Sunteți pe pagina 1din 10

CERCETARE-ACŢIUNE PARTICIPATIVĂ

Proiect de restituire a rezultatelor lucrării de licenţă

”Copilul abuzat”

Voj Daniel – PMSSS 1

Prof. univ. dr. Pascaru Mihai

Conf. univ. dr. Buţiu Călina Ana

1
Rezumat:

Din rezultatelor de la cercetarea de licenta a reiesit ca unii copii sunt expusi unor forme
de abuz atat in familie, dar si la scoala. Fapt care m-a determinat sa restitui rezultatele testelor,
parintilor si invatatorilor / profesorilor de la scoala unde invata copii.

Se vor organiza 2-3 grupuri de participaniti, care vor raspunde la un ghid de interviu,
alcatuit din cateva intrebari legate de abuzul asupra copiilor.

Intrebarile pentru parinti au ca si scop aflarea frustrarilor din familie si cauzele pentru
care parintii isi revarsa de multe ori starile negative asupra copiilor.

Intrebarile pentru invatatori / profesori au ca si scop aflarea motivelor pentru care se


face diferenta (sociale, eticheta) intre elevi.

In urma ghidului de interviu, se vor centraliza datele si apoi vor fi prezentate


participantilor cu scopul de a constientiza ca abuzul asupra copiilor pot duce la diferite forme
de traume, schimbari de comportament, frustrari pe care copii le traiesc, dar nu au cui sa le
impartaseasca.

Introducere:

Lucrarea de licenta a avut ca si studiu ”Copilul abuzat”

La cercetare au participat 30 de subiecţi, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 13 ani. Cei 30 de


subiecţi au fost împărţiţi în două grupe sistematice compuse din cîte 15 copii fiecare, criteriul
alegerii reprezentându-l expunerea, respectiv neexpunerea copiilor la diferite forme de abuz.

Metodele de lucru utilizate (chestionare şi focus-grupuri) au permis culegerea datelor


pentru o analiză cantitativă şi calitativă a cazurilor de abuz şi de exploatare sexuală a
copilului, precum şi o analiză a factorilor de risc.

Scopul lucrării a fost de a identifica/studia factorii de risc ai abuzului care se întâlnesc


frecvent îndeosebi în mediul familial, principalele consecinţe ale abuzului şi neglijării
copilului precum şi formularea unor sugestii şi propuneri în vederea unor programe de
prevenţie şi informare a opiniei publice.

2
În acest sens, în studiul de faţă s-au stabilit următoarele obiective de cercetare:

 să contribuie la mai buna cunoaştere a fenomenului abuzului subliniind: cauzele şi


factorii de risc, formele mai răspândite, distribuţia socio-demografică probabilă, consecinţele
şi factorii protectivi.
 identificarea manifestărilor psiho-afective specifice copilului care a fost expus la
diferite forme de abuz.

Am operaţionalizat obiectivele cercetării în următoarele ipoteze:

 intervenţia în înlăturarea factorilor care au influenţe asupra comiterii abuzurilor


asupra copilului care determină prevenţia sau diminuarea fenomenului de abuz sau neglijare.
 existenta unor manifestări psiho-afective specifice la copilul abuzat comparativ cu
cele ale copilului care nu a fost expus abuzului.

Conform definiţiei date de Asociaţia Naţională a Asistenţilor Sociali din Statele Unite
ale Americii în 1994, abuzul asupra copilului presupune:

„producerea, în mod repetat, de traume fizice şi emoţionale unui minor dependent, prin
intermediul vătămărilor intenţionate, a pedepsei corporale, a ridiculizării persistente şi a
degradării, sau abuzul sexual comis de obicei de către părinţi sau tutori“

Definiţia abuzului, acceptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, acoperă în întregime


acest concept: „Abuzul copilului sau maltratarea lui reprezintă toate formele de rele
tratamente fizice şi/sau emoţionale, abuz sexual, neglijare sau tratament neglijent, exploatare
comercială sau de alt tip, produse de către părinţi sau orice altă persoană aflată în poziţie de
răspundere, putere sau încredere, ale căror consecinţe produc daune actuale sau potenţiale
asupra sănătăţii copilului, supravieţuirii, dezvoltării sau demnităţii lui“.

Clasificarea abuzurilor:

„Abuzul fizic asupra copilului reprezintă acţiunea sau lipsa de acţiune (singulară sau
repetată) din partea unui părinte sau a unei persoane aflate în poziţie de răspundere, putere
sau încredere, care are drept consecinţă vătămarea fizică actuală sau potenţială“.

