D-lui Vasile ADAȘAN

Șef al IP Orhei
comisar-șef

de la cet. Andrei LUTENCO

CONTESTAȚIE
(împotriva contravenției administrative, în baza procesului verbal seria
nr. 1570699326953676 întocmit la 14 februarie 2019)

Prin prezentul vă comunic că la data de 14.02.2019, împreună cu doi camarazi

(Andrei Trubceac și Victor Zaharia) am încercat să arborez de pe sediul primăriei Orhei un
banner cu inscripția „​Илан Шор Наш Любимый Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru
iubit)​ .
Ulterior, am fost reținuți și audiați de către colaboratorii de poliție la Inspectoratul de
Poliție Orhei, unde mi-a fost întocmit proces-verbal cu privire la contravenție în baza art.354
Cod Contravențional, cu motivarea precum că aș fi „​înjosit onoarea și demnitatea
cetățenilor”​ , fapt cu care nu sunt de acord, din următoarele considerente:
1.
La întocmirea procesului verbal seria nr. 1570699326953676, întocmit la 14 februarie
2019 nu mi s-a comunicat care sunt drepturile mele. Mai mult, la momentul reținerii și la
întocmirea procesului contravențional nu mi s-a explicat și demonstrat care anume pretinse
fapte de mine constituie contravenție, fapta – acțiunea sau inacțiunea. Nu mi s-a explicat și
demonstrat ilegalitatea acțiunilor; nu s-a demonstrat și adus careva probe care ar confirma
pretinsele fapte care ar avea ca efect un grad de pericol social; nu s-au adus argumente și
probe relevante care ar demonstra că acțiunile sau inacțiunile mele atentează la valorile
sociale ocrotite de lege și care sunt cele din urmă.
2.
Art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav), stabilește că fapta
contravențională constă din următoarele acțiuni „​Huliganismul nu prea grav, adică acostarea
jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și
liniștea persoanei fizice”​ .
Atât în procesul verbal cât și informațiile care ni s-au adus la dispoziție, agentul
constatator nu a adus careva probe precum că aș fi acostat pe cineva în locurile publice și
expunerea unor acțiuni sau exprimarea unor expresii în adresa vreunei persoane fizice.
Agentul constatator nu a probat și nu au argumentat modalitatea în care am comis
careva acțiuni care ar fi tulburat liniștea publică.
Mai mult, prin ne-elucidarea acestor circumstanțe, acțiunile agentului constatator
contravin art. 2 al Codului Contravențional (Scopul legii contravenționale), care constă în
apărarea drepturilor şi libertăţilor legitime ale persoanei, apărarea proprietăţii, ordinii publice,
a altor valori ocrotite de lege, în soluționarea cauzelor contravenţionale, precum şi în
prevenirea săvîrşirii de noi contravenţii și art. 14 al Codului Contravențional (vinovăția).
Declar pe proprie răspundere că acțiunea civică cu scopul de a plasa banner cu inscripția
„​Илан Шор Наш Любимый Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit​) pe clădirea
primăriei nu este o contravenție, nu a cauzat careva prejudicii sau careva urmări negative.
Din aceste considerente, consider că în acțiunile mele nu sunt întrunite elementele
constitutive ale contravenției administrative, stabilite în art. 10 și 14 al Codului
Contravențional
3.
Agentul constatator de fapt nu a luat în considerare că bannerul cu inscripția „Илан
Шор Наш Любимый Вор” ​(trad. Ilan Șor este hoțul nostru iubit) n ​ u a fost plasat în locul de
pe clădirea instituției unde doream să-l plasăm. Astfel, admițând comiterea pretinsei
contravenții, agentul constatator a ignorat la calificarea faptelor, prevederile art. 13 al
Codului Contravențional, care se referă la tentativă de contravenţie, care constă în acţiunea
sau inacţiunea intenţionată, îndreptată nemijlocit spre săvîrşirea unei contravenţii care, din
cauze independente de voinţa făptuitorului, nu şi-a produs efectul scontat.
