Sunteți pe pagina 1din 43

stud. arh.

Magdiel
Catargiu
indrumator conf. dr. arh.
Gabriela Tabacu

SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN


PEISAJUL NATURAL
LUCRARE DE DISERTATIE APRILIE 2016
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN


PEISAJUL NATURAL
LUCRARE DE DISERTAȚIE

STUDENT : MAGDIEL CATARGIU

INDRUMATOR : CONF. DR . ARH. GABRIELA TABACU

Pag. 1
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

"să construim case care să readucă în preajma omului elementele


naturii dătătoare de viaţă şi deschizătoare de orizonturi. Această înseamnă,
o arhitectură care să pornească de la natura sitului şi echivalează cu
primul pas important spre asigurarea unei arhitecturi demne căci în concordanţă unei locuinţe cu
terenul ei simţim o potrivire pe care o numim frumuseţe”

Frank Lloyd Wright

Pag. 2
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Cuprins
INTRODUCERE........................................................................................................................... 4

Preambul .................................................................................................................................................. 4
Plan de idei............................................................................................................................................... 4
Cuvinte cheie ........................................................................................................................................... 6
Metodologie ............................................................................................................................................. 6
CAPITOLUL 1. Activitatea de loisir. Peisajul. ......................................................................... 7

1.1. Loisir-ul. Notiuni introductive. Contextul loisirului. Tipuri de loisir .................................... 7


1.2. Peisajul in arhitectura ..................................................................................................................... 9
1.2.1. Peisaj, cadru natural, notiuni introductive ............................................................................. 9
1.2.2. Vocabularul peisajului ............................................................................................................ 12
1.2.3. Tendinte si interpretari ale peisajului in arhitectura .......................................................... 14
CAPITOLUL 2. Arhitectura de loisir ....................................................................................... 17

2.1. Factori ce influentiaza arhitectura de loisir................................................................................. 17


2.1.1. Functiunea. .............................................................................................................................. 17
2.1.2. Locatia-amplasamentul. ......................................................................................................... 18
2.1.3. Tipurile de spatii ..................................................................................................................... 18
2.1.4. Designul functional. ................................................................................................................ 19
2.1.5. Materialele. .............................................................................................................................. 19
2.1.6. Designul .................................................................................................................................... 20
2.1.7.Costuri ....................................................................................................................................... 20
2.2. Loisirul in programe de arhitectura............................................................................................. 21
2.2.1. Cladiri destinate sportului...................................................................................................... 22
2.2.2. Cladiri de cultura .................................................................................................................... 23
2.2.3. Cladiri turistice ....................................................................................................................... 23
CAPITOLUL 3. Arhitectura pentru tineri ............................................................................... 26

3.1.Tinerii si loisirul .............................................................................................................................. 26


3.2. Spatii de loisir pentru tineri .......................................................................................................... 27
CAPITOLUL 4. Exemple reprezentative ................................................................................. 29

4.1. Dinamo Arquitectura, Argentina, (Varvaco Lodge) ................................................................... 29


4.2. Río Perdido Resort / PROJECT CR+d ........................................................................................ 31

Pag. 3
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

4.3. Suan Kachamudee Resort- Sicart & Smith Architecture ......................................................... 34


CAPITOLUL 5. Studiu de caz- Orasul turistic Gura Humorului- Parcul Arinis .......................... 37
CAPITOLUL 6. Relevanța studiului asupra proiectului de diploma ................................... 39

Bibliografie: ........................................................................................................................................... 40

INTRODUCERE

Preambul

Înaintea elaborării unui proiect de diplomă sunt necesare o serie de studii teoretice care să
motiveze în mod corect esteticul arhitecturii şi exprimarea acestuia într-o manieră care îmbină
cele trei atribute vitruviene: funcţional, frumos şi stabil. Subiectul lucrării de faţă este abordat în
trei linii mari: social, cu valenţe spre utilizatorul acestei activităţi, teorie de arhitectură :
implicaţiile loisirului de anumite tipuri în arhitectură şi practic: prin referirea la anumite exemple
care susţin noţiunile teoretice şi aplicabilitatea lor în proiectul de diplomă.

Plan de idei

Introducerea studiului de faţă începe printr-o desctiere de ansamblu a problematicii căruia i se


adresează lucrarea de faţă. Aici se stabilesc cuvinte cheie, metodologia şi contextul studiului.

Capitolul 1 studiază fenomenul loisirului din perspectiva socială şi în reatie cu peisajul că


element în constituirea vieţii omului.

Studul fenomenului de loisir începe de la formularea unor definiţii, a unor relaţii pe care le
defineşte cu cadrul natural cât şi a tipurilor de activităţi de loisir. Apoi, este studiat peisajul că şi

Pag. 4
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

element definitoriu în percepţia spaţiului. Elemente de vocabular ale peisajului cât şi relaţiile
peisaj - arhitectură contemporană încheie primul capitol.

Capitolul 2 stabileşte direcţii de studiu al arhitecturii de loisir. Sunt enumeraţi şi evidentiati


factori care influentiaza arhitectură loisirului şi implicaţiile acestora pentru această activitate.

Arhitectură de loisir prezintă câteva programe speciale, clasificate după felul de activitate pe
care o deserveşte: turism, sport şi cultură.

Capitolul 3 se axeaxa pe o anumită categorie de utilizatori şi consumatori de loisir, pe viziunea


tinerilor asupra peisajului, cât şi pe nevoile lor în definirea spaţiului arhitectural recreativ.

Capitolul 4 aduce în discuţie anumite exemple de utilizare a peisajului natural în practică de


arhitectură, exemple caracteristice pentru relaxare, loisir şi tineri. Aceste exemple enunţă
anumite atitudini, principii ordonatoare care pot fi utilizate în desfăşurarea ulterioară a
proiectului de diplomă. Diferite moduri de abordare volumetrică şi funcţională enunţă diferit
rezolvarea unor cerinţe.

Capitolul 5 prezintă un studiu de caz asupra sitului propus pentru diplomă, studiu ce începe de
la o scară macro: oraşul Gură Humorului, oraş cu valori turistice, culminând cu focusarea pe un
parc special al oraşului: Parcul Ariniş, că loc de loisir.

Capitolul 6 redă concluziile trase în urmă acestui studiu, concluzii ce îndrumă în anumite
direcţii de abordare arhitecturală: volumetrie, intervenţii în sit, relaţii peisaj şi arhitectură,
valorificări ale locaţiei şi peisajului. Introducerea studiului de față incepe printr-o descriere de
ansamblu a problematicii caruia i se adreseaza lucrarea de față. Aici se stabilesc cuvinte cheie,
metodologia si contextul studiului.

Pag. 5
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Cuvinte cheie1

-peisaj : parte din natură care formează un ansamblu artistic și este prinsă dintr-o singură
privire; priveliște; aspect propriu unui teritoriu oarecare, rezultând din combinarea factorilor
naturali cu factorii creați de om.

-loisir : folosire optimă a timpului liber, potrivit dorințelor și înclinațiilor individului.

-tanar: persoana care este, ca vârstă, între copilărie și maturitate, care nu este încă matură.

Metodologie

Pentru stabilirea unei teme care să continue lucrarea de faţă, se recurg la cercetări ale
aspectelor ce intervin în enunţarea unor probleme care cer o anumită rezolvare. Aspecte legate de
influenţă omului asupra naturii sunt studiate din perspectiva relaţiilor pe care le formează,
încercând să găsească concluzii relevante pentru continuarea proiectului.

Studiul timpului liber şi activităţilor acestuia focusat pe o anumită categorie de utilizatori se


face prin recurgerea la surse din mai multe domenii : sociologie, geografie, psihologie. Studiul
asupra utilizatorilor se bazează pe înţelegerea nevoilor acestora din perspectiva socială cu
concluzii ce se vor transpune în proiectul de diplomă. De asemenea sunt evidenţiate relaţiile
dintre activităţi, arhitectură şi cadrul natural, cu studierea simbiozei dintre acestea.

Arhitectură, şi rolul arhitectului este de a explora spaţiul pe care îl construieşte şi asupra căruia
îşi lasă amprenta, că suma de experienţe potenţiale pe care le poate caută un individ. Studiul se
focalizează pe identificarea câtorva direcţii de căutare a acestui cumul de experienţe.

1
Definiţii preluate din DEX, Ediţia a II- a, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998
Pag. 6
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

De asemenea studiul de exemple relevă atitudini de abordare şi slujeşte la înţelegerea


rezolvărilor de anumite feluri, prin relaţiile şi influenţă lor pe care obiectele de arhitectură le
stabilesc şi le definesc.

CAPITOLUL 1. Activitatea de loisir. Peisajul.

1.1. Loisir-ul. Notiuni introductive. Contextul loisirului. Tipuri de loisir

Permanentă şi continuă prezenţă a loisirului în viaţă omului transformă până şi concepţia de a


construi, restabileşte ierarhia valorică a trecutului şi are implicaţii în realizările viitoare. Această
nouă perspectiva aduce noi forme ale grupărilor omeneşti, noi relaţii între aceste grupări, noi
concepţii despre viaţă, muncă, comunicare, toate acestea aducând un suflu nou în modul în care
este văzută arhitectură şi urbanismul zilelor noastre.

Acest fenomen majoral civilizaţiei contemporane studiază şi descoperă o nouă arhitectură:


arhitectură de loisir.

Conform DEX, termenul de loisir înseamnă timpul liber al cuiva, folosire optimă a timpului
liber, potrivit dorinţelor şi înclinaţiilor individului. Există o diferenţa evidenţă între a pierde timp
şi loisir, acesta din urmă răspunzând unor nevoi ale societăţii şi ale individului. Împărţirea
socială a timpului recomandă împărţirea zilei în trei părţi egale : 8 ore somn, 8 ore muncă şi 8 ore
timp liber, iar în cadrul săptămânii un ciclu de două zile muncă şi două repaos2. Se evidenţiază o
legătură între timpul de muncă şi timpul liber, iar dacă muncă depăşeşte şi ia din timpul de loisir
se produc o serie de disfuncţionalităţi în folosirea optimă a timpului. O serie de exemple sociale
afirmă că prea multă muncă duce la epuizare.

