Sunteți pe pagina 1din 67

LUCRARE DE DIPLOMA

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU
INFARCT MIOCARDIC ACUT

CUPRINS
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie

Prezentarea teoretica a infarctului miocardic


acut

1)Definitie

2)Etiologie

3)Patologie

4)Simptomatologie

5)Pronostic

6)Tratament

CAPITOLUL II
Supravegherea bolnavului din momentul internarii
pina la externare si efectuarea tehnicilor impuse de
infarctul miocardic acut
1)Internarea bolnavului
2)Asigurarea conditiilor de spitalizare

3)Asigurarea igienei generale

4)Supravegherea functiilor vitale

5)Alimentatia bolnavului

6)Tratamentul medicamentos al
bolnavului

7)Preagatirea,asistarea si efectuarea
recoltarilor de produse

bacteriologice si patologice

8)Educatia pentru sanatate a bolnavului

*Profilaxia bolii

*Externarea bolnavului

CAPITOLUL III
Prezentarea planurilor de ingrijire

CAPITOLUL IV
Analiza cazurilor de boala prezentate in lucrare

Concluzii generale asupra lucrarii

Bibliografie
MOTIVATIA LUCRARII

Infarctul miocardic acut este o boala a carei


frecventa este in crestere,afecteaza din ce in ce
mai multe persoane tinere.Avand in vedere ca este
o urgenta medico-chirurgicala am vrut sa cunosc
cat mai multe lucruri despre
cauze,simptomatologie,etiopatogenie tratamentul
IMA si mai ales profilaxia IMA.Cu un regim de viata
si alimentatie echilibrat,evitand fumatul si alcoolul
se pot preveni bolile cardiovasculare.
CAPITOLUL 1

Notiuni de anatomie si fiziologie a


inimii
Inima este considerata ca organul central al
aparatului cardiovascular,a carui functionare asigura
circulatia sangelui,a limfei,a lichidului interstitial.

Inima este un oragan cavitar si musculos alcatuit din


patru cavitati:doua atrii si doua ventricule.Intre atrii si
ventricule se afla septul atrioventricular.

Inima este invelita intr-o formatiune membranoasa


care poarta denumirea de pericard.Acesta inveleste si
vasele mari care pornesc din inima. Peretele inimii este
format din miocard si endocard.

Miocardul este partea cea mai groasa a peretelui


cardiac si este format din fibre musculare striate cu
caractere speciale.Miocardul atriilor este relativ
subtire,fiind in concordanta cu forta pe care trebuie sa o
dezvolte in circulatia sangelui.In peretii ventriculelor,care
sunt mai grosi,fibrele au o dispozitie mai complexa.

Endocardul sau tunica interna a inimii captuseste


cavitatile inimii,prezentandu-se ca o membrana foarte
neteda si transparenta,fara vase sanguine.

Vascularizatia inimii
Inima primeste sangele nutritiv prin doua artere
coronare:artera coronara stanga si artera coronara
dreapta.

Artera coronara stanga vascularizeaza prin


ramurile ei cea mai mare parte a peretelui inimii
stangi,cea mai mare parte a septului interventricular si o
mica parte din peretele ventriculului drept.
Artera coronara dreapta vascularizeaza cea mai
mara parte a peretelui inimii drepte,o parte a septului
interventricular si o mica parte din ventriculul stang.

Din capilarele care iriga inima se formeaza venele


coronare care duc sangele in atriul drept.Prin venele
coronare ,sinusul coronar colecteaza cea mai mare parte
a sangelui care circula prin inima.

Vascularizatia inimii este completata de numeroase vase


limfatice si ganglioni limfatici.

Prezentarea teoretica a bolii

Infarct miocardic acut

1.Definitie

Infactul miocardic reprezinta o zona


de necroza ischemica in
miocard,produsa prin obliterare unei
ramuri coronariene.
2.Etiologie

A.Factori determinanti
In 90-95%din cazuri etiologia IMA este reprezentata
de ateroscleroza coronariana.

5-6% sunt cauze nonaterosclerotice multiple,dintre


cele mai frecvente amintim:

a)Boli coronariene obstructive


neaterosclerotice
-Arterite,lues,PAN,colagenoze,boala Takayasu

-Ingrosare
parietala:amiloidoza,mucopolizaharidoze,consum
de contraceptive,fibroza dupa iradiere.

-Compresie extrinseca:tumori,anevrism de sinus


Valsalva

b)Embolii coronariene:endocardita bacteriana


subacuta,prolaps de valva mitrala,mixom atrial,embolii
intraoperatorii sau intracoronarografice.

c)Traumatisme:disectie de aorta,plagi
penetrante,disectie in timpul angioplastiei si
coronarografiei.

d)Anomalii congenitale coronariene


e)Tromboze coronariene "in
situ":trombocitoza,coagulare intravasculara diseminata.

f)Spasme coronariene
g)Disproportie cerere-oferta
-Stenoza aortica,cord hipertensiv,cardiomiopatia
hipertrofica obstructiva,insuficienta aortica

-Tireotoxicoza,feocromocitom

-Hipoxie,anemie,intoxicatii(cianuri,CO) de cauza
pulmonara.

Pacientii cu risc crescut de a dezvolta IMA sunt cei cu


angina instabila,multiplii factori cu risc coronarian si cei
cu angina Prinzmetal.

B.Factori favorizanti

Factori care cresc alura


ventriculara:stress,frig,efort fizic,efort
digestiv,consum de droguri.
Factori care cresc contractilitatea miocardica-
simpatomimetice.

Interventii chirurgicale la varstnici sau coronarieni


cunoscuti sau in timpul interventiilor pe cord,sau
proceduri de cardiologie invaziva.

In timpul unor afectiuni acute severe:accident vascular ce


232o149c rebral,pneumonii severe la
varstnici,tromboembolii pulmonare.

In aproximativ 50% din cazur nu se pot identifica factorii


precipitanti.
Incidenta maxima a IMA s-a inregistrat dimineata intre
orele 5 si 10 in perioada de hipercatecolaminemie
motivata.

3.Patogenie
In patogenia Infarctului miocardic acut intervine
procesul de ocluzie coronariana durabila,printr-un proces
de tromboza pe vas ateroslerotic in 95% din czuri.

4.Tablou clinic

Debutul IMA este brusc legat de


anumite circumstante de aparitie sau
fara o explicatie imediata.
Durerea are sediu retrosternal si\sau
epigastric cu iradiere catre umarul sau
membrul superior stang(pe marginea
cubitala),in ambii umeri,in ambele
brate,ambele
coate,mandibula,interscapulovertebral,epiga
strica.
Caracterul durerii este de
apasare,constrictie,strivire,arsura,iar intensitatea este
foarte mare,adesea de nesuportat.

