Bucuresti 2016

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2016
În anul 2016 concursul naţional de rezidenţiat, disciplina Medicină Dentară a conţinut aceleaşi grile pentru
toate centrele universitare din ţară.
Testul prezetat în continuare conţine întrebări ordonate conform caietului tip B.
Pentru a verifica un răspuns mergi cu cursorul mouse-ului (sau tap pe mobil) pe textul “Vezi răspunsul corect”.
Complement simplu:
1.In rezectia modelanta a osteoamelor periferice de dimensiuni mari NU se face:
 A Anestezie locoregionala
 B Incizie in U
 C Decolarea lamboului mucoszal
 D Decolarea lamboului muco-periostic
 E Sutura cu fire separate
Vezi raspunsul corect
2. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:
 A tumefactia, marirea de volum a papilelor gingivale

 B aparitia pungilor false
 C culoarea rosie deschisa a gingiei
 D modificarea aspectului suprafetei gingivale
 E sangerarea gingivala, pe seama microulceratiilor de la nivelul epiteliului gingival si al meiopragiei
(fagilitatii) capilarelor din corion

3. Relatiile anteroposterioare intre cele doua oase maxilare, la nastere, sunt:
 A cu decalaj sagital prin retrognatie mandibulara

 B cu delacaj sagital prin prognatie mandibulara
 C cu decalaj sagital prin retrognatie maxilara
 D cu decalaj sagital prin prognatie maxilara
 E fara decalaj sagital
4. Conform clasificarii despicaturilor labio-maxilo-palatina realizata de Valerian Popescu (1964), bazata

pe criterii morfologice si embriologice, despicaturile totale pot fi:
 A anterioare
 B meziale
 C unilaterale
 D posterioare
 E incomplete
5. Cel mai important rol in instalarea neutropeniei si in prevalenta crescuta a osteoporozei il joaca:
 A vitamina D
 B calcitonina
 C interleukina 1 alfa si beta
 D deficitul de estrogeni
 E hormonul paratiroidan
6. La controlul componentei verticale a ocluziei, la nivelul machetei protezei totale, se constata o

dimensiune verticala de ocluzie marita, daca:
 A la testul Buchman-Ismail ceara se indeparteaza de la nivelul contactelor cu antagonistii

 B la testul Buchman-Ismail ceara nu poarta urmele dintilor antagonisti
 C rosul buzelor este diminuat
 D dintii nu sunt deloc vizibili
 E buzele sunt eversate
7. Punctul Kdl de pe teleradiografia de profil este:
 A proiectia Pg pe S-N
 B punctul de intersectie al clivusului cranian cu marginea posteriara a apofizei condiliene
 C punctul construit la intersectia tangentei la fata posterioara a condilului si a unghiului mandibular cu
tangenta la punctul cel mai superior al condilului
 D punctul cel mai inferior al marginei inferioare a foramenului magnum
 E punctul cel mai superior si posterior al fosei pterigo-maxilare
8. Ectopia dentara se manifesta in ordine descrescatoare la urmatorii dinti:
 A canin superior, canin inferior, premolar secund

 B canin inferior, canin superior, premolar secund inferior
 C canin superior, premolar secund inferior, canin inferior
 D premolar secund inferior, canin inferior, canin superior
 E premolar secund inferior, canin superior, canin inferior
9. Sistemul Obtura necesita ramolirea gutapercii la temperatura de:
 A 30 grade
 B 160 grade
 C 70 grade
 D 90 grade
 E 200 grade
10. Rezistenta mecanica cea mai mare se constata la urmatoarele materiale de obturatie de baza propriu-
zise:
 A cimentul fosfat de zinc

 B cimentul fosfat de zinc
 C cimentul policarboxilat de zinc
 D cimentul vanilat de zinc
 E cimentul fosfat de cupru
11. Dupa Iliescu si Gafar, vascozitatea relativa a salivei sublinguale este de :
 A5
 B4
 C4
 D5
 E3
12. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale, la nivelul arcadelor artificiale trebuie respectate
urmatoarele aspecte:
 A dintii sa fie montati pe tuberozitatea maxilara si tuberculul piriform

 B dintii laterali sa fie montati vestibularizat sau distalizat, dupa caz
 C dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei
 D dintii laterali inferiori sa se situeze lingual de verticala ridicata de pe linia oblica interna
 E dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate doi dinti
13. Diagnosticul diferential in parodontita apicala acuta hiperemica NU se face cu:
 A pulpita acuta seroasa toatala

 B pulpita acuta purulenta totala
 C parodontita apicala seroasa (difuza) in care exista semne locale foarte pregnante
 D osteita paradentara (Melkior)
 E parodontita apicala cronica recidivanta
14. Boala parodontala este considerata ca fiind localizata atunci cand procentul dintilor afectati, din
totalul dintilor prezenti pe arcade, este mai mic de:
 A 30 %
 B 40 %
 C 50 %
 D 60 %
 E 45 %
15. In clasificarea TNM a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale. T inseamna:
 A tumora care invadeaza structurile adiacente, operabila

 B nu exista dovezi despre existenta unei tumori primare
 C tumora primara nu poate fi evaluata
 D tumora care invadeaza structurile adiacente, inopeabila
 E tumora in situ
16. Trauma ocluzala secundara se produce in cazul unor:
 A obturatii sau coroane inalte

 B aparate ortodontice care dezvolta forte excesive, nocive pentru parodontiul marginal
 C punti dentare nejudicios concepute sau incorect realizate
 D eruptii active accelerate ale dintilor fara antagonisti si aparitia de blocaje ocluzale
 E leziuni parodontale preexistente, care nu mai permit parodontiului marginal afectat (osos, in special) sa
suporte solicitarile fiziologice anterioare
17. Dintele cel mai afectat de transpozitie este:
 A primul premolar superior

 B caninul superior
 C caninul inferior
 D incizivul lateral superior
 E incisivul lateral inferior
18. Teoria inductiei lui Cadenat explica aparitia:
 A anodontiei
 B incluziei
 C dintilor supranumerari
 D diastemei
 E transpozitiei
19. Lacurile dentare prezinta urmatoarele indicatii de aplicare:

 A sub coafajele indirecte
 B sub bazele cu CIS
 C sub linerii sau bazele cu efect terapeutic pulpodetinar
 D pentru sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam
 E sub obturatiile din rasini acrilice
20. In anodontia de premolar secund, predecesorul temporar poate persista pe arcada pana la varsta de:
 A 15-20 ani
 B 20-30 ani
 C 30-40 ani
 D 40-45 ani
 E 45-50 ani
21. Inainte de amprentarea campului protetic edentat total, unui pacient purtator de proteze i se
recomanda:
 A sa poarte fara intrerupere vechile proteze

 B sa nu poarte vechile proteze cel putin cateva ore
 C sa badijoneze mucoasa bucala cu coluturii cu hidrocortizon
 D sa clateasca cavitatea bucala cu solutii anestezice diluate
 E sa nu consume alimente de consistenta crescuta
22. Unul din urmatoarele oligoelelmente favorizeaza aparitia cariilor in perioada de formare a dintilor:
 A bor
 B seleniu
 C fluor
 D molibden
 E mangan

23. Semnul patognomic al parodontitelor marginale cronice superficiale, care o diferentiaza de gingivita,
este:
 A pruritul gingival
 B usturime gingivala
 C jena dureroasa gingivala
 D sangerari frecvente ale gingiei
 E senzatia de egresiune a unui dinte sau a unui grup de dinti, insotita de o durere periradiculara si
interradiculara
24. Dimensiunea verticala a etajului inferior al fetei se masoara intre doua puncte antropometrice:
 A nasion-gnation
 B subnazale-gnation
 C ofrion- gnation
 D vertex- gnation
 E subnazale- planul de la Frankfurt
25. Materialele de electie pentru confectionarea gutierelor ocluzale sunt:
 A rasinile vinilice reziliente

 B aliajele metalice cu duritate crescuta (Co-Cr)
 C rasinile acrilice polimerizate in laborator
 D rasinile acrilice polimerizate in cabinet
 E masele ceramice
26. O administrare suplimentara de mepivacaina este permisa:
 A imediat in continuarea primei administrari

 B la fiecare 10 minute
 C numai dupa cel putin 90 de minute
 D doar o singura data
 E numai dupa cel putin o jumatate de ora
27. Dezinfectia amprentelor prin imersie prezinta urmatoarele caracteristici:
 A este indicata tuturor materialelor de amprenta

 B impuritatile ramase pe amprenta nu afecteaza calitatea modelelor din gips
 C eficienta baii dezinfectante depinde de numarul de amprente dezinfectate
 D eficienta baii dezinfectante nu depinde de lungimea perioadei de folosire a celeasi bai
 E nu exista riscul aparitiei modificarilor dimensionale
28. Semnul Quintero este un semn patognomonic pentru:
 A ectopie
 B incluzie
 C reincluzie
 D rotatie
 E transpozitie
29. In tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se utilizeaza:
 A glicerol
 B carbamazepina
 C xilina
 D alcool
 E clorhexidina
30. Tehnica Wassmundt este:
 A o alveolotomie cu cresterea unei ferestre ososase medii

