Sunteți pe pagina 1din 3

CUM SE SPALĂ ARICIORII TU IARBĂ, TOT AI MAMĂ?

Aricioaica-n umbra florii Tu, iarbă, tot ai mamă?


Îşi grijeşte ariciorii, De ai – de bună seamă:
Îi tot spală de cu zori Atunci când înverzeşti,
Pe botic şi ochişori. De ea îţi aminteşti.

Doar pe spate, doar pe spate Tu, floare, tot ai mamă?


Să-i grijească nu mai poate. De ai – de bună seamă:
Ariciorii, aşadar, Atunci când înfloreşti,
Stau cu spatele murdar. De ea îţi aminteşti.

Şi-s spălaţi abia când plouă, Tu, steauă, tot ai mamă?


La o lună sau chiar două. De ai – de bună seamă:
Bucuraţi-vă, măi pici, Atunci când te iveşti,
Că nu sunteţi pui de-arici. De ea îţi aminteşti.

MULŢUMIM PENTRU PACE FRUMOASĂ-I


Mama pâine albă coace, LIMBA NOASTRĂ
Noi zburdăm voios, Pe ramul verde tace
Pentru pace, pentru pace
O pasăre măiastră,
Mulţumim frumos.
Cu drag şi cu mirare
Tata fluiere ne face, Ascultă limba noastră
Noi cântăm duios.
Pentru pace, pentru pace De-ar spune şi cuvinte
Mulţumim frumos. Când cântă la fereastră,
Ea le-ar lua, ştiu bine,
Înfloresc în jur copacii,
Din limba sfântă-a noastră.
Ceru-i luminos.
Pentru pace, pentru pace
Mulţumim frumos.
EDUCATOAREA PLAIUL MEU
Cu glas dulce, cu glas dulce Sunt multe ţări pe lume,
Şi de bunătate plin, Ce-ncântă şi te-atrag,
Ea în jurul ei ne strânge, Dar plaiul meu anume,
Îmi este cel mai drag.
Ne jucăm frumos, citim.
Cine-i oare, cine-i oare? Dragule, meleagule,
Draga mea educatoare! Duiosul nostru cânt,
Smolitule, truditule,
Nu putem, de bună seamă, Frumosul meu pământ!
De ea să ne despărţim. La noi mai dulce-mi pare
Ne iubeşte ca o mamă, Şi pâinea din ştergar,
Cine-i oare, cine-i oare? Şi apa din izvoare,
A noastră educatoare! Şi-acel cireş amar.
Dragule, meleagule,
Duiosul nostru cânt,
Smolitule, truditule,
Frumosul meu pământ!
Mai verde e pometul,
Mai scurt e lungul drum,
La noi chiar şi omătul
Mai cald e, nu ştiu cum.
Dragule, meleagule,
Duiosul nostru cânt,
Smolitule, truditule,
Frumosul meu pământ!

MAMA

Mama ne mângâie,
Soarele luceşte,
Soarele e unul,
Mama una este.