Durata de obicei este de peste 30 minute,poate dura


ore,de regula dispare dupa 12-24 ore dupa definitivarea
necrozei.Durerea poate lipsi la aproximativ 20% din
pacienti sau este foarte stearsa(in special la pacientii cu
diabet zaharat,la femei sau la varstnici).

Factorii declansatori nu cedeaza la nitroglicerina sau la


alti nitrati,nu cedeaza la analgetice uzuale sau in repaus.

Fenomenele asociate durerii sunt


anxietate,neliniste,paloare,dispnee,

palpitatii,transpiratii profunde,greturi si varsaturi.

Modificarile tensiunii arteriale sunt hipertensiune sau


hipotensiunea arteriala.

Manifestarile digestive sunt reprezentate de


greturi,varsaturi(prin reflex vagal),diaree,sughit prin
iritarea nervului frenic.

Alte manifestari
Dispnee(polipnee) care este semn de disfunctie de
pompa.

Palpitatii prin tahiaritmii sau bradiaritmii.

Manifestari neurologice reprezentate de sincope.

Fatigabilitatea si astenia fizica accentuata pot fi uneori


singurele simptome ale unui infarct indolor.

Febra poate fi moderata in primele zile de la debut si se


mentine 7-10 zile.

Semne generale
Anxietate,agitatie (in cautarea unei pozitii antialgice)

Paloare,transpiratii,extremitati reci.

Pulsul si tensiunea arteriala pot fi normale sau modificate


in functie de manifestarile sistemului nervos vegetativ.

La aparatul cardiovascular nu exista


modificari specifice,in formele
necomplicate:tahicardie sinusala sau
bradicardie in functie de dominanta
vegetativa.
5.Tratament

Obiectivele tratamentului
1.Prevenirea extinderii necrozei
2.Limitarea intinderii necrozei

3.Restabilirea fluxului coronarian

4.Tratamenul complicatiilor

5.Reabilitarea bolnavului

Masuri generale
Oxigenoterapie,repus

Calmarea durerii:Algocalmin,Fortral,Mialgin.
Sedarea se face cu Diazepam intravenos,Nitroglicerina
sublingual la 15 minute.

Tratamentul antiaritmic cu Xilina 1%

Tratarea complicatiilor(hipotensiune,puseu
hipertensiv,FIA,IVS acuta)

Transport de urgenta spre o unitate de terapie intensiva


coronariana.

Mijloace de tratament
Nitratii-Nitroglicerina perfuzie intravenoasa urmata de
nitrat per oral dupa 24-48 de ore(izosorbit mononitrat
sau dinitrat)

-Nitroprusiatul de sodiu in Edem pulmonar acut


cu hipertensiune importanta

Tratament tromboembolic-Streptokinaza este


antigenica,tratamentul nu poate fi repetat sub 1 an.

-Urokinaza

Tratamentul anticoagulant si antiagregant plachetar se


face cu Heparina.

Betablocantele se administreaza intravenos in primele 12


ore de la debut in IMA cu insuficienta de pompa sau
tulburari de conducere.Se utilizeaza
Metoprolol,Esmolol,Atenolol,Timolol,Propranolol.

Tratamentul cronic
In mod obligatoriu ,supravietuitorul uni
infarct miocardic va fi explorat prin
coronarografie in vederea stabilirii unei
eventuale indicatii de by-pass aorto-
coronarian sau angioplastie
transluminala percutana,cu instalarea
unui stent.
Dintre masurile generale necesare a fi luate
subliniem:regim alimentar hipolipidic,fractionat in 5-6
mese pe zilnice,mentinerea greutatii corporale
optime,combaterea constipatiei,suprimarea
fumatului,evitarea stresului.In paralel se va aplica un
program intensiv de recuperare a capacitatii de efort.

Mobilizarea bolnavului
1.Repaus absolut la pat in prima
saptamana.
2.Durata imobilizarii va fi adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta complicatiilor.

3.Daca bolnavul nu are dureri,febra sau alte


complicatii,incepand chiar din primele zile ,se pot face
miscari pasive ale degetelor de la maini si picioare.

4.Treptat se permit schimbarea pozitiei in pat,miscari


acive ale membrelor.
5.Mobilizarea se face progresiv(sederea pe marginea
patului,sederea in fotoliu,ridicarea din pat),sub controlul
pulsului si al tensiunii arteriale,initial in prezenta
medicului.