 B alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tabliei osoase vestibulare
 C o alveolotomie cu rezectie a tablei osoase
 D indicata dintilor temporari
 E extractia pe cale alveolara inalta pentru resturile radiculare impinse sub mucoasa sinusala
31. Urmatoarele manifestari clinica apartin malocluziei clasa a –III-a, cu exceptia:
 A profil concav
 B buza superioara infundata
 C ocluzie inversa frontala sau totala cu inocluzie sagitala inversa
 D ocluzie inversa frontala sau totala fara inocluzie sagitala inversa
 E ocluzie distalizata
32. Din categoria chisturilor salivare ale partilor moi orale face parte:
 A chistul teratoid
 B chistul cu incluzii epidermale
 C mucocelul
 D chistul limfoepitelial oral
 E chistul gastrointestinal heterotopic
33. In edentatia totala, amprenta preliminara are drept scop realizarea:
 A modelului functional
 B portamprentei individuale
 C sablonului de ocluzie
 D machetei protezei totale
 E bazei protezei totale

34. Parodontita agresiva prezinta un maximum de incidenta a episoadelor agresive si de pierdere a unor
dinti in jurul varstei de:
 A 20-22 ani
 B 23-25 ani
 C 30-35 ani
 D 45-50 ani
 E 55-60 ani
35. Pentru obtinerea de macroretentii negative in machetarea componentei metalice a coroanelor mixte
metalo-polimerice pot fi utilizate:
 A perle
 B butoni
 C anse
 D plase
 E cristale hidrosolubile
36. Raportul conectorului principal mandibular sub forma de placuta cu elementele campului protetic este
doar:
 A mucozal
 B dento-mucozal
 C dentar
 D supracingular
 E supraecuatorial
37. Heteromorfia, realizata la arcadele artificiale ale protezei partiale actilice, urmareste:
 A modificarea morfologiei dintilor artificiali fata de cea a dintilor naturali

 B reducerea numarului de dinti din arcada artificiala
 C cresterea numarului de dinti la nivelul seilor terminale
 D schimbarea ordinii dintilor artificiali
 E extinderea maxima a seii protetice
38. Tipul IV de modificari ale mucoasei sinusale, aveluata sinusoscopic (Sarafolceanu), consta in:
 A modificari importante ale mucoasei, polipi, chisturi, secretii muco-purulente

 B hiperplazii si metaplazii si cazeum
 C mucoasa ingrosata, secretii abundente, desen vascular intens accentuat
 D mucoasa usor edematiata, desen vascular accentuat, secretii seroase
 E dilatatii chistice ale glandelor submucoase si modificari in corion
39. Tratamentul gingivitelor si gingivostomatitelor micotice in formele cronice se realizeaza prin

administrarea de:
 A Nistain sau Stamicin
 B Clotrimazol
 C Pimafucin
 D Amfotericina B
 E Haloprogin
40. Simularea reflexului de ocluzie molara, utilizata la determinarea relatiilor intermaxilare realizeaza:
 A compresiunea partilor moi prevertebrale asupra mandibulei pentru conducerea acesteia in relatie centrica
 B tractiunea catre posterior a muschilor subhioidieni
 C pozitia retudata a mandibulei fata de relatia centrica
 D compresiunea maseterului
 E redesteptarea reflexelor parodonto-musculare de pozitionare centrica a mandibulei
41. Urmatoarele afectiuni NU constituie factori generali favorizanti ai fasciitei necrozate:
 A diabet
 B aterocsleroza
 C obesitate
 D disfunctii tiroidiene
 E etilism cronic
42. In ultimele luni de viata intra-uterina se remarca:
 A ritm de crestere mai puternic al mandibulei

 B ritm de crestere mai puternic al maxilarului superior
 C ritm de crestere al celor doua oase
 D formarea boltii palatine
 E coborarea limbii la potcoava mandibulei
43. Tumora Warthin:
 A este o tumora maligna cu carcter chistie a glandelor salivare

 B afeceteza aproape exclusiv parotidele
 C apare mai frecvent la tineri
 D are o prevalenta mult mai crescuta decat adenomul pleomorf
 E macroscopic este slab delimitata

44. Tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden) prezinta urmatoarele avantaje, cu o
exceptie:
 A este foarte rapida

 B obtureaza cea mai mare parte a integului spatiu endodontic
 C genereaza foarte rapid o mare cantitate de caldura in sapatiul endodontic
 D confera obturatiei densitate si omogenitate crescuta
 E asigura o mai buna etanseizare apicala a canalului decat condensarea laterala la rece, prin asocierea unui
ciment de sigilare
45. Zona cea mai periferica, din punct de vedere morfopatologic, in granulomul simplu conjunctiv este:
 A zona exudativa
 B zona de stimulare
 C zona de iritatie
 D zona de proliferare granulomatoasa
 E zona inflamatorie
46. Portamprentele Schreinemakers, utilizate pentru amprentarea campului protetic edentat partial si
total, se diferentiaza de alte tipuri de portamprente prin urmatorul aspect:
 A au un dispozitiv de retentie sub forma unei sarme ce urmeaza conturul portamprentei

 B se aleg cu ajutorul unui compas inclus in trusa
 C au un dispozitiv de irigare cu apa
 D sunt realizate din material plastic
 E sunt solidarizate reglabil intre ele
47. Conform ordinii propuse de Shillinburg pentru prepararea dintilor in vederea confectonarii unei
coroane mixte, prima etapa este:
 A reducerea incizala
 B prepararea jumatatii incizale a fetei vestibulare
 C realizarea de santuri de orientare pe fata vestibulara, marginea incizala si fata orala
 D prepararea jumatatii gingivale a fetei vestibulare
 E prepararea fetei orale
48. In tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale, complicatia postoperatorie imediata este:
 A ramanerea de material de obturatie in campul operator

 B suprainfectarea
 C sectionarea incompleta a apexului
 D necroza osului prin frezaj intempestiv
 E leziuni ale apexului dintilor vecini
49. Metoda de periaj dentar ce urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera si
din santul gingival, pe o adancime de 0.5-1 mm, este:
 A metoda STILLMAN
 B metoda BASS
 C metoda CHARTERS
 D metoda FONES
 E metoda fiziologica
50. Conectorul principal acrilic lingual al protezei partiale acrilice:
 A trece in punte peste parodontiul marginal

 B se sprijina pe parodontiul marginal
 C are marginea inferioara subtiata
 D are marginea inferioara plasata supracingular la nivelul dintilor restanti
 E este ameliorat prin rascroire distala

Intrebari complement multiplu:
51. Elementele componente ale unei punti dentare sunt:
 A elementele de agregare
 B corpul de punte
 C dintii stalpi
 D bonturile protetice
 E intermediarii puntii
52. Diastema falsa este cauzata de:
 A insertia joasa a frenului buzei superioare

 B dezvoltarea exagerata a frenului buzei superioare
 C anodontia de incisiv lateral superior
 D sept fibros interincisiv
 E meziodens
53. Dupa Gafar si Iliescu, necroza de coagulare este produsa de:
 A arsenic
 B papaiana
 C tripsina
 D fenol
 E antiformina
54. Dupa Stivaros si Mandall, gradul de severitate al incluziei de canin, apreciat prin inaltimea verticala a
coroanei acestuia in raport cu incisivul adiacent este:
 A gradul 1 – sub nivelul jonctiunii smalt-cement

 B gradul 2 – deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai putin de 1/3 din inaltimea radacinii
 C gradul 3 – deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai mult de ½ din inaltimea radacinii, neajungand
insa la apex
 D gradul 3- deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement la mai mult de 2/3 din inaltimea radacinii, neajungand
insa la apex
 E gradul 4- deasupra apexului
55. Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta, seroasa se pune pe baza urmatoarelor elemente:
 A durere cu caracter acut

 B raspunsuri pozitive la testele de vitalitate la intensitati crescute ale excitantului
 C tumefierea mucoasei si a tegumentelor
 D stare generala afectata
 E durere la percutia in ax al dintelui
56. Conform legii lui Ante referitoare la aprecierea posibilitatilor de solicitare a dintilor stalpi ai unei
viitoare punti dentare:
 A suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa fie egala cu cel putin 2/3 din suprafata radiculara a dintilor
inlocuiti
 B suprafata radiculara a dintilor restanti trebuie sa egaleze suprafata radiculara a dintilor inlocuiti
 C suprafata radiculara a dintilor restanti poate sa depaseasca suprafata radiculara a dintilor inlocuiti
 D un dinte care a fost pierdut poate si inlocuit cu succes daca dintii vecini sunt sanatosi
 E orice proteza fixa care restaureaza o bresa de mai mult de doi dinti este considerata riscanta
57. Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare cum ar fi:
 A coloratiile galben-maronii ale dintilor, obturatiilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii
 B depunerea crescuta de tartru subgingival
 C modificari permanente ale senzatiei gustative
 D reactii alergice
 E iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale, in soecial la copii
58. Pentru tumorile maligne ale maxilarului, alte semne asociate sunt:
 A semnul Vincente d’Alger