După dicţionarul Macquarie loisirul se defineşte în funcţie de muncă şi datorie, fiind enunţat
că o condiţie a omului de a avea timp liber în detrimental muncii : libertatea de a avea pauză în
muncă prin încetarea îndatoririlor şi a muncii, un timp fără responsabilităţi şi angajamente3 în
care există oportunităţi libere, la alegerea subiectului.

2
Art 112 Codul muncii, Legea 53/2003
3
Webster’s Third New International Dictionary
Pag. 7
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Loisirul este definit şi în literatură sociologică de specialitate şi anume: loisirul este o stare a
minţii de obicei caracterizată de un timp plin de optimism şi fără obligaţii, cu implicări sau nu în
activităţi. Ingredientul cheie fiind dat de o atitudine care dezvoltă o stare de pace şi coexistare
cu elementele înconjurătoare. 4Însăşi această descriere a loisirului plasează omul într-un
context: cu referire la relaţia dintre acesta şi mediul înconjurător/ contextual imediat. Influenţă
mediului înconjurător defineşte linii de referinţă în alcătuirea unui timp liber.

Loisirul este o bucată de timp neocupat sau de timp liber când suntem liberi să ne odihnim sau
să facem orice alegem. Loisirul e un timp deasupra nevoilor implicite ale existenţei şi lucrurilor
pe care le facem pentru a îndeplini nevoile primordiale: mâncatul, dormitul, etc, şi a
necesităţilor date de existent: muncă sau şcoală. Loisirul e un timp în care sentimentele de
constrângere sunt minime. Un timp la discreţie, utilizat după judecată şi alegerea proprie5.

Contextul loisirului. Din momentul în care am acceptat că loisirul este pe cale să devină un
fenomen crucial al civilizaţiei contemporane, trebuie să examinăm relaţia evidenţă între loisir şi
activităţile de zi cu zi şi să dăm importantă cuvenită, să clarificăm multitudinea de aspecte și să
acceptăm rolul în continuă expansiune pe care îl joacă în societate. De altfel definiţiile loisirului
sunt în continuă schimbare atât din cauza societăţii în schimbare cât şi a modicarii înţelegerii
acestuia. Analiza loisirului în toată complexitatea duce la examinarea sub aspectele
fundamentale: timp-loisir, activitate-loisir, stare-loisir. Timp-loisir: formulă simplă a părţii din zi
8 ore lasă locul unei definiri mai specific: manieră în care fiecare individ îşi ocupă timpul liber.
Loisirul-timp se leagă de loisirul-activitate, aşa cum loisirul e consecinţă timpului liber, la fel
loisirul-activitate este liber şi independent faţă de recunoaşterea că şi necesar sau obligatoriu.

Loisirul-timp şi loisirul-activitate se contopesc în definirea loisirului-stare, caracterizat mai


abstract de o atitudine socială şi intelectuală, un nou mod de gândire, de viaţă- o nouă cultură.
Din cele trei condiţii ale loisirului: timp, activitate, stare deduce un numitor comun: loisir-
libertate-alegere.

4
Traducere dupa Australian Council for Health, Physical Education and Recreation/Royal Australian
Institute of Parks and Recreation (1980) Recreation Working Paper, Adelaide: ACHPER
Publications, p 3
5
Traducere dupa Charles K. Brightbill (1960) The Challenge of Leisure. Englewood Cliff s, NJ, Prentice-
Hall, p. 4.
Pag. 8
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Conştient sau inconştient, omul allege şi-şi direcţionează loisirul pentru a stabili echilibru
psihologic şi psihic deteriorate de tensiunile şi stresul rezultate din activităţile obligatorii ale
existenţei de zi cu zi, din muncă şi din aglomeraţia mediului urban.În sensul acesta, loisirul
devine o restaurare biologică bazată pe armonia dintre două ritmuri: al vieţii şi al loisirului.

Joffre Dumadezier distinge trei funcţii principale ale loisirului: relaxare, distracţie şi
dezvoltare. Relaxarea: omul liber din oboseală, loisirul odihnei, tăcerii, lucrurilor fără un scop
precis, fără ţintă impusă. Distracţia: omul liber din plictiseală: loisirul unor medii noi, al
retragerii, al schimbării şi al căutării unde imaginaţia are libertate deplină. Dezvoltare: omul liber
de gândirea mecanică şi impusă: loisirul educării psihologice şi intelectuale, loisirul expansiunii
personalităţii.

Aceste funcţii sunt interdependente, coexistă şi variază de la situaţie la situaţie şi de la individ


la individ. Astfel, problematica loisirului nu poate fi izolată de mediul înconjurător în care
trăieşte omul, înfluenţându-l permanent pe acesta din urmă, suprapunându-se peste alte activităţi
În în unele cazuri dominându-l.

Loisirul săptămânal motivează relaţiile localităţii şi ţării, creând o balanţă între ocupaţia şi
utilizarea instituţiilor omului. Loisirul regional, (sărbătorile, vacanţele) strict determinat de
factori climatici şi geografici îşi măreşte ponderea şi devine un factor predominant în dezvoltarea
regională.

1.2. Peisajul in arhitectura

1.2.1. Peisaj, cadru natural, noțiuni introductive

După DEX, prima definiţie a peisajului îl prezintă că fiind partea din natură care formează un
ansamblu artistic şi este cuprinsă dintr-o singură privire, o privelişte, un aspect propriu al unui
teritoriu oarecare, relultand din combinarea factorilor naturali cu factorii create de om.

Conform Convenţiei Europene de la Florenţa din 2000, peisajul reprezintă o porţiune de


teritoriu aşa cum este percepută de către locuitori / ocupanţi şi ale cărei caracteristici rezultă din
interacţiunea factorilor naturali şi umani: este o component esenţială a cadrului de viaţă al
locuitorilor, expresie a diversităţii patrimoniului lor comun.

Pag. 9
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Câteva accepţiuni6 ale peisajului, care se completează: ansamblu de elemente şi forţe care
structurează sau divid un sit şi împrejurimile lui, amestec de natură şi cultură, obiect al
contemplaţiei estetice, realitate care nu există decât prin expierenta vizuală şi prin conştientă
relaţiilor noastre cu natură.

Termenul de peisaj reprezintă literal o întindere de pământ care se prezintă unui observatory,
acest termen fiind utilizat în domeniul geographic pentru a define un mediu natural sintetic,
obiect fizic al geografiei.

Şcoală pictorilor peisagişti a început formarea mişcării englezeşti landscape, unde se punea
problema spatilor vaste din jurul reşedinţelor nobiliare. Ideea de peisaj defineşte reprezentarea a
ceea ce îl înconjoară pe om. Diferite abordări ale relaţiei dintre peisaj şi om susţin că omul s-a
îndepărtat de natură de-a lungul timpului, la începuturile sale fiind mult mai ataşat de mediul
natural, astfel există mitul “bunului sălbatic” (le bon sauvage) exemplifică omul şi bucuria
pierdută în contrast cu umanizarea prin despărţirea de natură. Pentru alţi filozofi, procesul de
umanizare începe cu despărţirea omului de natură şi de instinctele primare. Astfel viziunile
împărţite despre natură redau insuficient sentimental naturii, acest sentiment afandu-se la baza
tuturor sentimentelor.

În evoluţia să, omul a încercat să depăşească limitele de timp şi spaţiu, referindu-se la


tendinţele utopice de eternitate şi veşnic, eforturi ce se desprind de originile omului până în
deschiderea unor noi domenii şi direcţii de explorare din dezvoltarea tehnologică din ziua de
astăzi. Colapsul sincretic al ideologiilor de transcendenţă au plafonat existenţa omului, reducând-
o la o serie de momente dinstincte, fără secvenţă sau curgere ce îşi apropie însuşirile de
efemeritate şi întâmplător. Aceste tendinţe s-au transcris în limbajurile de expresie: arte, modă,
muzică, arhitectură, etc.

Astăzi, forţă termenului de "peisaj" a rezultat din integrarea lui, mai mult că instrument, decât
că scenariu în actul conceptual. "Această schimbare a fost favorizată de schimbarea de generaţii:
de la o generaţie obsedată de relaţia dintre arhitectură şi oraş (oraşul fiind văzut că scenă stabilă,

6
TUDORA, Ioana, - teza doctorat, Arhitectura si reprezentari sociale. Peisaj urban spatiu si arhitectura

P a g . 10
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

rezultată din edificare), la o generaţie mai conştientă de noul contract cu natură (o natură epică,
hibridă, manipulată, mai degrabă decît o natură domestică)"

Peisajul este o realitate în care omul habiteaza, pe care o foloseşte direct şi indirect, cu
modalităţi multiple de intervenţie asupra acestuia nu întotdeauna benefice, omul putând modifică
parţial sau total pe acesta, consecinţele fiind măsurate tot în funcţie de nevoia utilizatorului, a
celui care foloseşte şi se foloseşte. Peisajul este locul unde omul regăseşte adevărată libertate şi
unde are loc contemplaţia, participarea la existenţa împreună cu natură. Numai aşa omul ar fi un
participant la peisaj şi nu un simplu spectator.

Kevin Lynch scria că “omul are o imagine asupra mediului, imagine ce rezultă din senzaţiile
imediate şi din memoria experienţei”. O bună imagine despre mediu da omului siguranţă
emoţională.

Peisajul este un depozitar relevant pentru arhitectură şi urbanism deoarece el conţine,


reprezintă şi informează un model de proces. Peisajul nu poate fi proiectat şi controlat în aceeaşi
măsură că arhitectură; există grade variabile de artificialitate, dar supunerea peisajului-spaţiu de
către arhitectură-obiect este una tipică modernităţii.