3
„Abuzul emoţional reprezintă eşecul adultului de care copilul este foarte legat de a
oferi un mediu de dezvoltare corespunzător sau acte comportamentale care pot dăuna
dezvoltării fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale“.

„Abuzul sexual este implicarea unui copil într-o activitate sexuală pe care el nu o
înţelege, pentru care nu are capacitatea de a-şi da încuviinţarea informată, pentru care nu este
pregătit din punct de vedere al dezvoltării sau care încalcă legile sau tabuurile sociale“.
„Abuzul sexual asupra copilului presupune antrenarea copilului într-o activitate
realizată cu intenţia de a produce plăcere sau de a satisface nevoile unui adult sau ale unui
alt copil, care, prin vârstă şi dezvoltare, se află faţă de el într-o relaţie de răspundere,
încredere sau putere“.

Violul şi molestarea – „cunoaşterea intimă a unei persoane, cu forţa sau/şi împotriva


voinţei acesteia; sau fără a recurge la forţă şi nici împotriva voinţei persoanei - în cazul în
care victima este incapabilă să-şi dea consimţământul, din cauza unei incapacităţi fizice sau
psihice, permanentă sau temporară“.

Pornografia _ „angajarea, folosirea, inducerea, atragerea sau constrângerea unui copil


în a se implica sau a asista altă persoană într-un comportament sexual explicit sau simulat, în
scopul producerii unei imagini vizuale a unui astfel de comportament“.

Expunerea copiilor la acte sexuale ale altora _ „expunerea intenţionată a copiilor la


actele sexuale ale altor persoane (incluzând actele părinţilor sau ale altor persoane cărora li
s-au încredinţat spre îngrijire copii) “.

Agresiunea sexuală asupra copilului _ „orice act sexual îndreptat împotriva unei
persoane cu o vârstă sub 18 ani, realizat cu forţa sau/şi împotriva voinţei acesteia, sau fără a
se recurge la forţă sau încălcarea voinţei victimei, în cazul în care aceasta se află în
impoşibilitatea de a-şi da consimţământul, din cauza unei incapacităţi fizice sau psihice,
temporare sau permanente“.

Prostituţia infantilă/juvenilă _ „angajarea într-un raport sexual, sau în alte activităţi


sexuale, a unui copil, în schimbul unei sume de bani sau a altor servicii (mâncare, haine,
medicamente, afecţiune etc)“.

Traficul copilului în scopuri sexuale _ „transportul, adăpostirea şi vinderea de


persoane în interiorul unei ţări sau în exteriorul ei, uzând de forţă, coerciţie, răpire,

4
înşelăciune sau fraudă, în scopul de a plasa persoanele respective în situaţia de a munci sau
presta forţat diferite servicii - cum ar fi prostituţia, sclavia domestică sau alte forme de
sclavie“.

Exploatarea sexuală a copiilor _


„practică prin intermediul căreia o persoană, de
obicei un adult, obţine o gratificaţie sexuală, un câştig financiar sau o avansare, abuzând sau
exploatând sexualitatea unui copil, încălcând drepturile acestuia la demnitate, egalitate,
autonomie şi bunăstare fizică şi psihică“.

Exploatarea sexuală în scopuri comerciale a copiilor (conform definiţiei acceptate la


Primul Congres Mondial împotriva exploatării sexuale a copiilor în scop comercial de la
Stockholm) _ „violare a drepturilor fundamentale ale copiilor şi presupune abuzul sexual
făcut de adult şi remunerarea în bani sau în obiecte a copilului sau a unor terţe persoane“.
Conform aceleiaşi surse, „exploatarea sexuală şi comercială a copilului constituie o formă de
coerciţie şi violenţă la adresa acestuia, precum şi o formă de muncă forţată şi o formă
contemporană de sclavie“.

Turismul sexual cu copii _ „exploatarea sexuală şi comercială a copiilor de către


persoane care călătoresc din propria ţară în alta - de obicei mai puţin dezvoltată - pentru a
se angaja în activităţi sexuale cu minori“.

Căsătoriile timpurii _ „căsătoria copiilor şi adolescenţilor sub 18 ani“ - acest obicei


este frecvent întâlnit în Africa Subsahariană şi în Sudul Asiei, dar şi în Africa de Nord, America
Latină şi Europa de Est. În România, căsătoriile timpurii se întâlnesc în special în rândul fa-
miliilor de rromi, unde copiii sunt căsătoriţi la vârste foarte mici (în jurul vârstei de 13-14 ani),
părinţii acestora stabilind înţelegeri (tranzacţionări) asupra căsătoriei, fără a ţine seama de voinţa
copiilor.