 B senzatie de “obraz de carton”
 C modificarea acuitatii vizuale
 D trismus
 E epistaxis unilateral
59. Urmatoarele sunt semne clinice de intrerupere a continuitatii osoase (dupa V. Popescu):
 A diminuarea sau absenta trensmiterii miscarilor in ATM, de partea lezata

 B crepitatii osoase
 C luxatii sau fracturi dentare
 D tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului alveolar inferior
 E modificari ale raporturilor de ocluzie
60. Testele de succiune, aplicate la controlul mentinerii protezei totale mandibulare, sunt:
 A tractiune oro-vestibulara pe fata linguala a incisivilor centrali

 B presiune vestibulo-orala pe fata vestibulara a incisivilor centrali
 C tractiune in sens vertical
 D presiune digitala simultana pe ultimii molari
 E presiune maxima exercitata pe pacient in pozitia cap la cap a dintilor frontali
61. Apulisul fibros:
 A este localizat pe creasta alveolara dentata

 B are culoare rosu-roz
 C are culoare rosu-violaceu
 D are consistenta moale
 E are consistenta ferma
62. Dintre metodele antropomentrice fara repere preexistente utilizate pentru determinarea dimensiunii
verticale a etajului inferior al fetei amintim:
 A metoda Silvermann
 B metoda Leonardo DaVinci modificata
 C metoda Wright
 D metoda Willis
 E metoda Robinson
63. Sunt leziuni premaligne:
 A boala Bowen
 B “leucoplazia candidozica”
 C leucoplazia
 D eritroleucoplazia
 E lichemul plan
64. Tumorile benigne ale glandelor salivare pot fi reprezentate de:
 A adenomul pleomorf
 B carcinomul mucoepidermoid
 C adenomul cu celule bazale
 D carcinomul adenoid chistic
 E adenocarcinomul polimorf bine diferentiat
65. Urmatoarele afirmatii legate de hidroxidul de calciu ca antiseptic in tratamentul endodontic al

gangrenei pulpare sunt adevarate:
 A prezinta solubilitate crescuta in apa
 B opreste secretiile persistente din canale
 C se resoarbe greu in caz de depasire a foramenului apical
 D dizolva detritusurile orgnice necrozate si infectate din canale
 E are actiune bactericida
66. Tehnicile de amprenta cu model corectat (sectionat), utilizate pentru confectionarea protezei
scheletate, se caracterizeaza prin urmatoarele:
 A se adreseaza edentatiilor terminale

 B se exercita presiuni functionale ocluzale sau presiune digitala pe seile terminale
 C se obtine o compresiunefunctionala a muco-periostului de la nivelul crestelor edentate
 D in momentul aplicarii protezei presiunile nu pot fi distribuite judicios asupra dintilor si suporturilor muco-
osos
 E permite inregistrarea concomitenta a relatiei de ocluzie
67. Cimenturile autopolimerizabile (Dycal, Reocap) au o actiune certa bactericida asupra speciilor de:
 A Streptococcus mutans
 B Fusobacterium Vibrio
 C Lactobacilul casei
 D Veillonella
 E Treponema
68. Referitor la terapia distemei interincisive, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
 A anomalia se trateaza cat mai precoce

 B terapia trebuie inceputa atunci cand 2/3 din radacinile incisivului centrali sunt formate
 C terapia trebuie inceputa inainte ca cele 2/3 din radacinile incisivilor centrali sunt formate
 D tratamentul tardiv este imposibil avand in vedere densitatea osoasa
 E tratamentul tardiv este dificil, dar posibil
69. Urmatoarele reguli legate de aplicarea primerilor autogravanti sunt corecte:
 A crearea de asperitati cu freza pe marginile de smalt ale cavitatii

 B aplicarea primului strat cu functie de sigilare si apoi uscare
 C aplicarea suficienta de lunga a primerului (cel putin 30 de secunde)
 D frecarea continua a smaltului cu prime proaspat
 E aplicarea celui de al doilea strat cu functie de penetrare si apoi uscare
70. Morfologia ocluzala a dintilor este influentata deunghiul Bennett si de dinstanta intercondiliana astfel:
 A cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat relieful ocluzal este mai accentuat
 B cu cat unghiul Bennett este mai mare cu atat relieful ocluzal este mai accentuat
 C cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat concavitatea fetelor palatinale ale frontalilor superiori este
diminuata
 D cu cat unghiul Bennett este mai mare, cu atat unghiul delimitat pe fetele ocluzale ale dintior intre
traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic
 E cu cat distanta intercondiliana este mai mare cu atat ungiul delimitat pe fetele ocluzale ale dintilor intre
traiectoriile de laterotruzie si mediotruzie va fi mai mic
71. Printre sigilantii granulari autopolimerizabili se numara:
 A Prisma- Shield
 B Stratus Armor 2
 C Kerr Pit
 D Fissure Sealant
 E Helioseal
72. Dupa tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine pot apare o serie de sechele post-operatorii cum
ar fi:
 A comunicari oro-nazale
 B fistule ale planseului oral
 C columela subdimensionata
 D subdimensionarea rosului de buza
 E insuficienta velopalatina
73. Hibridizarea dentinei umede prezinta urmatoarele particularitati:
 A toleranta tehnica mare

 B dificultatea determinarii cu precizie a gradului de umiditate care trebuie mentinut dupa gravarea acida
 C primerii aposi nu sunt influentati de gradul de umiditate al dentinei
 D primerii cu acetona nu sunt sensibili la variatiile continutului hidric al plagii dentinare
 E matricea dentinara demineralizata nu trebuie mentinuta prea umeda, dar nici uscata prea mult timp
74. Placa bacteriana contine, printre altele:
 A agregate bacteriene
 B fibroblasti
 C celule fagocitare
 D componente organice cum sunt sarurile de calciu si fosfor
 E mici cantitati de magneziu, potasiu si sodiu
75. Antibioticele care actioneaza asupra microorganismelor prin inhibarea sintezei peretelui celular sunt:
 A Penicilina
 B Amoxacilina
 C Ampicilina
 D Doxiciclina
 E Clindamicina
76. In ocluzia deschisa, Unghiul Tweed:
 A este micsorat
 B este marit la majoritatea cazurilor
 C pledeaza pentru modificari verticale mai mari in sectorul anterior
 D pledeaza pentru o rotatie posterioara a mandibulei
 E pledeaza pentru o rotatie anterioara a mandibulei
77. Diagnosticul diferential al chistului canalului tireoglos se face cu:
 A lipomul
 B adenopatii metastatice submentoniere
 C osteomielita arcului mentonier
 D chistul dermoid
 E chisturi radiculare ale dintilor frontali inferiori, fistulizate tegumentar
78. Printre posibilele complicatii intraoperatorii ce pot apare in ghirurgia ortognata la nivel maxilar
enumeram:
 A leziunile nervului infraorbitar

 B leziunile nervului alveolar inferior
 C fractura lamelor pterigoide
 D rezultat estetic nesatisfacatori
 E pseudoartroze
79. Dintre tumorile maligne ale gingiei fac parte:
 A carcinomul sau epiteliomul

 B sarcomul
 C granulomul periferic cu celule gigante
 D papilomul gingival
 E granulomul eozinofil
80. Explorarea grupelor musculare in sindromul compresiei de maxilar evidentiaza:
 A hipertonia muschiului orbicular al buzei superioare

 B hipotonia muschiului orbicular al buzei superioare
 C hipertonia muschiului mentalis
 D hipotonia muschiului mentalis
 E hipertonia buzei inferioare
81. Urmatoarele afirmatii in legatura cu forma desmoplastica a ameloblastelor sunt adevarate:
 A se localizeaza in special in zona laterala a mandibulei

 B are aspect de radiotransparenta cu zone radio-opace
 C are aspect de radiotransparenta uniloculara
 D se localizeaza in special in zona anterioara la maxilar
 E frecvent sunt prezentate durerea sau paresteziile
82. Urmatoarele afirmatii legate de obturatia de canal prin tehnica Endotec sunt adevarate:
 A permite reluarea manevrelor de condensare in cazul unor obturatii incomplete

