11 Aprilie 2014

ILINCA PĂUN CONSTANTINESCU

PRACTICI ARHITECTURALE CARE NU IMPLICĂ EDIFICAREA.

ARHITECTII ȘI SHRINKING CITIES

Statement: ARHITECTII CONSTRUIESC

Pe de altă parte, exista SHRINKING CITIES- care implică o gestionare a unei de-constructii
Q: Ce este un SC? Unde se manifestă? Care sunt modelele discutate in teorie?
CUM ACTIONAM? Care este rolul arhitectului? Poate el lucra singur?
Cu toate că în mod obiectiv, starea orașelor românești, mai cu seamă a celor mici și mijlocii, este
îngriijorătoare, ea e deopotrivă și incitantă, întrucât un Shrinking City reprezintă de fapt un vector al
inovației. După cum s-a arătat de multe ori în istorie, o stare de criză devine o oportunitate de
reorganizare.
Tot din experiența grupurilor de cercetare orientate de la început către găsirea unei strategii, aflăm că,
indiferent de modele discutate în teorie (orașul nord-american în care preocupările sunt regionale,
orașul „matur” vestic în care fenomenul shrinking este foarte eterogen, orașul postcomunist, în care
manifestările sunt mult mai omogene și comparabile), răspunsurile strategice la problema SC pot fi
comune, prin caracterul flexibil al abordării, gestionarea „dezvoltării urbane negative” prin peisaj,
reutilizări, metode de planificare integrate și neapărat participative.
Dintr-o lipsă de cercetare a fenomenului, acest moment este acum mai degrabă cel al unor acțiuni
punctuale, bottom-up, așa cum observăm deja în câteva cazuri punctuale, față de cel al unei strategii
globale.

Am discutat despre:

- Efecte ale SC precum : ruralizarea urbanului în România și potențialul aceastei tendință de a fi

transpusă într-un stil de viață căutat, nicidecum retrograd. Reactivarea valorilor vieții tradiționale,
aducând confortul în discuție, este de altfel o preocupare asiduă a arhitecturii contemporane.
- În urma crizei produse de dezindustrializare, întrebarea contemporană este dacă se poate trece de
la o producție Există multe exemple de orașe care și-au reajustat cu succes dimensiunile, punând în
practică, pentru eficiență, proiecte do-it yourself și practici ale coeziunii, ale pusului în comun. Unul dintre
cele mai relevante exemple, FOSTUL ORAȘ AL INDUSTREI METALURGICE, ALTENA, al cărui caz a fost
recent prezentat în amănunt de primarul care gestionează de paisprezece ani oximoronica dezvoltare
strategică negativă125, întărește importanța participării localnicilor într-un proces atât de complex
economic și social precum e contracția.

- POSIBILE RĂSPUNSURI LA PROBLEMA CONTRACȚIEI

- Urbanismul peisager și multiplele sale roluri

- Filtru al înțelegerii orașului contemporan.

125 Andreas Hollstein, primarul orașului Altena (din regiunea Ruhr, Germania), prezintă strategiile proiectului de „contracție
inteligentă” și măsurile concrete aplicate în ultimii ani în cadrul conferinței finale Cities Regrowing Smaller, Zeche Zollverein, 12
Septembrie 2013.
 - Mediator, articulație între țesuturi cu densitate diferită.
- Accepțiune ecologică.
- Dimensiune socială.

- Conversii ale zonelor industriale și a spațiilor abandonate;

- Reutilizarea siturilor industriale

- Goluri urbane. Urban farming (agricultura urbană) – DETROIT, Leipzig

- Manifestări artistice spontane sau organizate ;

- Detroit, Manchester
- Un gen de manifestări artistice și proiecte imaginare remarcabile au venit ca răspuns la
concursul Shrinking Cities. Reinventing Urbanism din 2004, lansat de Shrinking Cities
Project.

- Utilizări temporare / Încurajarea activismului comunitar (Catalizatorii Urbani);

- Programe de demolări și strategii aplicate. Stadtumbau IBA

2010 IBA 2010 (2002-2010) Sachsen Anhalt, pe tema Shrinking Cities, conversii urbane
experimentale. ( „Weniger ist mehr – Experimenteller Stadtumbau in Ostdeutschland”) Proiect
inițiat de landul S.-A., întreprins de Fundația Bauhaus Dessau (Philipp Oswalt, Klaus Overmeyer,
Holger Schmidt).
Atelierul româno-francez de regenerare urbană de la Petrila

https://www.facebook.com/PetrilaRegenerareaUnuiPeisajIndustrial