4.
La aplicarea sancţiunii contravenţionale, agentul constatator a neglijat caracterul şi
gradul prejudiciabil al contravenţiei, de caracteristica persoanei şi de circumstanţele
atenuante şi agravante. Mai mult, nu s-a aplicat o sancţiune echitabilă, în limitele şi în
conformitate cu dispoziţiile Codului Contravențional.
Art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav), stabilește o pedeapsă „cu
amendă de la 6 la 30 de unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul
comunității de la 20 la 60 de ore.”.
Consider că agentul constatator nejustificat a aplicat sancțiunea prin care ar urma să
achit o amendă în mărime de 20 u.c., ceea ce este peste media sancțiunii maxime. Consider
că acțiunea mea nu a fost calificată corespunzător, ba mai mult, agentul constatator nu a
argumentat necesitatea aplicării a 20 u.c. și nu limita minimă a pedepsei contravenționale
pentru această pretinsă încălcare, în mărime de 6 u.c.
Astfel, prin aceste circumstanțe nu s-au respectat prevederile art. 5 (Principiul
legalităţii), art. 7 (Principiul dreptăţii), art. 8 (Principiul caracterului personal al răspunderii
contravenţionale), art. 9 (Principiul individualizării răspunderii contravenţionale şi sancţiunii
contravenţionale) și art. 41 (Criteriile generale de individualizare a sancţiunii) al Codului
Contravențional.
Din aceste considerente, consider că agentul constatator a aplicat sancțiunea în mod
abuziv urmărind scopul doar de a suplini veniturile la bugetul de stat și de a arăta mai
favorabil în fața primarului din localitatea din care agentul constatator activează.
5.
După întocmirea procesului verbal bannerul cu inscripția „​Илан Шор Наш
Любимый Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit​) nu ne-a fost restituit. Considerăm că o
asemenea acțiune este nejustificată, disproporțională și nenecesară. Bannerul cu inscripția
„​Илан Шор Наш Любимый Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit) reprezintă o lucrare
artistică (după cum este evident din componentele sale grafice, dar și textul ironic,
caracterstic artei conceptuale contemporane), purtătoare de valoare spirituală și emoțională.
Confiscarea acestuia, de fapt ne limitează dreptul de a utiliza acest banner și în alte locații
sau activități civice, și astfel de a ne exprima public opinia noastră față de persoanele cu
funcții publice condamnate și care nu sunt pedepsite. Mai mult, acest banner reprezintă și o
chemare împotriva impunității.
Agentul constatator nu a explicat reținerea acelui banner la materialele procesului
contravențional și nici nu ne-a înmânat careva act sau confirmare de anexare a acestuia la
materialele procesului contravențional.
6.
Menționez și faptul că, nu doar că nu mi-au fost explicate adecvat drepturile mele, dar
mi-au fost expuse intenționat eronat și încălcate. Astfel după întocmirea proceselor verbale
eu și colegii mei am fost dus, pentru verificare/expertiză narcologică, la Spitalul Raional
Orhei, fără a îmi fi explicat temeiul unei astfel de măsuri, sau drepturile mele în această
procedură. Mai mult, unul dintre polițiști (agentul constatator, Dubniuc Anatolie) a refuzat să
îmi prezinte îndreptarea / actul procesual care ar justifica măsura dată și chiar m-a amenințat
cu sancțiune penală în caz de refuz (ceea ce nu e posibil potrivit legii). Ulterior, chiar dacă
am solicitat, nu mi-a fost eliberată o copie a rezultatelor expertizei narcologice. Aceste
acțiuni denotă clar încălcarea premeditată a drepturilor mele. Consider că acest
comportament al poliției denotă rea intenție, iar în contextul mesajului cu caracter politic și
civil al acțiunii noastre, și o posibilă influență (de ordin politic, sau de altă natură) în luarea
deciziilor pe caz, inclusiv în întocmirea procesului verbal.