 B realizeaza sigilarea mai redusa a spatiului endodontic fata de tehnicile conventionale la rece
 C determina densitatea mai redusa a obturatiei
 D asigura adaptare superioara a gutapercii la peretii canalului prin ramolire
 E asigura grad de omogenitate deosebita a obturatiei
83. Amplitudinea micsorata a orificiului bucal ( la examinarea dinamica) are urmatoarele cauza:
 A microstomia
 B constrictii de mandibula, mergand pana la anchiloza
 C trismus de mseter
 D fracturi condiliene
 E sgomote articulare
84. In sfera OMF, infectiile nespecifice secundare pot afecta urmatoarele spatii fasciale:
 A parotidian
 B prevertebral
 C sublingual
 D pterigomandibular
 E infratemporal
85. Pentru inregistrarea relatiei intermaxilare in cazul pretozei scheletate se iau in considerare
urmatoarele repere dentare (dupa Costa):
 A linii mediane corespunzatoare

 B circumscrierea arcadei maxilare de catre cea mandibulara
 C devansarea cu jumatate de cuspid a dintilor maxilari fata de cei mandibulari
 D contactul tripodal
 E situarea in acelasi plan frontal a fetelor distale ale ultimilor molari maxilari si mandibulari
86. Caria aproximala a dintilor temporari mai ales in zona de sprijin determina:
 A tulburari ale relatiilor verticale interarcade

 B scurtarea arcadei
 C pierderea spatiului de rezerva
 D dificultati in eruptia caninilor si premolarilor secunzi
 E dificultati in eruptia incisivilor centrali
87. Tehnica de amprentare a unei punti dentare denumita a dublului amestec:
 A este o amprenta intr-un singur timp

 B este o amprenta in doi timpi
 C utilizeaza un singur material in consistente diferite
 D utilizeaza doua materiale in doua consistente diferite
 E vizeaza in majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade intregi
88. Dupa HT Dumitriu, bruxismul:
 A produce fatete de abraziune

 B duce la cresteri ale mobilitatii dentare fiziologice
 C determina tulburari in articulatia temporo-mandibulara
 D poate fi diurn sau nocturn
 E cel diurn este considerat un semn de instabilitate nervoasa idiopatica
89. Intre factorii locali incriminati in aparitia unei stomatopatii protetice la edentatul total se numara:
 A scaderea temperaturii locale sub placa protetica

 B microporozitatile acrilatului
 C igienizarea protezei cu sapun
 D purtarea unor porteze necorespunzatoare timp indelungat
 E instabilitatea protezei
90. Faza initiala de tratament a gingivitelor si parodontitelor marginale cuprinde:
 A igienizarea efectuata de medic

 B tratamentul complicatiilor acute
 C desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
 D proceduri chirurguicale
 E instruirea pacientilor privind igiena bucala
91. In prepararea dintilor pentru coroane mixte metalo-ceramice in zona frontala:
 A suprafata vestibulara se va realiza in doua planuri, cervical si incizal

 B marginea incizala se reduce cu minim 2 mm
 C corectitudinea prepararii se poate urmari utilizand o cheie din silicon chitos, obtinuta inainte de prepararea
bontului
 D slefuirea biofunctionala a fetei vestibulare asigura convexitatea incizo-gingivala si mezio-distala
 E la nivelul fetei vestibulare, pregul va avea latimea cea mai mica dintre toate fetele laterale
92. Nevralgia clasica (primara, idiopatica) de trigemen:
 A se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense

 B se manifesta prin dureri declansate de arii trigger sau factori trigger
 C nu este insotita de deficit neurologie evident clinic
 D poate fi produsa de un neuronom de acustic
 E poate fi produsa de un neuriom de trigemen
93. Periile de dinti cu peri din materiale sintetice se caracterizeaza prin:
 A flexibilitate
 B rezistenta mecanica
 C omogenitatea materialului
 D uniformitatea dimensiunilor in lungime si diametru
 E retin apa si detritusuri organice
94. Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) prezinta urmatoarele avantaje:
 A aderenta crescuta la dentina

 B neiritanti pulpari
 C efect sedativ pulpar
 D pH in apropierea neutralitatii
 E favorizeaza polimerizarea rasinilor
95. La proteza partiala scheletata, conectorul principal metalic sub forma de bara are urmatoarele forme
pe sectiune:
 A ovalara
 B rotunda
 C semiovalara
 D dreptunghiulara
 E trapezoidala
96. Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele
situatii:
 A la dintii cu procese carioase mari

 B dintii cu volum coronar mare ( incisivii centrali inferiori, incisivii laterali superiori), daca exista riscul
deschiderii camerei pulpare prin folosirea unor sisteme de imobilizare de tip intracoronar
 C la dintii pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical
 D la dintii care au suferit traumatisme accidentale sau chirurgicale
 E cand pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta
97. Chisturi odontogene sunt:
 A defectul osos Stafine

 B chistul median palatinal
 C chistul gingival al adultului
 D hematomul de eruptie
 E chistul Gorlin
98. Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:
 A apare doar la mandibula

 B apara doar la maxilarul superior
 C erupe sau ramane inclus
 D este unic, mai rar dublu
 E coroana are forma unui incisiv central normal
99. Semnele clinice ale anchilozei temporo-mandibulare extracapsulare sunt:
 A limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii

 B imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii
 C relief mentonier sters, barbia fiind mult retrudata
 D devierea mandibulei de partea afectata
 E miscarile de protruzie si lateralitate posibile, dar reduse ca amplitutine
100. Conectorul principal sub forma de bara:
 A se aplica la limita de reflexie a valului palatin

 B nu se aplica la limita de reflexie a valului palatin
 C este posibil sa prezinte curburi pentru ocolirea torusului palatin
 D nu poate prezenta curburi pe traseul sau
 E se ingusteaza la unirea cu elementele pe care le conecteaza
101. Valorile normale ale sialometriei sunt:
 A 1-3 ml/minut pentru secretia salivara stimulata

 B 25-0.35 ml/minut pentru secretia salivara de repaos
 C 5-0.7 ml/minut pentru secretia salivara stimulata
 D sub 0.1 ml/minut pentru secretia salivara de repaos
 E 1-3 ml/minut pentru secretia salivara de repaos
102. Factorii etiologici iatrogeni, care intervin in ocluzia deschisa sunt:
 A limitarea spatiului pentru limba determinat de aparatura ortodontica mobila

 B obturatii incorecte, neadaptarea functionala, care determina interpozitii ale limbii
 C modificari ale axelor dintilor laterali cu contacte (Boboc)
 D extractii precoce ale molarilor primi superiori
 E obturatii radiculare incomplete
103. Intermediarul unei punti dentare corect conceputa din zona laterala trebuie sa prezinte urmatoarele
caracteristici:
 A toate suprafetele sa fie concave, netede si finisate corespunzator
 B contactul cu versantul vestibular al crestei sa fie maxim
 C tabla ocluzala sa fie in armonie cu ocluzia tuturor dintilor
 D mecanismele bucal si lingual de alunecare a particulelor alimentare sa fie similare cu cele ale dintilor
adiacenti
 E lungimea suprafetelei vestibulare sa fie egala cu cea a dintilor stalpi adiacenti sau a intermediarilor
104. In anodontia de incisiv lateral superior se remarca:
 A tulburari de ordin estetic, in zona frontala

 B dezvoltarea insuficienta a arcadei alveolare superioare
 C dezvoltarea insuficienta a arcadei alveolare
 D raport de ocluzie inversa frontala
 E raport de ocluzie inversa laterala
105. In clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa scoala franceza se foloseste:
 A o baza care defineste sediul modificarii

 B un prefix care indica sensul modificarilor in cele trei planuri spatiale
 C doua diviziuni in functie de raporturile in plan frontal
 D o terminologie sintetizata de Izard si Chateau
 E impartirea anomaliilor in sindroame
106. Capsulita si sinovita ATM pot avea ca simptomatologie:
 A modificari discale
 B dureri localizate articular, eventual iradiate
 C miscari mandibulare dureroase
 D scaderea cantitatii de lichid sinovial
 E lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata
107. Evolutia relatiei ocluzale a molarului prim, pe toata perioada dezvoltarii este dependenta de:
 A forma arcadei
 B valorile dimensionale ale dintilor temporari si permanenti (spatiul de deriva Nance)
 C cresterea scheletala
 D eruptia incisivului lateral
 E rotatia mandibulara de tip posterior
108. Diagnosticul diferential al keratochistului odontogen primordial multilocular se face cu:
 A ameloblastomul
 B o malformatie vasculara de mici dimensiuni
 C tumora centrala cu celule gigante
 D hematom post-traumatic
 E malformatii arterio-venoase osoase centrale
109. Pozitionarea corecta mandibulo-craniana, pentru inregistrarea relatiei intemaxilare in terapia prin
porteze mobilizabile, este conditionata de relaxarea musculara, indepartarea durerii si spasmelor
musculare prin:
 A miogimnastica
 B medicatia miorelaxanta
 C inhibatori de ocluzie
 D medicatie hipotensoare
 E amprentari repetate ale campului protetic
110. Cresteri ale volumului de lichid gingival se produc:
 A in urma folosirii de contraceptive

