REFERAT

TEMA: Particularităţile anatomo-fiziologice ale aparatului digestiv la

copii. Examenul clinic al aparatului digestiv la copil. Semiologia
afecţiunilor aparatului digestiv la copii de diferite vârste. Sindroamele
principale de afectare.
Particularităţile anatomo-fiziologice ale aparatului digestiv
la copii.

Cavitatea bucala la copil este relativ mica, apofizele alveolare maxilare sunt
immature, scurte,palatul moale este situat orizontal, iar palatur dur este larg si
plat.Dintii lipsesc.

Mucoasele sunt fine,uscate si foarte bine vascularizate.Pe liniile medii se

gasesc nodulii epiteliali Bon.Pe gingii se observa niste dublicaturi ale mucoasei
labiale , plici vilozate pe partea inferioara cavitatii bucale.Pe mucoasa palatine
sunt prezente filamente si margatarele(Candid Albicans)-stomatita
candidozica.Saliva este insuficienta sau uneori chiar absenta.Din aceasta cauza
apar fisuri si inflamatie.Una din cauzele ce contribuie la aparitia inflamatiei
este absenta lizozimului.Obrajii si buzele : relativ groase cu o musculatura bine
dezv.; mai proeminente datorita corpilor adiposi bine dezvoltati.

Limba-scurta,groasasi lata cu un strat muscular bine dezvoltat.

Glandele salivare sunt formate la nastere, dar nu sunt functionale(secretia de

saliva este scazuta).Insuficienta salivatiei in primele luni de viata se explica
prin dezvoltarea incompleta a SNC si marimea redusa a glandelor
salivare.Salivatia incepe sa se majoreze odata cu eruptia dintilor ,datorita
excitarii n. trigemen(perec. a V)sau prin excitarea receptorilor dolorosi.Glanda
parotida lipseste la nastere, dar se dezvolta intensiv in a 3-4 luna ,salivatia se
intensifica mult ,copilulu nu reuseste se inghite cantitatea de saliva astfel apare
sialoreea fiziologica.

Hiposalivatia se noteaza la copii cu tulburari de nutritie ,stari fibrile,diaree.

Hipersalivatie survine in cazul stomatitelor,afectiunelor insotite de dereglari

da deglutitie(abces retrofaringian,epiglotita,stenoza
osofagiana),encefalite,tumoare a trunciului cerebral,tulburari cerebrale.

Particularitatile anatomo-fiziologice ale esofagului la copilul nou-

născut şi sugar. Apreciea distanţei dintre dinţi şi cardie(formula
Bischof). Lungimea esofagului la diferite vârste.

Esofagul este dezvoltat bine,are o forma de 2 pilnii largite superior si inferior

,ceea ce faciliteaza scurgerea laprelui.Lungimea la n-n este de 11-16 cm.La
copilulu mai mare se respecta proportia lungimea esofagului si talia este egala
cu 1:5.

Dupa formula lui Bioschoff avem:lungimea esofagului =1/5 din talie +63
cm.Peretele esofagului este slab din cauza subdezvoltarii tunicii
musculare,ceea ce duce la insuficienta fortelor de propulsare.
Particularităţile anatomo-fiziologice ale stomacului la copilul
nou-născut şi sugar. Cauzele predispunerii sugarului la
regurgitaţii.

Stomacul :

 are forma cilindrica si ovala cind este plin

 la sugari stomacul este in pozitie orizontala ,iar cind incepe sa mearga
stomacul ocupa o pozitie verticala
 partea cardiala se fixeaza din sting ape vertebra X
 pilorul -linia medie a vertebrei toracice ThXII

Volumul fiziologic

 la n-n este de 7 ml,iar cel anatomic 30-35ml

 catre ziua a 4-a ajunge 40-45ml
 la ziua a 10 atinge volumul 80 ml,adica sa majoreaza de 11 ori
 lunar se mareste cu circa 25ml
 la 1 an 250-300ml

Sunt particularitati de dezvoltare a sfincterului cardiei care explica

predispozitiea copiilor pina la un an la regurgitatii.