Peisajul este cadrul natural în care civilizaţia se oglindeşte şi se identifica, recunoscându-i


formele peisajul se configurează că materializare a naturii şi civilizaţiei.

Recunoaşterea că factor al naturii şi de cultură ne ajută să înţelegem peisajul că şi component a


lumii omului şi raportarea acestuia, sintagma peisajul este o stare de suflet 7adresându-se unei
sfere mai delicate şi anume trăirile omului. Assunto redă alegoric situaţia pământului făgăduinţei
din Vechiul Testament, unde Israel trebuia să ajungă din robia Egipteană făcând o paralelă în sec
XVIII-lea unde pământul făgăduit poate fi peisajul în general, peisajul în sine. Recurgând la
acuzaţii vehemente, unii consideră peisajul că fiind influenţat de modul progresiv în care omul se
înstrăinează de propria să existenţa şi de propria moştenire, într-o realitate artificială. Este
considerat că reedificarea naturii şi implicit a peisajului au pondere în bogăţia trăirii umane ,
fiindcă societatea fără peisaj nu-şi poate desfăşura şi exprimă realitatea. Societetea modernă

7
Assunto, Rosario, Peisajul si estetica
P a g . 11
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

impune asupra omului o libertate fără constrângeri asupra naturii, unde natură şi naturalul sunt
contemplate liber.

“Peisajul este natură în totalitatea ei, în măsură în care ea, că lume ptolemeica, aparţine
existenţei omului8” . Raportarea omului la natură şi înţelegerea fiziologică a acesteia formează
peisajul simţit, cunoscut, recunoscut, contemplat.

Peisajul se leagă în mod direct de urbanism, de-a lungul deceniului trecut acesta a devenit un
model pentru urbanismul contemporan, cunoscând o perioada de reinoire culturală şi
intelectuală.

Scopul final al arhitecturii că acţiune a omului, că, de altfel, şi cel al peisajului, este exprime şi
să conţină aria activităţilor şi sentimentelor de care sunt capabile fiinţele umane. Luând în studiu
dezvoltarea oricărei zone de pe suprafaţă pământului, noi trebuie să ne dăm seama că acest
teritoriu formează o suprafaţă unică, continuă, iar orice proiect aplicat la această suprafaţă este o
intervenţie care afectează nu numai zona respectivă, ci şi spaţiul din afară ei. Fiecare nouă
adăugire sau schimbare oricât de minuscule, impune teritoriului o serie de noi caracteristici fizice
şi vizuale. Aşadar, arhitectul este angajat într-un proces continuu de creare sau modificare a
caracterului peisajului.

1.2.2. Vocabularul peisajului

Dezvoltarea planificată poate produce integrarea designilui şi arhitecturii în peisajul pe care


îl modificăm şi căruia îi conferim o anumită valoare. În contrast, cazurile în care se impune o
folosire improprie, fără îndemânare, redau imagini jalnice atât pentru ochi cât şi pentru intelect,
consecinţele pot costă sau pot fi catastrofice, câteodată chiar forţele naturii respingând clădirile
care viloeaza. Dacă omenirea vrea să prospere sau chiar să supravieţuiască, are nevoie să-şi
studieze şi să aplice principiile care produc un echilibru între specia umană şi natură. 9

Terenul. De sute de ani predecesorii nostril au cules bogăţia păşunilor, cascadelor şi a


pădurilor fără a le cauza o dauna semnificativă. Activităţile de vânătoare, pescuit, păşunat au

8
Assunto, Rosario, Peisajul si estetica pg 9
9
SIMONDS, ORMSBEE, JOHN, Landscape Architecture 1967

P a g . 12
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

lăsat pământul şi terenurile aşa cum erau. Canoele alunecau graţios pe ape, caii erau priponiti şi
cirezile păşunau fără să ameninţe în vreun fel natură.

Odată cu creşterea populaţiilor, efectul muncii omului a devenit din ce în ce mai evident.
Cărări de pas au devenit şosele asfaltate, ferme împrăştiate s-au consolidat cu un aport în tăieri
ale pădurilor. În câteva decenii, odată cu expansiunea urbanului şi a modului de viaţă urban,
terenul a suferit transformări : apariţia marilor oraşe, a complexelor industrial, etc. Reminescenta
peticelor isolate de sălbăticie este o zona greu accesibilă, în locuri unde factorii de mediu l-au
constrâns pe om şi l-au oprit de la intervenţii.

În cazurile în care folosirea terenului s-a făcut în mod chibzuit, a rezultat o dispunere agreabilă
a fermelor, şoselelor, cailor de comunicare şi transport. Suntem martorii şoselelor care se îmbină
şi se contopesc în peisaj, care ne introduce în pădurile, câmpurile şi văile abundente. Am gustat
deliciul localităţilor apărute spontan pe un deal sau de-a lungul unui curs de apă.

Pământul cu apă curgătoare sunt resursele noastre ultime: folosite în mod incorrect pot fi
pierdute pentru totdeauna şi odată cu ele sănătatea şi bunăstarea popoarelor. Înainte de a împărţi
pământul rămas în parcele, este nevoie să studiem funcţiile şi funcţiunile pe care acesta le-ar
suportă cel mai bine: ferme, păduri, spaţii libere, rezervaţii, etc. E o chestiune de priorităţi, în a
vedea cărei arii funcţionale I se potriveşte o anumită bucată de pământ şi cum fiecare funcţie
atribuită converge într-un tot unitar şi funcţional. Toate formele de viaţă derivă din pământ şi
uzează de resurse ale acestuia. Când o zona de teren este distrusă, echilibrul se răstoarnă şi
influenţele se cunosc la kilometri depărtare.

Ecologia ne învaţă că toate organismele şi creaturile interacţionează şi sunt interdependente,


că toate contribuie şi îndeplinesc anumite funcţii într-o schemă biologică, munţii, pădurile,
râurile formează o comunitate fără limite definite sic a integritatea sistemelor naturale trebuie
păstrată cu orice preţ.

Apa reprezintă splendoarea strălucitoare a peisajului natural. De la bulele primăverii până la


cursurile repezi, lacuri, mari şi oceane, apă a reprezentat pentru mai toate creaturile o irezistibilă
atracţie. Că oameni, apă reprezintă o resursă fără de care viaţă noastră că specie nu ar fi posibilă,
dintotdeauna aşezările umane fiind poziţionate în proximitatea apei. Lacuri, curenţi de apă,
pământuri udate formează o sursă de hrană şi habitat pentru păsări şi animale. Pentru majoritatea

P a g . 13
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

oamenilor, lumina soarelui oglindită în oglindă de apă reprezintă un deliciu. Acest sentiment este
exprimat printr-un strigat de triumph sau o exclamaţie a spiritului. Nu doar priveliştea ci şi
sunetul apei provoacă deliciul. Se pare că înţelegem atât de bine sunetul şi limbajul apei: topirea
gheţii, plescăitul apei, răsturnatul unui val încât aproape că vedem cu urechile.

Cursurile de apă, căderi de apă, prezenţa apei fac parte din semnele de puntuatie în citirea
peisajului. Ele traduc pentru umanitate istorii de eroziune şi sedimentare, setează dispoziţia
umană, dau sensuri în esenţă. În arhitectură senzaţiile pe care le stârneşte formează relaţii între
visual şi da posibilităţi nenumărate de exprimare.

Majoritatea atributelor naturii: dealuri, copaci, cerul înstelat sunt luate de obicei că atare, dar
valoarea apei este mult mai mare. Unde există, în diferitele ei forme, reprezintă premii că şi situri
pentru case, instituţii, hotele, etc. Cu cât mai mult un loc se află în apropierea apei, cu atât îi
creşte valoarea.

Vegetaţia pământului serveşte la reţinerea precipitaţiilor. Absoarbe şi transpiră, participând la


circulaţia apei în natură. Mult înainte de apariţia şi expansiunea omului modern, pădurile, apele
şi pământurile abundau de viaţă. Intervenţia omului asupra vegetaţiei a dus la efecte
distrugătoare, efecte până nu demult neluate în considerare.

Că element al peisajului, vegetaţia îşi susţine rolul dominant în crearea de atmosfera, înţeleasă
şi transpusă în perceptibilitatea omului.

1.2.3. Tendințe si interpretări ale peisajului in arhitectură

Peisajul neatins se află într-o stare de echilibru, Ordinea şi armonia în toate formele ei:
geologice, climaterice, etc, exprimă dezechilibre din cauza unuia singur: omul – intrusul.

Arhitectură peisajului este rezolvată corect, când produce unitatea şi continuitatea spaţiului
exterior în cel interior cu caracter şi proporţii speciale. Definiţia unui astefel de spaţiu este
acompaniată de elemente ale peisajului: amplasarea copacilor, clădirilor, pământului, pietrelor,
apei, într-o manieră, astfel încât, să nu rezolve numai probleme funcţionale şi tehnice, dar să
impresioneze utilizatorul sau observatorul cu calitatea deosebită a spaţiului dintre elemete.

P a g . 14
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Această este cea dea treia dimensiune a proiectării peisajului, în strânsă legătură cu obiectele
propriu zise de arhitectură.

Succesiunea unor atitudini faţă de mediul natural s-au perindat de-a lungul epocilor sub
influenţă fiecărei perioade, lăsând loc unor interpretări independente, date de gândirea
contemporaneităţii. Evoluţia şi explozia arhitecturii în perioada industrială au accdedat curente
de gândire şi influenţe dezvoltate pe gândiri şi ideologii cu totul spontane.

Arhitcetul de astăzi dispune de o paleta enormă de resurse pentru a-şi motiva demersuri
coerente în legetura cu relaţionarea omului cu natură.