 B in sarcina
 C in cursul inlfamatiei gingivale
 D seara
 E dimineata
111. In medicina dentara si chirurgia oro-maxilo-faciala la adulti sanatosi:
 A doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 3-4 mg/kg-corp

 B doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 7 mg/kg-corp, fara a depasi 500 mg
 C doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 7 mg/kg-corp
 D doza maxima de lidocaina fara adrenalina este de 4,5 mg/kg-corp, fara a depasi 300 mg
 E doza maxima de lidocaina cu adrenalina este de 2,5 mg/kg-corp, fara a depasi 100 mg
112. Avantajele folosirii laserului (laser cu argon) in sigilare sunt:
 A diminuarea rezistentei la intindere

 B cresterea rezistentei la intindere si a rezistentei la legare
 C reducerea timpului de priza
 D rezistenta crescuta a smaltului la factori cariogeni
 E cresterea cantitatii de rasina nepolimerizata
113. Elementele de morfologie dentara cu rol de sprijin al ocluziei sunt sistematizate de catre Abjean si
Korhendeau in urmatoarele clase:
 A clasa I- cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor inferiori

 B clasa I- cuspizii linguali ai premolarilor si molarilor inferiori
 C clasa II- marginile libere ai premolarilor si marginile incizale ale incisivilor inferiori
 D clasa III- cuspizii vestibulari ai premolarilor si molarilor superiori
 E clasa III- cuspizii palatinali ai premolarilor si molarilor superiori
114. Dificultatile in determinarea axei de insertie a protezei partiale scheletate provin din:
 A abateri de la paralelism ale dintilor restanti
 B malpozitii secundare consecutive edentatiei partiale
 C diverse anomalii dento-maxilare
 D existenta zonelor retentive subecuatoriale
 E utilizarea mijloacelor mecanice de ancorare
115. In sindromul conmpresiei de maxilar, baza craniului poate fi:
 A alungita in portiunea anterioara

 B supradimensionata in portiunea posterioara
 C supradimensionata in portiunea anterioara
 D angulata puternic
 E subdimensionarea in portiunea posterioara
116. La edentatul partial, situatii clinice cele mai frecvente care necesita proteze imediate cu caracter
provizoriu sunt:
 A extractii in mai multe etape in zona frontala si laterala

 B recomandarea de noi extractii cu transformarea protezei partiale in proteza totala
 C arcade integre la care apare o bresa redusa in zona frontala
 D dureri dentare la nivelul ultimilor dinti restanti
 E leziuni precanceroase
117. Urmatorii factori usureaza odontectomia M3 inferior:
 A radacini conice sau fuzionate

 B spatiu fata de molarul doi
 C radacini divergente
 D incluzie in tesut moale
 E contactcu spatiul
118. Tratamentul profilactic in caria dentara simpla se referea la:
 A modificarea dietei
 B terapia protetica
 C folosirea fluorurilor
 D sigilarea fisurilor, santurilor si fosetelor
 E tratamentul cariilor secundara marginale
119. La examenul clinic al perforatiilor boltii palatine se abserva:
 A apistaxis
 B plaga sangeranda cu margini anfractuoase, inconjurata de mici echimoze
 C explorarea plagii evidentiaza comunicarea cu sinusul frontal
 D voce nazonata
 E explorarea plagii evidentiaza comunicarea cu fosa nazala
120. Amprenta finala cu portamprenta decupata vestibular, utilizata in terapia cu proteze scheletate a
edentatiei partiale, prezinta urmatoarele caracteristici:
 A acopera marginea incizala a dintilor restanti

 B initial lasa libera fata vestibulara a dintilor
 C ulterior necesita cheie vestibulara din silicon vascos
 D exclude utilizarea unei chei vestibulare de gips
 E exclude utilizarea unei chei vestibulare de masa termoplastica
121. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu secretie seroasa modereta si persistenta pe canal
implica urmatoarele manopere terapeutice:
 A cauterizare chmica sau electrica

 B tratament cu antiseptice si paste cu antibiotice
 C rezectie apicala
 D crearea unei fistule artificiale medicamentoase prin obturatie cu pasta Walkhoff
 E chiuretaj apical
122. In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a, tratamentul chirurgical vizeaza:
 A avansarea mandibulei retrognate

 B retrudarea mandibulei prognate
 C retrudarea maxilarului prognat
 D avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
 E obtinerea unor relatii optime intre oasele maxilare
123. La examenul clinic al edentatului partial si total, palparea planului osos se realizeaza:
 A simetric comparativ
 B ascendent
 C descendent
 D pentru exprimarea secretiei salivare
 E incepand cu muschiul digastric
124. Simptomatologia in granulomul chistic consta in :
 A teste de vitalitate negative

 B lipsa sangerarii pe canal
 C teste de vitalitate pozitive
 D prezenta sangerarii pe canal
 E modificari de culoare a dintelui
125. Tractionarea si alinierea unui dinte inclus pe

 A incepe la 3 zile de la interventia chirurgicala
 B incepe la 8-15 zile de la interventia chirurgicala
 C se realizeaza cu forte moderete
 D se realizeaza cu forte mai puternice
 E incepe imediat dupa terminarea interventiei chirurgicale
126. Dintre formele de gingivite descrise de Fermin Carranza Jr. in 1996, enumeram:
 A gingivita marginala cronica

 B gingivita acuta ulcero-necrotica si leziunile gingivale care apar in SIDA
 C gingivite alergice
 D gingivostomatita cronica herpetica si alte afectiuni gingivale de origine virotica, bacteriana sau micotica
 E gingivite asociate cu dermatoze
127. Examenul radiologic este necesar inaintea oricarei extractii dentare, pentru a evidentia:
 A spatiul periradicular
 B directia radacinilor
 C gradul de mineralizare al smaltului
 D prezenta sau absenta leziunilor periapicale
 E raporturile cu elementele anatomice adiacente
128. Captusirea protezelor partiale acrilice cu materiale rigide este contraindicata in urmatoarele situatii:
 A instabilitate cu basculare pe un torus proeminent

 B atrofia avansata a zonei de sprijin osteo-mucoase produsa intr-un timp indelungat
 C resorbtii rapide ale crestelor alveolare in cazul protezarilor imediate
 D migrari ale dintilor stalpi catre spatiile edentate cu pierderea punctelor de contact
 E inflamatia parodontala cu mobilitatea dintilor restanti
129. Dupa Brocard, uzura dentara poate imbraca diverse forme:
 A abraziunea dentara care reprezinta usura legata mod special de masticatie

 B eroziunea dentara ca are la origine o agresiune de natura fizica
 C eroziunea dentara, asociata cu trauma ocluzala
 D atritia dentara, asociata cu uzura pe care o intalnim in bruxism
 E fisurile Stillmann
130. Parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva inflamatiei pulpare necesita:
 A extirpare pulpara
 B pansament cu antiseptice sau pasta cu antibiotice
 C pulpotomie vitala
 D obturatie de canal in aceeasi sedinta
 E drenaj alveolar prin extractia dintelui
131. Dintre contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete amintim:
 A pacienti cu reflex de voma exagerat

 B hiperestezie dentinara accentuata
 C copii mici
 D pete colorate depuse pe suprafata smaltului
 E graviditatea
132. Sinuzita maxilara cronica de cauza dentara trebuie diferentiata de:
 A sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal suprainfectat

 B rinita purulenta unilaterala secundara unei rinolitiaze
 C supuratiile geniene de cauza dentara
 D tumorile maligne de mezo- si suprastructura in faza debut
 E sinuzita cronica rinogena
133. Referitor la meziopozitia generalizata (MPG), ca factor etiologic al ectopiei, urmatoarele afirmatii sunt
adevarate:
 A MPG unilaterala poate fi pusa in evidenta cu ajutorul simetroscopului

 B MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta cu ajutorul simetroscopului
 C MPG (uni si bilaterala) apare ca urmare a extractiilor precoce din zona de sprijin cu Korkhaus
 D MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta teleradiografic prin aprecierea pozitiei molarului prim inferior fata
de linia E
 E MPG bilaterala poate fi pusa in evidenta teleradiografic prin aprecierea pozitiei molarului prim inferior fata
de linia E
134. Diagnosticul de parodntita agresiva se face pe baza urmatoarelor criterii:
 A este mai frecventa in comparatie cu parodontita cronica

 B apare mai frecvent la persoanele tinere
 C disjunctia gingivo-dentara (distructia epiteliului jonctional) si distructia osoasa se realzeaza rapid
 D cantitatea de placa bacteriana este redusa in raport cu gradul avansat de distructie a tesutului parodontal
 E titrul de anticorpi este semnificativ redus in parodontitele agresive localizate si mai crescut in forma
generalizata
135. Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii prezinta urmatoarele avantaje:
 A nu necesita o largire excesiva a canalului