Metodologia de restituire:

Buna ziua, ma numesc Voj Sebastian Daniel si sunt masterand in cadrul Universitatii “1
Decembrie 1918 Alba Iulia”, in cadrul facultatii de drept si stiinte sociale, specializarea
Proiectarea şi managementul serviciilor sociale şi de sănătate si in urma cercetarii de la licenta
care a avut ca si tema copilul abuzat, vreau sa va restitui rezultatele, urmand ca apoi sa
completati un mic gid de interviu. Va multumesc pentru timpul acordat.

5
Care sunt obiectivele / întrebările restituirii?

Din cercetarea a reiesit ca destul de multi parinti isi abuzeaza copii (formele cele mai
răspândite de abuz sunt: abuz emoţional (80% din lotul martor au suferit astfel de abuzuri) şi
abuz fizic (75% din lotul martor au avut astfel de experienţe).

Dintre copiii chestionaţi 15% au declarat că nu sunt ajutaţi de nimeni atunci când au la
şcoală o situaţie mai dificilă.

1. Cum comentati aceste rezultate?


2. Cunoasteti astefel de cazuri in proximitatea dumneavoastra?
3. Credeti ca se poate intervenii in astfel de familii, pentru a nu se mai comite astfel de
abuzuri?
3.1 Daca da, cum anume?
4. Legat de scoala, cum credeti ca putem ajuta copii sa nu mai fie diferentiati, etichetati
(prostul clasei – rezultate slabe, vacarul – vine din mediul rural, mironosita –
provine din familie instarita, etc.)

Cui restituim rezultatele? (cine vor fi participanţii?, care este numărul lor? Cum
justificăm alegerea participanţilor?)

Rezultatele vor fi prezentate parintiilor copiilor si invatatorilor / profesorilor, deoarece


ei trebuie sa isi modifice comportamentul fata de copii si sa invete cum sa reactioneze atunci
cand cineva face un act de abuz asupara unui copil.

Numarul participantilor este de 24 de persoane (18 parinti si 6 invatatori / profesori -


diriginti de clasa)

Prin ce metodă ? (interviuri individuale sau de grup / focus grup). Se descrie


metoda în detaliu.

Metode: focus grup, ghid de focus grup

Se vor constitui (2-3) grupuri de pariti si invatatori / profesori in functie de varsta


copiilor pe care ii au in tutela / pregatire. Fiecare grup va fi chemat dupa-masa intr-o sala de
curs, orele 16, petru a completa ghidul de interviu. Nu vor fi limitati de timp pentru
completarea ghidului de interviu.

6
Unde va avea loc restituirea?

Restituirea rezultatelor se va face la scoala, intr-un laborator (sala de curs mai mare)

Când va avea loc restituirea?

Restituirea rezultatelor se va face dupa prelucrarea datelor colectate, aproximativ doua


saptamani.

Care vor fi aplicaţiile practice ale rezultatelor obţinute?

In urma rezultatelor obtinute, vom organiza un curs de prevenire si combatere a actelor de


abuz asupra copiilor in familie, dar si in scoala, pentru ca si in mediul scolar se produc
abuzuri (emotional, psihic, dar si fizic). Cursul se va organiza la scoala unde s-au intervievat
participantii, urmand a se fixa intervalul de timp.

Vom incerca sa convingem directiunea sa angajeze (cu norma intreaga sau partiala) un
psiholog in scoala pentru a putea discuta cu elevii care simt nevoia unei “descarcari
emotionale”.

Concluzii

Principalele rezultate ale studiului, în funcţie de obiectivele propuse, au fost următoarele:

• Formele cele mai răspândite de abuz sunt: abuz emoţional (80% din lotul martor au suferit
astfel de abuzuri) şi abuz fizic (75% din lotul martor au avut astfel de experienţe).

• Abuzul este prezent la toate nivelurile: societal, organizaţional (în mediul şcolar, de
exemplu) şi grupal (în principal în familie şi în microgrupurile de socializare ale copiilor).
Abuzul la nivel grupal este cel mai extins şi mai frecvent.

Dintre copiii chestionaţi 15% au declarat că nu sunt ajutaţi de nimeni atunci când au la
şcoală o situaţie mai dificilă. Ipoteza referitoare la rolul moderator al sprijinului social în
raport cu riscul abuzului este confirmată de faptul că aceşti copii au rate mai mari de abuz în
mediul şcolar, în comparaţie cu ceilalţi copii.

