Sunteți pe pagina 1din 5

Sistemul american de invatamant

7 ian. 2016 admin 3560 views

Daca doresti sa urmezi o scoala in SUA, sa stii ca diversitatea din


interiorul granitelor americane se aplica si in cazul sistemului
educational. Diferentele de structura si concepere a planurilor de
invatamant pot starni confuzii in randul elevilor internationali. Cu toate
ca standardele educationale sunt trasate de catre guvernul federal
american, atributiile cu privire la sistemul educational public revin
guvernelor statale. Asadar, fiecare stat are propriul departament
educational care stabileste curriculum-ul, angajeaza personalul scolilor,
stabileste finantarea acestui sector etc. Acesta din urma este, in multe
dintre statele americane, divizat in districte scolare locale. Fiecare
district scolar si chiar scolile, in unele cazuri, beneficiaza de o anumita
doza de libertate in ceea ce priveste organizarea interna.

Diferentele de curriculum, de structura a invatamantului, de oferta a


materiilor si activitatilor extrascolare sunt generate de structura
organizatorica a sectorului educational. De exemplu, in unele state,
scolarizarea este obligatorie pana la varsta de 16 ani, pe cand in alte
state elevii nu pot sa isi intrerupa in mod legal scolarizarea pana la
varsta de 18 ani.

Structura invatamantului
Pe langa conceptul educational, un alt punct comun al sistemelor
educationale din statele americane este structura acestora.
Invatamantul este de trei tipuri: elementar/primar, secundar (care
reuneste invatamantul general cu cel liceal) si postsecundar/superior.

Copiii incep sa mearga la scoala incepand cu varsta de 5 ani si


finalizeaza liceul la varsta de 18 ani (invatamantul K-12 se refera la
intregul ciclu primar si secundar de scolarizare). In functie de stat,
modelele dupa care invatamantul este structurat sunt urmatoarele:

 Modelul 6+3+3: scoala primara (K-5), scoala generala (6-8), liceul


(9-12);
 Modelul 8+4: scoala primara (K-8), liceul (9-12);

 Modelul 6+6: scoala primara (K-6), scoala generala si liceul


combinate (junior & high school, 7-12).

Invatamantul primar (Elementary School/Primary School)


Gradinita este debutul ciclului primar de invatamant, iar copiii incep sa
o frecventeze de la varsta de 5 ani. Pe parcursul scolii primare, elevii isi
pun bazele cunostintelor generale, acestia invatand sa citeasca si sa
scrie. De asemenea, elevii deprind notiuni elementare de matematica,
de geografie, de cultura civica, muzica, stiinte, de sanatate si educatie
fizica. De cele mai multe ori, limbile straine sunt introduse incepand cu
anii de scoala generala (middle school/junior high school).

Invatamantul general (Middle School/Junior High School)


Odata ajunsi in scoala generala, elevii au parte de un curriculum ceva
mai flexibil, avand atat materii obligatorii, cat si optionale. Numarul
materiilor si combinatiile de cursuri variaza in functie de district si de
tipul de diploma dorit. La materiile obligatorii, precum matematica,
engleza si stiinte, elevii pot fi plasati intr-o grupa de studiu
corespunzatoare nivelului lor academic.
Invatamantul liceal (High School)
Cu toate ca nu exista un curriculum national unitar, continutul general
al programei liceale are multe puncte comune, iar conditiile necesare
pe care un elev trebuie sa le indeplineasca pentru absolvirea liceului
sunt similare.
Materiile obligatorii formeaza orarul saptamanal al elevului laolalta cu
materiile optionale alese. Unele dintre materiile obligatorii sunt:
engleza, matematica, limbile straine, educatia fizica, artele si/sau
muzica, stiinte generale, studii sociale (materie care imbina istoria,
politicile si geografia). In plus, elevii au flexibilitatea de a-si alege nivelul
la care sa studieze materiile obligatorii si pe cele optionale, sub
indrumarea consilierului scolar si a parintilor.

Forme de evaluare
La finalizarea studiilor liceale, elevii nu vor sustine niste examene
publice, precum examenele de bacalaureat romanesc sau examenele
de A-Level din sistemul britanic, ci trebuie sa intruneasca o serie de
conditii de absolvire, stabilite de fiecare stat in parte. Elevii sunt evaluati
pe parcursul anului scolar prin teste, examene finale la sfarsitul
semestrelor, teme pentru acasa, proiecte de grup, participare activa la
clasa etc. Toate formele de evaluare contribuie la stabilirea notei finale
a elevului la fiecare materie studiata in parte.

Sistemul de notare
Notele sunt exprimate fie prin litere (A+, A, B+, B, C+ etc.), fie prin
procente de pana la 100%. Media acestora este exprimata printr-un
sistem de punctare numit Grade Point Average (GPA), unde punctajul
maxim este 4.
Diploma de absolvire (American High School Diploma)
Pentru obținerea diplomei de absolvire a educatiei secundare, elevii
trebuie sa tina cont de cerintele impuse de statul american in care
studiaza si de districtul scolar. De cele mai multe ori, elevul trebuie sa
aiba un numar minim de credite la materiile studiate.

American Honors Program


Selectiv si recunoscut la nivel national, American Honors este un
program cu durata de doi ani, care ofera distinctie elevilor motivati care
doresc sa studieze la cele mai prestigioase institutii de invatamant
superior, inclusiv din Ivy League.

Advanced Placement (AP)


Aceasta este denumirea cursurilor care urmaresc curriculum-ul la nivel
de colegiu pe care elevii le pot urma in timpul liceului, la materiile
dorite. Multe dintre universitatile si colegiile din SUA solicita ca
aplicantii sa fi parcurs AP-uri la anumite materii, in functie de
specializarea dorita. Aceste cursuri adauga plus valoare diplomei de
absolvire. In functie de rezultatele obtinute la examenele finale ale AP-
urilor, elevii pot obtine din start credite din partea institutiei de
invatamant superior acceptante.

SAT/ACT
Procesul de pregatire pentru aplicatiile la o universitate americana
include si sustinerea unui test SAT sau ACT (in functie de cerintele
institutiei la care aplici). Ambele tipuri de teste au rolul de a masura
diferite aptitudini, insa abordarile acestora sunt diferite. ACT pune mai
mult accentul pe nivelul de asimilare a cunostintelor in acord cu
programa scolara, pe cand SAT verifica abilitatile lingvistice, verbale si
logica matematica. Testele sunt compuse din mai multe sectiuni
precum: matematica, citire, competente lingvistice si de gramatica si
scriere de eseu (optional). ACT se distinge prin mai marea aplecare spre
stiinte.

Pregatirea pentru universitate


In functie de specializarea dorita si de prestigiul universitatii sau
colegiului la care elevii vor sa aplice, acestia trebuie sa tina cont de
cerintele de admitere impuse de catre institutiile respective de
invatamant superior. Aplicatiile la universitate sau colegiu vor fi
evaluate nu numai prin prisma valorii GPA, ci si a tipului de diploma
obtinut, al Honors si a AP-urilor, scorul SAT sau ACT. Pe langa
rezultatele obtinute de-a lungul anilor, universitatile vor acorda atentie
reputatiei liceului absolvit, a nivelului academic al clasei in care elevul a
studiat, dar si activitatilor extrascolare la care elevul a luat parte de-a
lungul anilor si preocuparilor acestuia. Asadar, pentru institutiile de
invatamant superior nu conteaza doar cum va excela viitorul student pe
plan academic, ci si cum va lua parte activ la viata din interiorul
campuslui.

Unele scoli din SUA ofera si programul IB.