LUCRAREA 2 MME

OSCILOSCOPUL.
CUNOAȘTERE ȘI UTILIZĂRI

$ 1.Chestiuni de studiat.

4 1.1. Cunoașterea osciloscopului analogic și a celui numeric

1.2. Pregătirea sondelor pasive cu divizare
1.3. Vizualizare și măsurare parametrii semnale de tensiune.
Comparație cu indicațiile voltmetrelor și frecvențmetrelor
1.4. Studiul convertoarelor de măsurare în regim dinamic:
- în domeniul timp
- în domeniul frecvenţă

2.Mod de experimentare.

2.1. Se va studia modul de vizualizare și măsurare a parametrilor semnalelor

electrice cu osciloscop analogic și numeric. ANEXA 1
2.2. Sonda este dispozitivul prin care se prelevează semnalul din punctul de
măsurare pentru a fi dus la borna Y de intrare a osciloscopului –
fig.1.Sondele sunt de tip pasiv (cu elemente RC) sau de tip activ (cu
tranzistoare). Sonda pasivă cu atenuare 1/10 sau 1/100 conține un divizor de
tensiune RC compensat în frecvență.

Fig.1. Sonda cu divizare

Se aplică la osciloscop, prin intermediul sondei, un semnal dreptunghiular de

1 kHz (disponibil la panoul osciloscopului) și se urmărește răspunsul pe
ecran, care poate avea una din formele din fig. 2. Se reglează condensatorul
variabil C1 până se obține imaginea corectă.
 Supracompensat Subcompensat Corect

Fig.2. Reglare sondă

2.3. Se conectează la osciloscop un generator de semnal – fig. 3

Fig.3. Montaj pentru măsurarea parametrilor semnalelor

cu osciloscopul analogic

După conectarea generatorului de semnal la unul dintre canalele Y ale

osciloscopului (A sau B) se apasă tasta autoset (verde), astfel că va fi
selectată automat opţiunea cea mai potrivită pentru apariția imaginii pe
ecran.
Se apasă apoi butonul “Meniu”, care permite investigarea diferitelor funcții
de vizualizare.
Observație: Pentru fiecare semnal vizualizat există o combinaţie a reglajelor
care oferă o vizualizare optimă. Pentru reglare, se vor respecta următoarele
indicaţii:
- Imaginea pe ecran trebuie să fie clară şi nu prea luminoasă;
- Imaginea se măreşte cât mai mult, fără a depăşi limitele ecranului;
- Verificaţi ca axa pe care se fac măsurători (axa X - baza de timp, axa
Y - canal) să aibă butonul de calibrare pe poziţia calibrat;
Pe ecranul osciloscopului apare forma de undă a semnalului aplicat la intrare.
Se pot face măsurători asupra amplitudinii și frecvenței dacă sunt activate
calibrările pe axa Y (V/div) și pe axa X (s/div).
Se vor realiza următoarele vizualizări, măsurători şi calcule:

 Semnal sinusoidal: valoarea vârf-vârf Uvv ; amplitudinea U ; valoarea
medie,perioada T; frecvenţa f.

 Semnal dreptunghiular: amplitudinea U ; perioada T; frecvenţa f;
durata pulsului pozitiv T pp; durata pulsului negativ Tpn;
T
factorul de umplere D: D   100 %
pp