CAPITOLUL 2

SUPRAVEGHEREA PACIENTULUI DIN MOMENTUL


INTERNARII PANA LA EXTERNARE SI
EFECTUAREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

2.1. Internarea pacientului in spital

Internarea in spital constituie un


eveniment important in viata
bolnavului,el se desparte de mediul
sau obisnuit si in stare de infirmitate
sau semiinfirmitate este nevoit sa
recurga la ajutorul cadrelor sanitare.
 Internarea este primul contact al
bolnavului cu spitalul.Acest prim
contact este hotarator pentru
castigarea increderii bolnavului,factor
indispensabil pentru asigurarea unei
colaborari sincere intre bolnav si
personalul de ingrijire,in vederea
recastigarii sanatatii celui internat.
Bolnavul trebuie sa simta atentia cu
care este inconjurat si sa fie convins ca
colectivul in mijlocul caruia a ajuns
vrea sa-l ajute si ca va depune tot
efortul pentru a-l vindeca.
Bolnavii cu IMA sunt internati de
urgenta,fara bilet de trimitere.Vor fi
luati in evidenta la serviciul de primire
,vor fi trecuti in registrul de internari,li
se intocmeste foaia de observatie
clinica cu datele de identitate.La
serviciul de primire se pregateste
bolnavul pentru examenul medical si li
se preiau hainele si efectele pe baza de
bon.
Bolnavii cu IMA vor fi internati
pe sectia de medicina de interna
,terapie intensiva sau cardiologie.
2.2Asigurarea conditiilor de
spitalizare
Scopul spitalizarii bolnavilor,in
majoritatea cazurilor,este
vindecarea.Pentru a realiza acest lucru
trebuie create conditii
prielnice,necesare ridicarii fortei de
aparare si regenerare a organismului si
scoaterii lui de sub
eventualeleinfluente nocive ale
mediului inconjurator.
Asistenta medicala va avea grija
sa-i fie asigurat bolnavului un climat
de liniste,salon bine incalzit,ingrijit si
aerisit.
Asistenta va aseza bolnavul intr-
o pozitie cat mai comoda in pat,este
bine ca paturile sa fie prevazute cu
somiere reglabile pentru a se evita
pozitiile fortate.Se vor inlatura toti
excitantii auditivi,vizuali si olfactivi cu
efecte negative asupra sistemului
nervos.
Tratamentul se face cu mare
punctualitate deoarece intarzierile pot
provoca bolnavului emotii inutile.Se va
respecta somnul bolnavului care prin
inhibitia scoartei cerebrale constituie
un factor terapeutic
important.Conditiile create in spital
trebuie sa asigure bonavului un somn
mai bun decat cel obisnuit.
Asistenta medicala are datoria
de a vizita bonavul frecvent,indiferen
de solicitari,fara insa sa deranjeze
odihna acestuia.
Saloanele,coridoarele si
incaperile anexe trebuie astfel mobilate
si amenajate ca sa se apropie cat mai
mult de anturajul obisnuit al
bolnavului.Foile de observatie si de
temperatura nu vor fi tinute in
saloane.
Personalul administrativ care
intra in sectie in interes de
serviciu,precum si vizitatorii care vin la
bolnavi vor fi instruiti de asistenta
pentru a pastra o comportare
modesta,linistita pe sectie.
2.3.Asigurarea conditiilor igienice
pacientilor internati
Toaleta bolnavului constituie una
din conditiile indispensabile ale
procesului de vindecare.
A fi curat,ingrijit si a-ti proteja
tegumentele si mucoasele sunt o
necesitate pentru a avea o tinuta
decenta si pielea sanatoasa astfel incat
aceasta sa-si poata indeplini functiile.
Asistenta medicala are datoria de a
verifica zilnic curatirea salonului.Acesta
se curata de doua ori pe zi si de cate
ori s-a murdarit cu
sange,alimente,secretii din timpul
procesului de ingrijire.Lenjeria de pat
trebuie pastrata curata si bine intinsa
pentru a evita escarele.Atat lenjeria de
pat cat si lenjeria bolnavului vor fi
shimbate de cate ori este nevoie.
Bolnavii cu IMA transpira
abundent,asistenta va sterge mereu cu
un prosop uscat regiunile
transpirate.Baia generala si partiala se
face la pat fara sa oboseasca
bolnavul,in primele zile fara sa fie
ridicat.
Scopul toaletei corporale este
indepartarea de pe suprafata pielii a
stratului cornos,descuamat si
impregnat cu secretiile glandelor
sebacee si sudoripare,microbi care
adera la piele.
Pentru efectuarea toaletei
bolnavului asistenta trebuie sa
respecte urmatoarele:sa asigure o
temperatura adecvata in salon pentru
a feri bolnavul de raceala,sa
pregateasca materialele necesare
astfel ca ingrijirea sa se desfasoare in
timp util,sa actioneze rapid cu miscari
sigure dar totodata blande pentru a
scuti bolnavul de alte suferinte si
oboseala,sa menajeze bolnavul
protejandu-l cu un paravan fata de cei
din jur.Toaleta zilnica permite controlul
regiunilor expuse escarelor si
actioneaza in vederea prevenirii
acestora.
Observarea pozitiei
pacientului in pat
Bolnavul cu IMA va sta in pozitie
semisezanda.Repausul absolut la pat in
prima saptamana este
obligatoriu.Durata imobilizarii va fi
adaptata in functie de evolutia
simptomelor si de prezenta
complicatiilor.Daca bolnavul nu are
dureri,febra sau alte complicatii
incepand din prima saptamana se pot
face chiar miscari pasive ale degetelor
de la maini si picioare.Durata
repausului la pat in pozitie
semisezanda este 2-3 saptamani.
Schimbarea pozitiei si
mobilizarea pacientului
Mobilizarea bolnavului se face
progresiv,sederea pe marginea
patului,sederea in fotoliu,ridicarea din
pat,sub controlul pulsului si al tensiunii
arteriale,initial in prezenta medicului.
Captarea eliminarilor
Se va servi bolnavul cu urinar si
bazinet de cate ori este nevoie,fara sa
fie ridicat din pozitia sezanda.Asistenta
va urmari tulburarile de
mictiune,volumul de urina in 24 ore si
caracterele calitative ale
urinii.Constipatia trebuie combatuta cu
ajutorul clismelor uleioase sau cu
laxative usoare.

2.4.Supravegherea functiilor
vitale si vegetative.
Urmarirea ideala a unui infarct
este monitorizarea cu supravegherea
permanenta in primele zile a
electrocardiogramei,a tensiunii
arteriale si a ritmului cardiac.
In sectiile obisnuite de boli interne,in
lipsa aparaturii de
monitorizare,supravegherea consta in
masurarea tensiunii arteriale,frecventei
pulsului si a respiratiei la o ora,la
nevoie mai des,in functie de starea
bolnavului,inregistrarea
electrocardiogramei precum si a
temperaturii de cate ori este indicat de
medic.
Tensiunea arteriala-valoarea
normala a tensiunii arteriale sistolice
sau maxime variaza intre 120-
140mmHg,iar a tensiunii arteriale
diastolice sau minime intre 70-
80mmHg.Masurarea tensiunii arteriale
se face cu ajutorul tensiometrului.Se
noteaza in foaia de temperatura cu
creion de culoare rosie,pentru fiecare
linie orizontala a foii de temperatura se
socotesc 10 mmHg.
In cazul IMA,hipotensiunea
arteriala poate sa apara imediat sau la
cateva ore,precedata de o usoara
crestere a tensiunii arteriale.Cand
tensiunea arteriala scade
brusc pericolul socului cardiogen este
iminent.
Pulsul-are valori normale la
adult cuprinse intre 60-80
pulsatii/min,se obtine prin
comprimarea arterei radiale pe un plan
osos si se noteaza in foaia de
temperatura cu un creion rosu,o linie
orizontala corespunzand la 4 pulsatii.
Bolnavii cu IMA prezinta o
usoara crestere a frecventei pulsului
pana la 90-100 pulsatii/min.
Respiratia-are frecventa
normala cuprinsa intre 16-18
respiratii/min,prezentand usoare
variatii in functie de sex si varsta.
Se noteaza in foaia de temperatura cu
creion de culoare verde,pentru fiecare
linie orizontala considerandu-se o
respiratie/min.
Bolnavii cu IMA prezinta dispnee
cu polipnee,semn de disfunctie de
pompa.
Temperatura-are valori
normale intre 36-37°C,se masoara cu
termometrul in axila,cel mai
frecvent.Se noteaza in foaia de
temperatura cu creion albastru,pentru
fiecare linie a foii se socotesc doua
diviziuni de grad.
Bolnavii cu IMA prezinta o
crestere a temperaturii,37,5-
38,5°C,datorita substantelor
piretogene produse in focarul de
necroza.
2.5.Alimentarea bolnavului

