Sunteți pe pagina 1din 17

Tema 3.

Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor


din Republica Moldova (6 ore prel +6 ore sem.)
1. Conceptul, obiectivele și caracteristicile codurilor de etică profesională
2. Tipurile și avantajele elaborării codurilor de etică profesională
3. Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor
4. Principiile fundamentale de etică pentru profesioniștii contabili

1. Conceptul, obiectivele și caracteristicile codurilor de etică profesională


Prin formalizare etică se înţelege formularea explicită, în scris, a idealurilor, valorilor,
principiilor şi normelor unei instituţii, organizaţii, asociaţii. Înseamnă elaborarea codurilor etice.
Obiectivele unui astfel de cod sunt următoarele:
 Ocupă locul lăsat liber între valorile cadru ale unei comunităţi şi lege.
 Contribuie la reputaţia, încrederea, respectul pe care beneficiarii unei activităţi îl
 au faţă de instituţia care prestează serviciul respectiv.
 Reprezintă un contract moral între beneficiari şi organizaţii, între cei ce fac parte din
 organizaţie şi, în acest ultim sens, menţine coeziunea unei organizaţii, instituţii.
 Protejează organizaţia de comportamente necinstite sau oportuniste şi furnizează un
 model de comportament.
 Promovează o imagine pozitivă a organizaţiei.
 Este un mijloc de reglementare a adeziunii şi devotamentului colaboratorilor.
 Influenţează crearea sentimentului de unicitate şi apartenenţă pentru membrii
grupului.
 Este un cadru de referinţă în orientarea deciziilor şi orientarea acţiunii.
 Arată angajamentul de principiu al conducătorilor.
 Corelează relaţiile pur contractuale cu încrederea şi responsabilitatea.
 Creează climatul etic, respectiv climatul în care acţiunile sunt percepute ca drepte.
 Ghidează comportamentul în caz de dileme etice.
Elaborarea codurilor se face de obicei în echipă. Obiectivele organizaţiei sunt stabilite de
către conducere. Tot conducerea numeşte de obicei un colectiv de lucru. Acest colectiv pune în
comun valorile împărtăşite de membri, informaţii despre coduri similare cu obiective similare.
De obicei codurile etice sunt difuzate în mai multe moduri:
 mese rotunde de sensibilizare,
 anunţarea codului în preliminariile concursului de angajare,
 anexarea codului la contractul de muncă şi semnarea unei adeziuni.

1
Necesitatea şi rolul unui cod etic al profesiei contabile
Un cod de conduită este în general definit de profesioniști ca un ansamblu de principii
profesionale de etică ce reglementează exercițiul profesional al unor activități.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, în
funcție de specificul fiecărei profesiuni, atât modalitățile de comunicare comerciale referitoare
la profesiile reglementate, cât și regulile referitoare la condițiile de exercitare a activităților
profesioniștilor ca reguli deontologice vizând să garanteze în mod deosebit independența,
imparțialitatea și secretul profesional.
Stabilirea de principii și reguli etice și monitorizarea însușirii și respectării acestora de
către toți profesioniștii contabili constituie una din atribuțiile de bază ale organismului
profesional.
Pentru aceasta, organismul profesional trebuie să aibă capacitatea și resursele necesare
pentru instituirea unui sistem de investigare și de sancțiuni pentru cazurile de nerespectare a
standardelor profesionale și etice.
Profesionistul contabil trebuie să se conformeze regulilor de etică emise de IFAC
(Federaţia Internaţională a Contabililor), reguli care au fost adoptate și în Moldova sub
denumirea de Codul Etic Naţional al Profesioniştilor Contabili.
Diferiţi eticieni au făcut sugestii legate de felul în care poate să fie scris un bun cod de
etică pentru o anumită profesie. Savantul Neil Offen (1979, pp. 274-275) face următoarele
sugestii:
1. Formulează obiective clare de care suntem siguri că vor fi susţinute şi de către ceilalţi.
Trebuie să te asiguri în mod particular de acceptul conducerii.
2. Stabileşte un termen realist pentru dezvoltarea şi introducerea codului.
3. Fii conştient de faptul că aplicarea codului va costa, estimează de câţi bani este nevoie
pe termen scurt şi lung.
4. Fii deschis spre schimbări în prevederile codului dacă apar situaţii noi. Nu lua codul
drept dogmă.
5. Orientează codul către problemele cu care se confruntă profesia ta.
6. Ia în seamă în mod corect legislaţia şi reglementările aplicate profesiei tale.
7. Consultă-te cu un jurist pentru partea de acoperire legală a codului.
8. Cere sfatul experţilor referitor la felul în care trebuie promovat codul şi influenţaţi
angajaţii şi clienţii.
9. Nu crea celorlalţi aşteptări nerealiste.
10. Exprimările utilizate în cod trebuie să fie simple şi clare, fără jargon de specialitate.
11. Asumă-ţi personal obiectivitatea şi responsabilitatea.
2
12. Alege pe cineva care să administreze competent şi integru un astfel de cod.
13. Ai răbdare, fii perseverent şi nu îţi pierde simţul umorului.