 B nu necesita mult timp
 C este o tehnica excelenta
 D asigura obturatie omogena
 E nu este laborioasa

136. Protezarea in cazul anodontiei totale la copii tine cont de :
 A obtinerea unei eficiente masticatorii

 B schimbarea (inlocuirea) protezelor la 1 an si jumatate
 C schimbarea (inlocuirea) protezelor la fiecare 6 luni
 D schimbarea (inlocuirea) protezelor la 2 ani
 E obtinerea unei dimensiuni verticale a etajului inferior care sa imbunatateasca aspectul fizionomic
137. Complicatiile grave ale gingivostomatitelor ulcero-necrotice sunt:
 A stomatita gangrenoasa
 B edem faringian
 C septicemia
 D edem laringian
 E meningita
138. Factorii etiologoci ai transpozitiei dentare sunt:
 A pierderea precoce a caninului temporar

 B extractii precoce ale molarilor primi
 C cronologia dentara
 D anodontia de incisiv centrali inferiori
 E pozitia intraosoasa a germenilor dentari
139. Biocalexul folosit in obturarea canalelor radiculare prezinta urmatoarele contraindicatii:
 A gangrena pulpara simpla

 B parodontitele apicale cronice
 C parodontitele apicale acute
 D persistenta pulpei vii in canal
 E obstacole cu material organic pe canale
140. Dupa Milicescu, reincluzia dentara apara mai frecvent al:
 A sexul feminin
 B sexul masculin
 C in dentitia temporara mai frecvent la mandibula
 D in dentitia temporara mai frecventa la maxilar
 E in dentitia permanenta mai frecvent la maxilar
141. Dimensiunile spatiului dento-alveolar si deci ale desmodontiului variaza in functie de :
 A gradul de eruptie: este ingust la dintii neerupti

 B varsta: este mai larg la varstnici decat la adolescenti si tineri
 C gradul de functionalitate al dintelui: este mai ingust la dintii cu functie normala, activi si mai larg la dintii
fara antagonisti
 D inflamatia desmodontiului
 E afectiuni sistemice: sclerodermia se insoteste de o largire a spatiului dento-alveolar
142. Deficienta de vitamina C are ca efect:
 A cresterea patogenitatii placii bacteriene

 B scaderea permeabilitatii mucoasei bucale, a epiteliului sulcular
 C scaderea integritatii peretilor vasculari
 D scaderea chemotactismului leucocitar si a migratiei leucocitare
 E cresterea sintezei de colagen
143. Urmatoarele planuri de referinta sunt utilizate in interpretarea teleradiografiei de profil:
 A clivus
 B planul L (Steiner)
 C axa Y
 D distanta Ao-Bo
 E planum
144. Crosetul Nally-Martinet:
 A este un croset circular

 B are pintenul ocluzal situat in foseta meziala
 C are pintenul ocluzal situat in foseta distala
 D se utilizeaza de obicei pe premolar
 E favorizeaza bascularea dintelui spre edentatie
145. Aspectul facial in malocluzia clasa a –II-a, divizia 2 este modificata astfel:
 A menton retras
 B buze subtiri
 C nas proeminent
 D buze groase
 E menton proeminent
146. Criteriile sigilarii dupa Ripa sunt:
 A se sigileaza suprafata ocluzala sanatoasa, la dinti recent erupti cu santuri si fosete adanci, fara carii
aproximale
 B nu se sigileaza dintii sanatosi erupti in urma cu 4 ani, care au santuri si fosete largi, coalescente si prezinta
carii aproximale
 C nu se sigileaza suprafata ocluzala cariata
 D se sigileaza dintii santosi erupti in urma cu 4 ani, care au santuri si fosete largi, coalescente si prezinta carii
aproximale
 E se sigileaza dinti cu suprafete aproximale cariate, la persoane cu multe lexiuni aproximale
147. Referitor la adancimea fetei, urmatoarele propozitii sunt edevarate:
 A Ricketts o raporteaza la axa Y

 B Ricketts o raporteaza la unghiul format de N-Pg cu HF (N-Pg-HF), desemnat unghiul facial
 C valoarea normala a unghiului facial este de 86 grade
 D pentru valori mai mici ale unghiului facial se considera retrognatie inferioara
 E pentru valori mai mici ale unghiului facial se considera prognatie inferioara
148. Gingivita de pupertate:
 A apare doar la fete

 B e prezenta in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru
 C in producerea ei au fost implicate mai frecvent speciile A.actinomycetemcomitans si Fusobacterium
nucleatum
 D tumefactia prin edem prezinta caracter reversibil
 E se observa hiperplazie gingivala, in special vestibulara, cu aspect bulbos al papilei interdentare
149. Metodele conservatoare de obtinere a spatiului pe arcada in incluzia de canin sunt:
 A marimea perimetrului arcadei

 B extractia premolarului prim
 C distalizarea zonelor laterale la meziopozitii generalizate
 D mezializarea zonelor laterale in meziopozitii generealizate
 E extractia premolarului secund
150. In trauma ocluzala cronica, radiologic se constata:
 A ingustarea spatiului dento-alveolar

 B defecte angulare ale varfurilor septurilor, fara resorbtii osoase accentuate
 C uneori, fenomene de rizaliza
 D largirea spatiului dento-alveolar
 E defecte angulare ale varfurilor septurilor, cu resorbtii osoase accentuate
151. Urmatoarele leziuni osteitice periapicale prezinta o imagine radiologica neconturata:
 A granulomul epitelial
 B parodontita apicala cronica difuza Partsch
 C granulomul chistic
 D abcesul cronic apical
 E parodontita apicala cronica condensata
152. Anestezia intraligamentara prezinta o serie de avantaje certe, printre care:
 A absenta durerii locale postanestezice

 B folosirea unei centitati reduse de substanta anestezica (0,15-0,20 ml)
 C nu necesita seringi speciale
 D lipsa anesteziei la nivelul partilor moi
 E durata scurta de instalare a anesteziei (24-40 de secunde)
153. Principiile generale privind incizia si crearea lambourilor in rezectia apicala sunt:
 A incizia nu trebuie sa intereseze o cavitate osoasa deja existenta sau care urmeaza a fi creata intraoperator
 B inciziile verticale se extind totdeauna 1-2 mm in mucoasa mobila
 C inciziile verticale trebuie practicate pe convexitatea maxima a eminentelor radiculare
 D baza lamboului trebuie sa fie mai larga decat marginea sa libera
 E incizia vericala nu se va extinde in mucoasa mobila
154. Sindromul toxico-septic in flegmoanele fetei se instaleaza atunci cand la infectie se asociaza
urmatoarele semne ale disfunctiilor de organ:
 A insuficienta cardiaca
 B hipoxie arteriala
 C trombocite mai putin de 100.000/mm cub
 D oligurie (sub 0.5 ml/kg corp/h
 E creatinina mai mare de 2 mg/dl
155. In functie de criteriul topografic incluziile pot fi (dupa Bucur si Navaro):
 A dinti inclusi cu angulatie corono-radiculara

 B incluzii dentare intraosoase
 C incluzie dentara de cauza locala
 D incluzii dentare submucoase
 E incluziidentare simetrice sau asimetrice
156. In amprentarea preliminara a edentatului total, criteriile de selectare a unei linguri standard adecvate
sunt:
 A forma jgheabului portamprentei sa corespunda formei si marimii crestei edentate

 B sa evite tuberozitatile maxilare, respectiv tubercului piriform
 C inaltimea jgheabului sa corespunda inaltimii crestei edentate
 D sa nu existe spatiu mai mare de 1 mm pentru materialul de amprenta
 E manerul lingurii sa nu jeneze pozitia normala a buzei si contractia orbicularului buzei
157. Care din urmatoarele afirmatii NU caracterizeaza coriostomul:
 A reprezinta o proliferare desmorfica a tesutului din care deriva

 B este o tumora propriu-zisa de dezvoltare, cu capacitate de crestere continua, fara caracter autolimitant
 C este o proliferare dismorfica de tesuturi, ireversibila cu capacitate de crestere continua, autonoma si
teoretic nelimitata
 D este similar hematomului, cu deosebirea ca proliferarea dismorfica provine din tesuturi care nu sunt
prezente in mod obisnuit la locul de aparitie
158. Scurtarea timpului de clearance salivar al glucidelor se bazeaza pe:
 A vascozitatea crescuta a salivei

 B utilizarea unor alimente detergente (legume crude, fructe proaspete)
 C periajul imediat dupa mese
 D ritmul scazut al secretiei salivare
 E factori retentivi bucali
159. Factorii locali implicati in etiopatologia compresiei de maxilar sunt:
 A rahitismul
 B cicatrici chirurgicale pe bolta palatina
 C caria si complicatiile ei
 D absenta suturii de crestere a maxilarului
 E tipul dolicocefal (Graber)
160. Odontomia profilacgtica poate fi utila in anumite situatii clinice (dupa Fortier si Ch. Demars-
Fremault):
 A copii cu policarii care au o igiena orala proasta