Se va evita consumul de cantitati


mari la o masa prin servirea meselor
fractionate.Se va face alimentatia
pasiva la pat in primele zile in decubit
dorsal.Treptat se va trece la
alimentatia activa in pat numai la
recomandarea medicului in pozitie
sezanda.Dupa mobilizarea bolnavului
se poate servi masa in sala de
mese.Regimul alimentar va fi
hiposodat si hipocaloric.In primele zile
va fi alcatuit din lichide si pireuri date
lent cu
lingura,ceaiuri,compoturi,supe,lapte,su
curi de fructe,oua moi dar si mai tarziu
vor fi evitate alimentele care produc
gaze sau intarzie tranzitul intestinal.Se
interzice total fumatul.
2.6.Administrarea medicamentelor
si hidratarea organismului
Administrarea medicamentelor
se face cu mare punctualitate,deoarece
intarzierile pot provoca bolnavului
emotii inutile.
Tratamentul medicamentos se face la
pat,in pozitie orizontala.Desi
medicamentale se dau strict la
indicatia medicului,in unele cazuri de
urgenta,asistenta va trebui sa intervina
cu unele medicamente cum este
Nitroglicerina si oxigen.Obiectivele
tratamentului in IMA sunt repausul la
pat,combaterea durerii si tratamentul
anticoagulant.
Sedarea durerii se face
cu Mialgin 0,10 g subcutanat sau
intramuscular,eventual
intravenos,diluat in 10 ml ser fiziologic
sau glucoza10%.
Morfina se administreaza 0,01-0,02
g(1 fiola=0,02 g) subcutanat sau
intramuscular eventual
intravenos,incet diluat in ser
fiziologic,sub controlul
respiratiei.Morfina poate provoca o
hipotensiune arteriala si deprimarea
ventilatiei pulmonare.Asocierea cu
Atropina 1 mg subcutanat sau
intramuscular,eventual 0,5mg
intravenos poate preveni aceste
fenomene.
Fortral se administreaza 30mg
intravenos sau intramuscular.
Tratamentul anticoagulant si
trombolitic se face
cu Streptokinaza care are proprietati
trombolitice si se administreaza in
primele 6 ore in perfuzie rapida
150000 UI in 45 minute.
Heparina impiedica coagularea si se
administreaza intravenos,initial 10000
UI apoi 5000-10000UI la fiecare 4-6
ore.Concomitent e
administreaza Trombostop 4-6
tablete pe zi in functie de timpul Quick.
In primele ore si zile se
administreaza sedative si
tranchilizante cum ar fi Diazepam 2-
5 mg de 1-2 ori\zi
si Meprobamat 0,5-1 comprimat de
2-4 ori\zi.
Se urmareste tensiunea arteriala si
pulsul.Mentinerea tensiunii arteriale se
face cu perfuziide Glucoza
5%,Dextran.
Corectarea extrasistolelor se
face cu Xilina de uz cardilogic,200mg
intramuscular sau intravenos.
Mentinerea permeabilitatii cailor
aeriene se face prin aspiratie,la nevoie
se face oxigenoterapie.
2.7.Recoltarea produselor
biologice si patologice
In cazul bolnavilor cu
IMA,asistenta medicala va recolta
sange pentru probe de laborator
indicate de
medic:fibrinogen,glicemie,leu-
cocite,VSH,colesterol,acid
uric,transaminaze.
Recoltarea pentru aceste analize de
laborator se face prin punctie venoasa
la nivelul plicii cotului in eprubete
sterile si uscate sau prin punctie
capilara prin inteparea pulpei
degetului.
Pentru
determinarea fibrinogenului este
necesar 0,5ml citrat de sodiu 3,8% si
4,5 ml de sange.Valorile normale sunt
200-400 mg%.La bolnavii cu IMA
fibrinogenul este crescut.
Pentru
determinarea leucocitelor se
recolteaza sange prin inteparea pulpeu
degetului.Valorile normale sunt intre
4200-8000/mm³.Bolnavii cu
IMA prezinta leucocitoza cu valori
intre 10000-15000mm³.
Pentru
determinarea glicemiei se recolteaza
2 ml sange pe 4 mg florura de
sodiu.Valoarea normala este de 80-
120g%.Bolnavii cu IMA prezinta
hiperglicemie in primele 24-48 ore.
Pentru determinarea VSH-
ului se recolteaza 1,6 ml sange intr-o
seringa de 2 ml care contine 0,4 ml
citrat de sodiu3,8%.Valorile normale
sunt 1-10mm/1h,7-15/2h,la femei
valorile sunt cu 1-3mm mai mari.In
IMA,VSH-ul este crescut.
Pentru determinarea colesterol
ului se recolteaza 5-10 ml
sange.Valorile normale sunt intre 180-
280 g %.In cazul bolnavilor cu
IMA,colesterolul nu prezinta modificari.
Pentru determinarea acidului
uric se recolteaza 5-10 ml
sange.Valorile normale sunt intre 3-5
mg%.Acidul uric nu prezinta
modificari in cazul bolnavilor cu IMA.
Pentru
determinarea transaminazelor sunt
necesari 5-10 ml sange.Valorile
normale sunt TGO 2-20 UI,TGP 2-16
UI.Bolnavii cu IMA prezinta TGO
crescuta 25-40 UI.
Recoltarea sangelui se face
dimineata pe nemancate,iar eprubetele
vor fi insotite de un buletin de analize
care contine numele
bolnavului,numarul salonului si al
patului,diagnosticul clinic,natura
produsului,analiza ceruta,data
recoltarii si numele celui care a
efectuat recoltarea.
2.8.Pregatirea pacientului si
efectuarea tehnicilor speciale
impuse de afectiune
Electrocardiograma EKG
Electrocardiograma reprezinta
inregistrarea grafica a fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu
cardiac.
Inregistrarea EKG se face cu aparate
speciale numite electrocardiografe.
Pregatirea bolnavului
Se pregateste psihic bolnavul pentru a-
i inlatura emotiile,se transporta
bolnavul cu caruciorul in sala de
inregistrare,bolnavul va fi culcat comod
pe patul de consultatii si va fi rugat sa-
si relaxeze musculatura.
Montarea electrozilor pe bolnav
Se monteaza pe partile moi ale
extremitatilor placile de metal ale
electrozilor.Sub placa de metal a
electrozilor se aseaza o panza inmuiata
intr-o solutie de electrolit,o lingura de
sare la un pahar de apa sau pasta
speciala pentru electrozi.Se fixeaza 4
electrozi pe membre si 6 precordial.
Montarea electrozilor pe membre
Rosu la mana dreapta
Galben la mana stanga
Verde la piciorul stang
Negru la piciorul drept
Montarea electrozilor precordial
V1-Spatiul 4 intercostal pe marginea
dreapta a sternului
V2-Spatiul 4 intercostal pe marginea
stanga a sernului
V3-Spatiul intre V2 si V4
V4-Spatiul 5 intercostal stang pe linia
medioclaviculara
V5-La intersectia de la orizontala dusa
de la V4 si linia axilara anterioara
stanga
V6-La intersectia dintre orizontala dusa
din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
Graficul unui ciclu cardiac se
compune din succesiunea a 5 unde
notate in mod conventional cu litere
P,Q,R,S,T.Intre doua cicluri cardiace se
inscrie linia de 0 potential.EKG eset
interpretata intotdeuna de medic in
lumina datelor clinice.
In cazul bolavilor cu IMA,EKG arata
unde Q anormale acestea
reprezentand cele mai importante
semne electrocardiografice de infarct
miocardic acut,ele exprimand
necroza,undele R sunt mai putin
ample,iar modificarile undei T reflecta
notiunea EKG de ischemie.
2.9.Educatie pentru sanatate
Profilaxia IMA
La externare bolnavul este instruit
asupra modului de viata:
-Bolnavul trebuie sa duca o viata
ordonata evitand suprasolicitarile.
-Sa respecte regimul dietetic rational
hipolipidic,fara
sare,glucide,hidrocarbonate si
fractionat 5-6 mese pe zi.
-Se va reduce consumul de cafea.
-Se va evita fumatul si alcoolul.
-Se va respecta tratamentul
medicamentos si modul de
administrare a medicamentelor.
-Sa practice sporturi usoare.
-Sa aiba un program rational de munca
si viata.
-Sa se prezinte la controale periodice.
2.10.Externarea bolnavului.
Momentul plecarii bolnavului din
spital este stabilit de medic.
Asistenta va aduna toata documentatia
relativa a bolnavului si o va pune la
dispozitia medicului de salon,in
vederea formularii epicrizei.
Asistenta va fixa cu bolnavul ora
exacta a plecarii,pentru a-i putea
asigura alimentatia pana in ultimul
moment.
Externarea bolnavului se efectueaza
pe baza biletului de iesir din spital.Pe
baza acestui bilet se elibereaza hainele
si efectele bolnavului.
Asistente medicala instiinteaza familia
bonavului privind indicatiile primite de
la medic cuprinse in biletul de
iesire.Asistenta ajuta bolnavul la
impachetarea lucrurilor,la imbracare si
incaltare.Bolnavul va fi condus pana la
poarta spitalului de catre asistenta.

