Curtea Constituyionalé a Republieti Moldova str, Alexandru Lapusneanu ne. 28, MD-2004, ‘mun. Chisinau, Republica Moldova SESIZARE, PRIVIND EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE, depusa in conformitate cu prevederile art 135 alin. (1) tt a) din Constinpia Republiet Moldova, art. 25 it. g) din Legea nr. 317-XIM din 13 decembrie 1994 cu ‘rive la Curtea Constiajonala si art. 38 alin) lit) shart. 39 dn Cod Juried (Constiutonate nr. 502-X din 16 iunie 1993 1. AUTORUL SESIZARIL 1. Nume,premume Vadim PISTRINCIUC 2. Fun: Dept in Parlamental Republics Moldova 3 Adress: Mb 2005, mun, Chigindu, st Lomonosov 382, ap. 42 4 Te. o7os22795, 5 Emil Pisrnisine@gmailcom UL OBIECTUL SESIZARIL Prezentasesizare are drept obiect de examinareverficarea constituionaliti, prin prsma art. 1 lin. (3), art. 24 alin. (1), at 28 gi ar. $4 alin. 2) si (4) din Consus Republiii Moldova, a cexpresil .precum si consul de drogurl fara prescriptia mediculua” din dspocitia nom dela at. 85 alin, (1) din Codul contravenjonal al Republiii Moldova nr. 218/2008 (in continoare (CCv. al RM), in parca in care vizeaza si consumul de marijuana, ca substan stupefiants, aga cum este ea definita in Lista nr. I, Substanyele stupelame din Tabelul Subs ‘CURTEA CONSTITUTIONALA 3 MOLDOVAsi substanflepsihottope neuilizae in scopuri medicale” aprobate prin Hotirrea Guvermul ar 1088/2008 ,Cu privre la aprobarea tabelelor gi listelor substantelo stupefiane, psihotrope § precursorilor acestora, supuse controului" (In continuare ~ HG nr. 1088/2004), si in Lista substantelor narcrice, psihotrope $1 a plantelor care contin asfel de substan, depistate th trafic ici, precum si caminajite acestora, aprobath prin Hotarirea Guvernul nx. 7972006 -Privind aprobarea Liste substanclor narcotics, psihtrope sia plantelr eare conn atl de Substanje depistte in tafe ict, precum si canjile acestora” (in continuare — HG nr. 79/2006). IIL, EXPUNEREA PRETINSEL INCALCARI ALE CONSTITUTIEL, PRECUM ARGUMENTELOR ADUSE IN SPRLJINUL ACESTEI AFIRMATIL 1. Prevederile ant. 85 alin. (1) din CCv al RM staileseraspundere contraventionalapentty procurarea ori pistrarea ilegald, 1 scop de instrinare, a drogurlor, procursorilor, ‘etmobotanicelor si anslogilor acestora in canitii miei, precum si consurmul de droguri firs Drescrptia medicuhi, Aceast formu dispune incluiv sanefionatea contravenjonala. a consumului de marijuana fara prserifia medicals, intrest marifhuana a fost inlusd in lista substanfelor stupefiante (narcotiee) prin HG nr. 1088/2004 gi menginut ea atae prin HG ar 7912006. 2. Conform art. | alin. (3) din Consitutia Republici Moldova, (3) Republica Moldova este wn stat de drept, democratic, in care demizatca mull, drepturile si lbertile Iui_lbera dezvoliare a personaliti umane, dreptatea si pluralism politi reprezintd valori supreme si sunt garantae 3. La ancolu 22 din Declaajia universal a dreptuilor om, orice persoand, in caliatea sa de membra al societi, are drepeu! la secwritatea socala: ea este indreptita ca prin efortul hajional si colaborarea internajonala,finndu-se seama de organizarea si reswsele flecarei ri, sa objind reaizarea dreprwilor economice, sociale $1 culturale indispensabile pentru demitatea sa slibera desvoltare a personal sale 4. Corespunzitor normei constitujonale citate supra, cit si eadrulti normativ interational, ‘reptul indivdalui de a decide acjiunileasociate cu corpul,sindtatea sau dezvoltarea s fic, precum si cu liberatea de a alege, la dorinja se, forma si mijloacele pe care le considers aveepiabile pentru sine in vederea relax i peweceri timpului liber, constituie clemente constituente ale dreptului a libera dezvoltare a personaliii. in limitele scestor drepturi, individul are dreprul de a decide tn mod