Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROPRIETĂŢII INTELECTUALE
DREPTUL PROPRIETĂŢII
INTELECTUALE
Bibliografie selectivă
Ediţia a 2-a, revăzută şi adăugită
Universul Juridic
Bucureşti
-2010-
Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L.
www.universuljuridic.ro
COMENZI ON-LINE,
CU REDUCERI DE PÂNĂ LA 15%
În loc de prefaţă 7
ÎN LOC DE PREFAŢĂ
O cauză câştigată pentru proprietatea intelectuală:
bibliografia specializată
1
Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite
la 10 de septembrie 1948. În: Legislaţie: resurse pentru democraţie. Accesibilă pe Internet la adresa: http://leg-
islatie.resurse-pentru-democratie.org/drepturi_onu.php
8 DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice (articolul 19)1 – „Orice persoană
are dreptul la libertatea de exprimare; acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi şi de
a răspândi informaţii şi idei de orice fel, indiferent de frontiere, sub formă orală, scrisă, tipărită
ori artistică sau prin orice alt mijloc, la alegerea sa".
Rezolvarea problemei privind nevoia şi dreptul la informare nu constă numai în
neîngrădirea acestor libertăţi. Imposibilitatea informării poate fi cauzată şi de faptul de a nu
avea prea multe mijloace, de a nu avea timpul sau competenţa de a selecta, de a nu deţine
resursele financiare suficiente pentru o informare completă.
De altfel, în prezent, explozia informaţională, privită în primul rând ca o acumulare de
date, nu pare să îngrijoreze omenirea pe cât o face ajungerea rapidă la informaţia deja produsă,
regăsirea facilă a acesteia ca rod al sistematizării. Este, deci, rezultatul firesc al unei evoluţii,
dacă nu întru totul previzibilă, încadrată totuşi în normalitate. Beneficiarii de informaţii şi
documente trebuie să ştie, însă, şi ce să păstreze, dar şi ce să elimine pentru că, de multe ori,
cantitatea mare de răspunsuri la o cerere de informare se opune calităţii. Însă, în acest scop, este
necesar ca ei să aibă deja unele cunoştinţe în domeniul respectiv pentru a se putea debarasa de
informaţiile nesemnificative sau redundante. Venind în sprijinul utilizatorilor, instrumentele de
lucru, cum sunt: dicţionarele, enciclopediile, indexurile, repertoriile, cataloagele, ghidurile,
biobibliografiile şi bibliografiile, tradiţionale sau pe suporturi moderne, nu vor prisosi niciodată.
Pentru specialiştii în domeniul proprietăţii intelectuale şi nu numai, bibliografia de faţă
este indispensabilă întrucât repertoriază marea majoritate a lucrărilor elaborate sau/şi publicate
în România, pe parcursul a peste 120 de ani, ori prezentate la noi cu prilejul organizării unor
simpozioane, seminarii, cursuri, mese rotunde etc.
Lucrarea, structurată pe 6 părţi, include cca. 2.300 de repere bibliografice sistematizate
şi menţionate conform clasificărilor propuse de autor, încă din 1996, în lucrarea „Protecţia
penală a proprietăţii intelectuale”.
Astfel, având în vedere legislaţia adoptată în România, autorul consideră că dreptul de
proprietate intelectuală este format din două mari categorii:
- dreptul de autor, drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis ale
fabricanţilor bazelor de date;
- dreptul de proprietate industrială.
De asemenea, în conformitate cu prevederile dispoziţiilor Convenţiei de la Paris din 1883
pentru protecţia proprietăţii industriale, corelate cu dispoziţiile Tratatului privind proprietatea
intelectuală în materie de circuite integrate, cu cele ale art. 1, alin. 2), Secţiunile 2-7 şi ale art.