2. Tipurile și avantajele elaborării codurilor de etică profesională


Profesiilor le sunt necesare coduri etice. Pentru ca aceste coduri să aibă autoritate morală,
ele trebuie să aibă consimţământul tacit sau explicit al fiecărui membru. Uneori acest
consimţământ este cerut la intrarea într-o profesie şi în lipsa lui persoana nu este acceptată sau, dacă îi
încalcă principiile cadru, este exclus.
Codul de etică poate fi definit prin mai multe moduri:
 un ansamblu de prescripţii de conduită pentru diverse aspecte ale valorii morale
socio-profesionale;
 o declaraţie formală care constituie un ghid etic pentru modul în care oamenii
dintr-o organizaţie trebuie să acţioneze şi să ia decizii;
 un ghid al practicilor de afaceri care direcţionează comportamentele individuale
şi de grup;
 un document formal care statuează normele şi credinţele, reflectă valorile
obiective şi principiile promovate de o firmă, reflectând gradul de cultură al
firmei.
Exemple de documente cu rol de reglementare:
 Codul lui Hammurabi (sec. XVIII-XVII), aparţinând Regatului vechi
babilonian,reprezentă o culegere de legi;
 Codul lui Manuc, (sec. XIII-XVI) din India antică era un ansamblu de legi civile
şi religioase;
 Decalogul sau cele 10 porunci din Vechiul testament, (sec. XI î.Ch.), relevate
lui Moise pe Muntele Sinai;
 Jurământul lui Hipocrat etc (sec. V-FV) etc.
Majoritatea codurilor etice identifică comportamentele aşteptate în cadrul relaţiilor
sociale, recomandă evitarea acţiunilor improprii şi ilegale în munca desfăşurată şi recomandă
relaţii bune cu clienţii. Un cod etic formulează idealuri, valori şi principii după care este
guvernată o organizaţie. Dincolo de aceste elemente, codurile etice abordează probleme cum ar
fi conflictele de interese, concurenţii, caracterul privat al informaţiilor, oferirea cadourilor, etc.
Managerul unei organizaţii este persoana care poate formula politica etică a organizaţiei.
Această politică etică depinde de filosofia personală a managerului, de cariera şi formaţia sa
profesională. De obicei, elaborarea codurilor se face în echipă. Obiectivele organizaţiei sunt stabilite
de către conducere. Tot conducerea numeşte, de obicei, un colectiv de lucru. Acest colectiv pune în
3
comun valorile împărtăşite de membri, informaţii despre coduri similare cu obiective similare.
Normele, credinţele sunt în general propuse, discutate şi definite de manageri şi un colectiv de
lucru, iar apoi publicate şi distribuite angajaţilor, ţinându-se cont de nevoile şi specificul
organizaţiei.
Modul în care codul etic este transpus în practică rămâne, până la urmă, la latitudinea
managerilor şi a subordonaţilor. Codul etic rămâne valabil dacă toţi membrii organizaţiei îl
respectă; când managerul nu acordă importanţă acestuia, cu siguranţă nici angajaţii nu vor urma
prevederile sale.
De obicei, difuzarea codurilor etice are loc în mai multe moduri: mese rotunde de
sensibilizare, anunţarea codului în preliminariile concursului de angajare, anexarea codului la
contractul de muncă şi semnarea unei adeziuni.
Avantajele elaborării codurilor de etică:
 încearcă să echilibreze interesul colectiv cu cel personal;
 pot oferi un ghid pentru persoanele tinere care intră în profesiune;
 pot constitui bazele unei acţiuni disciplinare împotriva abaterilor;
 ajută la dezvoltarea eficientă a problemelor de discriminare, a dilemelor etice în
general;
 este un mijloc de încurajare a practicilor etice în organizaţii;
 creşte loialitatea şi implicarea conducerii şi a salariaţilor;
 are loc îmbunătăţirea selecţiei, formării, promovării personalului etc;
 sporeşte încrederea şi cooperarea în echipă: iniţiativele personale se îndreaptă către
interesul general;
Conţinutul unui cod de conduită etică al unei companii. Un cod de etică este compus
din mai multe părţi care conţin atât elemente comune, care se găsesc în majoritatea codurilor de
etică, dar şi unele elemente proprii promovate de fiecare entitate economică.
Fiecare cod de etică are o introducere sau un preambul prin care sunt scoase în evidenţă
importanţa principiilor de etică promovate şi motivele pentru care se impune respectarea lor. De
asemenea, sunt enunţate obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite prin promovarea acestor
principii.
După această introducere poate urma o secţiune pentru precizarea domeniului de aplicare
a codului de etică sau un dicţionar de termeni, în care se urmăreşte explicarea unor termeni ce
urmează a fi utilizaţi în document. Acest mini-dicţionar poate fi situat şi la sfârşitul
documentului.
În următoarea secţiune sunt enunţate si explicate principiile generale de etică. Textul de
bază al codului include principalele responsabilităţi ale companiei faţă de:
4
 consumatori: importanţa satisfacerii consumatorilor, calitatea, siguranţa, protecţia
consumatorilor, corectitudinea preţurilor, serviciile după vânzare;
 parteneri de afaceri: promptitudine în achitarea facturilor, respectarea tuturor
prevederilor contractuale, cooperarea în obţinerea calităţii şi eficienţei, neacceptarea nici unui
fel de mită, comisioane sau a excesului de ospitalitate;
 salariaţi: modul în care compania valorifică resursele umane, recrutarea şi selecţia
formarea şi perfecţionarea, condiţiile de muncă, egalitatea şanselor, recompensarea
pensionarea, protecţia împotriva discriminărilor şi a hărţuirii;
 acţionari: protejarea investiţiilor făcute în companie, asigurarea eficienţei investiţiilor,
acurateţea informaţiilor privind situaţia economico financiară;
 comunitate: obligaţia companiei de a proteja şi a conserva mediul, implicarea în
acţiuni în interesul comunității, în activităţi educative şi caritabile.
Unele coduri cuprind şi o serie de prevederi privind climatul organizaţional
discriminările, conflictul de interese, cadourile.
Ultimele secţiuni ale codului de etică cuprind informaţii cu privire la punerea în aplicare a
respectivului cod, constituirea Juriului de onoare ce are ca obligaţii supravegherea respectării
prevederilor şi soluţionarea cazurilor de încălcare a acestora. Ultimele informaţii prezentate în
codul de etică sunt despre intrarea în vigoare a codului, perioada de valabilitate, căror instituţii
sunt aplicate aceste prevederi etc.

3. Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor


În zilele noastre, contabilitatea este percepută mai mult ca o „artă a socotelilor", iar în
viziune generală, contabilul este prezentat ca o persoană care „stă" zile întregi cu calculatorul în
față și face diferite calcule matematice. De altfel, în mare parte, persoanele care nu au tangențe
cu contabilitatea, asociază această știință cu matematica.
Din cauza sistemelor de control ale statului, cum ar fi organele fiscale, organele
asigurărilor sociale și medicale, biroul de statistică ș.a., profesia de contabil ajunge să se limiteze
doar la prezentarea la timp a declarațiilor și dărilor de seamă către aceste instituții, uitându-se de
fapt despre alte destinații ale acestei profesii.
În realitate, profesia de contabil înseamnă mai mult decât doar calcule și declarații. După
cum se menționează în Standardele Internaționale de Educație pentru Profesioniștii Contabili,
contabilitatea este o profesie care joacă un rol important în toate societățile. Deoarece lumea
se îndreaptă către economiile de piață globale, cu din ce în ce mai multe investiții și operațiuni în
afara granițelor, profesioniștii contabili au nevoie de o vedere globală mai largă, pentru a
înțelege contextul în care se operează afacerile și alte organizații.
5
Datorită dezvoltării continue a mediului de afaceri, contabilul devine un factor important
de decizie. Dezvoltarea tehnologiilor și sistemelor informaționale, renunțarea treptată la ghișee și
folosirea internetului îl face pe contabil să devină un bun specialist în programare. Cadrul
legislativ mereu în schimbare îl obligă pe contabil să practice și activitate juridică, să fie la
curent cu toate schimbările din legislație. Toate acestea duc la o cerere mai ridicată față de
profesia de contabil, care este tot mai mare, zi de zi.
Pentru o mai bună percepere a atribuțiilor unui contabil profesionist, pentru a cunoaște cum
să acționeze în diferite situații, la 1 ianuarie 2011, Consiliul pentru Standarde Internaţionale
de Etică pentru Contabili (IESBA) a emis Codul Etic al Profesioniştilor Contabili. În
Republica Moldova, în baza cerințelor și principiilor acestui cod a fost elaborat Codul privind
conduita profesionala a auditorilor si contabililor din Republica Moldova și aprobat
prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 64 din 14.06.2012. Conform Codului, o caracteristică
distinctă a profesiei contabile o constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes
public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în satisfacerea
nevoilor unui client sau ale unui angajator individual. Acţionând în interes public, un profesionist
contabil trebuie să respecte şi să aplice acest Cod. Dacă unui profesionist contabil îi este interzis,
în baza unei legi sau reglementări, să respecte anumite părţi ale prezentului Cod, acesta trebuie
să se conformeze tuturor celorlalte părţi ale prezentului Cod.
Definiție . Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor din
republica Moldova stabilește norme de conduita pentru profesioniștii contabili si formulează
principiile fundamentale ce trebuiesc respectate de către profesioniștii contabili in vederea
realizării obiectivelor comune. Profesioniștii contabili din Moldova acționează in diferite entități
si ramuri ale economiei naționale ca liber – profesioniști sau ca angajați, scopul de bază al
Codului trebuie însă întotdeauna respectat.
ROLUL : Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor are rolul de a
da autoritate serviciilor prestate de profesioniștii contabili si de a proteja profesioniștii
contabili împotriva implicării acestora in diverse fenomene negative.
NECESITATE : Profesia contabila se distinge fata de celelalte profesii prin asumarea
responsabilității fata de interesul public .
Obiectivul prezentului Cod consta in stabilirea scopurilor profesiei de auditor si
contabil, precum si a principiilor fundamentale si a normelor de conduita profesionala ale
acestora.
In lipsa unor restricții indicate in mod concret, scopurile si principiile fundamentale
sunt egal valabile pentru toți auditorii si contabilii, indiferent de locul de munca (organizație de