Dezechilibrul a apărut odată ce omul a început să consume mai mult decât să producă, când
“consumul de natural” a devenit factor negativ al dezvoltării expansionale în teritoriu şi în
natură. Natură a suferit modificări drastice, terenuri cu reţele de transport, oraşe în continuă
creştere, intervenţii fără scrupule.

Un citat al lui Adolf Loos exprimă barbaria în teritoriu: “Vreţi să va lăsaţi conduşi pe malul
unui lac în Alpi? Cerul este albastru, apă verde, totul se odihneşte într-o pace profundă. Munţii
şi norii se reflectă în apă, la fel şi casele, fermele şi capelele, care nu par ieşite din mâna
omului, ci din acelaşi atelier divin care a făurit şi munţii şi arborii, şi norii şi cerul. Dar ce este
această? O notă falsă tulbură acordul. Printre casele ţăranilor, o vila lansează un strigat
dezagreabil şi inutil. Este opera unui arhitect. A unui arhitect bun sau a unuia prost ? Cum se
face că opera unui arhitect, bun sau prost, murdăreşte lacul ?” 10

Abordarea integrată- de la începutul proiectării obiectelor şi gesturilor de arhitectură se


urmăreşte o unitate între ele. Rezolvările de success prezintă folosirea unor material naturale
locale ( arhitectură vernaculară) adaptate la capacităţile şi configuraţii naturale ale locului. Există
şi situaţii unde se urmăreşte o camuflare, arhitectură devine insesizabilă ( muzee, pavilioane,
amenajări, etc), situaţii în care impactul asupra cadrului natural se reduce semnificativ.

Abordarea contrastantă- un tip de abordare a relaţiei arhitectură- peisaj îl reprezintă contrastul


realizat de obiecte în disonanţă cu cadrul natural. Uneori contrastul este benefic şi se doareste a fi

10
LOOS, Adolf, Architecture (1918), in Paroles dans le vide (+ Chroniques Autres chroniques, Malgré tout), Editions
Champ Libre, Paris, 1979

P a g . 15
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

pus în evidenţă, modul în care se realizează acest contrast este important urmărindu-se o totuşi o
legătură cu locul, din cauza imposibilităţii unor constriuctii total rupte de loc. Deşi tehnică
modernă şi materialele permit diferenţe şi rezolvări în orice climat, locaţie, relief, încercarea unei
arhitecturi responsabile porneşte de la definirea unor linii de influenţă ale cadrului în rezolvarea
obiectelor. Contrastul se poate realiza în multe feluri, în simbioză şi armonie cu elementele
locului. Pericolul care trebuie evitat este alterarea sau distrugerea elementelor peisajului. Astfel,
trebuie găsiţi factorii naturali pozitivi care pot fi puşi în lumina şi dezvoltaţi. Aceste două
abordări dau naştere unor tipologii de atitudini.

Atitudinea disimulativa încearcă să integreze arhitectură folosindu-se de similitudini ale


expresiei organice. Obiectul de arhitectură prea linii de tensiune, curbe, dezvoltări spaţiale în
simbioză cu locul din natură. Se urmăreşte evitarea intervenţiei în mod drastic asupra
caracteristicilor fizice ale unui sit.

Camuflarea în peisaj urmăreşte simbioză cromatică şi a formelor între intervenţii şi cadrul


natural. Obiectul de arhitectură este văzut, însă far a interveni în modificări ale percepţiei
câmpului vizual. Sunt uzate materiale locale, precum şi elemente minerale şi vegetale
caracteristice sitului.

Atitudinea de decupare a peisajului redă fragmente din obiectul intervenţiei. Situl este folosit
că pânză unui pictor, un fundal pentru opera să. Elementele naturale intră în completare cu
obiectul de intervenţie. Cele două se completează, avantajul fiind dat de percepţia în ansamblu:
obiect+peisaj.

Invizibilitatea că atitudine reprezintă o varianta radicală în ce priveşte intervenţia asupra


mediului natural. Arhitcetura îşi cedează expresiile şi devine predominant factorul de ascundere.
Sugerarea obiectului arhitectural devine de multe ori puţin percepută. Se recurg la folosirea unor
materiale care reflectă lunima şi imaginea peisajului, la planuri care filtrează şi ascund : copaci,
vegetaţie, roci, etc.

Atitudinea mimetică recurge la reproducerea diferitelor elemente din natură. De cele mai
multe ori sunt imitate pante ale terenului, roci, structuri biologice. Alegerea formelor este dată de
anumite elemente din sit, de filozofii sau ideologii care îşi găsesc expresia în obiecte de
arhitectură.

P a g . 16
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Anumite expresii încearcă să redea la nivel ideal anumite stări experimentate de om: plutire,
zbor, expansiune, curgere.

Atitudinea de negare a peisajului este o atitudine dramatică, ce nu ţine cont de considerente


spaţiale sau vizuale ale amplasamentului. Aceste obiecte de arhitectură vor să creexe un context
propriu şi o identitate făcând abstracţie de sit. Se remarcă două concluzii posibile ale acestei
atitudini: crearea unui context mai presus de contextul natural, care să-şi atribuie în mod corect o
identitate proprie, sau eşecul dat de încercarea unei expresii nereuşite în disonanţă obositoare.

De obicei acesată atitudine este dată de euforismul şi ego-urile unor personalităţi ce încearcă
să-şi creeze obiecte sculpturale care să le aprobe identitatea.

CAPITOLUL 2. Arhitectura de loisir

2.1. Factori ce influentiază arhitectura de loisir

2.1.1. Funcțiunea.

Arhitectura loisirului variază funcţional şi spaţial. Noi tipuri de funcţiuni au evoluat pentru a
îndeplini nevoile tot mai acute ale utilizatorilor. Anumite spaţii, că de exemplu spaţiile
recreaţionale, parcurile, au ajuns să fie necesare în mai toate cartierele de locuit, de-a lungul
timpului dezvoltându-se anumite standarde şi reguli în ce priveşte aceste spaţii.

Anumite categorii de clădiri sunt necesare oracarui tip de spaţiu recreaţional. Nu există o
terminologie care să definească exact tipurile de clădiri de recreaţie. O clasificarea a clădirilor de
loisir este destul de dificilă, având în vedere lipsa de standardizare cât şi numărul mare al
funcţiunilor acestora. Clădirile existente au fost proiectate că să servească mai multor funcţiuni şi
ele cuprind spaţii şi împărţiri în diferite combinaţii.

Fiecare clădire de loisir amplasată într-o zona recreaţională serveşte unor funcţiuni specifice,
designul şi proiectarea clădirii se finalizează numai după ce nevoile sunt indicate în mod clar.

P a g . 17
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Arhitectul competent, familiarizat cu o anumită tipologie funcţională, de loisir colaborează cu


specialistul social în stabilirea nevoilor functioale de la caz la caz. Anticiparea posibilelor
dificultăţi, din exemple anterioare fac dau în obiectul studiuluiraspunsuri la întrebări care apar
pe parcurs, la care nu s-a prevăzut o abordare în stadiul iniţial.

2.1.2. Locația-amplasamentul.

Clădirea trebuie să aibă un amplasament care să se afle în strânsă legătură cu funcţiunea pe


care o îndeplineşte: funcţiuni recreative, de loisir. Accesibilitatea zonelor cu care este în strânsă
legătură este foarte importantă. De exemplu, este evidenţă relaţia dintre o baie comună şi o
piscină. Localizarea clădirii îi conferă merite arhitecturale.

2.1.3. Tipurile de spații

Tipurile de spaţii şi facilităţi în clădirile particulare sunt determinate de în ce fel vor fi folosite.
Numărul şi mărimea unităţilor depinde de mărimea spaţiului de care este nevoie pentru o
anumită activitate, pentru o anumită perioada cu un anumit număr de utilizatori. Printre spatile
clădirilor recreaţionale se numără: auditoriu cu scenă, hol vestibul, gimnaziu, vestiare, duşuri,
librărie şi săli de citit, camere de jocuri, spaţii de întâlnire, piscine, saloane, oficiu, bucătării,
locuri de luat masă, etc.

Anumite spaţii pot fi utilizate pentru o mare varietate de activităţi, altele servesc unor utilizări
singulare. Principiul multifuncţionalităţii capătă o importantă deosebită la clădirile de loisir. De
exemplu, o camera destinată pentru activităţi de club poate servi că şi vestiar pentru un grup de
actorie. Un spaţiu poate servi că şi club , apoi că şi spaţiu pentru activităţi de îndemânare. Un
gimnaziu este folosit câteodată că auditoriu, o sala de sport că şi sala de expoziţii, etc.

P a g . 18
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

2.1.4. Designul funcțional.

Partea exterioară a clădirii devine importantă, de asemenea este important designul funcţional.
Planurile etajelor au nevoie să fie bine gândite , pentru că asta se vese şi la exterior. Fiecare parte
structurală: spaţii, coridoare, scări, trebuie să îndeplinească funcţiuni clare pentru a funcţiona.
Determinări de mărime, formă şi aranjament al elementelor în funcţie de factori economici şi de
eficientă formează designul funcţional.

Astfel, designul arhitecturii de loisir se eficientizează dacă se au în vedere proiectarea corectă


a accesibilităţii spaţiilor şi a corectei relaţionări dintre acestea. Accesul direct către zonele se
servicii precum camerele pentru rezervoare, centrale termice, utilităţi, bucătărie, mentenanţă
trebuie să fie proiectat după standardele şi legislaţiile în rigoare.

O clară înţelegere şi percepţie a spaţiilor şi implicit a funcţiunilor este esenţială în gândirea


arhitectului şi cere o cooperare între acesta şi specialiştii în recreaţie.