Particularităţile anatomo-fiziologice ale mucoasei stomacale la

copii primilor ani de viaţă. Caracteristica glandelor stomacale,
tipurile de celule ce secretă mucusul, acidul clorhidric,
pepsinogenul.

Mucoasa gastrica la n-n este relativ mai groasa.Plica mucoasei la intrare in

stomac se dezvolta numai la 8-9 luni.Canalul gastric este bine dezvoltat.

Epiteliu glandular contine 3 tipuri de glande:

1. cardiale secreta mucine neuter. S. 2-3 cm

2. fundice cu 4 tipuri de celule:

 mucoide parietale-ele secreta ac. clorchidric,apa, electrolitii

 principale-secreta peptinogen
 endocrine-celule A glucagon celule D somatostatina D1 polipeptid
vasoactiv
 endocromafine-motilina,histamina,kalikreina.

3. pilorice(celule exocrine -mucine neutre si celule G-gastrina,D-

somatostatina,cromafina)

Sucul gastric reprezinta 10-15% din cantitatea laptelui ingerat la sugarul

alimentat la sin,fata de 35% la cel alimentat cu lapte de vaca.Aciditatea totala a
sucului gastric este de 0,5 g% HCl,pH de 2,5-5, in functie de felul alimentatiei
.Dupa virsta de 3 luni aciditatea creste si pHul scade.

. Caracteristica secreţiei gastrice la copii. Particularităţile sucului

gastric la copilul nou-născut şi sugar.

Secretia la n-n este stabile si constituie 1 ml/kg/h.La 1-2 ani ea creste pina la 2-
3 ml/kg/h.Aciditatea totala este de 2 ori mai mica ca la adulti.La sugar pH-ul
gastric variaza intre 4,5-3,8.La virsta de 7-10 ani ajunge pina la 2-2,5.

Tunica mucoasa la n-n este groasa mai ales la nivelul pilorului .La intrarea in
stomacplica mucoasei se ingroasa,formind sfincterulncardial.Acest sfincter
apare doar la 8-9 luni.

1.longitudinal(superficial)este foarte slab dezvoltat.

2.circular(mediu)este bine dezvoltat ,mai ales in regiunea pilorica unde

formeaza un sfincter puternic -sfincterulpiloric.

3.oblic(profund) la nastere este foarte slab dezvoltat,dar care in scurt timp isi
va tripla grosimea si numarul fibrelor musculare.

Particularităţile anatomo-fiziologice ale intestinului subţire la

copilul nou-născut şi sugar.

Intestinul subtireare urmatoarele portiuni anatomice

:duoden,jejun,ileon.Intestinul copilului este mai lung ca la adult in raport cu
lungimea corpului.La sugar lungimea intest. subtire este de 6 ori mai lung
decit lungimea corpului ,pe cind la omul matur este de 4ori.La copil predomina
digestia parietala,de aceea este nevoie de o lungime corespunzatoare a
intestinului.

Duodenul este situat retroperitoneal .Are forme de semicerc ,mobil.dureros la

palpare.Duodenul este localizat la nivelul vertebrei I lombare.La12 ani se
gaseste la nivelul vertebrelor lombare III-IV.Abia la 7 ani incepe sa se dezvolta
tesutul adipos care-l fixeaza.

Mezenterul este foarte lung ceea ce contribuie la mobilitatea sporita a

itestinului subtire,prin urmare apare volvulus intestinal.Vascularizatia
intestinului este foarte buna.Deci are o absorbtierapida atit a alimentelor ,cit si
a toxinelor si alergenelor.Aceasta explica intoxicatia generala frecventa a
copilului.Sistemul limfatic este comun cu cel renal de aceea infectia deseori
este asociata cu aceea a cailor urinare.

Particularitatile de constructia a peretelui intestinal.

1.mucoasa intestinala este foarte fina si bine vascularizata si vilozitati

dezvoltate.
2.submucoasa intestinala fina si hidrofila . Mucoasa si submucoasa adera slab
la tunica musculara astfel deseori apare pericol de dezlipire si invaginatie
intestinala.Mucoasa este foarte permeabila pentru multe substante nocive
,iclusiv proteinele nescindate care constituie alergeni puternici.La 5-7 ani
mucoasa devine indentica cu ceea a maturului.