T
 Semnal triunghiular: tensiunea vârf - vârf Uvv; amplitudinea U
perioada T; frecvenţa f; durata pantei crescătoare Tpp;
durata pantei descrescătoare Tpn;
panta crescătoare Pc ca raport dintre amplitudinea vârf
–
vârf şi durata pantei crescătoare Tpp;
panta descrescătoare Pd ca raport dintre amplitudinea
vârf - vârf şi durata pantei descrescătoare.
Se alege la generator semnalul dorit, se dă o valoare a amplitudinii în
intervalul (1-10) V şi o frecvenţă în intervalul (10 3 - 104)Hz. Se realizează
reglajele necesare astfel încât imaginea să umple cât mai bine ecranul.
Se citeşte amplitudinea vârf - vârf a semnalului sinusoidal şi perioada
acestuia, în diviziuni; se multiplică cu constantele de scară obținând valorile
acestora în volţi, respectiv unităţi de timp (s,ms,..ns); se calculează şi
frecvenţa semnalului, pentru câteva valori diferite ale acestuia, selectate de la
generatorul de funcţii.
Valorile măsurate şi cele calculate se trec în Tabelul 1. Se completează
coloanele adecvate tipului de semnal studiat.
Tabelul 1
sem y Cy Uvv  x Cx T f xpp xpn Tpp Tpn D Pc Pd
nal U

div V/ V V div s/ s Hz div div s s % V/s V/s

div div

Aceleași vizualizări și măsurări se vor realiza cu un osciloscop numeric.

Se va studia modul de apariție pe ecran a imaginii, posibilitățile de vizualizare
și de măsurare.

2.4. Studiul convertoarelor de măsurare

F Convertorul de măsurare de ordinul I care se studiază este prezentat în
fig.4

Fig.4. Convertor de ordinul I

Ecuaţia specifică convertorului în domeniul timp este :
du2 (t )
RC  u2 (t )  u1 (t )
dt
unde t = RC reprezintă constanta de timp.
Se aplică de la generatorul de semnal tensiunea u1(t) de formă
dreptunghiulară cu durata mare a palierului. Se aduc cele două semnale u1(t)
și u2(t) la intrările osciloscopului cu două canale. Tensiunea u1(t) rămâne
constantă ca amplitudine în timp ce tensiunea u2(t) are o variație crescătoare,
până la valoarea de regim permanent – fig.5.

Fig.5.Răspuns convertor de
ordin I în domeniu timp

Se calculează:
- constanta de timp t;
- timpul de creştere - tcr - timpul în care semnalul creşte de la 10% la 90%
din valoarea de regim stabilizat.
@ Datele se trec în Tabelul 2.
Tabelul 2
R C tcalc = RC tmas tcr
W F s s s

Comportarea în domeniul frecvență a convertorului de ordinul I se studiază

cu același montaj – fig.4, însă la intrare se aplică un semnal sinusoidal de
frecvență variabilă.
Se determină experimental caracteristica amplitudine – frecvență:
 H(ω) = f(ω), unde H(ω)= U2max/ U1max.
@ Datele se trec în tabelul următor:
R C f U1max U2max H(ω)

Ω F Hz V V

Se reprezintă grafic caracteristica amplitudine-frecvență și se determină

banda de frecvență B ca fiind intervalul de frecvențe în care semnalul de
ieșire U2max nu scade sub 0,707 U1max.

à 3.Intrebări recapitulative.

a. Cum se pregătește sonda pasivă cu divizare pentru măsurare?

b. Cum se realizează calibrarea sondei pasive cu divizare?
c. Explicați funcționarea osciloscopului catodic pentru a vizualiza o
tensiune electrică.
d. Cum se măsoară cu osciloscopul catodic diferiţi parametri ai
semnalelor (amplitudine, perioadă, frecvenţă etc.)?
e. Explicați modul de măsurare la osciloscopul numeric.
f. Să se scrie ecuaţia de funcţionare în domeniul timp pentru
convertorul de ordinul I.
g. Care sunt parametrii caracteristici pentru caracterizarea în
domeniul timp a convertoarelor de măsurare de ordin I?