2.1.5. Materialele.

Pentru că arhitectură de loisir este subiectul utilizării frecvente şi intense, materialele folosite
cer o durabilitate sporită, o dificultate în degradare şi o mentenata uşoară. Tipul materialelor
utilizat depinde de partea clădirii cât şi de anotimpul în care se află în utilizare. Un spaţiu de
adăpost sau un teren cu utilizare numai într-o anumită perioada a anului, câteva luni, au cerinţe
care diferă în mod clar faţă de clădirile care suportă o utilizare tot timpul anului. Cărămidă,
piatră, sunt des utilizate pentru pereţii exteriori. În interiorul clădirii, materialele se aleg diferit,
în funcţie de spaţiul în care se desfăşoară activităţi şi deserviri specifice. Că exemplu, în spaţii de
uzură intensă, că săli de clasa, se foloseşte parchet natural pentru pardoseală, iar placajele de
cărămidă pentru pereţi. În spaţiile duşurilor, grupurilor sanitare, sunt utilizate materiale
hidroizolante. Pardoseli de ciment sunt recomandate pentru workshop-uri, spaţii de stocare.

P a g . 19
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Sticlă îşi are rolul ei în constituirea relaţiilor dintre obiectele de arhitectură şi spaţiile în care se
află în adiacentă. Dezvoltarea unor relaţii de tranziţie între interior şi exterior, comunicarea
spaţiilor cât şi efectele estetice dau sticlei importantă şi utilizare mare.

2.1.6. Designul

Fiecare clădire are nevoie să prezinte o atractivitate atât în interior cât şi în exterior. Că o
caracteristică arhitecturală distinctivă, clădirea trebuie să contribuie la imaginea în ansamblu
format dintre ea şi vecinătăţi.

Linii, culori, texturi trebuiesc combinate pentru a artage şi place utiizatorilor. Nu este de
aşteptat că nimeni să utilizeze cu plăcere spaţii care prezintă discrepanţe estetice grave. Mai mult
decât atât, o clădire căreia îi lipseşte calitatea estetică oferă puţin îndemn pentru a fi respectată. O
structura atractivă, pe de altă parte, te face să gândeşti de două ori înainte să o strici.

Există cazuri în care proiectarea a ţinut cont de utilizatori prin participarea acestora. A fost
ţinut cont de imaginaţia copiilor în aranjamentul culorilor, în combinarea originală a unor
materiale, în conceperea unei zone de lucru în care copii să se simtă liberi şi încurajaţi să-şi
desfasoarele activităţile creative11.

În multe comunităţi locale, decorarea spaţiilor de loisir se atribuie unor grupuri care utilizează
şi care lasă o amprenta.

2.1.7.Costuri

Arhitectul are obligaţia să cheltuiască fiecare resursă financiară într-un mod responsabil.
Materialele şi dotările clădirilor trebuiesc selectate şi planificate că să se încadreze în resursele
financiare iniţiale. O clădire proiectată fără simţul datoriei îşi pune amprenta pe o perioada mai
lungă de timp. De asemenea, pe lângă costurile construcţiei în sine, costurile întreţinerii anuale

11
Interior - Eugene Field Playground Building, Oak Park, Illinois
P a g . 20
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

se prevăd de la bun început. E nevoie de o asigurare că vor există fonduri pentru încălzire,
mentenanţă, lumina, apă, reparaţii şi alte întretineri de rutină. De multe ori, adăugarea unor
costuri adiţionale la investiţia de început, prin adaosuri ale calităţii materialelor aduce cu sine o
reducere a fondurilor anuale pentru întreţinere.

2.2. Loisirul in programe de arhitectură

Arhitectură de loisir îşi are istoria încă de la începutul acceptării că omul este o fiinţă nevoi
fizice printre care: nevoi de recreere. Desigur că înţelegerea acestei nevoi a variat de-a lungul
timpului, din cauza evenimentelor influenţate de istorie, religie, loc, economie, etc. În perioada
contemporană şi imediat contemporană, nevoia de loisir s-a concretizat în apariţia unor multe şi
variate programe de arhitectură.

Zilele noastre aduc, odată cu dezvoltarea social- economică a societăţii, noi tipuri de programe
de loisir. Cel mai mult, se adopta un caracter multifuncţional arhitecturii şi spaţiilor: epoca
modernă aduce noi valenţe în înţelegerea şi utilizarea anumitor tipuri de spaţii, de exemplu o
baza sportivă primeşte în componentă să o cantină, sau chiar restaurant. Funcţiunile se
înglobează unele pe celelalte, existând o interconexiune a spaţiilor şi o utilizare multiplă a
acestora.

În linii mari, arhitectură loisirului se împarte în funcţie de ariile de activitate. Fiecare arie de
activităţi se diferenţiază prin specificul ei de celelalte prin acţiunile respective corespondenţe.
Astfel, putem evidenţia 3 arii mari de activitate: sport, cultură şi turism, arii ale căror activităţi
sunt specifice şi independente. Evident este faptul că linia de demarcaţie între aceste domenii
este destul de ambiguu definită, uneori lipsind cu desăvârşire, din cauza evoluţiei şi
complementarităţii activităţilor dintr-o anumită arie. Caracterul funcţional multiplu al unor
clădiri de loisir se dezvoltă în cazurile în care trebuie să răspundă mai multor cerinţe.

P a g . 21
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

2.2.1. Cladiri destinate sportului.

Epoca contemporană este caracterizată de profesionalismul în sport, cu rezultatul în naşterea


celebrităţilor şi a elitei sportive. Situaţia socială actuală, a dus la constituirea sportului că parte
importantă a loisirului, devenind o distracţie sau recreere.

Participarea la sport e considerată o latura a activităţilor sănătoase, de revigorare, mai ales în


rândul tinerilor şi a copiilor. Dezvoltarea psihică şi comportamentală este legată de activităţile
fizice şi de sport.

Numărul mare de sporturi şi centre recreaţionale s-au dezvoltat că fiind parte a oraşului şi sunt
încorporate în alte centre civice.

Cultură psihică a sportului a reflectat valorile civilizaţiilor de-a lungul istoriei, funcţiile
sportului fiind legate de contextul politic şi nevoile sociale ale civilizaţiilor12.

Programele de referinţă în sport adăpostesc spaţii ample, sunt de întinderi mari: sala de sport,
stadionul, pârtia de ski acoperită, hipodromul, complexul de nataţie, etc.

Sala de sport se evidenţiază prin prezenţa terenurilor de sport de mărimi medii sau mari. Este
evidenţă multifuncţionalitatea acestor spaţii, sala de sport funcţionând pentru diferite jocuri:
fotbal, voley, basket, s.a.m.d, dar şi pentru acţiuni care nu ţin de sportul propriu zis: serbări,
concerte, întruniri, spectacole. În componentă sălilor de sport se află spaţiile necesare
desfăşurării sportului: grupuri sanitare, vestiare, depozitari, administraţii.

Stadionul îşi are vechimi antice, termenul semnifică distanţă unei curse de alergare în Grecia
Antică. Înglobează şi deserveşte un număr mare de participanţi spectatori ai unor meciuri: până
la 200000. Aşezarea circulară a locurilor, în jurul terenului de joc, amplasat central
caracterizează manifestări sociale ale epocii moderne: omul îşi ia rolul de spectator, un rol
secundar.

Pârtia de ski – odată cu dezvoltarea unor tehnologii destul de performanţe, un nou program de
loisir s-a dezvoltat, răspunzând unei constrângeri de ordin geografic şi climatic. Apare spaţiul ce

12
https://www.scribd.com/doc/18091149/Architecture-and-Sport
P a g . 22
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

imită condiţii naturale extreme: temperaturi joase şi pantă a terenului, acestea încercând să imite
pe cât posibil originalul.

Hipodromul îşi are , de asemenea istoria sa, deservind un număr mare de spectatori şi o pistă
pentru cursele de cai.

Complexul de nataţie se adresează sporturilor cu identitate: sporturile de apă. Funcţia


recreativă a acestuia se leagă de plăcerea omului de a desfăşura activităţi libere, în apă. În
componentă să: piscine, trasee de apă, plaje artificiale, etc.

2.2.2. Cladiri de cultură

Identitatea omului s-a constituit întotdeauna pe valorile culturale ale societăţii şi pe felul în
care individul s-a raportat la valori sau nonvalori. În secolul XX cultură îşi cerea drepturile,
punându-se problema producţiei pe scară largă a unor programe care să-I deservească
manifestările. Nevoia de creativitate, artă, contemplare, recunoaştere, perpetuare şi identitate s-a
vitalizat prin apariţia “industiilor creative13” văzute că activităţi ce exploatează cunoştinţele şi
informaţia.

Activităţile culturale se îmbină cu tot felul de alte acţiuni desfăşurate în diferite spaţii şi
timpuri, dintre ele se remarcă tipuri de activităţi care necesită spaţii speciale: teatru, concerte,
film, expoziţii. Aceste constrângeri şi necesităţi ale spaţiilor, au dat naştere programelor precum:
muzeul, cinematograful, teatrul, mediateca, filarmonica, opera, galeriile de artă, etc.

2.2.3. Cladiri turistice

Activităţile din timpul vacanţei reprezintă o parte importantă a loisirului, datorită duratei lor
relativ mari. Astfel, necesitatea locuirii pe o perioada mai scurtă de timp a dus la apariţia unor
programe de arhitectură ca: hotele, hostele, motele, cabane, hanuri, case de odihnă, sate de

13
https://ro.wikipedia.org/wiki/Industrii_creative
P a g . 23
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

vacanţă, campinguri. De asemenea, aceste programe, deşi la început serveau doar pentru nevoi
fizice: cazare, hrană, prezintă îmbinări de alte funcţiuni conexe.

Hotele. Termenul de hotel provine din hostel (fr.) cu înţelesuri ce arată înspre călător, străin,
oaspete. Prezinta spatii de cazare si functiuni adiacente.

Motele. Termenul provine din motor + hotel, acest program este cel mai frecvent în legătură
cu căile de circulaţie auto. În Franţa a fost construită autoruta A6 (Lille-Marseille). Această ruta
este dotată cu un complex: motel + snack + service + comerţ la fiecare 200 km. Restaurantul
poate fi tratat de multe ori că o pasarela ce trece peste autostrada.

