinde
de un eveniment viitor si nesigur ca realizare la care participa partile si a carui realizare depinde de o
competitie intre ele, organizata pe criterii de abilitati personale.

Contractul de imprumut

Incepand din aprilie 2015 dobanda de refeinta de politica monetara a BNR este de 1,75 %/ an.
Rezulta ca dobanda legala este de regula de 1,75 % pe an, dobanda legala penalizatoare este 5,75 %
pe an, dobanda.. care nu provin din execitarea unor atributii profesionale este de 1,4 % pe an,
dobanda legala remuneratorie in raporturile civile care nu decurg din executarea unor raporturi
profesionale este de 4,6 % pe an, dobanda moratorie maxim admisa din raporturile care nu decurg din
execitarea unor activitati perofesionale este de 2, 1% pe an, iar dobanda penalizatoare in raporturile
care nu decurg din execitarea atributiilor profesionale este de 6, 9% pe an.

1539 teza finala – o interpretam in lumina art 13 – renuntarea la un drept nu se prezuma.