6
audit, sectorul de producție (servicii), comerț, sectorul necomercial, instituții publice sau
sectorul de învățământ).
Normele de conduita profesionala, stabilite de prezentul Cod, sunt de natura
generala si nu pot fi aplicate in toate situațiile concrete ce apar in activitatea practica a
auditorilor si contabililor.
Caracteristicile profesiei de auditor si contabil
Ca si orice alta profesie, profesia de auditor si contabil se determina printr-un sir de
caracteristici, inclusiv:
- posedarea unor cunoștințe, dobândite in procesul de studii si instruire continua
profesionale;
- respectarea de către auditori si contabili a Codului privind conduita profesionala,
inclusiv menținerea la un nivel cuvenit a modului unic de abordare obiectiva a îndeplinirii
obligațiilor sale;
- acceptarea unor obligații fata de societate in ansamblu (prin introducerea unor
restricții la atribuirea unei calificări sau in utilizarea unui titlu).
Obligațiile auditorilor si contabililor față de profesia lor si față de societate uneori
pot intra in conflict cu interesele personale imediate sau cu loialitatea lor fata de patron.
Prezentul Cod stabilește norme de conduita profesionala unice in scopul asigurării
celei mai înalte performante a activitati desfășurate si menținerii încrederii publicului in profesia
de auditor si contabil.
Codul etic are 3 părți:
 compartimentul A stabileşte principiile fundamentale de etică profesională pentru
profesioniştii contabili şi auditori.
 compartimentul B conține norme de conduita profesionala suplimentare celor
descrise in Compartimentul A al prezentului Cod, aplicabile auditorilor ce exercita
activitate de audit.
 Implicarea in afacerile financiare ale clienților
 Funcții in cadrul agenților economici
 Prestarea altor servicii clienților
 Relațiile personale si de rudenie cu clientul
 compartimentul C conține norme de conduita profesionala suplimentare celor
descrise in Compartimentul A al prezentului Cod, aplicabile contabililor titulari
In acest compartiment sint expuse norme suplimentare celor conținute in compartimentul
A al prezentului Cod si recomandări pentru contabilii angajați in sectorul de producție
(servicii), comerț, sectorul necomercial, instituții publice sau sectorul de invatamint. Aceste
7
norme si recomandări de asemenea pot fi aplicabile auditorilor angajați in organizațiile de
audit.
 Conflicte ce țin de loialitate
 Susținerea colegilor de profesie
 Competenta profesionala
 Prezentarea informației
Compartimentele B și C descriu modul în care cadrul conceptual trebuie aplicat în situaţii
specifice.
Calitățile esențiale ale profesioniștilor în spiritul Codului privind conduita profesionala a
auditorilor si contabililor sunt :
 ştiinţă, competenţă şi conştiinţă;
 independentă de spirit şi dezinteres material;
 moralitate, probitate şi demnitate.
Cerinţele etice ale profesioniștilor contabili :
Conform Codului privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor, se impune ca
fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calități si îndeosebi :
 să își dezvolte necontenit cultura ( profesionala si generala);
 să acorde atenție si timp necesar fiecărei tranzacții si situații examinate pentru
formarea unei opinii , înainte de a face propuneri;
 să își exprime opinia si sa se pronunțe cu sinceritate, fără ocolișuri, ipotezele si
concluziile formulate;
 să nu dea ocazia de a se afla in situația de a nu putea să îşi exercite libertatea de
gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
 să considere că independența sa trebuie să își găsească manifestarea deplina in
exercitarea profesiei, să protejeze profesia prin respectarea normelor, regulilor si
dispozițiilor stabilite.