Anexa 1

Osciloscopul catodic analogic este un aparat destinat vizualizării

semnalelor variabile în timp. Semnalele sunt tensiuni electrice.
Aceste semnale sunt prelucrate pe cale analogică, iar vizualizarea lor
se face pe un tub catodic; de aceea, osciloscopul este denumit osciloscop
catodic.
Osciloscoapele catodice se construiesc cu un canal sau cu două
canale, permiţând măsurarea unui semnal sau a două semnale.
a) Osciloscopul se poate folosi pentru vizualizarea formei de variaţie
în timp a unei mărimi y = f(t), pe fiecare canal, mărimea aplicându-se la
intrările YA , YB. În acest caz , axa timpului este creată de o tensiune liniar
variabilă (în dinţi de ferăstrău), generată de blocul bazei de timp din
osciloscop. Această tensiune se aplică pe plăcile de deflexie orizontală şi
asigură deplasarea spotului pe ecran, cu viteză constantă, de la stânga la
dreapta şi revenirea acestuia, mult mai rapidă, în poziţia iniţială.
Prin sincronizare, se realizează un raport constant între frecvenţa
semnalului şi frecvenţa tensiunii liniar variabile generată de baza de timp.
Astfel, spotul are acelaşi traseu pe ecran, la fiecare cursă, rezultând o
imagine stabilă.
b) Vizualizarea a două mărimi pe ecran se poate face, la acest tip de
osciloscop, prin aplicarea lor, pe rând, pe plăcile de deflexie verticală.
Comutarea rapidă, când a unui semnal, când a celuilalt, este realizată de un
comutator electronic ce poate lacre în:
 Modul alternat (alternate), când comutarea se realizează pe durata
cursei inverse (de întoarcere), spotul vizualizând la o cursă un fenomen, iar la
cealaltă, al doilea fenomen;
 Modul decupat (chopped), când spotul este comutat tot timpul, de
pe un semnal, pe celălalt, cu o frecvenţă mare.
c) Pentru studierea dependenţei dintre două mărimi, y = f(x) , o
mărime se aplică pe canalul Y , iar cealaltă pe canalul X ale osciloscopului
catodic.
Semnalul de intrare este o tensiune periodică, adusă la canalul vertical
printr-un conector BNC.
Fiecare canal are următoarele reglaje:
 Comutatorul amplificării verticale, care permite selectarea în trepte a
valorii amplificării pentru a obţine o încadrare bună a imaginii pe ecran.
Între valoarea semnalului de intrare şi deflexia verticală a spotului există
relaţia :
U  y.C (V)
Y

unde:
U este valoarea tensiunii la borna de intrare a osciloscopului;
y - deviaţia spotului pe verticală, exprimată în diviziuni verticale
ale caroiajului ecranului;
CY - constanta canalului, exprimată în V/div.
 Butonul deplasării pe verticală face o translatare a imaginii în direcţie
verticală, fără a afecta alte reglaje ale canalului vertical, permiţând
poziţionarea convenabilă a imaginii pe ecran .
 Butonul AC/DC. Pe funcţia DC, pe ecran este vizualizat semnalul în
forma în care este la intrarea în osciloscop. Pe funcţia AC, se vizualizează
numai componenta alternativă, componenta continuă fiind filtrată cu un
filtru intern trece sus.
 Butonul constantei de timp selectează viteza de deplasare a spotului pe
orizontală. Între deflexia pe orizontală şi timpul în care se produce
aceasta, există relaţia:
t  Cx  x
unde:
t este timpul în s; x - deflexia pe orizontală, exprimată în div;
 Cx - constanta bazei de timp, în s/div.
 Butonul deplasării pe orizontală permite translatarea imaginii pe direcţie
orizontală.
 Exemplificare măsurarea amplitudinii şi a perioadei.

Considerând constantele de amplificare ale canalelor A şi B, cu

valorile Cay = 2 V/div și Cby = 1 V/div, şi constanta bazei de timp C t = 1
ms/div atunci, se obţin valorile:
 Valoarea vârf la vârf a tensiunii canal A: U  y  C  6  2  12 V
vv a ay

unde ya este numărul de diviziuni pe ecran între vârfurile tensiunii

y 6
 Amplitudinea semnalului: U a  a  C aY   2  6V
2 2
 Perioada semnalului: T  T  n  C  8ms
A B aX X