Pronumele interogativ

Pronumele interogativ se folosește într-o propoziție interogativă și ține locul cuvântului așteptat ca
răspuns la o întrebare. (care, cine, ce, cât, câți, câte)
Răspunsul la pronumele interogativ este, în genere, un substantiv sau un pronume. (“Cine a
venit?” Maria; Ce ai mâncat? O prăjitură.) În cazul pronumelor cât, câți, câte se răspunde cu ajutorul
pronumelui nehotărât sau numeral cardinal („Câți vin?“ Doi; „Cât ai mâncat?“ Mult.)

Pronumele interogativ poate fi folosit ca adjectiv pronominal interogativ, iar atunci pronumele stă
înaintea unui substantiv nearticulat, cu care se acordă în gen, număr și caz.
 Care mașină este a ta?
Adjectivul pronominal interogativ are funcția sintactică de atribut adjectival.

Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu aceea a cuvantului asteptat ca raspuns la

intrebare, adica cu a cuvantului caruia ii tine locul.

Functiile sintactice ale pronumelui interogativ cine:

N. Cine a venit? (subiect)

Cine esti tu? (nume predicativ)
Ac. Pe cine ai lasat acolo? (complement direct)
Cu cine discutai? (complement indirect)
D. Cui i-ai comunicat vestea? (complement indirect)
G. Al cui baiat esti tu? (atribut genitival)
Al cui este baiatul acesta? (nume predicativ)

Cine nu poate deveni adjectiv pronominal intergoativ.

Ce rochie este mai frumoasa?

Care floare o oferi colegei?
Cati elevi vor participa la concurs?

Pronumele relativ se folosește doar în frază, face legătura (stabilește relația, de aici și numele de
pronume relativ) între o propoziție subordonată și regenta ei, dar și ține locul unui substantiv exprimat în
propoziția regentă.
 Frumoasă este mașina 1/ care stârnește admirația celor din jur. 2/ (care – pronume relativ, înlocuiește
substantivul mașina, stabilește raportul de subordonare, P1 – propoziție regentă, P2 – propoziție
subordonată )
Pronumele relative sunt de două feluri:

simple: care, cine, ce, cât, de* (=care)

compuse: ceea ce, cel ce

Pronumele relativ compus este format din pronumele relativ simplu ce și pronumele demonstrativ cel.
Acestea pot fi înlocuite cu un pronume relativ simplu cine, care. (cel ce vorbește –
cine vorbește, care vorbește)

Functia sintactica a pronumelui relativ care introduce o propozitie atributiva se poate recunoaste usor
inlocuind pronumele cu substantivul din regenta al carui loc il tine, la cazul pronumelui:

– subiect: Am apreciat eleva 1/ care se pregateste temeinic.2/

– nume predicativ: Nu stiam 1/ care este rezultatul concursului.2/

–atribut pronominal genitival:El s-a asezat langa o fantana 1/ a carei apa se scurgea. 2/

– complement direct: Zmeul acesta este mai puternic decat fratii lui 1/ pe care i-a lovit.2/

– complement indirect (in acuzativ): Am citit cartea 1/ despre caremi-ai vorbit. 2/

– complement indirect (in dativ): El a chemat elevul 1/ caruia i-a datcaietul. 2/

– complement circumstantial de loc: Admiram muntii 1/ spre care ne indreptam pasii.2/

– complement circumstantial de timp: Mi-am amintit ziua1/ in care amprimit vestea. 2/

– complement circumstantial de cauza: Stiam 1/ din cauza caruiam-am suparat.2/

Pronumele relativ care la cazul genitiv asezat la inceputul propozitiei este atribut al substantivului si este
precedat de articolul posesiv:

Am curatat pomul 1/ ale carui ramuri s-au uscat.2/

masculin singular feminin plural masculin singular feminin plural

Pronumele relativ se acorda in gen si numar cu substantivul inlocuit in propozitia regenta (pomul), iar
articolul posesiv (ale) se acorda in gen si numar cu substantivul determinat din propozitia subordonata
aflat la dreapta (ramuri).

Insotind un substantiv, pronumele relative care, ce, cat, cata, cati, cate se acorda cu acesta in gen, numar
si caz si au functie sintactica de atribut adjectival:

A cumparat 1/ care carte i-a placut.2/

Am aflat 1/ ce elev intarzie.”2/

Ei au luat 1/ cate flori au dorit.2/MODEL DE ANALIZA

„Acum Vitoria se abatea iarasi intr-o tara cu totul necunoscuta, cu nume de sate si munti pe care nu le
mai auzise. A facut popasul obisnuit intr-un sat caruia ii zice Sabasa…”

(M. Sadoveanu)

pe care = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul plural, cazul acuzativ, precedat de propozitia
simpla „pe”, functie sintactica de complement direct,

caruia = pronume relativ, simplu, genul neutru, numarul singular, cazul dativ, functie sintactica de
complement indirect.

„In casa bunicilor am simtit nevoia sa notez ceea ce era chiar sub ochii mei.”

(I. Teodoreanu)

ceea ce = pronume relativ compus, forma neutra, numarul singular, cazul nominativ, functie sinatctica de
subiect.