Hostele. Acest tip de program este un hotel pentru tineri. Cazarea se face fără un confort
extraordinar. De obicei se are în vedere un buget restrâns, deci hostelul este un loc de cazare
ieftin. De obicei dormitoarele şi băile sunt comune, cu paturi etajate.

Hostelul este definit că o structura de primire turistică cu o capacitate minimă de 3 camere,


garsoniere, sau apartamente. Această folosire la comun a spaţiilor se potriveşte tinerilor, ei
putând folosi şi bucătării comune, complet echipate, celelalte servicii fiind de asemenea
accesibile.

Amplasarea lor se face în marile oraşe, în zone turistice şi în centrele universitare.

Promotorul acestui tip de hotel pentru tineret: “Jugendherberge14 ” (Youth Hostel) este
Richard Schirrmann, program ce susţine o mişcare educaţional- culturală “Jugendbewegung15”

Cabana. Termen ce înseamnă casă construită grosolan, cu sens de locuinţa mică, adăpost.
Această se aseamănă cu un mic hotel cu confort redus, de cele mai multe ori în amplasamente
montane sau pe malul apelor, servind cel mai bine turismului montan. De multe ori cabanele
sunt asociate activităţilor specifice naturii : activităţi sportive, foriestiere, vânătoreşti, pescăreşti
de la care îşi primesc chiar nume: Cabană Vânătorilor, Domeniul Cerbilor. Cabanele se rezolva
funcţional simplu, într-o subordonare şi integrare cât mai subtilă cu situl pe care se află. Astfel,
poate să fie rezolvată în scări, să preia diferenţele de nivel ale terenului. De cele mai multe ori

14
Hostel pentru tineret
15
https://en.wikipedia.org/wiki/German_Youth_Movement
P a g . 24
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

cabanele prezintă pante mari ale acoperişului, deoarece acestea răspund eficient la constrângerile
legate de anotimpul rece, la încărcări de zăpadă şi la acţiunea vântului.

Acoperişul cu pante mari a fost asociat cabanelor de munte şi a devenit o inagine definitorie a
acestui program.

Hanurile. Se deosebesc de motele printr-un specific naţional, find o form veche de cazare. S-
au dezvoltat mai ales lângă căile principale de circulaţii cât şi în centre turistice cu caracter
specific tradiţional. De obicei, identitatea locului se manifestă prin felurile de mâncare
tradiţională cât şi primirea specifică.

Casa de odihnă este o formă de cazare hoteiera cu o capacitate mică. Sunt prevăzute în
staţiuni de tratamente. Tratarea unor afecţiuni determina modul în care sunt orientete şi
construite. Orientarea spre apă, sau spre bazine, în cazul staţiunilor balneo- climaterice,
orientarea spre pădure în cazul caselor de odihnă pentru bătrâni, etc. Funcţia terapeutică a caselor
de odihnă uzează de cele mai multe ori de împrejurimi, de peisaj şi de resursele naturale.

Satele de vacanţă se compun din mai multe elemente: căsuţe- bungalowuri, vile, în funcţie de
utilizatori: cupluri, familii, sau indivizi. Sunt destinate sfasiturilor de săptămâna sau sezoanele de
concedii şi sport.

Această formă de cazare se aseamănă cu hotelurile, find mai economa, de multe ori
comunicând funcţional cu acestea.

Campingurile sunt bazate pe locuri de amplasament ale corturilor, din corturi fixe sau mobile
şi din unităţi funcţionale care deservesc celor cazaţi : grupuri sanitare, administraţii, bucătării cu
locuri de servire a mesei. Pot avea în componentă lor şi căsuţe de 2 sau mai multe persoane, că
unităţi independente pentru închiriat.

Se urmăreşte amplasarea cât mai aproape de natură, de obicei păduri şi cursuri de apă, centrul
taberelor de camping având locuri pentru foc de tabăra şi întâlnire. În camping, sunt prezente
diferite tipuri de locuri: pentru corturi, pentru caravane, pentru rulote: dotate cu punct electric şi
scurgere. Uneori apar echipări adiţionale: restaurant, snack- bar, piscină, etc. Amplasarea
unităţilor se face după trasee auto şi pietonale.

P a g . 25
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

CAPITOLUL 3. Arhitectura pentru tineri

3.1.Tinerii si loisirul

Factorii care influentiaza şi determina participarea la activităţile timpului liber îl reprezintă


vârstă, odată cu înaintarea în vârstă, genul de activităţi se restrânge la o arie mai specifică. Alţi
factori predominanţi în alegerea tipurilor de activităţi sunt: sexul, de fiecare parte aflându-se
activităţi specifice, educaţia, familia, tradiţia şi cultură, mediul social, politică: întotdeauna
mediul politic a favorizat sau restrâns activităţile timpului liber, cu aport în întocmirea
legislaţiilor în acest sens, situaţia economică: o stare materială prosperă a înlesnit accesul la
diferite activităţi ale timpului liber, accesibilitatea: tipurile de activităţi sunt alese prima dată în
funcţie de cât de uşor se pot lua în folosinţă sau utiliza, mediul şi climă: anumite activităţi de
loisir sunt influenţate direct de factori geografici (ex: plimbări în aer liber, activităţi outdoor),
presă şi publicitatea joacă un rol important în popularizarea unor anumite tipuri de activităţi.

Preocupările tinerilor în societatea aculala diferă de la caz la caz. Felurile în care tinerii îşi
petrec timpul liber, multitudinea mijloacelor informative, anturajul şi prietenii determina în viaţă
tinerilor influenţe în alegerea valorilor şi modului de viaţă diferite. Timul liber este folosit diferit:
printr-un sport : fotbal, tennis, atletism. Alţii dintre aceştia sunt preocupaţi de activităţi culturale-
cititul, muzică, alţii cu activităţi outdoor: excursii , drumeţii, plimbări. Preocupările variază de la
individ la individ în funcţie de domeniul de interes. Desigur că influenţă negativă îşi face locul
cel mai mult în timpul adolescenţei prin "pasiunile" negative pentru ei cum ar fi fumatul şi
băutură. Chiar de la vârste fragede, tinerii încep să consume alcool şi să fumeze.

Anumită categorie a tinetilor, cei care sunt influenţaţi de anumiţi factori precum : familia,
mediul social în care trăiesc prezintă interese pentru cultură şi activităţile ei, participând la
momente cultural-artistice. Dintre tineri (69%), afirmă că nu participa niciodată la: concerte de
muzică clasică, la (73%)opera, (54%)teatru, (66%)expoziţii.

Sursele de informare contribuie la viaţă şi dezvoltarea tinerilor, şi implicit la desfăşurarea


activităţilor recreative: sursele de informare preferate de tineri sunt: radio-tv (31%), internet
(23%), serviciu specializat (21%), şcoală (9%).

P a g . 26
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Religia îşi pierde influenţă în rândul tinerilor. În religie, distracţiile contemporane se consideră
a fi manifestări nefireşti, uneori chiar interzise. De aceea tinerii aleg distracţia că şi prilej de
cunoaştere, socializare şi împărtăşire a sentimentelor, de consolidare a relaţiilor interumane şi de
multe ori pentru a alungă lipsa de activitate şi monotonia.

Familia, prietenii, studiul şi preocupările psihologice şi filosofice aceşti factori domină


universul vieţii tinerilor şi îi influenţează în formarea lor profesională, umană, social-relaţională.
Psihologii spun că 49 la sută dintre liceeni sunt preocupaţi de dezvoltarea personală, 31 la sută de
relaţia cu părinţii, şi, mai târziu, 20 la sută de confortul material. Majoritatea adolescenţilor tind
să-şi dezvolte imaginea de sine pe baza unor aptitudini sau abilităţi şi a recunoaşterii acestora de
către ceilalţi sau cu imaginea ideală pe care tot anumite modele o sugerează. Din cauza această,
ei pot ajunge să se considere fără valoare, fără scop în viaţă, principalele motive fiind “nu sunt
bun la nimic”, “nu am nici o valoare pentru cineva”. Acceptarea tânărului de către ceilalţi, cât şi
apartenenţa la un grup sau la o activitate sunt factori care caracterizează personalitatea tânărului
contemporan cât şi dezvoltarea acesteia. Potrivit cu studiului Ordes16 , 42 % dintre tinerii
participanţi declara că au o încredere scăzută în ei, iar 58 % că au o stimă de sine crescută fiindcă
aparţin unui grup interuman, de prieteni, dar şi pentru că sunt mulţumiţi de aspectul lor fizic.

3.2. Spații de loisir pentru tineri

Spaţiile favorite tinerilor, pentru desfăşurarea activităţilor asociate dezvoltării lor, ne arată
preferinţele pentru anumite acţiuni cât şi relaţia utilizatorilor cu acestea. Răspunsurile tinerilor
reclamă înţelegerea populară asupra imaginii cum că tinerii preferă spaţii zgomotoase, activităţi
desfăşurate în medii urbane aglomerate. Se evidenţiază alegerea ”localului” mai degrabă decât
“global”, tinerii fiind mai mult atraşi de activităţi plăcute desfăşurate în congruentă unui grup de
prieteni sau a membrilor familiei.

16
http://ordes.ro/programe-ordes/comunicate/massmedia
P a g . 27
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Spaţiile preferate de recreaţie se află aproape de casă, sau sunt asociate deplasărilor împreună
cu familia sau prietenii. Unele dintre aceste spaţii, prin vizitarea repetată , devin locuri de o
frumuseţe rară şi pline de linişte.

Particular, se disting teme ale intimităţii, familiarului, siguranţei şi a identităţii personale


împreună cu starea de calm, confort, îmbinate cu locuri în care “pot fi singur” sau cu prietenii.