Particularităţile anatomo-fiziologice ale intestinului gros la

copilul nou-născut şi sugar.

Intestinul gros

Lungimea intestinului gros este aproximativ egala cu lungimea

corpului.Mucoasa este neteda,nu contine vilozitati , dar contine glande
Lieber....mai mari si mai multe.Foliculi limfatici sunt mai numerosi ,dar nu
formeaza placile Peyer.Aceste placi apar abia la 2-3 ani rezulta ca protectia
locala este slaba.Tesutul muscular este slab dezvoltat ,haustrele sunt inca
deferentiate deci capacitatea de propulsie este insuficienta.Aceasta este cauza
majora a constipatiilor inflamatiei frecvente la nivel de intestin gros.

Rect ca si duoden ,rinichiul ,rectul nu poseda capsula adipoasa ,de aceea la

constipatii deseori are loc prolabarea acestuia.

Apendicele vermicular la n-n are lungimea de 4 cm ,dar uneori ajunge pina la

10cm, orificiul de intrare este larg si permanent deschis.Lumenul este mai larg
ca la maturi .Foliculii limfatici se dezvolta dupa a 3-ea za si ajunge in apogeu la
14-15 ani.Stratul muscular este slab dezvoltat ,este foarte mobil de aceea poate
fi localizat oriunde.

Particularităţile anatomo-fiziologice ale ficatului şi căilor biliare

la nou-născut şi sugar.

Ficatul este destul de mare ocupind 1/2 parte din tot abdomen.Pina la un an
lobul sting al ficatului este destul de masiv.Poate fi mai jos de rebordul costal
cu 2-4 cm.Cu virsta ficatul tot mai putin se palpeaza sub rebordul costal.
Ficatul poate fi palpat sub rebord pina la virsta de 7 ani.Dimensiunele mari ale
ficatului se explica prin functia important pe care o exercita ficatul-organ
hematopoietic.Functia hematopoietica la nou-n este inperfecta de aceea are
loc o compensare cu volum din partea ficatului.Capsula ficatukui este foarte
fina .Atit in capsula cit si in parenchim sunt prezente fibrele elastice si cele de
colagen.

Functiile ficatului.

1.Sediul unde are loc sinteza la majoritatea proteinelor plasmatice:

 albumina 100%
 a-globulina 75-90%
  b-globulina 50%
 protrombina
 fibrinogen
 proconvertin
 proaccelerina

2.Metabolismul glucidelor

3.Dezintoxicarea

Vezica biliara la n-n are o forma cilindrica,este mai mica in raport cu ficatul si
este in totalitatea protejata de acesta.Fundul vezicii biliare este acoperit de
peritoneu.Lungimea ductului este mai mare in raport cu cea a a adultului si
constituie 5-18 mm.

Bila copiilor de virsta frageda este bogata in apa si mult mai saraca in
colesterina si pigmenti biliari.In componenta bilei predomina acidul
taurocolic.

Particularităţile anatomo-fiziologice ale pancreasului la copilul

nou-născut şi sugar. Abdomenul acut la copii: cauzele, semnele
clinice.

Pancreasul este bine dezvoltat la sugar,cintareste 2-3 g la n-n, cu dublarea

greutatii la virsta de 6 luni ,triplarea greutatii la 1 an ,30g la pubertate si 60-
100g la adult.

Pancreasul contine celule exocrine (97%) si endocrine(3%)

Functia exocrina se manifesta prin secretia fermentilor:

-proteolici(tripsina,kimotripsina,elastaza)

-glicolici(amilaza a,b,lactaza,maltaza)

-lipolitici(lipaza,fosfolipaza A si B)

Funcţia sistemului digestiv se apreciază după următorii indici de

bază:— Pofta de mîncare;

— Caracterul scaunului;

— Palparea abdomenului;

— Dimensiunile ficatului;

— Metodele paraclinice de diagnostic:

Evaluarea pacientului cu boli ale aparatului digestive:

 anamneza: istoricul suferinţei acuale

 simptome specifice aparatului digestive: durere abdominală, greţuri,
varsături
 tipul alimentaţiei: naturală, mixtă, artificială
 efectul problemelor digestive asupra stării generale, a creşterii şi
dezvoltării: malnutriţie, alergii