27, alin. 3, lit. b) din Acordul TRIPS privind aspectele drepturilor de proprietate intelectuală
legate de comerţ, precum şi cu clasificările din doctrină, autorul opinează că proprietatea
industrială are ca obiect şi cuprinde următoarele categorii:
- creaţiile noi tehnice sau estetice, asociate produselor industriale:
- invenţiile;
- modelele de utilitate;
- brevetele pentru noi soiuri de plante;
- desenele şi modelele;
- topografiile produselor semiconductoare;
- know-how-ul.
1
Pact internaţional cu privire la drepturile civile şi politice : Partea a treia : Art. 19. Alin. 2. În: DECRET
nr. 212 din 31 octombrie 1974 pentru ratificarea Pactului internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi
culturale şi Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Textul actului publicat în B.Of. nr. 146/20
noi. 1974. Accesibil pe Internet la adresa:http://www.cdep. ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=63815
În loc de prefaţă 9
- semnele distinctive ale activităţii de comerţ:
- mărcile de fabrică, de comerţ sau de servicii;
- indicaţiile geografice (indicaţiile de provenienţă şi denumirile de origine);
- firma şi emblema comercială.
În mod evident, o bibliografie nu are cum inova, dar se poate distinge prin buna organi-
zare a materialului, prin judicioasa evidenţiere a problematicii bibliografiate.
Trebuie apreciat efortul autorului de a sistematiza şi prezenta şi sursele bibliografice din
alte domenii aflate în strânsă legătură cu dreptul proprietăţii intelectuale, după cum urmează:
domeniul criminalităţii informatice, al concurenţei neloiale şi al francizei.
Totodată, pentru prima oară în literatura de specialitate din România este sistematizat, pe
baza aceloraşi criterii, şi prezentat un număr semnificativ de repere bibliografice cu privire la
decizii ale diferitelor instanţe de judecată sau ale Curţii Constituţionale referitoare la excepţia
de neconstituţionalitate a unor prevederi din legislaţia privind proprietatea intelectuală.
Este o realitate incontestabilă că rezultatele activităţii de cercetare au fost şi vor fi întot-
deauna determinate, în mare măsură, de metodele aplicate. În contextul contemporan, metodele
de cercetare au căpătat, însă, o nouă valenţă. Folosite în sistemul de cercetare, ele asigură uni-
tatea necesară atingerii scopului propus, adică minimalizarea incertitudinilor rezultatelor şi mic-
şorarea posibilităţilor de eşec.
În esenţă, întocmirea unor instrumente bibliografice reprezintă rezultatul aplicării
anumitor scheme de cercetare bibliografică. Aşa se explică faptul că informaţiile stocate pe un
suport oarecare nu constituie, în fapt, instrumente decât dacă sunt regăsite rapid şi fără
dificultate, prin urmare bibliografia capătă un important rol în dezvoltarea societăţii. Dacă aşa
cum s-a spus, „singura valoare a cunoştinţelor stă în utilizarea lor”1, bibliografia este una din
căile de utilizare a cunoştinţelor.
Bibliograful american Samuel Shannon afirmă că, în conexiune cu efortul spre o relaţie
de calitate între informaţie şi beneficiar, ar trebui să acţioneze şi o mărire a numărului de lucrări
care transmit puncte de vedere asupra domeniului pe care bibliografia îl acoperă nu neapărat ca
o ştiinţă anexă. Shannon vede în bibliografie un revelator al posibilităţilor de investigare, ceva
care determină, dacă este la obiect, „productivitatea intelectuală a cunoaşterii”.
Bibliografia de faţă reprezintă, indubitabil, un instrument de lucru de o reală valoare
informaţional – documentară.
Repertoriul bibliografic, meticulos şi riguros întocmit de Ciprian Raul Romiţan, – lucrare
pe care ne-o oferă autorul cu sprijinul Asociaţiei Ştiinţifice de Dreptul Proprietăţii Intelectuale –
va permite, atât teoreticienilor (cadre didactice, cercetători în materie, studenţi, masteranzi etc.),
cât şi practicienilor (judecători, procurori, avocaţi, consilieri juridici, consilieri în proprietate
industrială, specialişti din cadrul unor instituţii sau organizaţii etc.) să localizeze mai repede
documentele şi să obţină operativ informaţiile de care au nevoie.