CAPITOLUL 3
PREZENTAREA PLANURILOR DE INGRIJIRE
PLAN DE INGRIJIRE 1
Culegerea datelor
Nume:T
Prenume:R

Varsta:68 ani

Sex:masculin

Domiciliu:str.Revolutiei,nr 50,loc.Tg-Mures

Profesia:pensionar

Anamneza medicala
Antecedente-heredocolaterale:tata-HTA

mama-sanatoasa

-personale-HTA ,gastrita cronica

Diagnostic clinic Infarct miocardic


acut posteroinferior
Istoricul bolii

Bolnav cunoscut hipertensiv de aproximativ 6


ani,cu tratament neglijat,cu antecedente de gastrita
cronica.Prezinta in timpul serii,in timpul unui stress
emotional,durere violenta retrosternala cu iradiere in
membrul superior stang prelungita peste 30 minute,care
nu cedeaza la Nitroglicerina sublingual,asociata cu
anxietate,transpiratii reci,greata,voma,motiv pentru care
solicita serviciul de urgenta.

Motivele internarii
-dureri retrosternale cu caracter de apasare,zdrobire

-transpiratii reci

-dispnee

-iradierea durerii in membrul superior stang

Problemele pacientului
-dificultate in a respira

-circulatie deficitara

-deficit de volum lichidian

-dificultate in a se odihni

-alterarea integritatii fizice si psihice

Diagnostic de Obiective Interventii


ingrijire
1.Dificultate in Pacientul Pentru ca pacientul sa respire liber
a respira sa prezinte nas voi umezi aerul din salon
datorita durerii o respiratie
si anxietatii cu administrez oxigen pe masca,br
manifestat prin frecventa hodilatatoare si antialgice la indica
dispnee,bradi- normala. medicului,a-sigur poz
semisezanda
pnee si
hipoventilatie.
2.Circulatie Pacientul Masor si notez zilnic in foaia
deficitara sa prezinte temperatura T.A.,pulsul,
datorita alterarii un ritm
muschiului cardiac in respiratia,
cardiac si pere- limite temperatura,diureza,scaunul.Efectu
normale. masaj si miscari pasive si active
tilor arteriali
membrelor.Administrez medica
manifestat prin indicata de medic si urmaresc efec
bradicardie si acesteia.
tegumente usor
cianotice.
3.Deficit de Pacientul Supraveghez
volum lichidian sa fie pulsul,T.A.,apetitul,semnele
datorita echilibrat deshidratare,scaunul,greutatatea
transpiratiilor volemic in corporala.Fac bilantul zilnic in
reci manifestat decurs de lichidele ingerate si c
prin 2-3 zile. eliminate.Administrez pe c
adinamie,neli- parenterala solutii perfuzab
prescrise de medic.
niste.
4.Dificultate in Pacientul Respect orele de somn
a se odihni sa aiba un bolnavului,aerisesc salonul,asigur
datorita somn temperatura adecvata,admi-
anxietatii,durerii odihnitor
si dispneei din punct nistrez la indicatia medicu
manifestata de vedere somnifere.
prin insomnie. calitativ si
cantitativ.
5.Alterarea Pacientul Voi schimba pozitia bolnavului in
integritatii fizice sa-si la fiecare 2 ore.Efectuez masaj
si psihice recapete regiunile predispuse
datorita indepen- escare.Linistesc bonavul cu privire
efectului bolii starea sa.
manifestata denta de
prin miscare,in-
durere,limita- credere in
rea miscarilor, personalul
medical.Sa
frica. nu
prezinte
escare de
decubit.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR
VITALE
Data T.A Puls Resp. T Diureza Scaun
2007 C
16.05 160/120 85 19 36,6 1250 ml
N
82 17 36,8
17.05 150/100 78 17 37,7 1300 N
79 16 37 ml
18.05 140/80 74 18 36,9 1350 N
73 17 36,8 ml
19.05 110/70 73 17 36,9 1450 N
70 17 37 ml
20.O5 115/70 69 18 36,6 1400 ml N
69 18 36,8