Manifestări clinice in bolile digestive:

 anorexia,
 disfagia,
 greaţa,
 vărsătura,
 durerea abdominală,
 hemoragia digestivă superioară (hematemeza, melena),
 inferioară (rectoragia),
 constipaţia,
 diareea,
 meteorismul abdominal

Examenul obiectiv al aparatului digestive:

Inspecţia:

 starea de nutriţie,
 aspectul şi culoarea tegumentelor,
 aspectul abdomenului

Palparea:

 sensibilitetea,
 apararea musculară,
 rigiditatea,
 ascita (semnul valului),
 palparea marginii inferioare a ficatului si polul inferior splenic

Percuţia:
  sonoritatea normala/hipersonoritatea

Auscultaţia:

 murmur intestinal,
 silenţium abdominal (ileus paralitic)

Examinări paraclinice:

 hemoleucograma, frotiu periferic, reactanţi de fază acută, examen de

urină, uree, creatinină, proteine totale, ionogramă, ex.
Coproparazitologic, coprocultură, probe de digestie, teste pentru
determinarea sângerărilor oculte, examen citologic al scaunului, teste
serologice pentru H. pylori
 rar: testul sudorii (fibroza chistică), teste de toleranţă la dizaharide,
D-xiloza, biopsie intestinală (celiachie)

Examinări imagistice:

 explorarea esofagului: radiologic pe gol (corpi străini) sau cu

substanţă de contrast (reflux gastro-esofagian); endoscopic în scop
diagnostic şi terapeutic
 explorarea stomacului: radiologic: transit esogastroduodenal cu
substanţă de contrast; endoscopie digestivă superioară
 explorarea intestinului: radiologic: prânz baritat şi irigografie;
rectosignoidoscopia, colonoscopia

Semiologia afectiunilor aparatului digestiv

1.Tulburari ale apetitului

Foamea reprezinta nevoia organica de a ne alimenta pentru a reface

pierderile energetice si nutritionale,reprezentind un reflex innascut.

Pofta de mincare este conditionata de :

-factorul somatic-valoarea cantitativa si calitativa a dietei

-factorul nervos-secretia de acid clorhidric

-tonusul peretilor gastric si duodenali

-factorul psihic
-centrii hipotalamici –glicoregulatori

-satietatea

Anorexia-diminuarea sau suprimarea poftei de mincare.

Anorexia poate fi:

-totala

-selectiva

-constanta

-progresiva

-reala- cu substrat organic

-falsa-cu substrat functional (in neuroze)

Hiperorexia-apetit exagerat.

Apare in caz de conditii patologice(ulcer duodenal,sindrom de

malabsorbtie,hipertiroidie) si fiziologice(boli cu hipersecretie si
hiperaciditatea)

Polifagia-mese copioase,abundente

Bulimia-foame excesiva

Paraorexia-foame excesiva intilnita in leziuni frontale,boli psihice

2.Tulburari de salivatie

Tulburarile de salivatie pot fi:

-ptialism-salivatie abundenta

-sialoree-exagerarea salivatiei pina la 24h

-diminuate-xerostomia

-disparute-asilia

3.Modificari ale gustului

-diageuzia –alterarea gustului

-halena-modificarea mirosului aerului expirat

4.Regurgitatiile

5.Greata

6.Varsatura

7.Diareea

Se poate intilni:

-diaree osmotica

-diaree secretorie

-diareea produsa prin alterari ale mucoasei intestinale

-diaree produsa prin insuficienta a glandelor digestive

-diaree functionala

8.Afectiunile cavitatii bucale

1. Malformaţiile cavitătii bucale:

 Cheilo-,
 cheilognatopalatoschisis,
 cheiloschisis ,
 palatoschisis

Tratamentul: corecţie chirurgicală

2. Stomatite:

 ulceroasă: depozite sidefii la nivel gingival, necroze şi ulceraţii la

nivelul mucoasei bucale, foetor ex ore, febra, astenie etc.
 micotică: provocată cel mai des de Candida albicans. Tratament :
badijonare locală cu glicerină boraxată şi nistatin

9.Afecţiunile limbii:

 aderenţa anterioară al frenului,

 limba geografică,
 macroglosia,
 glosita
10.Afectiunile esofagului

1. Achalazia- scade peristaltica sfincterului esofagian inferior datorită

spasmului cardiei, este încetinit ritmul de evacuare al esofagului în
stomac.