Şi pentru începutul de secol XXI este cert faptul că lucrările bibliografice reprezintă
unica modalitate viabilă prin care societatea îşi poate satisface necesarul de informaţie fără a
contraveni cerinţelor impuse de economia de timp. Din această perspectivă, contribuţiile
bibliografice la accelerarea progresului culturii şi civilizaţiei sunt imperios necesare.
Bibliografia rămâne aliatul credincios al valorii şi martorul nemilos al imposturii,
prietena statornică a adevărului şi inamica intratabilă a minciunii. De fapt, însuşi demersul prin
care se decide a se realiza o bibliografie implică dorinţa de valorizare.
1
JESSE, N. Shera. Libraries and the organization of knowledge. London: [s.n.], 1965, p. 10.
10 DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1
VIANU, Tudor. Filosofia culturii. Ed. a 2-a. Bucureşti, 1945, p. 27-28.
2
Doamna Cristina Popescu este lector universitar la Catedra de Biblioteconomie şi Ştiinţa Informării a
Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Este doctor în filologie cu teza „Evoluţia bibliografiei literare române : 1932-1998 : studiu critic şi
bibliografie de bibliografii”, sub conducerea ştiinţifică a prof.univ. dr. Dan Horia Mazilu, fost membru corespondent
al Academiei Române şi Director general al Bibliotecii Academiei.
Doamna lect.univ. dr. Cristina Popescu este autor a peste 30 articole şi recenzii în revistele de specialitate
editate de: Catedra de Bibliologie şi Ştiinţa Informării, Colegiul Universitar de Administraţie şi Secretariat, Secţia
Birotică, Biblioteconomie – Arhivistică, ambele de la Universitatea din Bucureşti, Asociaţia Bibliotecarilor din
Învăţământ – România, Biblioteca Naţională, Ministerul Culturii şi Cultelor.
În loc de prefaţă 11
1
Marcelle Beaudiquez, Guide de bibliographie générale, Munchen, K.G. Saur,1989, pp. 29-30.
2
Barbu Theodorescu, Istoria bibliografiei româneşti, Editura Enciclopedică Românească, Bucureşti, 1972,
p. 17.
3
Louise - Noëlle Malclès, Manuel de bibliographie, Paris, Presses Universitaires de France (PUF), 1969,
p. 30.
4
Viorel Roş, Contrafacerea şi plagiatul în materia dreptului de autor. Retrospectivă istorică şi încercare de
definire, în „Revista română de dreptul proprietăţii intelectuale” nr. 1/2004, p. 89.
5
Paul Negulescu, Tratat de drept administrativ, vol. I, Cartea I-a, Ediţiunea a III-a cu numeroase adăugiri şi
modificări, Tipografiile Române Unite, Bucureşti, 1925, p. 29.
12 DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1
Cristina Popescu, Pledoarie pentru bibliografie, în „Studii de biblioteconomie şi ştiinţa informării”, Editura
Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, vol. 11/2007, 2008, p. 160.
Domeniul proprietăţii intelectuale 15
PARTEA I
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ROMÂNĂ ÎN DOMENIUL
PROPRIETĂŢII INTELECTUALE PUBLICATĂ
SAU PREZENTATĂ ÎN CADRUL UNOR SIMPOZIOANE,
SEMINARII, COLOCVII, CURSURI
A
Acte normative în domeniul proprietăţii intelectuale. Dreptul de autor, legislaţie internă,
tratate internaţionale, decizii ORDA, ediţie îngrijită de DIEAC Cătălin, Editura Editas,
Bucureşti, 2003, 299 p.