 B imposibilitatea efectuarii unor controale periodice regulate
 C copii a caror sanatate generala necesita efectuarea tratamentelor stomatologice sub anestezie generala
 D in cazul molarilor permanenti, partial erupti
 E santuri si fosete adanci, in forma de “I”, amorfa, picatura
161. In ectopia dentara reducerea spatiului pe arcada se datoreaza:
 A macrodentiei relative
 B dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan sagital (retrodentii, retrognatii)
 C dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan vertical
 D macrodontii absolute
 E dezvoltarii insuficiente a maxilarului in plan transversal (endalveolii)
162. Clinic, fracturile verticale ale ramului mandibular prezinta:
 A ocluzie modificata
 B trismus discret
 C manevra Lebourg pozitiva
 D dureri la presiune
 E dureri post-traumatice regional

163. Urmatoarele lacuri dentare sunt din rasini naturale:
 A polistiren
 B copal
 C colofoniu
 D sandarac
 E azotat de celuloza
164. In rezectia modelanta a spinei nazale anterioare se efectueaza:
 A anestezie locala la nivelul mucoasei acoperitoare

 B incizie trapezoidala in jurul spinei nazale anterioare
 C incizie verticala de-a lungul spinei nazale anterioare
 D decolarea lamboului muco-periostal
 E sutura cu fir continuu
165. Actiunea de expansiune maxilara:
 A determina largirea nasului

 B determina largirea lumenului faringian prin pozitionarea posterioara a amndibulei
 C determina largirea lumenului faringian prin pozitionarea anterioara a mandibulei
 D se realizeaza prin disjunctie intermaxilara rapida si ultrarapida
 E se realizeaza cu ajutorul placilor ortodontice
166. Modificarile parodontale la un pacient cu malocluzie clasa a III – a sunt reprezentate de:
 A amputarea limbusului alveolar

 B aparitia atrofiei osoase verticale
 C aparitia atrofiei osoase orizontale
 D largirea spatiului parodontal
 E ingustarea spatiului parodontal
167. Urmatoarele afirmatii legate de sigilantul Fluoroshield sunt adevarate:
 A este un sigilant negranular

 B este un sigilant grenular
 C are rezistenta la uzura si abraziune
 D are in compozitie rasina bis-GMA
 E are in compozitie uretan bis-GMA modificat
168. In alegerea culorii in vederea realizarii unei coroane ceramice, trebuie sa tinem cont de urmatoarele
reguli:
 A intai se alege saturatia, apoi culoarea propriu-zisa

 B esantionul trebuie privit cu atentie, mult timp
 C ochii trebuie odihniti periodic pe un obiect bleu sau verde
 D peretii incaperii sa nu aiba culori intense
 E se repeta operatiunea de mai multe ori
169. Axul de insertie ideal al unei restaurari pluriradiculare conjuncte:
 A trebuie sa coincida cu directia fortelor de masticatie verticale

 B trebuie sa coincida cu axul dintilor stalpi
 C este greu de obtinut datorita divergentelei axelor de implantare ale dintilor maxilari spre crista galli
 D este greu de obtinut datorita divergentei exelor de implantare ale dintilor mandibulari spre crista galli
 E trebuie evaluat inca din faza de examen clinic, inaintea inceperii etapei de preparare a subctructurilor
170. Modul de transmitere al anodontiei este:
 A autozomal dominant neregulat

 B autozomal dominant regulat
 C recesiv autozomal
 D prin mutatii
 E nu exista transmitere ereditara
171. Principalele semne clinice de imbolnavire in parodontita juvenila sunt:
 A mobilitate dentara patologica

 B retractie gingivala
 C migrari patologice ale primilor premolari si caninilor
 D pungi parodontale adevarate
 E hiperestezie dentinara
172. Cimenturile cu ionomer de sticla (CIS) cu mecanism dublu de priza prezinta urmatoarele avantaje
comparativ cu cele conventionale:
 A aciditate mai crescuta

 B crestere mai rapida a pH-ului
 C priza mai rapida
 D friabilitate mai redusa
 E rezistenta mai mare la compresiune
173. In ortopantomograma (OPT) in ocluzie se remarca:
 A structurile zonei frontale maxilare sunt evidentiate mai clar decat cele mandibulare
 B structurile zonei frontale mandibulare sunt evidentiate mai clar decat cele maxilare
 C evidentierea gradului de supraacoperire respectiv inocluzie in plan vertical
 D nu se pot face aprecieri in plan vertical
 E evidentierea dificila a leziunilor coronare datorita suprapunerii imaginilor dintilor inferiori peste cei
superiori

174. Referitor la rolul atitudinilor de postura in etiologia anomaliilor dento-mazilare, urmatoarele afirmatii
sunt adevarate:
 A sprijinul pe menton poate determina o retropozitie mandibulara

 B dormitul in decubit dorsal (cu perna prea mare sub cap) poate favoriza prognatismul mandibular
 C sprijinul pe zonele laterale ale fetei poate determina asimetrii faciale
 D dormitul in decubit dorsal (fara nici o perna sub cap) poate favoriza o pozitie anterioara a mandibulei
 E dormitul in decubit dorsal (cu perna prea mare sub cap) poate favoriza retrognatismul mandibular
175. In hiperemia preinflamatorie sunt evidente urmatoarele modificari morfopatologice:
 A prezenta vaselorsangvine ingustate

 B prezenta fosfatazelor alcaline in apropierea stratului de odontoblasti
 C agenti microbieni in canaliculele dentinare
 D celule odontoblastice si in parte fibroblasti cu un volum marit
 E agenti microbieni in pulpa dentara
176. In edentatia totala, urmatoarele situatii clinice necesita amprentare prin tehnici de presiune selectiva:
 A creasta balanta anterioara

 B creasta mandibulara posterioara fibroasa nefavorabila
 C creasta mandibulara aplatizata acoperita cu mucoasa atrofica
 D creasta edentata cu contur trapezoidal pe sectiune
 E creasta edentata cu directie acendenta spre distal
177. Ipotezele etiopatogenice ale reincluziei dentare sunt:
 A teoria atavica
 B teoria mecanica
 C teoria anchilotica
 D teoria tulburarilor metabolismului local
 E teoria filogenica
178. In anomalia clasa a-II-a, diviziunea 2 urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
 A baza apicala este mai mare decat baza coronara

 B baza apicala este mai mica decat baza coronara
 C arcada poate avea forma de trapez atat inferior cat si superior
 D arcada superioara poate avea forma de omega
 E apar diverse grade de inghesuire dentara
179. Crosetul divizat in T al protezei mobilizabile scheletate are urmatoarele caracteristici:
 A face parte din sistemul Roach

 B face parte din sistemul Ney
 C conectorul secundar propriu bratului elastic porneste din sa, trecand in punte peste procesul alveolar
 D nu prezinta conector secundar proximal
 E ambele extremitati libere ale bratului retentiv se plaseaza intotdeauna in zona retentiva subecuatoriala
180. Postextractional, pacientului i se reconmanda:
 A clatiri usoare cu ape de gura, imediat dupa indepartarea pansamentului supraalveolar

 B reluarea dietei dupa indepartarea pansamentului
 C evitarea consumului de bauturi carbogazoasee in primele zile dupa extractie
 D spalatul pe dinti se reia la 3-4 zile dupa extractie
 E mentinerea pansamentului supraalveolar timp de o ora
181. In vederea respectarii principiului profilactic de tratament al edentatiei partiale prin punti dentare,
profilaxia locala tertiara se refera la:
 A fluorizarea prin mijloace locale

 B refacerea corecta a morfo-ficiologiei
 C prevenirea migrarilor dentare prin realizarea terapiei protetice
 D evitarea contaminarii incrucisate
 E tratarea bolii carioase
182. Identificati factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara:
 A parodontopatii marginale cronice profunde cu pungi parodontale adanci de la nivelul premolarilor si

molarilor
 B obstructia ostiumului din meatul nazal mijlociu
 C obturatii de canal cu depasire la un dinte cu raport sinusal, in care materialul de obturatie va constitui un
corp strain la nivelul sinusului maxilar
 D fumatul si expunerea la mediul cu noxe
 E erori de indicatie sau tehnica chirurgicala in sinus lifting
183. In ocluzia deschisa, exemenul palpatoriu revela:
 A sensibilitate dureroasa in vestibulul inferior

 B sensibilitate dureroasa in vestibulul superior, retrotuberozitar
 C afectarea muschiului temporal (fascicul anterior) si muschii limbii
 D sensibilitatea dureroasa la punctele sinusale
 E sensibilitate dureroasa in planseul bucal
184. Hipovitaminoza D produce:
 A glosita cu depapilarea marginala si dorsala a limbii