Putem spune că sprijinul social al copilului este concentrat la nivelul grupului familial:
părinţii joacă rolul cel mai important în oferirea acestui sprijin, un grad redus de implicare a
părinţilor indicând riscul neglijării sau chiar al abuzului.

7
Principalele consecinţe ale abuzului şi neglijării sunt:

 copiii au tulburări de somn;


 copiii au rezultate slabe la învăţătură;
 copiii trăiesc stări negative: neputinţă, autoculpabilizare, pierdere a respectului de
sine, revoltă, agresivitate sau retragere în sine;
 copiii manifestă tendinţa de a fugi de acasă;
 copiii abuzaţi sau neglijaţi nu au încredere în forţele proprii; ei au o părere foarte
proastă despre ei înşişi; astfel, ei se consideră timizi, fricoşi, proşti, fraieri, trişti, săraci,
supăraţi – dar mai ales “răi”; cu o astfel de imagine despre sine, aceşti copii au prea puţine
şanse să devină nişte luptători, să poată promova ierarhia socială şi să ocupe o poziţie în
societate; ei par condamnaţi la nereuşită şi la marginalizare.
Abuzul şi neglijarea copilului sunt comportamente fundamentale pe anumite modele
culturale bine înrădăcinate. De aceea, este esenţială schimbarea mentalităţii tuturor factorilor
implicaţi – copii, părinţi, pedagogi, personal medical, factori politici, instituţii. Abuzul şi
neglijarea nu mai trebuie privite ca ceva normal, ca ceva acceptabil sau ca o problemă internă
a familiei. Această schimbare a mentalităţii faţă de fenomenul abuzului nu se poate produce
decât printr-o informare a factorilor sociali cu privire la dimensiunile şi aspectele psihologice,
medicale, sociale, ale fenomenului (prin studii cantitative şi calitative, monitorizarea
cazurilor, etc.).

Bibliografie

1. Richard J. Estes, Ph.D. and Neil Alan Weiner, Ph. D. The Commercial Sexual Exploatation
of Children In the U.S., Canada and Mexico, University of Pennsylvania, 2001
2. Raport of the Consultation on Child Abuse Prevention, WHO, Geneva, 29-31 March, 1999
3. Questions and Answers About Commercial Sexual Exploitation of Children, An
Information Booklet by ECPAT International, 2001
4. Ionescu, Şerban, (coordonator), Copilul maltratat. Evaluare, Prevenire, Intervenţie.
EdituraFundaţiei Internaţionale pentru Copil şi Familie, Bucureşti, 2001
5. Organizaţia Salvaţi Copiii/Alternative Sociale, Ghid de bune practici pentru prevenirea
abuzului asupra copilului, Iaşi, 2002
6. Agentia Nationala pentru Protectia Familiei (A.N.P.F.) - Centrul pilot de asistenta si
protectie a victimelor violentei in familie, ’’Ghid de interventie in cazurile de violenta in
familie’’, Bucuresti, (2007)

8
ANEXA 1

CHESTIONAR DE OPINIE PENTRU COPII

Localitatea: ________________.;

Sexul: feminin (__); masculin (__); varsta: (__) ani.

1) Stii ca exista o lege cu privire la drepturile copiilor?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

2) Dupa parerea ta, copiii sunt suficient protejati impotriva abuzului?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

3) Stii ca exista o linie telefonica pentru protectia copilului 08008200200?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

4) Daca ai fi in dificultate, ai apela la acest numar de telefon?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

5) Alocatia lunara acopera nevoile tale zilnice?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

6) Cunosti copii care sufera datorita neglijarii parintilor lor?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

7) Consideri ca bataia sau alte pedepse sunt indicate in educarea copiilor?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

8) Parintii tai tin cont de parerile tale?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

9) Mergi la scoala?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

9
10) Parintii tai se implica in activitatile tale scolare?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

11) Iti este frica sa mergi acasa dupa ce ai luat o nota mica la scoala?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

12) Ai si alte activitati in afara de cele scolare? Te duci la un club al copiilor (sportiv, de dans,
de muzica)?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

13) Participi la activitati cultural-educative (ex. la spectacol, la teatru)?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

14) Ai acces la informatii (ex.T.V. ,biblioteca, muzee,internet etc.)?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

15) Ai un medic de familie la care sa te duci, atunci cand esti bolnav?

DA[_], NU[_], NU STIU[_];

Iti multumesc ca ai raspuns sincer la intrebari !

10

S-ar putea să vă placă și