Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
1 Regiunile topografice ale membrului superior
1.1 Axila
1.1.1 Definiţie
Regiunea anatomică localizată la rădăcina membrului superior.
2
6. cu regiunea posterioară a braţului (şanţul n.radial de la nivelul diafizei humerale) (n.radial, vasele
brahiale profunde)
3
Fig. 1-1 – Artera axilară, reprodus din Snell (1978).
3
1.1.6 Artera axilară
Începe la nivelul marginii externe a primei coaste, unde continuă artera subclavie.
În axilă trece posterior de muşchiul pectoral mic, faţă de care se împarte în 3 porţiuni: suprapectorală,
retropectorală şi infrapectorală.
Se continuă ca arteră brahială de la marginea inferioară a muşchiului rotund mare (sau pectoral mare).
4
1.2 Regiunile braţului
-
- Fig. 1-2 – Compartimentele fasciale ale braţului, reprodus din Snell (1978).
Din grupul venelor profunde fac parte (a) venele comitante care sunt satelite arterelor principale şi sunt de
regulă pereche (ex.2 vv.brahiale comitante satelite arterei brahiale, etc) şi (b) vena axilară.
Venele superficiale ale membrului superior se găsesc în ţesutul subcutanat (indicat în literatură şi precum
fascie superficială, dispusă peste fascia musculară care este indicată precum fascie profundă):
- vena cefalică este vena superficială laterală a membrului superior, urcă în ţesutul subcutanat în
partea laterală a m.biceps brahial şi drenează în vena axilară
5
- Vena bazilică urcă subcutanat în fascia superficială în partea medială a m.biceps brahial, la ½ braţului
perforează fascia (profundă a) braţului, continuă în compartimentul fascial anterior al braţului şi, la
limita inferioară a axilei se uneşte cu vv.brahiale comitante şi formează vena axilară.
6
1.2.2.1 Compartimentul fascial anterior al braţului
Structură generală:
muşchi dispuşi în două planuri între care traversează oblic infero-lateral nervul musculocutan şi
canalul brahial localizat medial de m.biceps brahial sub fascia brahială şi continuat în 1/3 distală a
braţului şi la nivelul art.cotului cu şanţul bicipital medial al fosei cubitale.
Conţinut:
Artera brahială:
Nervul musculocutan:
Nervul median
La braţ, nervul median şi vasele brahiale compun mănunchiul vasculonervos al braţului, localizat în canalul
brahial.
Anterior de articulaţia cotului se formează anastomoze între vv.superficiale ale membrului superior:
8
a. n.radial: se termină prin rr.superficială şi profundă; ramura profundă pătrunde în
m.supinator pe sub arcada fibroasă a lui FROHSE şi ocoleşte prin lateral colul radiusului,
conţinută în canalul radial.
i. compresia r.profunde a n.radial la nivelul arcadei Frohse, în canalul radial, eventuale
leziuni ale nervului în fracturile radiale, provoacă sindromul de canal (tunel) radial cu
simptome precum durere în segmentul proximal al lojei posterioare a antebraţului,
accentuată de mişcările de extensie.
b. a.radială cu vv.radiale comitante
1.7 Antebraţul
1.7.1 Inervaţia cutanată
- anterior: rr.anterioare ale nn.cutanat antebrahial medial şi cutanat antebrahial lateral
- posterior: rr.posterioare ale nn.cutanat antebrahial medial şi cutanat antebrahial lateral, la care se
adaugă n.cutanat antebrahial posterior (din n.radial) la nivelul unei benzi mijlocii a tegumentului
posterior al antebraţului
• Planul superficial: m. rotund pronator (n.median), m. flexor radial al carpului (n.median), m. palmar
lung (n.median, muşchi inconstant) şi m. flexor ulnar al carpului (n.ulnar)
• Planul al III–lea: m. flexor lung al policelui (n.median) şi m. flexor profund al degetelor (nn.median şi
ulnar)
9
3. mănunchiul vasculonervos anterior, localizat pe faţa anterioară a membranei interosoase între
muşchii flexor lung al policelui şi flexor profund al degetelor, format din vasele şi nervul interosos
anterior (din n.median)
4. n.median trece în fascia feţei profunde a m.flexor superficial al degetelor, însoţit eventual de artera
comitantă a n.median ce provine din a.interosoasă anterioară.
10
Fig. 1-4 – Compartimentele fasciale ale antebraţului, reprodus din Snell (1978).
Distal, în loja anterioară a antebraţului, vasele radiale se aplică pe osul radius tapetat de m.pătrat
pronator, având lateral tendonul m.brahioradial şi, medial, tendonul m.flexor radial al carpului. Aici este
şanţul arterei radiale sau şanţul pulsului, unde, prin compresie, se poate aprecia pulsul periferic la nivelul
arterei radiale.
- plan superficial: mm.scurt extensor radial al carpului, extensor al degetelor, extensor al degetului
mic, extensor ulnar al carpului (li se poate adăuga şi m.anconeu)
- plan profund: m.supinator (în partea proximală a antebraţului), m.lung abductor al policelui, m.scurt
extensor al policelui, m.lung extensor al policelui, m.extensor al indexului
Aceşti muşchi sunt inervaţi de r.profundă a n.radial, continuată ca nerv interosos posterior, în alcătuirea
mănunchiului vasculonervos interosos posterior.
10
- canalul (tunelul) carpian este anterior de carp
- canalul ulnar (canalul sau loja lui Guyon) este lateral de osul pisiform
1.delimitare:
lateral: tendoanele muşchilor lung abductor al policelui şi scurt extensor al policelui
medial: tendonul m.lung extensor al policelui
podeaua:
stiloida radială
oasele scafoid şi trapez, peste care se aşează tendoanele muşchilor extensori radiali ai carpului, lung şi
scurt
baza primului metacarpian
2.conţinut:
profund: artera radială + vv.radiale comitante.
superficial:
ramura superficială a nervului radial trimite la acest nivel nn.cutanaţi dorsali ai mâinii;
din reţeaua venoasă dorsală a mâinii are origine v.cefalică.
12
Fig. 1-5 – Burse sinoviale şi teci sinoviale, reprodus din Snell (1978).
În canalul Guyon nervul ulnar se divide în ramurile sale terminale, superficială (cu teritoriu principal cutanat)
şi profundă (motorie).
12
Fig. 1-6 – Inervaţia cutanată a mâinii, reprodus din Snell (1978).
1. tegument
2. aponevroza palmară
3. planul subaponevrotic alcătuit din 3 loji:
a. lateral – loja mm.tenari
b. medial – loja mm.hipotenari
c. loja palmară mijlocie, care la rândul ei cuprinde 3 planuri:
i. neurovascular pretendinos = conţine arcada arterială palmară superficială din care
pornesc aa.digitale palmare; pe sub această arcadă trec nervii digitali palmari veniţi
din nervul median şi din r.superficială a n.ulnar.
ii. tendinos
iii. neurovascular retrotendinos = conţine arcada arterială palmară profundă însoţită în
contracurent de r.profundă a n.ulnar.
Bibliografie
1. Snell RS. Atlas of clinical anatomy: Little, Brown; 1978.
2. Netter, F.H., 2010. Atlas of human anatomy. Elsevier Health Sciences.
13