Tratament: dilatarea cardiei

1. Refluxul gastro-esofagian (GOR): - refluarea conţinutului gastric în

esofag, provocând astfel esofagita.

Clinic:

 regurgitaţie,
 vărsături repetate,
 anemie,
 retard staturo-ponderal.

Tratamentul:

1. poziţionarea proclivă al capului şi trunchiului după alimentaţie,

2. îngroşarea alimentelor,
3. prokinetice (Cisaprid),
4. antagonişti ai receptorilor H2 (Ranitidină),
5. inhibitori ai pompei de proton (Omeprazol).

11.Afectiunile stomacului

1. Gastrita cronică . Infecţia cu Helicobacter pylori (Hp)

Helicobacter pylori: bacterie Gram negativă, cu capacitate de sinteză a

ureazei (elimină amoniac din uree), ceea ce îi conferă protecţie şi în mediul
puternic acid din stomac.

Clinic: durere epigastrică, vărsături.

Diagnosticul: endoscopie cu biopsie din mucoasa gastrică cu punerea în

evidenţă a Hp prin examen histologic; testul ureazei; determinarea
serologică a Ig G anti- Hp

Tratamentul: asocierea: amoxicilină + metronidazol + preparate de bismut;

antagonişti ai receptorilor H2
 2. Ulcerul gastric şi duodenal

Etiologia: Helicobacter pylori, antiinflamatoare nesteroidiene , stresul

(posttraumatic, sepsis, hipoglicemie etc), factori genetici (ex. grup sanguin
O, antecedente heredocolaterale de ulcer).

Simptomatologia: este nespecifică la copii mici; durerea epigastrică,

hemoragie digestiva, vărsături, inapetenţă. Diagnosticul: endoscopie cu
biopsie

Tratamentul: igieno-dietetic şi medicamentos: antagonişti ai receptorilor

H2 (antisecretor), inhibitori ai pompei de proton (Omeprazol),
mucoprotectoare (Sucralfat); tratamentul inf. cu Hp.

12.Afectiunile intestinului

1. Invaginaţia: telescoparea unei porţiuni din intestin într-o porţiune

distală, cea mai frecventă localizare este cea ileo-cecală

Simptomatologia: cel mai frecvent la copii în vârsta de 5-10 luni, durere

abdominală intensă, colicativă, scaune cu sânge proaspăt

Tratamentul:- dezinvaginaţie- intervenţie chirurgicală

2. Ileusul:

Clinic: simptomul principal este meteorismul abdominal ,vărsături iniţial

alimentare-bilioase, apoi fecaloide, absenţa scaunului.

Etiologia: atrezia intestinală, ileus meconial, invaginaţia, strangularea,

duplicitatea intestinală, volvulus, megacolon congenital, hernie strangulată
etc.

Diagnostic: radiografia abdominală pe gol - anse intestinale dilatate cu

nivele hidroaerice. Tratamentul: chirurgical

3. Herniile:

 Hernia inghinală şi scrotală: incidenţa 1-5%, mai frecvent la băieţi şi

prematuri. Clinic se pune în evidenţă sacul herniar, dar de obicei
pacientul este asimptomatic. Tratamentul: chirurgical
 Hernia ombilicală: apare datorită închiderii incomplete al inelului
ombilical. De obicei se remite spontan prin dezvoltarea inelului
 ombilical, intervenţia chirurgicală fiind indicată de obicei după vârsta
de 3-4 ani.
 Malabsorbtia - simptomul principal- diareea cronică definită ca o
diaree cu durată de peste 2 săptămâni; meteorism, anemie şi
hipovitaminoză.

4. Tulburări de absorbţie a glucidelor: cel mai frecvent a lactozei.

Etiologia: imposibilitatea descompunerii dizaharidelor în monozaharide

datorită lipsei unei dizaharidaze.

Clinic: scaune apoase, cu pH acid, meteorism.