independent si individual care este cea mai bund setivtate su aeiune pentru sine. ‘5. Pentr a justfica ingevina in sfera autonoma de liberate a indvidulu, statu tebuie se Dbazeze mai deprabl pe eventualele consocinje periculoase pentra public, ce rezult sau pot reculta din acfunile persoanei det din evaluarea unor astfl de ajiun in sine. Consumul de ‘marijuana nu este © acfune eare poarth un rise penteu societate sau pent un interes public. © norma care saneioncaza o asf! de actiune ~ care este orienta elie sine, tre propria comp si ru produce consecinje periculoase pentru societate, nu are un scop legitim. Consuml de‘marijuana poate afecta numa sinitatea consumstoruui, care va fi responsail personal pentry consecintasurveit, {6 Cu toate aestea, marijuana nu creeazi un rise semmificatv pentru sinitatea persoanei. Pe ‘baza autonomic etice, 0 pessoant mu este obligats si dovedeased valoarea abictva a oreate acjuni Ptreprinse in eadrul propriei liberi. Stal mu-i poate interzice persoanei actviaile cate genereazi un rise penta sindtatea mand propri, Sancfionare juried consumatoralui de ‘marijuana numa in bazaargumentelor morals si patemaiste inca dreptulpersoane a liber dezvoltare a personalitai 7. Porind de la cele expuse supra, considerim ci sanctonarea contraventionali 8 consul de marijuana cootravine at. 1 alin. (3) din Constituie, in mod indirect, afecind si dreptl la vit sil integritat fz si psiied (art. 24 alin. (1) din Constte), procum si drepl la viata nia fail i privat (art 28 din Const) 8. An. alin. (3) din Consttuye garanteaz4 drepull libera dezvoltare a personalitii, care, in priml rind, presupune dreptl Ia autodetemninare personalé gi aufonomia persoanc, Anume personalitatea definesteesenja omului, indie asupra caracterisicilor sale individuale, care git iferenyacA de alii, Deepal la Hibera dezvoltare a personalitii, In osenza sa, este garanyia fundamental drepturilr i libertiilor omulu, care protejeaas Hiberttea de a- dia vata de cltre persoana insasi si la discreia sa, Dreptul Ia libera dezveltare a personalitfi umane proces dreptl persoanei de a contolaimaginea sain fata societi,precum si libertatea sa de aiona aga cum consideré necesar pentru dezvoltarea sa personal 9%. Consumul de marijuana fr prescriptie medicala se desfigoard, in principal, in scop de relaxare, recteere si diverisment, Stele care au decriminalizat sau, dupt caz, av legaliat consumal de marijuana (ex. Goergia, Germania, uncle state din Statee Unite ale Americ et), ‘au recunoscut, in principiu, c@ utlizares de marijuana in acest seopurt se aribuie la domeniul protejat de drepral la ibera dezvoltare a personaliti umane. Or, ,deptul la ibera dezvoltare @ petsonalitj umane permite uneipersoanes8 decd fra interferene din para tatu, in ce tip de actvititi de diversment sau recreative aceasta se poate implica. Fart indoila, actvitatea umani de divertsment se incadreazd in sfera autonomic sale personae, respectv, euprinde si impact individului asupra sai, astel, si se disteze si si primeascd plcere, implicit se ‘cuprinde in domeniul beri sale de dezvoltare. Curtea Consttyional constatc8 dreptul unei persoane de a alege tipul dort de relaxare si de a exereiteactvitatea corespunztoar, inclusiv uilzares de marijuana, ese © zoni protejaté de autonomia personalé individulu” (Decizia Curt Constiufionale a Georgiei Xs1/13/732 din 30 noiembrie 2017). 10. {n context, mentionim c tot mai mute ti pine care Australia, Austria, Belgia, Canada, Chia, Danemarea, Finlanda, Georpia, Germania, Grecia, Isl, Italia, Luxemburg, Malia, Olanda, Norvegia, Polonia, Romania, Spania, Elvtia, Turia si cel puin 29 state SUA, au ecriminalizat consumul de canabis sav a derivatelor acestuia in scopuri reereajionale sau redicale,