EXAMENUL DE LABORATOR
Examen cerut Mod de Rezultate Valori
recoltare normale
VSH 0,4 ml citrat de VSH=4/12mm VSH=1-
Na 3,8%,se 10mm/h
aspira sange
pana la 2 ml. 7-
15mm/h
Leucocite Inteparea L=10000mmc L=4200-8000
pulpei
Hemoglobina degetului.Se Hgb=13% Hgb=14-
recolteaza 2 16g%
Trombocite T=21500
ml sange pe T=150-
Hematocrit cristale de Htc=42%
EDTA. 400000mmc
Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat de F=180mg% F=200-
Na3,8% si 4,5 400mg%
ml sange
Glicemie 2 ml sange pe G=130mg% G=80-
florura de Na 120mg%
4 mg
Uree 5-10 ml U=80 mg% U=20-40mg%
sange,punctie
Creatinina venoasa C=2,4mg% C=0,6-
1,2mg%
Acid uric A.U=1-2mg%
A.U=2-6mg%
Colesterol 5-10 ml 260mg 180-280mg%
sange,punctie
venoasa
Examen Recipiente Normal
sumar de sterile,din jetul
urina mijlociu.
Enzime 5-10 TGO=25U/L TGO=2-
ml,punctie 20U/L
venoasa TGP=13,5U/L
TGP=2-
16U/L

ALIMENTATIA BOLNAVULUI
Perioa Alimente permise Alimente interzise
da
16.05 In primele 24-48h Alimente
regimul este hipercalorice,alimente
strict:sucuri de care contin NaCl
fructe,ceaiuri 1000-
1500ml
17.05 Ceaiuri,compoturi,supe Grasimi,prajeli,varza,fai
,lapte, noase in cantitate mare
Sucuri de fructe,oua
moi,pireuri.
18.05 In plus paine cu unt Alimente care contin
NaCl
19.05 Lactate Alimente hipercalorice.

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
Data Medicamente Mod de
administrare
16.05 Dipiridamol 3*1 tb/oral
Diazepam 1tb seara/oral
Mialgin 2ml iv
Heparina 1300 UI/H
17.05 Aspirina ½ oral
Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral
18.05 Betaloc 100 mg
Aspirina ½ oral
Trombostop 0-0-2 oral
Nifedipin 2*1 oral
19.05 Captopril 10mg oral
Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral
20.05 Betaloc 100mg
Trombostop 0-0-2 oral
Diazepam 0-0-1 seara oral

INVESTIGATII PARACLINICE
Data Examene Pregatire pt examen Ingrijiri dupa
curente examen
16.05 EKG Bolnavul va fi Nu necesita
asezat in decubit ingrijiri
dorsal,isi va relaxa speciale.
musculatura.
Montarea
electrozilor:
-pe membre:rosu-
mana dreapta
galben-mana
stanga
negru-picior
drept,verde-picir
stang.
-precordial
VI-sp 4 intercostal
drept
V2-sp 4 intercostal
stang
V3-intre V2 siV4
V4-sp 5
intercostal,pe linia
medioclaviculara stg
V5-sp 5 intercostal
stg pe linia axilara
anterioara
V6-sp 5 intercostal
stg pe linia axilara
mijlocie.
17.05 Rtg toracic
EKG
18.05 EKG
19.05 Rtg toracic
EKG

PLAN
DE INGRIJIRE 2
Culegerea datelor

Nume:V
Prenume:A
Sex:M
Varsta:60 ani
Domiciliu:loc.Targu Mures,str.Grivitei
20.
Profesia:pensionar
Anamneza-antecedente heredo-
colaterale-tata(decedat)ulcer
-mama astm bronsic
-personale-neaga
Diagnostic clinic -IMA anterior
Motivele internarii-durere violenta
retrosternala cu caracter de apasare
zdrobire
-transpiratii reci
-dispnee
-iradierea durerii
in umarul stg si de a lungul marginii
cubitale a membrului superior stg
Istoricul bolii:bolnav fumator,obez,
prezinta in cursul diminetii dureri
retrosternale cu caracter de
apasare,zdrobire.In timpul consultului
efectuat de echipa salvarii bolnavul
prezinta stop
cardiorespirator,resuscitat de
acestia(IOT,masaj cardiac extern).De
mentionat prezenta durerilor toracice
cu caracter anginos in antecedente
carora bolnavul nu le-a acordat
importanta.
Problemele pacientului-riscul
alterarii circulatiei si respiratiei
-anxietate
-alterarea
mobilitatii fizice
-
disconfort-durere
-dificultate
in a se odihni

Diagnostic de Obiective Interventii E


ingrijire
1.Riscul alterarii Pacientul sa fie Supraveghez P
circulatiei si echilibrat T.A.,repiratia,pulsul e
respiratiei din cauza circulator si c
complicatiilor bolii respirator. temperatura din 2 in 2 re
manifestate prin ore.Asigur pozitia a
dispnee,hipotensiune semisezanda c
arteriala,transpiratii pt.favorizarea
reci. respiratiei.ef-ectuez
EKG.
2.Anxietate din Pacientul sa fie Educ pacientul sa aiba P
cauza necunoasterii echilibrat o viata e
prognosticului bolii psihic,sa fie ordonata,echilibrata,port p
manifestata prin informat asupra discutii linistitoare.
ingrijorare ,teama. regimului de
viata si de
alimentatie care
trebuie
respectat.
3.Disconfort din Sa se Asigur repaus fizic al D
cauza alterarii amelioreze bolnavului in perioada a
muschiului cardiac durerile in 2-3 dureroasa.Administrez la
manifestat prin ore de la medicatia indicata de a
dureri retrosternale admin.medicatiei medic. m
fara cedare la NTG. de urgenta. n
to
4.Alterarea mobilitatii Pacientul sa-si Asigur pozitia P
fizice legate de recapete semisezanda in repaus re
deficitul motor si indepen- absolut la pat a re
senzorial manifestata bolnavului.Mobilizez o
prin impotenta denta de pacientul la 2 im
funcionala. miscare afectata ore.Efectuez masaj al d
relativ. membrelor timp de 10 o
min.Supraveghez
miscrile active ale
bolnavului.
5.Dificultate in a Pacientul sa Se va favoriza odihna P
dormi si a se odihni beneficieze de din timpul zilei prin p
datorita confort fizic si creearea unui climat de s
durerii,anxietatii, psihic pentru a liniste.Se vor administra o
se odihni. sedative la indicatia
sressului manifestat medicului.
prin
insomnie,oboseala.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE


Data Puls Resp T.A. T Diu-reza Scaun
2007
10.04 82 19 145/95 36,6 1000 ml N
81 20 36,4
11.04 80 17 130/80 37,5 1100ml N
75 18 37,2
12.04 76 18 145/95 36,5 950 ml N
73 18 36,8
13.04 72 19 150/95 36,4 1150ml N
65 18 37
14.04 76 18 145/90 36.5 1100ml N
72 17 36,7
15.04 76 17 145/90 36.5 1200ml N
78 18 36.7

EXAMENE DE LABORATOR
Examen Mod de Rezultate Valori
cerut recoltare normale
VSH 0,4 ml citrat VSH=10/23 VSH=1-10/h
de
Na3,8%,1,6 VSH=7-
ml sange 15/2h
Leucocite Inteparea L=8800 L=4200-
pulpei 8000mmc
Hemoglobina degetului,2ml Hgb=14g%
sange pe Hgb=14-
Trombocite T=220000 16g/ml
cristale de
Hematocrit EDTA Htc=45% T=150-
400000mmc
Htc=40-
45%
Fibrinogen 0,5ml citrat F=180MG% F=200-
de Na 400mg%
3,8%,4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange G=110mg% G=80-120
pe 4 mg mg%
florura de Na
Uree 5-10 ml U=27mg% U=20-
sange prin 40MG%
Acid uric punctie A.U=2,67mg%
venoasa A.U.=2-
Creatinina C=0,92mg% 6mg%
C=0,6-
1.2mg%
Enzime 5-10 ml GOT=52 GOT=2-20
sange prin UI
punctie ven. GPT=31,3
GPT=2-16

REGIMUL ALIMENTAR
Perioada Alimente permise Alimente int
Primele Regim strict hidric:suvuri de fructe,ceaiuri Alimente
24-48 1000-1500ml hipersodice
ore hipercalo-
rice
Prima Regim cu 800-1000 Fainoase in
sapt. calorii,supe,creme,pireuri de mari,NaCl
legume,iaurt,budinci,lapte
A doua Regim normosau Vor fi
sapt. hiposodat,hipolipidic,hipoprotidic,normoglu- elimentele
produv ga
cidic compus din pireuri de legume cu intarzie
lapte,carne tocata fiarta,legume cu ulei intestinal
A treia Regim practic care trebuie respectat tot Grasimi,pra
sapt. timpul,format din 55%glucide,15%proteine
si30% lipide proportional cu
varsta,sexul,gradul de activitate.

INVESTIGATII PARACLINICE
Data 2007 Examene Pregatirea Ingrijiri
curente pt.examen dupa
examen
10.04 EKG Se explica Nu
bolnavului modul necesita
RTG toracic de desfasurare a ingrijiri
examinarii.Se cere speciale.
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite la
20C,bolnav in
repaus 20 min.
11-15.04 EKG
RTGtoracic

TRATAMET MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de
administrare
10.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Xilina 200mg iv
Heparina 140u/h iv
Propranolol 1mg iv
Fortral 30mg iv
11.04 Aspirina 1-1-2 0-1/2-0 tb
Diazepam 0-0-1 tb seara
Propranolol 1mg iv
Trombostop ½-1/2-o tb
12.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
13.04 Nifedipin 0-1-1 Tb
Propranolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol
14.04 Acelasi tratament Aceeasi doza

PLAN DE
INGRIJIRE 3

Culegerea datelor
Nume:A
Prenume:S
Sex:M
Varsta:75 ani
Domiciliu:loc.Targu
Mures,str.Ghe.Doja,nr 124.
Profesia:pensionar
Anamneza:
Antecedente heredo-colaterale -
mama decedata,Cardiopatie ischemica

-tata decedat ulcer gastric


Antecedente personale-
apendicectomie 1965
Diagnostic:IMA anterior,HTA
Istoricul bolii:Pacientul in varsta de
75 ani,fara antecedente cardiace se
prezinta de urgenta la clinica acuzand
durere precordiala cu caracter
constrictiv cu iraduere in membrul
superior stang insotita de dispnee
paroxistica,transpiratii
reci,adinamie,ameteli.
Motivele internarii-durere
precordiala cu caracter constrictiv cu
iradiere in membrul superior stg
-dispnee
paroxistica
-transpiratii reci
-adinamie
Problemele pacientului
-riscul alterarii circulatiei si respiratiei
-proces inflamator
-anxietate
-disconfort
-dificultate in a se odihni
Diagnostic de ingrijire Obiective Interventii

1.Riscul alterarii circulatiei Pacientul Supraveghez temperatura


si respiratiei din cauza sa fie
complicatilor bolii echilibrat respiratia,pulsul la inte
manifestata prin dispnee egale
circulator si de timp.Efe
paroxistica,hipotensiune respirator. EKG,asigur p
arteriala. semisezanda pt favoriz
respiratiei.
2.Anxietate,senzatie de Pacientul Port discutii linistitoare
"moarte iminenta" din sa prezinte incurajatoare cu bolna
cauza lipsei de cunoastere o stare educ cu privire la mentin
a bolii manifestata prin generala unui mod de viata sanatos
agitatie si teama. buna.
3.Proces inflamator Pacientul Administrez antipiretice:
datorita focarului de sa prezinte
necroza manifestat prin o paracetamol
sufebrilitate. temperatura
in parametri
normali.
4.Disconfort din cauza Sa se Asigur repausul fizic si psi
alterarii muschilui cardiac amelioreze pacientului in peri
manifestat prin dureri durerile in dureroasa.Ad-
precordiale cu caracter 2-3 ore de
constrictiv. la admini- ministrez medicatia indica
medic.Efectuez EKG.
strarea trat.
de urgenta
5.Dificultatea in a se Bolnavul sa La indicatia medicului se
odihni din cauza declare ca administra sedative
durerii,anxietatii,manifestat are un somnifere,se va dim
prin ore de odihna somn anxietatea prin di
insuficiente. odihnitor incurajatoare.se va as
dupa 2-3 confortul de noapte.
zile.

SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE


Data T.A Puls Resp T Diureza Scaun
2007
05.04 130/90 70 20 36,6 1000 N
75 18 36,8
06.04 130/95 60 18 36,9 1200 N
65 19 37
3
07.04 140/95 60 17 36,9 1400 N
68 17 37,1
08.04 145/95 65 17 37,2 1450 N
73 18 37,4
09.04 150/90 75 18 36,9 1500 N
76 19 37
EXAMENUL DE LABORATOR
Examen Mod de Rezultate Valori
cerut recoltare normale
VSH 0,4 ml citrat 6/14 1/10mm/h
de
Na3,8%,pe 7-15mm/2h
1,6 ml
sange
Leucocite Inteparea L=9700mmc L=4200-
pulpei 8000mmc
Hemoglobina degetului.se Hgb=13g%
Hgb=14-
Trombocite recolteaza 2 T=200000 16g%
ml sange pe
Hematocrit cristale de Htc=39,4% T=150-
EDTA 400000mmc
Htc=40-45%
Fibrinogen 0,5 ml citrat F=170mg% F=200-
de 400mg%
Na3,8%,pe
4,5 ml
sange
Glicemie 2ml sange G=115mg% G=80-
pe 4 mg 120mg%
florura de
Na.
Uree 5-10 ml U=26mg% U=20-
sange prin
Creatinina punctie C=2,4mg% 40mg%
venoasa
Acid uric A.U=7,94mg% C=0,6-
1,2mg%
A.U.=2-
6mg%
Colesterol 5-10 ml 260mg% C=180-
sange 280mg%
punctie
venoasa
Sumar de Recipient Densitate Densitate
urina curat 1017 1015-1025
Enzime 5-10 ml TGO=25U/L TGO=2-20
sange UI
punctie TGO23,5U/L
venoasa TGP=2-16
UI
Perioada Alimente permise Alimente interzis
05.04 Ceaiuri,compoturi,supe Alimente ca
NaCl,calorii si s
Lapte,sucuri de fructe,oua consistenta
moi,pireuri de castane.
09-12.04 Paine cu unt,lactate,lapte dulce sau Grasimi,prajeli,v
acru,cascaval branza in cantitate m
topita,mezeluri hipersodate si hi
necondimentate:parizer,sunca,carne
slaba pasare,vita,peste,fructe si
legume proaspete
ALIMENTATIA BOLNAVULUI
INVESTGATII PARACLINICE.
Data 2007 Examene Pregatirea pt Ingrijiri
curente examen dupa ex.
O5.04 EKG Se explica Nu
bolnavului modul necesita
RTG de desfasurare a ingrijiri
toracica examinarii.Se cere speciale.
bolnavului sa stea
relaxat,examinarea
se face in camere
linistite,la
20C,bolnav in
repaus 20 min
O6-09.04 EKG
RTG
toracica

TRATAMENT MEDICAMENTOS
Data 2007 Medicamente Mod de
administrare
05.04 Glucoza 5% 500 ml iv
Propanolol 1mg iv
Xilina 200 mg iv
Heparina 1400 u/h iv
Diazepam 1 tb seara
Mialgin 2 ml iv
06.04 Aspirina 3*1/zi
Dipiridamol 0-0-1 tb
Propanolol 1 mg iv
NTG 0-1-1 S.L
Trombostop 1 tb/zi
07.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
08.04 Acelasi tratament Aceeasi doza
fara Dipiridamol
09.04 Propanolol 1mg iv
Aspirina 3*1/zi
Trombostop 1tb/zi
Nifedipin
0-1-1 SL

CONCLUZII
GENERALE ASUPRA LUCRARII
Capitolul 1 al lucrarii se refera la
IMA in general,definit ca necroza a
muschiului cardiac intr-o prima faza,iar
ulterior aparitia unei scleroze
cicatriciale.Deoarece este o urgenta
necesita acordarea ingrijirilor imediate
in momentul spitalizarii dar in faza
prespitaldeosebit de important in
evolutia bolii.
Consider ca pt o buna cunoastere
a bolii asistenta trebuie sa cunoasca
simptomatologia,etiopatogenia,formele
clinice,tratamentul,complicatiile,investi
gatiile paraclinice si de
lab,prognosticul.
Capitolul 2 trateaza
modul in care se ingrijeste un pacient
cu IMA,interventiile pe care le acorda
asistenta la internare in vederea
asigurarii conditiilor de
spitalizare,igienei personale,pozitia
pacientului in pat,urmarirea faciesului
si a functiilor
vegetative,vitale,pregatirea si
efectuarea
tratamentelor,alimentatia,recoltarea
probelor de lab si investigatii
paraclinice,educatia pt
sanatate,profilaxia,externare.
Capitolul 3 Bolnavul T.R.
in varsta de 68 ani se prezinta de
urgenta la spital acuzand:durere
precordiala cu caracter constrictiv cu
iradiere in membrul superior
stg,dispnee paroxistica,transpiratii
reci,adinamie.In urma efectuarii
examinarilor clinice si paraclinice s-a
pus diagnosticul de IMA
posteroinferior.In urma ingrijirilor
specifice si a tratamentului aplicat
durerea si anxietatea se
remit,parametrii functiilor vitale si
culoarea tegumentelor se
normalizeaza,starea generale a
bolnavului evolueaza spre ameliorare.
Bolnavul V.A. in varsta de
60 ani,fumator ,obez prezinta tabloul
clinic al IMA complicat cu stop
cardiorespirator.prin resuscitare si
masaj cardiac extern se reuseste
mentinerea ritmului cardiac spontan,iar
sub tratament fibrinolitic anticoagulant
si nitrati evolutia este favorabila fara
complicatii.
Bolnavul A.S in varsta 75
ani s-a internat in sectia de Terapie
intensiva cu durere violenta
precordiala,cu iradiere in membrul
superior stg,prelungita cu peste 30 min
care nu cedeaza la NTG
sublingual.Dupa investigatiile clinice si
de lab se pune diagnosticul de IMA
anterior.

BIBLIOGRAFIE
1.Anatomia si fiziologia
omului,I.C.Petricu,I.C.Voiculescu,editur
a Medicala 1964
2.Urgente medico-chirurgicale,Lucretia
Titirca,Editura Medicala,Bucuresti 2002
3.Medicina interna pentru cadre
medii,Corneliu Borundel,editura
All,vol,2
4.Tehnica ingrijirii bolnavului,Carol
Mozes editura Medicala 2002

S-ar putea să vă placă și