Rolul profesiei contabile = Protejarea


interesului public
Profesia contabilă se distinge de celelalte profesii prin asumarea responsabilității faţă de
interesul public, faţă de toate pârtile interesate în activitățile desfăşurate de întreprindere : clienţi,
Guvern, acţionari, salariaţi, furnizori-creditori, bănci, buget, conturi naţionale, organisme de
bursă, investitori, oameni de afaceri.
Orice profesionist contabil prestează servicii pentru un client determinat – consumatorul/
beneficiarul final al serviciului . Profesionistul contabil indiferent că elaborează, auditează
8
situațiile financiare ale întreprinderii, acesta este plătit de către întreprindere, dar, utilizatorii
(consumatorii) finali ai informațiilor desprinse din aceste situații financiare sunt părțile
interesate, menționate mai sus, cele care formează publicul şi ale căror interese trebuiesc
apărate.
O caracteristica distincta a oricărei profesii o constituie acceptarea obligațiilor
acesteia fata de public. Din punct de vedere al profesiei de auditor si contabil publicul
reprezintă clienții, creditorii, organele de stat, patronii, angajații, investitorii, comunitatea
de afaceri si financiara si toți cei care contează pe obiectivitatea si onestitatea auditorilor
si contabililor in scopul menținerii funcționarii corespunzătoare a activitati de antreprenoriat.
Aceasta încredere impune o responsabilitate a profesiei de auditor si contabil fata de
interesele publice. Interesele publice - bunăstarea generala a persoanelor si organizațiilor,
cărora auditorii si contabilii le prestează servicii.
Profesioniștii contabili trebuie sa furnizeze servicii de înalta calitate in interes public .
In acest scop relațiile dintre profesioniștii contabili si clienții sau angajatorii acestora, dar si
relațiile dintre profesioniștii contabili trebuie sa respecte unele principii si reguli de
comportament profesional. Aceste principii au menirea de a dea autoritatea necesara serviciilor
respective si sa prevină pătrunderea către utilizatori a unor informații financiar-contabile ce pot
influenta negativ deciziile acestora.
Rolul profesiei contabile în dezvoltarea economiei
Nu există progres uman fără dezvoltarea piețelor, dar piețele nu se pot dezvolta fără
profesioniști contabili; Bilanțul contabil și situațiile financiare în ansamblul lor constituie cea
mai bună carte de vizită a unei întreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Codul privind conduita profesionala a auditorilor si contabililor recunoaşte că obiectivele
și scopurile profesiei de auditor și contabil sunt stabilite să :
 îndeplinească și să desfășoare activitatea in corespundere cu cele mai înalte
standarde de profesionalism,
 atingă cel mai înalt nivel de performanta a serviciilor prestate, si
 să răspundă cerinţelor interesului public.
Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a 4 cerințe sau necesitați de baza ale
utilizatorilor de servicii din partea profesionistului contabil:
 Autenticitate. Întreaga societate are nevoie de informație autentica si de sisteme
informaționale adecvate.
 Profesionalism. Auditorii si contabilii trebuie sa fie recunoscuți de clienți, patroni
si alte parți interesate ca fiind profesioniști in domeniul auditului si contabilității.

9
 Calitatea serviciilor prestate. Necesitatea asigurării corespunderii nivelului serviciilor
prestate de auditori si contabili celor mai înalte standarde de performanta.
 Încredere. Utilizatorii serviciilor prestate de auditori si contabili, trebuie sa fie
siguri de existenta unui cadru de conduita profesionala, care reglementează prestarea
unor astfel de servicii.
Servicii in domeniul fiscalității
Auditorii si contabilii care exercita servicii profesionale in domeniul fiscalității pot sa
creeze condiții maxim favorabile pentru client/patron, cu condiția ca serviciile:
 se acorda cu competenta profesionala,
 nu afectează onestitatea si obiectivitatea, si
 corespund, in opinia auditorului/contabilului, legislației in vigoare.
Dilemele pot fi rezolvate in favoarea clientului/patronului in cazurile in care pentru
aceasta exista o confirmare rezonabila.
Auditorul/contabilul nu trebuie sa ofere clientului/patronului garanție ca declarația fiscala
întocmita sau consultațiile acordate in domeniul fiscalității sunt neatacabile. Mai mult
dacit atât, auditorul/contabilul trebuie sa se asigure ca clientul/patronul cunosc limitele
specifice serviciilor in domeniul fiscalității astfel incit ei sa nu interpreteze greșit o exprimare
de opinie ca fiind o afirmație certa.
La întocmirea sau acordarea ajutorului privind pregătirea declarației fiscale
auditorul/contabilul trebuie sa informeze clientul ca responsabilitatea pentru continuul
declarației fiscale revine, in primul rând, clientului.
Auditorul/contabilul trebuie sa întreprindă toate masurile necesare pentru întocmirea
corecta a declarației fiscale in baza informației primite de la client/patron.
Consultațiile sau opiniile in domeniul fiscalității cu consecințe semnificative
acordate clientului/patronului trebuie sa fie perfectate in forma scrisa si incluse in componenta
documentelor de lucru.
Auditorul/contabilul poate întocmi declarații fiscale ce presupun utilizarea estimărilor
contabile daca acest fapt este prevăzut de legislația in vigoare si este imposibil de a primi date
mai precise in circumstanțele create. La folosirea estimărilor contabile este necesar de a
evita crearea impresiei privind exactitatea informației existente. Auditorul/contabilul trebuie
sa fie convins ca estimările contabile sint rezonabile in circumstanțele create.
La întocmirea declarației fiscale, auditorul/contabilul se poate baza pe informația
furnizata de client/patron cu condiția ca aceasta informație sa para rezonabila. Deși,
examinarea/revizuirea documentelor sau a altor dovezi pentru confirmarea informației nu sint

10
cerute, auditorul/contabilul trebuie sa încurajeze, cind este cazul, prezentarea informației
justificative.
In plus, auditorul/contabilul:
 trebuie sa folosească, in măsura posibilității, declarațiile fiscale ale clientului pentru
anii precedenți;
 este obligat sa efectueze solicitări rezonabile, daca informația apare ca fiind incorecta
sau incompleta; si
 este încurajat sa facă referirile necesare la registrele contabile si jurnalele de
înregistrare a operațiilor economice.
Daca auditorul/contabilul sesizează o eroare sau o omisiune semnificativa a informației
in declarația fiscala pentru anul precedent (indiferent de asocierea auditorului/contabilului cu
aceasta declarație) sau despre faptul ca declarația fiscala n-a fost prezentata,
auditorul/contabilul este obligat:
 sa informeze imediat clientul/patronul asupra erorii sau a omisiunii de informație
si sa recomande comunicarea acestor fapte autoritarilor fiscale. In acest caz,
auditorul/contabilul nu este in drept sa informeze autoritățile fiscale fara permisiunea
corespunzătoare a clientului/patronului;
 daca clientul/patronul nu corectează eroarea, atunci auditorul/contabilul
trebuie:
 sa informeze clientul/patronul despre imposibilitatea continuării prezentării
intereselor clientului/patronului referitor la declarația fiscala sau alta informație
conexa prezentata autoritarilor fiscale;
 sa examineze daca relațiile ulterioare cu clientul/patronul vor corespunde
responsabilităților profesionale ale auditorului/contabilului.
 daca auditorul/contabilul conchide ca relațiile profesionale cu clientul/patronul pot
continua, trebuie luate toate masurile necesare pentru a preveni repetarea erorii
descoperite in declarațiile fiscale ulterioare.

11
4. Principiile fundamentale de etică pentru profesioniștii contabili
Pentru a atinge scopurile profesiei, auditorii si contabilii trebuie sa se conducă de
anumite principii fundamentale. Principiile fundamentale sunt:
Onestitatea. Auditorii si contabilii trebuie sa fie sinceri si onești la prestarea
serviciilor profesionale. Presupune ca un profesionist contabil trebuie sa fie cinstit si
drept in orice misiune care are de îndeplinit si sa nu se asocieze la raportări false sau
care ar putea induce in eroare consumatorii, utilizatorii, informațiile financiar-contabile.
Comentariu : Profesionistul contabil nu trebuie să se asocieze la rapoarte, evidente,
comunicate sau informații ce conțin declarații false, declarații sau informații eronate, omit sau
ascund informații care induc in eroare.
Obiectivitatea. Auditorii si contabilii trebuie sa fie corecți, imparțiali si nu trebuie sa
permită prevalarea asupra obiectivității a unor prejudecați, conflicte de interese sau
influente externe. presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie imparțial, fara idei
preconcepute, sa nu se afle in situații de conflict de interese sau de incompatibilitate, si
in nici o alta situație care ar determina o terța persoana bine informata dar si bine
intenționata sa pună la îndoiala cinstea si corectitudinea profesionistului contabil
Comentariu : Profesionistul contabil are obligația de a nu-şi compromite profesia din
cauza unor erori , conflicte de interese sau influente nedorite ale altor persoane . Relațiile ce
aduc plus de confuzii sau influențează in mod negativ raționamentul profesional trebuiesc
evitate. Indiferent de poziție sau serviciul prestat , profesioniștii contabili trebuie sa protejeze
integritatea serviciilor profesionale, sa nu cedeze la presiuni care le pot afecta obiectivitatea,
ideile preconcepute, nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri / invitații care pot avea influenta
importanta si dăunătoare asupra raționamentului profesional.
La examinarea situațiilor și practicilor ce necesită o tratare specifică a cerințelor
privind conduita profesională legate de obiectivitate, o atenție adecvată trebuie acordată
următorilor factori:
 auditorii și contabilii se confruntă cu situații care implică posibilitatea exercitării de
presiuni asupra lor. Astfel de presiuni pot afecta obiectivitatea auditorilor și contabililor;
 este imposibil de determinat toate situațiile in care pot fi exercitate presiuni. De
aceea, la luarea deciziilor ce identifică relațiile care probabil sau posibil vor reduce
nivelul obiectivității auditorului sau contabilului, trebuie să prevaleze bunul simț
(înțelepciunea);
 trebuie evitate relațiile ce permit prevalarea prejudecaților sau influenta altor parți
asupra obiectivității;

12
 auditorii și contabilii trebuie sa se asigure că personalul ce prestează servicii
profesionale respectă principiul obiectivității;
 auditorii și contabilii nu trebuie să accepte sau să ofere cadouri de orice natură,
care pot fi considerate ca având o influență negativă asupra aprecierii profesionale a
acestora sau ale persoanelor cu care au de afacere. Auditorii și contabilii trebuie să
evite situațiile care ar putea dăuna reputata lor profesională.
Competența profesională și prudența. La prestarea serviciilor auditorii si contabilii
trebuie sa fie conștiincioși, competenți si silitori, precum si sa mențină cunoștințele si
aptitudinile profesionale la așa un nivel, care sa asigure posibilitatea ca clientul
sau patronul sa beneficieze de servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
modificări in legislație, activitatea practica si metodologie.
Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa deţină
competenţele necesare misiunilor pe care le are de îndeplinit şi că el satisface cele 2 cerințe ale
conceptului de competenţă şi anume : obţinerea şi menţinerea competenţelor , care se realizează
prin obţinerea calităţii de expert contabil sau contabil autorizat conform regulamentului de acces
la stagiu şi a examenului de aptitudini şi ulterior prin parcurgerea programelor de pregătire
profesională continuă şi nu numai.
Comentariu : Profesionistul contabil trebuie sa se preocupe de : o permanentă înțelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional , dezvoltare profesională continuă, seriozitate in acţiuni
in conformitate cu prevederile unei sarcini, atenţie , meticulozitate şi încadrarea intr-un interval
de timp dat.
Auditorii și contabilii nu trebuie sa se prezinte drept experți, care dispun de așa cunoștințe
sau experiență pe care in realitate nu le posedă.
Competența profesională poate fi divizată in două etape:
1. Atingerea competentei profesionale.
Competenta profesionala se atinge in primul rând in baza unui nivel înalt al studiilor
generale, urmate de studii de specialitate, instruirii si testărilor susținute la disciplinele
profesionale corespunzătoare, precum si, indiferent de faptul daca este prevăzut sau nu,
acumulării experienței profesionale intr-o anumita perioada. Aceasta succesiune trebuie sa
servească ca model de dezvoltare profesionala a auditorului sau contabilului.
2. Menținerea competentei profesionale:
 menținerea competentei profesionale impune o cunoaștere permanenta a
noilor elaborări profesionale in domeniul contabilității si auditului, inclusiv a
standardelor si regulamentelor de contabilitate si audit naționale si internaționale,
precum si cerințelor actelor legislative si normative.
13
 auditorii si contabilii trebuie sa implementeze programe orientate spre
asigurarea controlului performantei serviciilor profesionale prestate, in
conformitate cu cerințele standardelor profesionale tehnice.
Confidențialitatea. Auditorii si contabilii trebuie sa respecte confidențialitatea
informației dobândite in timpul prestării serviciilor profesionale si nu trebuie sa
utilizeze sau sa divulge informația respectiva fără o permisiune corespunzătoare,
cu excepția cazurilor, in care divulgarea este prevăzuta de legislație sau de
drepturile sau obligațiile profesionale.
Auditorii si contabilii trebuie sa respecte confidențialitatea informației referitoare la
afacerile clientului/patronului, obținuta in timpul derulării serviciilor profesionale. Obligația
de a respecta confidențialitatea rămâne in vigoare chiar si după încheierea relațiilor dintre
auditor/contabil si client/patron.
Auditorii si contabilii trebuie sa asigure respectarea confidentialitatii din partea
personalului, ce își desfășoară activitatea sub controlul lor, precum si din partea
persoanelor care oferă consultanta si asistenta.
Confidențialitatea implica nu numai nedivulgarea informației, dar cere de asemenea, ca
auditorii/contabilii care obțin informații in timpul derulării serviciilor profesionale sa nu
utilizeze si nici sa nu creeze impresia utilizării acestor informații in scopuri personale sau in
interesul unei terțe parți.
Confidenţialitatea - presupune ca profesionistul contabil NU trebuie să divulge şi nici să
folosească în interes personal informaţii pe care le obţine în cursul misiunilor sale.
Comentariu : Profesioniștii contabili trebuie să se abţină de la dezvăluirea de informații
confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare fără autorizare sau folosirea
informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantaj
personal sau al unei terţe părţi.
Auditorii si contabilii trebuie sa respecte întotdeauna confidențialitatea, cu excepția
cazurilor specifice, când exista autorizări corespunzătoare si concrete, precum si când
divulgarea este prevăzută de actele legislative si normative sau exista obligații profesionale
sau juridice de dezvăluire a informației.
Excepția la divulgare are 2 forme:
1.cand legea obliga la divulgare;(lupta împotriva terorismului, codul penal);
2. cu ocazia controlului de calitate efectuat de organismul profesional – orice membru e
controlat odată la 5 ani, sau odată la 3 ani. (Auditorul de calitate verifica activitatea
profesionistului respectând normele de lucru, de raportare si de comportament).

14
Auditorii si contabilii au acces la un volum mare de informație confidențială privind
activitatea clientului/patronului, care nu este publicată si nu este prezentată in alt mod
publicului. Prin urmare, auditorii si contabilii nu trebuie să divulge neautorizat informația
care nu urmează a fi dezvăluita. Aceasta prevedere nu se extinde asupra cazurilor de
dezvăluire a informației in scopurile executării obligațiilor de auditor/contabil in
conformitate cu standardele profesionale.
Aspectele privind confidențialitatea informației sunt reglementate de legislația in
vigoare a Republicii Moldova, iar cerințele de conduita profesionala - de prezentul Cod si
alte acte normative.
La luarea deciziilor privind divulgarea informației confidențiale trebuie luați in
considerare următorii factori:
 obținerea unei permisiuni privind divulgarea informației. Asemenea permisiune se
eliberează auditorului/contabilului de către client/patron, ținând cont de interesele
tuturor părților, ale căror interese ar putea fi afectate;
 existenta cerințelor actelor legislative si normative referitoare la divulgarea
informației;
 existenta obligațiilor sau drepturilor profesionale de a divulga informația, spre exemplu,
in cazul necesitații:
 respectării cerințelor standardelor profesionale tehnice si normelor de conduita
profesionala, in situația când o astfel de dezvăluire nu contravine prevederilor
prezentului Cod;
 protejării intereselor profesionale ale auditorului/ contabilului in cadrul
procedurilor legale;
 efectuării controlului colegial al calității de către organizațiile de audit conform
înțelegerii reciproce;
 răspunderii la o solicitare sau investigare efectuată de organele de stat sau
profesionale.
Comportamentul profesional. Auditorii si contabilii trebuie sa acționeze intr-o
maniera corespunzătoare reputației profesiei si sa evite orice comportament care ar
putea discredita profesia. Cea din urma se ia in considerare la elaborarea cerințelor
etice, ținând cont de responsabilitatea auditorului si contabilului fata de clienți,
terți, colegi de profesie, colaboratori, patroni, precum si fata de public in ansamblu.
Profesionalismul - presupune ca profesionistul contabil NU trebuie sa întreprindă ceva
care ar aduce prejudicii profesiei contabile in ansamblu, organismului profesional sau colegilor.

15
Comentariu : Comportamentul profesional impune ca obligaţie profesioniștilor contabili
de a se conforma cu legile ţării şi reglementărilor relevante şi de a evita orice acţiuni care pot
discredita profesia.
Aceştia trebuie să fie cinstiți şi loiali şi :
- să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificări sau
experienţa profesională;
- să nu ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind
munca desfășurată de alţii .
Respectarea standardelor profesionale tehnice. Auditorii si contabilii trebuie sa
presteze serviciile profesionale in conformitate cu cerințele standardelor
profesionale tehnice corespunzătoare. Auditorii si contabilii sunt obligați sa
execute conștiincios si cu pricepere indicațiile clientului sau patronului, in măsura in
care acestea sunt compatibile cu cerințele de onestitate, obiectivitate, iar in cazul
auditorului ce exercita activitate de audit (in continuare auditor), de asemenea si cu
cerința de independenta.
Profesionistul contabil trebuie să respecte şi să aplice toate standardele şi normele emise de
organismul profesional ca o garanţie că acţionează in scopul protejării interesului public.
Comentariu : Profesionistul contabil trebuie sa aplice toate standardele profesionale
emise de organismul profesional in activitatea sa profesionala .
In plus, auditorii si contabilii trebuie sa respecte cerințele:
 Legislației in vigoare a Republicii Moldova.
 Standardelor Naționale de Audit (SNA), Standardelor Internaționale de audit
(SIA) recomandate spre aplicare de către organul de stat ce exercita, in conformitate
cu legislația in vigoare, regularizarea activității de audit.
 - Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) sau, in lipsa anumitor SNC,
Standardelor Internaționale de Contabilitate (SIC) recomandate spre aplicare
de către organul de stat ce exercita, in conformitate cu legislația in vigoare,
regularizarea contabilității.
 Altor regulamente si norme aprobate de organele de stat.
Independența - cel mai important principiu când este vorba de servicii libere pe piață :
Independența - presupune că profesionistul contabil satisface concomitent cele două
componente fundamentale ale conceptului de independenţă şi anume :
a) independența de spirit (în gândire) sau independența de drept: constă în acea stare a
profesionistului contabil potrivit căreia el consideră că poate îndeplini o misiune în condiții de
integritate și cu obiectivitatea necesară;
16
b) independența în aparență (comportamentală) sau independența de fapt: presupune că
o terță persoană bine informată, dar și bine intenționată nu găsește niciun motiv de natură
comportamentală care să o determine să pună la îndoială integritatea și obiectivitatea
profesionistului contabil.
Deci un profesionist contabil trebuie să respecte următoarele principii fundamentale:
 Integritate - trebuie să fie sincer şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
 Obiectivitate - trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de interese sau sub
influenţa nedorită exercitată de alte părţi, care să prevaleze asupra raţionamentului profesional
sau de afaceri.
 Competenţă profesională şi atenţie cuvenită - trebuie să își menţină cunoştinţele şi
aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau
un angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică,
legislaţie şi tehnică și acţionează cu diligenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale aplicabile.
 Confidenţialitate - trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca
urmare a relaţiilor profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, nu trebuie să divulge astfel de
informaţii către părţi terţe fără o autorizare specifică adecvată, cu excepţia cazului în care există
un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii, şi nici să
folosească aceste informaţii în avantajul său personal sau al altor părţi terţe.
 Comportament profesional - trebuie să respecte legile şi reglementările relevante şi să
evite orice acţiune care discreditează profesia.
Un contabil nu trebuie să se angajeze, în mod conștient, în nici o afacere, ocupaţie sau
activitate care afectează sau care ar putea afecta integritatea, obiectivitatea sau buna reputaţie a
profesiei şi care, prin urmare, ar fi incompatibilă cu principiile fundamentale menționate

17