ADOCHIŢEI Cristian, Infracţiuni prin recurgerea sau având ca obiect înalta tehnologie,
în „D” nr. 1/2003, pp. 146-149.
ANGELESCU Anca, Licenţele obligatorii în domeniul invenţiilor, în „II” nr. 4/1990, pp.
96-97.
ANTONIU George, Reflecţii asupra crimei organizate, în „RDP” nr. 3/1997, pp. 35-46.
ANTONIU George, Delicte contra proprietăţii intelectuale, în noul Cod penal. Codul
penal anterior. Studiu comparativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, pp. 425-432.
ANTONIU George, Delicte contra datelor şi sistemelor informatice, în noul Cod penal.
Codul penal anterior. Studiu comparativ, Editura All Beck, Bucureşti, 2004, pp. 433-436.
ARJOCA Dana Simona, Consideraţii privind corelaţia dintre firmă - element incorporal
al fondului de comerţ şi drepturile de proprietate intelectuală, în „RRDPI” nr. 4/2008, pp.
48-56.
ARON Marius Ioan, Aspecte teoretice şi practice vizând efectuarea percheziţiei. Tipuri
de percheziţie. Obiectul percheziţiei. Condiţii necesare pentru efectuarea percheziţiei, lucrare
prezentată în cadrul Seminarului organizat de Ambasada SUA în România, Bucureşti, 3-4
octombrie, 2007.
BADEA Liliana, Examinarea condiţiilor pentru acordarea protecţiei unui desen sau
model comunitar, lucrare prezentată în cadrul Simpozionului „Protecţia designului comunitar”,
Tulcea, 28-29 iulie 2008.
BADEA Liliana, Protecţia desenelor şi modelelor, în „RRPI” nr. 4/2008, pp. 7-15.
BALLI Mateo - Mateo, Dreptul de autor. Aspecte comparative între România, Italia şi
Albania, în „RRDPI” nr. 2/2009, pp. 182-187.
BĂCANU Ion, Concurenţa neloială. Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei
neloiale. Temeiul şi finalitatea acţiunii. Înlăturarea actului de concurenţă neloială, în „RDC”
nr. 5/1994, pp. 67-72.
BĂCANU Ion, Firma şi emblema comercială, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998,
143 p.
BĂDĂRĂU Alexei, Prima lege română asupra brevetelor de invenţie, din anul 1906, în
„RRPI” nr. 1/2009, pp. 57-59.
BĂDĂRĂU Alexei; MIHĂILESCU Nicolae M., Câteva din primele brevete de invenţie
româneşti realizate în domeniul industriei petroliere, în „RRPI” nr. 2/2005, pp. 56-58.
BĂDĂRĂU Alexei; CIONTU Petru; MIHĂILESCU Nicolae M., Din istoria protecţiei
proprietăţii industriale în România, 2 vol. (vol. I: Monografie, 419 p. Bibliografie la pp.
405-411; vol. II: Documente şi acte normative, 427 p. ), Editura OSIM, Bucureşti, 2003.
BĂLAN Elena, Divulgarea operei postume, în „RRDPI” nr. 1/2006, pp. 159-161.
BĂLAN Elena, Dreptul la propria imagine, în „RRDPI” nr. 3/2006, pp. 50-56.
BELEI Olga; Organizaţiile de gestiune colectivă. Studiu comparat (I), în „RRDPI” nr.
3/2007, pp. 27-31.
BELLU MAGDO Monna-Lisa, Fondul de comerţ (I), în „RDC” nr. 10/2002, pp. 50-63.
24 DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
BIG Radu; IANCU Sorin; NEACŞU Carmen, Pachet complex de instruire pentru
IMM-uri, în „RRPI” nr. 3/2003, pp. 38-42.
BODU Sebastian, O altă abordare a noţiunii de fond de comerţ, în „RDC” nr. 4/2005,
pp. 41-47.
26 DREPTUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE - BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