Spaţiilor deschise, în natură, li se atribuie indici personali: privat, aproape de însuşit. Locurile
sunt caracterizate că fiind : tăcute, împăciuitoare, relaxante, implicând refugii şi timp de
escapadă din viaţă cotidiană, din tumultul activităţilor obligatorii, şi a responsabilităţilor date de
societate. “Timpul natural este cosmic, complet controlat de univers şi de legile sistematice care
îl guvernează. Gândul că îl pierdem sau cheltuim nu este important pentru că ciclul se întoarce
din nou.”

Tinerii percep şi folosesc diferit arhitectură. Ei atribuie diferitelor spaţii funcţiuni care nu se
găsesc în paleta uzuală. De exemplu o camera de cămin sau de hostel devine atelier, sala de
cinema, sala de dans, concerte, etc. Tânărului îi este uşor să privească lucrurile diferit şi să se
adapteze anumitor spaţii. Totuşi valorile arhitecturale influentiaza dezvoltarea omului, deci şi a
tânărului. Considerente estetice, de ambient atribuie psihicului uman valori pozitive sau negative.
Astfel, materialele, spaţiile, culorile, zgomotele, mirosurile, lumina, sunt factori care determina
dacă un obiect de arhitectură este plăcut sau nu. De exemplu, culorile vii, alese cu grijă, aduc un
plus în starea de spirit, fiind percepute pozitiv. În contrast, grîul şi paleta unor culori moarte
indică lipsa de identitate în cazul blocurilor construite în perioada comunistă.

Dacă percepţiile la nivelul omului matur există într-o formă sau altă, cu păreri sedimentate de
timp ele se accentuează în cazul tinerilor, ei fiind influenţaţi în mod direct de factori exteriori.
Atât spiritul de observaţie, dorinţa de nou cât şi nevoia de explorare dau acestei categorii o
critică subiectivă asupra arhitecturii şi înţelegerii spaţiului.

Un spaţiu devine pentru tineri cu atât mai interesant cu cât stârneşte simţurile într-un mod nou,
nemaiîntâlnit.

Folosirea în comun a spaţiilor cât şi împărţirea lui cu alţi indivizi reprezintă o caracteristică
definitorie a tinerilor că şi categorie de utilizatori. Astfel, ei preferă împărţirea dormitorului, a

P a g . 28
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

lucului de luat masă, etc, cât şi a activităţilor de loisir şi a spaţiilor acestora, mai mult decât
celelalte categorii de utilizatori, cu dorinţe diferite.

Latura socială a cunoaşterea că indivizi, consolidarea relaţiilor interumane, formarea unor


aptitudini cât şi formarea unei identităţi proprii că individ, intervin în definirea arhitecturii: o
arhitectură cu implicaţii relaţionale, pentru dezvoltarea tinerilor.

Arhitectură pentru tineri va servi că punct de reper în dezvoltarea acestuia- va prezenţa


caracteristici cu identitate puternică, va invită la participare şi la dezvoltarea socială şi a
relaţiilor. Va conferi noi direcţii de abordare şi percepţie a spaţiilor, va face recurs la
materialităţi, idei neobişnuite, chiar la implicarea directă a tinerilor.

CAPITOLUL 4. Exemple reprezentative

4.1. Dinamo Arquitectura, Argentina, (Varvaco Lodge)

Varvaco este o localitate mica de aproxomativ 600 lociutori, aflată in nordul provinciei
Neuquen. Reprezintă un punct strategic in Patagonia Argentiniana, datorită atracțiilor naturale
care au dezvoltat un turism zonal.

Cladirea principala a fost gandită pentru o dezvoltare ulterioara a 4 noi unitați, pentru
consolidarea si promovarea noilor arii ale expansiunii localitatii. Arhitectura devine motorul de
dezvoltare a comunitații.

FIG. 1 IMAGINE DE ANSAMBLU FIG. 2 SCHITA A TOPOGRAFIEI TERENULUI

P a g . 29
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Proiectul a propus de la bun inceput o valorificare a relatiei cu peisajul. Cladirea este


amplasata paralel cursului de ala si vaii pe care acesta o formeaza, aceasta asezare avand si un rol
de protectie impotriva principalelor rafale de vant. Incorporeaza in esenta ei valorile Patagoniei.
In forma cladirii, s-a urmarit integrarea intr-un scenariu care face legatura cu restul satului.

Cladirea respecta proportii si orizontalitatea mediului inconjurator din imediata apropiere. Ea


cauta sa integreze in functia sa si sa apropie peisajul de ocupanti. Materialele raspund
provocarilor pe care situl le are si incorporeaza tot potentialul pe care zona il ofera.

Astfel, integrarea in peisajul natural s-a facut prin recurgerea la mijloace simple , cele mai
indemana: forma simpla ce urmareste cat mai bine paralelismul raului, materiale locale si
valorificarea relatiei dintre peisaj si vizitator.

FIG. 3 RELATIONAREA TERASA- CADRU NATURAL

P a g . 30
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

4.2. Río Perdido Resort / PROJECT CR+d

Localizat in regiunea Guanacaste din Costa Rica, la 4 km de San Bernardo, hotelul Rio
Perdido este un ansamblu de 20 camere-butic adaugate unei baze turistice de apa termala careia
ii lipsea capacitatile de a primi destui turisti. Begaces, regiunea respectiva e o zona extraordinara
din punct de vedere al peisajului: inconjurata de relicve preistorice: roci si copaci, munti cer fara
nori, la poalele vulcanului Miravalles.

Cu tot acest potential existent, scopul designului a fost sa creeze spatii care invoca luxul in
timp ce se completeaza in peisaj , in armonie cu mediul inconjurator.

Natura a reprezentat sursa initiala de inspiratie, forta de capatai a proiectului ramanand


conexiunea intima dintre cladire, ansamblu
de cladiri si peisajul natural.

Arbori existenti au delimitat zonele de


interventie pe orizontal, fara ca unul dintre
copaci sa fie taiat, iar topografia locului a
initiat separari verticale, de asemenea, fara
interventii asupra terenului. Astfel, s-au
creat trasee pentru alei, locuri pentru
casute si spatii de interactiune cu natura.
FIG. 4 PLAN DE SITUATIE AL ANSAMBLULUI

Fiecare bungalow intalneste natura si este asezat pe stalpi, cu accese pe rampe. Situl si
valorificarea acestuia s-a facut pentru o expierenta de 360 º pozitionand fiecare ocupant intr-un
loc unic al resortului, in relatie directa cu natura.

P a g . 31
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Bungalowurile sunt niste volume simple din parti rudimentare- un model a fost construit intr-o
hala, pana a inceput fabricarea. Fundatiile din beton au fost prefabricate, la fel si elementele
metalice, pardoseala,
peretii din panouri cu
termoizolatie,
acoperisul, toate
elementele fiind puse in
opera fara vreo
interventie violenta
asupra sitului si
peisajului.

Arhitectura isi gaseste


modalitati de exprimare FIG. 5 UNITATI DE CAZARE - BUNGALOWURI
prin culori, texturi, finisaje, lumina, locatie si contactul direct cu natura. Bungalowurile sunt
menite sa reflecte prospetimea si serenitatea pe care copacii o redau, imbinate cu zgomote de
ambianta: sunetul maimutelor, zumzetul insectelor pe terase, creand senzatii nemaipomenite in
cele mai spectaculoase momente ale zilei: rasarit si apus.

P a g . 32
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

FIG. 6 TEXTURI SI CULORI LA INTERIOR

Griul folosit ca finisaj exterior se inspira din culorile accente ale pamantului, raului, copacilor
si rocilor din imediata vecinatate.

Diferenta simtita intre exterior si spatiul relaxant si intim interior, cu culori luminoase, texturi
calde denota o trecere de la natura in spatiul primitor, totusi comunicarea dintre cele doua spatii
ramane prevalenta. Mobilierul si accesoriile au fost proiectate exclusiv pentru fiecare spatiu.
Ferestrele deschise catre cer, vegetatia si viata salbatica intalnesc expierenta luxului.

P a g . 33
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

FIG. 7 VOLUME SUSPENDATE

4.3. Suan Kachamudee Resort- Sicart & Smith Architecture

Proiectul Suan Kachamudee este unic ca si hotel – butic. Se afla pe Estul coastei I insulei
coreene Koh Samui in Tailanda.

Situl este localizat pe un deal cu o panta destul de mare 50% , cu o priveliste care iti “taie
rasuflarea”. Constrangerile de ordin fizic sunt: vegetatia luxurianta, rocile de granit, si inclinatia
terenului. Arhitectii au gandit un proiect care sa rezolve aceste impedimente si care sa le
transforme in puncte favorabile.

Idea principala a pornit de la crearea unui contrast intre roci si cladiri. Cladirile au o
anvelopanta neregulata, de culoare alba, creind un contrast visual cu rocile inchise la cuoare.

P a g . 34
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

FIG. 8 PLAN DE SITUATIE

Aceste” roci albe” sunt unitati variate , distribuite de-a lungul pantei terenului, minimizand
perceptia unor volume dense. Designul acestor volume aparent fara logica nu e intampator.
Formele au fost studiate pentru a asigura o protectie solara intr-un climat tropical. Vizitatorii
ajung la cladirea care adaposteste receptia si spa-ul, unde au parte de o priveliste asupra marii.
Cararea ii duce pe vizitatori in cladirea centrala, de la care se ajunge la celelalte unitati de cazare,
8 dormitoare dispuse in 5 blocuri, SPA-ul , livingul si piscina.

Suprafata construita de 1000 mp din 2500 a sitului este impartita in aceste volume diferite.

Principala legatura intre cladiri o reprezinta o scara care urca si coboara. Perceptia peisajului in
relatia sa cu marea este exploatata la maxim, proiectul reusind sa ofere un cadru autentic.

P a g . 35
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

FIG. 9 SECTIUNE DE ANSAMBLU

FIG. 10 IMAGINE DE ANSAMBLU

P a g . 36
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

CAPITOLUL 5. Studiu de caz- Orasul turistic Gura Humorului- Parcul Arinis

Localizare. Zona de studiu pentru diplomă se află în zona de agrement a oraşului Gură
Humorului care se distinge prin specificul unui oraş-staţiune, oraş la poalele muntelui, de
dimensiuni reduse.