 B hiperestezii nevritice
 C demineralizari ale osului alveolar
 D largirea spatiului dento-alveolar
 E aroziuni ale mucoasei bucale
185. Orice tip de alveoloplastie trebuie sa respecte urmatoarele principii:
 A decolarea larga a lamboului muco-periostal pentru vizualizarea buna a osului subiacent

 B realizarea inciziilor pe coama crestei, fara incizii de descarcare
 C cunoasterea exacta a anatomiei zonei (vascularizatie si inervatie)
 D realizarea incizivilor la 1 mm distanta si paralel cu coama crestei
 E decolarea lamboului muco-periostal sa fie minima
186. Deplasarile meziale ale protezelor partiale scheletate, datorate unor forte nocive, sunt inlenite de
anumite conditii morfologice:
 A absenta grupului frontal cu creasta atrofiata

 B creasta edentata descendenta distal
 C tonusul muschilor limbii mai mare decat tonusul orbicularului
 D supraocluzie realizata prin protezare
 E treapta sagitala in zona frontala
187. Dupa HT Dumitriu, saliva contine numerosi factori antibacterieni ca:
 A lactoferina
 B lizozimul
 C complementul
 D sistemul peroxidata
 E anticorpii din clasa IgG in procent ridicat
188. Urmatorii factori predispun la infectie sau impiedica sterilizarea canalelor si procesului de vindecare
periapicala:
 A resturi tisulare necrozate

 B pungi prodontale medii. Mobilitate gradul I
 C spatii vide din canale
 D secretia din canale
 E corpi straini din canale
189. Pentru asigurarea retentiei si stabilitatii unui inlay:
 A peretii verticali sunt preparati cu freze cilindrice

 B peretii verticali sunt preparati aproape paraleli, cu o usoara divergenta spre ocluzal
 C peretii verticali sunt preparati aproape paraleli, cu o usoara convergenta spre ocluzal
 D cavitatile cu pereti verticali mai inalti sunt mai retentive
 E conturul ocluzal al cavitatii se face rotund, simetric
190. Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicala sunt:

 A incizie si decolare facile
 B nu necesita o anestezie locala extinsa
 C permite un acces minim
 D nu se intervine asupra marginii gingivale libere
 E pacientul poate mentine o buna igiena orala
191. In uzura excentrica:
 A fatetele de uzura intereseaza toti dintii de pe arcada

 B fatele de uzura se potrivesc intre ele in pozitia de intercuspidare maxima
 C fatetele de uzura se potrivesc intre ele in cursul miscarii de protruzie sau laterotruzie
 D putem intalni un aspect de uzura “ad palatum”
 E putem intalni un aspect de uzura “in cupa”
192. Referitor la litiaza glandei submandibulare, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
 A este mai frecventa decat litiaza parotidiana

 B este mai rar intalnita comparativ cu litiaza parotidiana
 C este favorizata de traiectul canalului Stenon
 D este favorizata de prezenta unei secretii salivare
 E calculii care se pot palpa in planseul bucal, situati pe canal sau in bazinet, trebuie inlaturati chirurgical
193. Raportul topografic intre cement si smalt poate fi :
 A cementul acopera smaltul cervical 30 % din cazuri

 B cementul vin in contact cu smaltul 60-65% din cazuri
 C cementul nu se intalneste cu smaltul, lasand o mica portiune de dintina descoperita, in 5-10% din cazuri
 D cementul vine in contact cu smaltul in 30% din cazuri
 E cementul acopera smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
194. In tratamentul plagii dentinare linerii prezinta urmatoarele avantaje:
 A protectie chimica, prin sigilarea canaliculelor dentinare

 B izolare termica corespunzatoare
 C utilizarea in coafajul direct ( linerii cu hidroxid de calciu)
 D solubilizare si dezintegrare in lichidele bucale
 E rezistenta mecanica semnificativa
195. Dintre avantajele coroanelor ceramice putem enumera:
 A o gama variata de nuante coloristice

 B placofile
 C resistenta la presiune, flexiune si tractiune
 D rele conducatoare de caldura
 E duritate asemanatoare tesuturilor dentare
196. In edentatia partiala redusa, spatiul protetic potential:
 A este limitat mezial si distal de fetele proximale ale dintilor vecini viitorilor dinti stalpi
 B este limitat mezial si distal de fetele proximale ale dintilor restanti
 C are o latime marita in ocluzia deschisa
 D are o amplitudine micsorata la egresiunea dintilor antagonisti
 E are o latime marita in atrofia crestei alveolare
197. Dupa raportul intermediarilor cu creasta, puntile dentare pot fi:
 A suspendate
 B turnate
 C in semisa
 D intramusculare
 E intraalveolare
198. In cazurile de ocluzie inversa frontala, prin retrognatism maxilar datorat sechelelor post-operatorii ale
despicaturilor labio-maxilo-palatine, gravitatea modificarilor fizionomice este data de:
 A defectele buzei superioare

 B defectele buzei inferioare
 C defecetele piramidei nazale
 D retrocheilia inferioara
 E pozitionarea posterioara a mentonului
199. In determinarea relatiilor intermaxilare la edentatul total exista situatii de exceptie, cand orientarea
planului de ocluzie in zonele laterale nu se face paralel cu planul lui Camper:
 A dismorfii grave
 B malrelatii mandibulo-craniene accentuate in sens antero-posterior
 C profil drept
 D atrofie si resorbtie exagerata la nivelul unui maxilar
 E linia bipupilara inclinata
200. Complicatiile la distanta si generale ale parodontitelor sunt:
 A sinuzita maxilara
 B septicemie
 C tromboflebita sinusului cavernos
 D colecistita prin piofagie
 E osteite si osteomielite ale oaselor maxilare

Bucuresti 2016

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Bucuresti 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Grile Rezidentiat Medicina Dentara 2016

Testul prezetat în continuare conţine întrebări ordonate conform caietului tip B.

1.In rezectia modelanta a osteoamelor periferice de dimensiuni mari NU se face:

Vezi raspunsul corect

2. In gingivita cronica, principalul semn clinic obiectiv este:

 A tumefactia, marirea de volum a papilelor gingivale

Vezi raspunsul corect

 A cu decalaj sagital prin retrognatie mandibulara

Vezi raspunsul corect

4. Conform clasificarii despicaturilor labio-maxilo-palatina realizata de Valerian Popescu (1964), bazata

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

6. La controlul componentei verticale a ocluziei, la nivelul machetei protezei totale, se constata o

 A la testul Buchman-Ismail ceara se indeparteaza de la nivelul contactelor cu antagonistii

Vezi raspunsul corect

7. Punctul Kdl de pe teleradiografia de profil este:

Vezi raspunsul corect

8. Ectopia dentara se manifesta in ordine descrescatoare la urmatorii dinti:

 A canin superior, canin inferior, premolar secund

Vezi raspunsul corect

9. Sistemul Obtura necesita ramolirea gutapercii la temperatura de:

Vezi raspunsul corect

 A cimentul fosfat de zinc

Vezi raspunsul corect

11. Dupa Iliescu si Gafar, vascozitatea relativa a salivei sublinguale este de :

Vezi raspunsul corect

 A dintii sa fie montati pe tuberozitatea maxilara si tuberculul piriform

Vezi raspunsul corect

13. Diagnosticul diferential in parodontita apicala acuta hiperemica NU se face cu:

 A pulpita acuta seroasa toatala

Vezi raspunsul corect

15. In clasificarea TNM a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale. T inseamna:

 A tumora care invadeaza structurile adiacente, operabila

Vezi raspunsul corect

16. Trauma ocluzala secundara se produce in cazul unor:

 A obturatii sau coroane inalte

Vezi raspunsul corect

17. Dintele cel mai afectat de transpozitie este:

 A primul premolar superior

Vezi raspunsul corect

18. Teoria inductiei lui Cadenat explica aparitia:

Vezi raspunsul corect

19. Lacurile dentare prezinta urmatoarele indicatii de aplicare:

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

 A sa poarte fara intrerupere vechile proteze

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

Vezi raspunsul corect

25. Materialele de electie pentru confectionarea gutierelor ocluzale sunt:

 A rasinile vinilice reziliente

Vezi raspunsul corect

26. O administrare suplimentara de mepivacaina este permisa:

 A imediat in continuarea primei administrari

Vezi raspunsul corect

27. Dezinfectia amprentelor prin imersie prezinta urmatoarele caracteristici:

 A este indicata tuturor materialelor de amprenta

Vezi raspunsul corect

28. Semnul Quintero este un semn patognomonic pentru:

Vezi raspunsul corect

29. In tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen se utilizeaza:

Vezi raspunsul corect

30. Tehnica Wassmundt este:

 A o alveolotomie cu cresterea unei ferestre ososase medii

Vezi raspunsul corect

31. Urmatoarele manifestari clinica apartin malocluziei clasa a –III-a, cu exceptia: