TEMA DE CONTROL 1

DISCIPLINA
ABILITĂŢI PRACTICE

De-a lungul timpului constataă m evolutţia îîn timp a disciplinei

„Abilităţi practice”. Multţi ani disciplina a fost cunoscutaă sub numele
de „Îndeletniciri practice/Lucru manual” sţ i constituia „activitatea
principalaă îîn cadrul caă reia elevii fac primii pasţ i îîn directţia pregaă tirii
lor pentru a participa mai taî rziu la munca productivaă ”.
ÎÎn anii urmaă tori, predarea lucrului manual dobaî ndesţ te
noi dimensiuni, îîn sensul caă aceastaă disciplinaă nu mai este
considerataă o „dexteritate”, ci constituie un obiect de îînvaă tţaămaî nt de
sine staă taă tor.
Noul curriculum plaseazaă obiectul, pe care-l redenumesţ te
sugestiv „Abilităţi practice”, îîn aria curricularaă „Tehnologii”, oferindu-
i un numaă r mai mare de ore, tocmai pentru a dezvolta acele abilitaă tţi
specifice obiectului, diferentţiat, de la individ la individ. Se poate
aprecia, pe bunaă dreptate, caă alegerea denumirii obiectului de
îînvaă tţaămaî nt „Abilităţi practice” este cea mai potrivitaă , deoarece, chiar
prin denumire, acesta îîsţi definesţ te obiectivul principal: dezvoltarea
abilitaă tţilor practice, a deprinderilor de muncaă ataî t de necesare
tuturor oamenilor sţ i pentru îîntreaga viatţaă. Accentul se deplaseazaă
vizibil de la „a cunoasţ te diverse tehnici sţ i materiale de lucru”, spre a
le utiliza îîn vederea formaă rii sţ i exersaă rii unor abilitaă tţi practice.
Programele sţ colare, obiectivele sţ i contţinuturile curriculare
sunt atractive, elevii putaî nd îînvaă tţa sţ i exersa tehnici de lucru variate,
iar prelucrarea cu raă bdare sţ i imaginatţie a unor materiale diverse
(naturale sau refolosibile) permite ca prin diferite tehnici
(conturare, decupare, îîndoire, asamblare, lipire, decorare) saă se
obtţinaă obiecte decorative deosebite, rolul cadrului didactic fiind
acela de a orienta elevul spre obtţinerea produsului finit. Astfel,
actualul curriculum raă spunde nevoii de diferentţiere sţ i
individualizare a activitaă tţii de predare-îînvaă tţare, urmaă rind saă
dezvolte la sţ colarul mic atitudini sţ i capacitaă tţi de tip creativ, reflexiv,
cognitiv, de interactţiune socialaă sţ i de comunicare, saă îîncurajeze
cooperarea sţ i saă elimine competitţia la acest nivel.
ÎÎn contextual reformei îînvaă tţaămaî ntului, curriculum-ul acestei
discipline urmaă resţ te dezvoltarea cu precaă dere a manualitaă tţii sţ i a
deprinderilor de naturaă aplicativaă . Aria curricularaă „Tehnologii” are
îîn vedere urmaă toarele aspecte: îîntţelegerea sţ i utilizarea îîn mod
adecvat a tehnologiilor îîn activitatea personalaă sţ i profesionalaă ,
utilizarea limbajului informatic ca instrument de comunicare sţ i
interactţiune socialaă , formarea unor atitudini privind consecintţele
dezvoltaă rii tehnologice asupra omului sţ i mediului. Aria curricularaă
„Tehnologii”, cuprinde urmaă toarele discipline: Abilitaă tţi practice –
pentru clasele Î sţ i a ÎÎ-a, Educatţie tehnologicaă – pentru clasele a ÎÎÎ-a
sţ i a ÎV-a, Optţionale.
Revizuirea programelor sţ colare a avut îîn vedere racordarea ,
îîncaă din îînvaă tţaămaî ntul primar, a obiectivelor sţ i a contţinuturilor
îînvaă tţaării la cerintţele formulate pentru educatţia de bazaă . Se creeazaă
astfel premisele ca, pe parcursul sţ colaritaă tţii obligatorii, totţi elevii saă
dobaî ndeascaă un sistem de cunosţ tintţe, abilitaă tţi sţ i atitudini care saă le
faciliteze viitoarea integrare îîn viatţa socialaă sţ i profesionalaă .
Rezultatul este benefic ataî t pentru individ, caî t sţ i pentru societate.
Planurile cadru de îînvaă tţaămaî nt îîn vigoare cuprind disciplina
„Abilitaă tţi practice/Educatţie tehnologicaă ” ca disciplinaă de trunchi
comun, ataî t îîn îînvaă tţaămaî ntul primar caî t sţ i îîn cel gimnazial. Prin
urmare, proiectarea curriculum-ului acestei discipline pentru cele
douaă etape de sţ colaritate impune asigurarea coerentţei orizontale sţ i
verticale. Prin modificaă rile pe care le aduce noul curriculum,
comparativ cu cel anterior, s-a avut îîn vedere asigurarea corelatţiei
îîntre ceea ce au îînvaă tţat elevii îîn clasele Î sţ i a ÎÎ-a la Abilitaă tţi practice
cu ceea ce vor îînvaă tţa îîn clasele urmaă toare la disciplina Educatţie
tehnologicaă . De asemenea, s-a avut îîn vedere caă educatţia tehnologicaă
are un puternic caracter interdisciplinar.
Ataî t la Abilitaă tţi practice, caî t sţ i la Educatţie tehnologicaă , se
urmaă resţ te ca paî naă la sfaî rsţ itul clasei a ÎV-a saă fie realizate
urmaă toarele obiective cadru:
1. Utilizarea unor tehnici de lucru cu diverse materiale sţ i
ustensile
2. Proiectarea, confectţionarea sţ i evaluarea unor produse
simple
3. Dezvoltarea capacitaă tţii de cooperare îîn scopul realizaă rii unui
produs
4. Dezvoltarea simtţului practic, estetic sţ i responsabilitaă tţii
pentru modificarea mediului natural, ca raă spuns la nevoile sţ i
dorintţele oamenilor
Este necesar de îîntţeles caă „Abilitaă tţile practice/Educatţie
tehnologicaă ” ca disciplinaă de îînvaă tţaămaî nt, îîn noul curriculum
natţional, are un loc bine definit îîn formarea armonioasaă a
personalitaă tţii. ÎÎn viziune interdisciplinaraă , ca principiu sţ i modalitate
de restructurare a contţinuturilor sţ colare, acest obiect de îînvaă tţaămaî nt
are menirea de a dezvolta latura practicaă a personalitaă tţii, de a-l
apropia mai mult pe elev de muncaă , de viatţa socialaă , de alegerea
potrivitaă a carierei. Lectţiile de „Abilitaă tţi practice/Educatţie
tehnologicaă ” contribuie la îîmbogaă tţirea, aprofundarea sţ i consolidarea
cunosţ tintţelor îînsusţ ite la celelalte obiecte de îînvaă tţaămaî nt, constituie
îîn acelasţ i timp un mijloc de aplicare îîn practicaă a unora din aceste
cunosţ tintţe.
 Activitaă tţile de „Abilitaă tţi practice/Educatţie tehnologicaă ” au un
accentuat rol formativ-educativ. Elevii sunt solicitatţi la un efort
intelectual sustţinut îîn care sunt exersate spiritul de observatţie ca sţ i
celelalte capacitaă tţi sţ i procese intelectuale (gaî ndirea, memoria,
imaginatţia, limbajul, creativitatea sţ i altele).
Prin exersare, îîn cadrul lectţiilor de „Abilitaă tţi practice/Educatţie
tehnologicaă ”, elevii îîsţi formeazaă priceperi, deprinderi, capacitaă tţi sţ i
aptitudini practice, adicaă îînvatţaă ceea ce se cheamaă „a şti să faci”.
Elevii îîsţi pot cultiva spiritul aplicativ, îîsţi pot forma un comportament
practic. ÎÎndemaî narea practicaă , o anumitaă abilitate îîn misţ caă rile
maî inilor prezintaă îînsusţ iri importante ale omului zilelor noastre.
Lectţia de „Abilitaă tţi practice/Educatţie tehnologicaă ” poate
contribui la educarea dragostei sţ i a respectului fatţaă de muncaă , a
comportamentului disciplinat sţ i a spiritului economic, la formarea
capacitaă tţii de apreciere corectaă a muncii personale sţ i a celorlaltţi, îîn
spiritul cooperaă rii, al îîntrajutoraă rii, promovaî nd competitţia sţ i
evaluarea corectaă a rezultatelor, la cultivarea spiritului gospodaă resc
sţ i a interesului pentru a obtţine prin muncaă mult sţ i bun, cu cheltuieli
caî t mai putţine, conditţie a progresului material sţ i spiritual.