Situl studiat este poziţionat în imediată vecinătate a răului Moldova, a parcului dendrologic
Ariniş şi a pârtiei de ski, poziţionare privilegiată datorită accesibilităţii auto şi pietonale facile.
Accesul pietonal se face pe o punte, iar cel auto prin drumul de acces dinspre pârtia Şoimul.

Alăturarea amplasamentului cu elemente de cadru natural : apă, pădurea pun în evidenţă şi fac
necesare valorificarea perspectivelorsi a legăturilor vizuale.

Vegetaţia are un rol deosebit în construirea ambientului şi aspectului estetic al unei zone
ajutând la conturarea caracterului acesteia. Este prezenţa preponderent vegetaţia arboricolă, situl
aflându-se în imediată vecinătate a pădurii.

Context turistic. Încadrată în 2005 în lista staţiunilor turistice, oraşul Gură Humorului a primit
investiţii pe termen lung, suferind o dezvoltare accentuată.

Convergenţă zonelor de interes turistic fac din situl studiat un loc cu identitate şi potenţial.
Sunt prezente elemente precum : pensiuni, hotele, mănăstiri, întru-n circuit local diversificat.

Puncte de interes turistic iau parte la dezvoltarea oraşului şi zonei de agrement din
vecinătatea sitului.

Principalele trasee ale circulaţiei europene şi naţionale E58 îl încadrează în locaţiile accesibile,
cu tranzit mărit odată cu evoluţia transporturilor şi serviciilor.

Istoric Parcul Ariniş. În timpul mandatului primarului Petru Ţăranu (1972-1981) este
consolidat malul stâng al Moldovei şi este realizată sistematizarea zonei. Sunt create alei
pietonale, iar spaţiul dintre ele este acoperit cu un strat de pământ adus, în care sunt plantaţi
arbori şi arbuşti de diferite specii, unele dintre ele considerate monumente ale naturii. În partea
sud-estică a parcului dendrologic este amenajat un complex sportiv modern cu o serie de terenuri

P a g . 37
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

pentru practicarea diverselor ramuri ale sportului. Astfel fosta zona Şaibă este transformată în
zona de agrement „Lunca Moldovei”, cu un complex dendrologic şi turistico-sportiv.

În cadrul proiectului intitulat „Pârtie de schi, Orientare Turistică, Parc Lunca Moldovei,
Agrement, Sport” în zona de agrement „Ariniş” s-a construit o piscină acoperită, de dimensiuni
olimpice, un bazin de înot destinat copiilor, şi sunt amenajate şi construite opt terenuri de sport,
plus o nocturnă, precum şi un patinoar artificial. Complexul a fost inaugurat în dată de 1 mai
2010.

Adiacent Parcului Ariniş, amplasamentul prezintă caracteristici de care trebuie ţinut cont în
abordarea proiectului şi a propunerii pentru diplomă: proximitatea apei, accesul pe punte –
perspective ideale asupra sitului, vecinătatea imediată a pădurii cât şi influenţă zonei de
agrement.

Se remarcă că “mărturii” aleile pietonale, folosirea pietrei că material în congruentă cu


tendinţele naturale.

Situl a servit ca amplasament


pentru Casa de Recreatie a
Univeraitatii din Cernauti, centru
sportiv si de relaxare pentru varsta
adolescentei si a tinerilor.

Unitatea ansamblului s-a construit


din cerinte de relief, traseele
urmarind panta naturala a padurii cat
si deservirea obiectelor in relatia cu
cadrul natural.
FIG. 11 CASA DE RECREATIE A UNIVERSITATII DIN CERNAUTI
Importanta locurilor vechi promulga directii de abordare: vechile platforme vor constitui
puncte de plecare in abordarea diplomei si de asemenea pastrarea elementelor de cadru natural:
arbori, pante naturale, cursul de apa, deschideri spre rau.

Atitudini. Caracteristicile valorificabile vor fi puse in valoare prin recurgerea la metode simple
de compozitie volumetrica. Amplasarea trebuie sa fie pe aceleasi locuri vechi. Aleile circulabile

P a g . 38
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

existente se vor pasta si pune in valoare. Interventia asupra caracteristicilor fizice, asupra
arborilor va fi minimala, urmarindu-se o atitudine de valorificare a vegetatiei si diferentelor de
nivel.

CAPITOLUL 6. Relevanța studiului asupra proiectului de diplomă

Studiul pentru începerea proiectului de prediploma începe de la analizarea sitului, de unde se


trag nişte concluzii şi recomandări. Stabilirea unor princpii de la care nu se face rabat, aplicabile
la această zona determina atitudini în volumetria de arhitectură.

Situl din Parcul Ariniş, cu un potenţial remarcabil, determina o serie de măsuri care să
înlesnească bună evoluţie şi folosire a acestuia. Stabilirea zonelor de edificare, cât şi
valorificarea elementelor existente: accese, alei, scări, platforme, determina câteva constrângeri
precum: vechile amplasamente vor servi noilor construcţii, în limita pe care o stabileşte
vegetaţia, intervenţiile asupra terenului va fi minimală, se va pune în valoare relaţia cu natură cât
şi ambianţa ansamblului.

Se va avea în vedere încurajarea unei anumite categorii de vârstă – tinerii, prin desfăşurarea
unor activităţi montane şi stabilirea unor spaţii care le găzduiesc.

Volumetric, se va avea în vedere coerentă intervenţiei cu peisajul, detaliilor arhitecturale,


materialelor propuse, cât şi integrarea armonioasă a propunerii. Astfel ansamblul va avea o
identitare proprie, recognoscibilă şi identificabilă, participând la evoluţia sitului în parc, a
parcului în oraş cât şi a oraşului că punct turistic.

P a g . 39
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

Bibliografie:

ASSUNTO, Rosario – “Peisajul si estetica”, Bucuresti, Meridiane, 1986

BEAZLEY, Elisabeth - "DESIGN FOR RECREATION", EDITURA FABER AND FABER,


1998

BIRKSTED, Jan- "RELATING ARCHITECTURE TO LANDSCAPE", E&FN SPON, 1999

BUTLER, George- “Recreation Areas- Their Design and Equipment”

CANDILIS, Georges- ”PLANING AND DESIGN FOR LEISURE”

CARLSON, Allen - "AESTHETICS AND THE ENVIRONMENT". THE APRECIATION OF


NATURE, ART AND ARCHITECTURE, 2004

CHAPMAN, Joan Abbot / ROBERTSON, Margaret, -“YOUTH, LEISURE AND HOME:


SPACE, PLACE AND IDENTITY”

DEX, Ediţia a II- a, ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998

DUMADEZIER, Joffre- “Vers une Civilisation du Loisir ?”

FRIBA, Anthony Wylson – “DESIGN FOR LEISURE ENTERTAINMENT”

LEONARD, Lohn - “Architecture and sport”

LYNCH, Kevin – “The image of the city” – Massachusetts, MIT Press, 1960

MACRI, Cristina Aurelia- OPTIMIZAREA CONDIȚIEI FIZICE ȘI ACTIVITĂȚILE DE


LOISIR, Note de Curs

MARTIN, Andersen – “Experiencing space for sports”

MURET, J / CORONIO,G. – Loisir du Mythe aux Realites

PAMFIL, Francoise – “Arhitectura ca peisaj” Revista ARHITECTURA 5/2013

PATRULIUS, Radu – Programe de arhitectura - note de curs

SIMONDS, ORMSBEE, John, Landscape Architecture 1967


P a g . 40
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

TUDORA, Ioana, - teza doctorat, Arhitectura si reprezentari sociale. Peisaj urban spatiu si
arhitectura

TOMA, Geaniana - “UTILIZAREA RAŢIONALĂ A TIMPULUI LIBER ÎN SCOPURI


EDUCAŢIONAL – FORMATIVE”

WALDHEIM, Charles – “The Landscape Urbanism Reader”

ZAHARIADE, Ana Maria - "Arhitectura Context Peisaj", Note de curs

CONVENTIA EUROPEANA A PEISAJULUI, Lege nr. 451 din 8 iulie 2002 pentru ratificarea,
adoptată la Florenţa la 20 octombrie 2000 (L451/2002)

WEBOGRAFIE

https://www.macquariedictionary.com.au

http://ordes.ro/programe-ordes/comunicate/massmedia

http://www.uefa.org/MultimediaFiles/Download/EuroExperience/competitions/General/01/74/38
/69/1743869_DOWNLOAD.pdf

https://www.igloo.ro/articole/arhitectura-intre-cultura-si-societate/

https://en.wikipedia.org/wiki/German_Youth_Movement

https://ro.wikipedia.org/wiki/Industrii_creative

https://www.scribd.com/doc/18091149/Architecture-and-Sport

SURSA IMAGINILOR

1,2,3- http://www.archdaily.com/626720/varvarco-lodge-forsetti-lozano-guichal-paramo-
petrini-y-dinamo-arquitectura
P a g . 41
stud. arh. Magdiel Catargiu
SPAȚII DE LOISIR PENTRU TINERI IN PEISAJUL NATURAL

4,5,6,7- http://www.archdaily.com/772122/rio-perdido-resort-project-cr-plus-d

8,9,10 - http://www.archdaily.com/775840/suan-kachamudee-sicart-and-smith-architects

11.
http://www.delcampe.net/items?language=E&searchString=gura+humorului&cat=0&searchOpti
onForm%5BsearchMode%5D=extended&searchOptionForm%5BtermsToExclude%5D=&searc
hOptionForm%5BsearchTldCountry%5D=net&searchOptionForm%5BsearchInDescription%5D
=N&searchOptionForm%5BsearchTranslate%5D=N

P a g . 42