7.
 Art. 32 alin. (1) al Constituției, prevede că mi se garantează „​dreptul la libertatea
gândirii, a opiniei, precum și libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau
prin alt mijloc posibil.​”. Astfel, la 14 februarie 2019, eu împreună cu doi amici am încercat
să arborez de pe sediul primăriei Orhei un banner cu inscripția „​Илан Шор Наш Любимый
Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit​). Libertatea de exprimare este unul dintre
fundamentele societății democratice și o condiție pentru progresul și împlinirea persoanei.
Scopul acestei acțiuni civice a fost de a atrage atenția publică la faptul că persoanele
condamnate penal pentru înșelăciune, abuz de încredere sau spălare de bani sunt numiți
promovați în funcțiile publice și nu sunt sancționați corespunzător.
Libertatea de exprimare poate fi supusă unor restrângeri prin prisma prevederilor
speciale impuse de art. 32 alin. (2) și (3) al Constituției. În acest sens, norma constituțională
prevede că exercitarea libertății de exprimare nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau
dreptul persoanei la viziune proprie. Bannerul cu inscripția „​Илан Шор Наш Любимый
Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit​) care urma să fie plasată pe clădirea instituției în
care primarul activează, nu conține careva termeni care defăimează statul și poporul,
îndeamnă la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitare la
discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și la alte manifestări ce
atentează la regimul constituțional.
În absurd, ar reieși că agenții constatatori urmează să întocmească un proces
contravențional de comitere a huliganismului în privința judecătorilor, deoarece au plasat
sentința de condamnare pe portalul instanțelor judecătorești, care este accesibilă publicului.
Precizez că la 21 iunie 2017, cetățeanul Ilan Miron Șor, ales în calitate de primar al
mun. Orhei, prin sentința judecătoriei Chișinău (dosarul 14-1-10386-24082016 (1-439/17), a
fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 196 alin. (4) (Cauzarea
de daune materiale prin înșelăciune sau abuz de încredere) și art. 243 alin. (3) lit. b)
(Spălarea banilor) din Codul penal și condamnat săvârșirea acestor fapte și s-a aplicat o
pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni.
Astfel, faptul că Ilan Șor este un hoț este un fapt, până la proba contrarie. Sentința este
anonimizată însă persoana indicată în sentință este ușor identificabilă în baza mai multor
elemente.
Astfel, consider că agentul constatator a apreciat greșit mesajul cu inscripția „​Илан
Шор Наш Любимый Вор​” (trad. ​Ilan Șor este hoțul nostru iubit)​ ca fiind „​huliganism nu
prea grav”​ , manifestat prin acostarea jignitoare în locuri publice a persoanei fizice, alte
acțiuni similare ce tulbură ordinea publică și liniștea persoanei fizice. Mai mult, consider că
termenul de hoț nicidecum nu poate să-l jignească pe dl Șor, deoarece acest termen este
unul generic fără o încadrare juridică specifică, în același timp respectă o descriere generică
a faptelor pentru care a fost condamnat prin sentința judecătoriei Chișinău (dosarul
14-1-10386-24082016 (1-439/17) din 23 iunie 2017.
8.
Consider că toate acțiunile mele se încadrează perfect în limitele prevederii legale, și
anume în prevederile legii nr. 64 din 23.04.2010 privind libertatea de exprimare și în art.32
din Constituție – libertatea opiniei și a exprimării. Reieșind din faptul că Ilan Șor este primarul
mun. Orhei, iar ar. 9 din Legea nr. 64 privind libertatea de exprimare prevede expres că
„orice persoană are dreptul de a critica statul și autoritățile publice, iar statul şi autorităţile