Fiecare activitate desfaă sţ urataă îîn cadrul lectţiilor de Abilitaă tţi
practice/Educatţie tehnologicaă conduce la achizitţionarea unor
cunosţ tintţe, la dezvoltarea unei anumite abilitaă tţi, prin exersarea
unor tehnici specifice.
Modelajul este o activitate foarte plaă cutaă copiilor. Ei îîncep saă
modeleze îîncaă de la cele mai fragede vaî rste, mai îîntaî i nisipul, apoi
plastilina, lutul sau ipsosul. Astfel îîsţi îînsusţ esc cunosţ tintţe despre
proprietaă tţile acestor materiale. Cu ajutorul acestor materiale pot
reda forme dintre cele mai diverse. Astfel dobaî ndesc cunosţ tintţe din
cadrul celorlalte discipline de îînvaă tţaămaî nt, observaă asemaă naă ri sţ i
deosebiri dintre culori, dimensiuni, forme, etc. Temele pot avea un
orizont larg ceea ce oferaă copilului o posibilitate mare de exprimare
sţ i de tratare interdisciplinaraă .
Activităţile cu hârtia îîi conduc pe copii la formarea unor
deprinderi practice, îîn functţie de situatţie: trasare dupaă contur,
decupare, îîndoire, rupere, lipire, combinarea unor culori, ceea ce
contribuie la dezvoltarea creativitaă tţii, respectarea unor succesiuni
de operatţii îîi conduce pe copii la îînvaă tţarea unor algoritmi, ceea ce le
dezvoltaă gaî ndirea, memoria, capacitatea de anticipare. Activitaă tţile cu
haî rtia pot solicita sţ i dezvolta din plin creativitatea atunci caî nd se
utilizeazaă ruperea haî rtiei sau mototolirea ei. Evaluarea lucraă rilor se
realizeazaă îîn general prin raportarea la un set de criterii prezentate
sţ i discutate anterior îînceperii lucrului, ceea ce conduce la
dezvoltarea capacitaă tţii de autoevaluare sau de interevaluare, dupaă
caz.
Activităţile cu fire sţ i mai cu seamaă cele de coasere formeazaă
copiilor deprinderi practice utile îîntregii vietţi, îîn unele cazuri
contribuind la aducerea unor venituri (crosţ etatul, îîmpletitul,
croitoria). De asemenea, cusutul dezvoltaă gustul artistic,
creativitatea, simtţul estetic, contribuie la paă strarea valorilor
natţionale, realizaî nd o laturaă a educatţiei patriotice.
Activităţile cu materiale din natură oferaă o gamaă foarte largaă
de posibilitaă tţi creatoare. Prin varietatea formelor sţ i culorilor se pot
realiza compozitţii dintre cele mai deosebite. Creativitatea,
ingeniozitatea, alaă turi de cunosţ tintţele generale, pot crea un univers
aparte. Colajele sţ i compozitţiile create din aceste materiale deosebite
pot deveni adevaă rate opere de artaă , iar tratarea interdisciplinaraă a
temelor poate avea efecte deosebite îîn fixarea unor cunosţ tintţe.
Activităţile de gospodărie îîi ajutaă pe copii saă -sţ i formeze cele
mai elementare deprinderi practice gospodaă resţ ti (de preparare a
sendviciului, de asţ ezare a mesei, de respectare a regulilor de igienaă a
alimentatţiei, de utilizare a aparaturii casnice, de îîngrijire a plantelor,
de ocrotire a animalelor), dar contribuie sţ i la formarea personalitaă tţii
umane, faă caî ndu-i saă îîntţeleagaă caî t de importantţaă este munca îîn viatţa
omului, faă caî ndu-i saă aprecieze sţ i saă iubeascaă natura, deci apeleazaă
ataî t la gaî ndire, caî t sţ i la afectivitate.
Îataă numai caî teva valentţe formative ale unor activitaă tţi specifice
lectţiilor de Abilitaă tţi practice/Educatţie tehnologicaă sţ i iataă caî taă
importantţaă au ele îîn formarea personalitaă tţii umane.
Putem asţ adar saă îîntţelegem rolul covaî rsţ itor al disciplinei îîn
viatţa elevilor nosţ tri, îîn formarea lor, sţ i saă gaî ndim la desfaă sţ urarea
unor astfel de activitaă tţi cu responsabilitate sţ i pasiune.