Tratamentul: în malabsorbţiile secundare se va trata boala de bază, în cele

congenitale se va adăuga beta-galactozidaza la preparatul de lapte.

5. Celiachia: este un sindrom clasic de malabsorbţie prin atrofia mucoasei

intestinului subţire datorită intoleranţei la gluten respectiv la componenta
acestuia - gliadina - prezentă în grâu, ovăz, orz şi secară.

Clinic: scaune abundente, steatoreice, urât mirositoare; meteorism

abdominal, durere abdominală difuză, retard ponderal, membre subţiri,
apatie, rahitism, anemie.

Diagnosticul: se precizează prin biopsia mucoasei intestinale.

Tratamentul: regim fără gluten. Interzis: grâu, orz, ovăz şi secară ! Permis:
porumb, cartofi, fructe, soia, orez, carne.

6. Giardiaza - Giardia lamblia- parazit foarte răsândit în special în condiţii

de igienă precară.
Simptomatologia:diaree trenantă, zilnic 4-6 scaune, meteorism,
malnutriţie, frecvent infecţia poate fi şi asimptomatică.

Diagnosticul: punerea în evidenţă a trofozoizilor din sucul intestinal

respectiv a chisturilor din scaun. Tratamentul: Metronidazol

7. Mucoviscidoza- afectare multiorganică, care provoacă malabsorbţie şi

boala obstructivă gravă a căilor respiratorii prin alterarea proteinei
membranare a canalelor de clor

8 - infecţii enterale, infecţii sistemice (ITU, Pneumonie, Otită, Meningită

etc.), greşeli de alimentaţie, malabsorbţie, imunodeficienţe grave, cauze
endocrine ( ex. Hipertireoza, boala Addison), tumori,, medicamente,
intoxicaţii.

9. Apendicita acută

Simptomatologie- dureri abdominale iniţial periombilicale, ulterior

localizate în flancul drept, diaree sau constipaţie, rar vărsături. Este
obligatorie efectuarea tuşeului rectal!

10. Boala Crohn -afecţiune inflamatorie cronică al tractului gastrointestinal,

localizat la orice nivel, dar mai frecvent pe ileon şi /sau colon.

Simptomatologia: durere abdominală, inapetenţă, scădere ponderală, febră,

intârzierea pubertăţii, scaune cu sânge, fistule, fisuri, ulceraţii perianale.

Simptome extraintestinale: artrită, eritem nodos, uveită.

11. Colitis ulcerosa -afecţiune inflamatorie cronică caracterizată prin

hiperemie, ulceraţie şi edem al colonului şi rectului.Simptomatologie:
diaree cu scaune purulente, sangvinolente, tenesme.

12. Constipaţia: eliminarea dificilă a mai puţin de 3 scaune pe săptămână

Etiologia: multifactorială: cauze organice: ex. atrezie, strictură; cauze

neurogene: ex. b. Hirschprung, boli metabolice şi endocrine: ex.
hipercalcemie, hipotiroidie, diabet insipid, funcţională; habituală.
Tratamentul: rezolvarea cauzelor organice, consumul adecvat de
lichide, alimente bogate în fibre, evitarea: ciocolată, cacao, administrarea de
ulei de parafină, lactuloză, educarea.
 Sindroamele principale de afectare

1.Sindromul infantil de ruminare

Definitie-regurcitarea permanenta cu mincarea antecedenta care

copilul o ruguma si inghite de repetate ori si in acelasi timp lipsesc boli
organice.

2.Aerofagia

Senzatie de plenitudine in epigastru care apare ca rezultat al inghitiri

cantitaii mari de aer si se micsoreaza dupa eructatie cu aer

3.Colici intestinale infantile

Durerea abdominala in crampe cauzata de obstructia si dereglari de

pasaj

4.Sindromul vomei ciclice

5.Dispepsia functionala

Prezinta durerea permanenta sau recidivanta sau disconfort in

compartimentu superior al abdomenului.

6.Sindromul intestinului iritabil

Dereglari functionale ale intestinului ,care se caracterizeaza cu dureri

abdominale si disconfort asociate cu modificarea defecatiei si
tranzitului intestinal.