Prin caracterul practic- recreativ-creativ-atractiv, orele de Arte

Vizuale sţ i Abilitaă tţi Practice vin îîn completarea celorlalte discipline,
profesorii putaî nd adesea saă aleagaă sţ i saă predea contţinuturile îîn
manieraă integrataă . Predarea orelor de Abilitaă tţi practice au o
deosebitaă valoare educativaă , contribuind la afirmarea traă saă turilor
morale de caracter ale elevilor. ÎÎn cadrul acestor lectţii, elevii vin îîn
contact cu numeroase obiecte pe care le observaă sţ i le analizeazaă ,
sunt pusţ i îîn situatţia saă le observe materialul de lucru, modelul
obiectului ce urmeazaă saă se confectţioneze, ceea ce duce la
dezvoltarea spiritului de observatţie sţ i a atentţiei. ÎÎndemaî narea,
perseverentţa, raă bdarea, gustul estetic, spiritul critic, plaă cerea sţ i
bucuria de a îîmbina culori sţ i modele, de a finisa lucraă rile, spiritul de
ordine sţ i economie, disciplina sţ i spiritul de echipaă sunt calitaă tţi pe
care le caî sţtigaă elevii realizaî nd lucruri utile.
Gustul estetic îîsţi are punctul de plecare îîn obisţ nuintţa cu un
cadru cotidian îîn care primeazaă frumusetţea sţ i ordinea. Îdeea caă
trebuie saă formaă m la copii simtţul maă surii sţ i al armoniei pentru toate
îîmprejuraă rile vietţii se descoperaă de la sine ca obiectiv de formare a
personalitaă tţii micului sţ colar. Tendintţa de frumos se manifestaă sţ i îîn
modul îîn care copilul îîsţi intretţine camera de lucru sţ i obiectele sale,
clasa, sţ coala; îîn modul de a-sţ i petrece timpul liber; îîn modul de a
gaî ndi sţ i simtţi, de a se îîmbraă ca,de a discuta cu paă rintţii, colegii,
cadrele didactice.
Pentru ca elevii saă -sţ i dea seama caă nu se poate lucra oricum sţ i
oriunde, ci numai dupaă anumite reguli, fiecare oraă îînce cu
organizarea locului de muncaă sţ i se terminaă cu curaă tţenia acestuia.
Toate obiectele confectţionate de elevi, îîncepaî nd cu cele mai simple,
au o utilitate evidentaă , fie caă sunt utilizate ca jucaă rii, fie ca mijloace
de îînvaă tţaămaî nt la unele lectţii (ceasul, figurine, figuri sţ i corpuri
geometrice, sţ abloane.
ÎÎnvaă tţaătorul trebuie saă potentţeze functţiile educative ale fiecaă rei
activitaă tţi pe care o intreprinde cu elevii. ,,Trebiue saă zbaî rnaî ie
sufletul dascaă lului ca saă raă sune strunele din sufletul sţ colarului”.
ÎÎn contextul noului curriculum, se pune accent pe un demers
didactic personalizat. Fatţaă de proiectarea traditţionalaă , centrataă pe
lectţie, proiectarea pe unitaă tţi de îînvaă tţare are avantaje, creeazaă un
mediu de îînvaă tţare coerent, implicaă elevii, daă perspectivaă lectţiilor.
Expozitţiile organizate îîn clasaă , îîn sţ coalaă sau îîn alte îîmprejuraă ri
contribuie la stimularea elevilor care doresc saă realizeze lucraă ri caî t
mai frumoase, care saă fie apreciate sţ i expuse, la formarea gustului
artistic, nu numai al elevilor participantţi, ci sţ i al celorlaltţi elevi ai
sţ colii. .
De-a lungul anilor am constatat caă elevii participaă cu un vaă dit
interes la realizarea diferitelor lucraă ri practice, daî nd fraî u liber
imaginatţiei, aducaî nd elemente noi, originale, trezindu-le
sensibilitatea sţ i gustul estetic. Este bine saă -i îînvaă tţaăm pe elevi saă -sţ i
corecteze sţ i saă -sţ i evalueze propriile activitaă tţi practice, saă -i îîncurajaă m
saă -i invitaă m curent la activitaă tţi inspirate pentru formarea unor
deprinderi creative sţ i a gustului pentru frumos.