publice ​nu pot intenta acţiuni cu privire la defăimare. Statul şi autorităţile executive şi
legislative ​nu sînt protejate de legea penală sau contravenţională împotriva declaraţiilor
defăimătoare”. ​Totodată, accesul pe acoperișul primăriei Orhei este unul liber, nefiind
restricționat, iar accesul liber în instituțiile publice este un drept fundamental al oricărui
cetățean.
9.
Consider că agentul constatator și-a depășit competențele „necesară” a libertății de
exprimare a mea. O situație similară a fost calificată și în cauza ​Mătăsaru c. Moldovei
(cererile nr. 69714/16 şi 71685/16) la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În această
cauză, Curtea a constatat în unanimitate violarea Articolul 10 (libertatea de exprimare) din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, instanțele judecătorești depășind ceea ce ar fi
însemnat o restricție „necesară” a libertății de exprimare a reclamantului.
Astfel, prin invocarea Art. 10 al Convenției Europene pentru drepturile omului
(Libertatea de exprimare), pretind că agentul constatator a apreciat greșit vinovăția mea în
comiterea faptei contravenționale, aplicându-se o sancțiune la limita maximă a sancțiunii,
ceea ce cu siguranță a urmărit de a fi descurajat de a protesta pe viitor.
Calificarea faptei drept contravenție și aplicarea sancțiunii o apreciez ca o ingerință în
dreptul meu la libertatea de exprimare. Mai mult decât atât, la aprecierea faptelor agentul
constatator nu au efectuat o balansare corespunzătoare a exercițiului intereselor diferite
implicate, în particular dintre drepturile reclamantului la exprimare ideilor sau informațiilor
care pot deranja pe cineva.
Astfel, agentul constatator a depășit ceea ce ar fi însemnat o restricție „necesară” a
libertății de exprimare a reclamantului, încălcând articolul 10.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a constatat că, deși libertatea de exprimare
poate fi supusă unor excepții, acestea „trebuie să fie interpretate restrictiv”, iar „necesitatea
restricțiilor trebuie argumentată în mod convingător” (a se vedea ​Observer și Guardian v.
regatul Unit din 26 noiembrie 1991, para. 59).
Mai mult, în speța ​Gavrilovici v. Republica Moldova​, Republica Moldova deja a fost
condamnată în cirumstanțe identice. Și anume, reclamantul fusese sancţionat
contravenţional pentru că l-ar fi criticat pe preşedintele consiliului raional, după ce l-a numit
„fascist” în cadrul şedinţei consiliului, pentru că fusese refuzată de numărate ori includerea
în buget a cheltuielilor în legătură cu tratamentul fiului reclamantului. Curtea a reţinut că
utilizarea cuvântului „fascist” (sau nazist/comunist) în privinţa unei persoane nu echivalează
în mod automat cu o defăimare, pe când instanţele naţionale erau obligate să analizeze
dacă calificativul avusese statut de judecată de valoare sau declaraţie de fapt. Pe de altă
parte, instanţele naţionale erau obligate să aibă în vedere calitatea preşedintelui consiliului
raional care, în calitatea lui de politician, ​suporta un nivel de critică mai mare decât
persoanele private​. În fine, aplicarea sancţiunilor penale pentru exercitarea liberei exprimări
poate fi justificată doar ​în circumstanţe excepţionale​, pe când gravitatea daunelor aduse
drepturilor fundamentale ale terţilor trebuie să atingă un grad sporit – constatare care
lipsește în procesul-verbal de aplicare a amenzii. O astfel de abordare este vădit arbitrară și
contrarie standardelor impuse prin Articolul 10 CEDO.

În baza celor expuse mai sus, în baza:

Art. 10 al Convenției Europene pentru drepturile omului (Libertatea de exprimare)
Art. 32 al Constituției Republicii Moldova
Art. 2, 5, 7, 9, 14, 41, 447/1, 448 Cod Contravențional

SOLICIT:

1. încetarea procesului contravențional în baza căruia s-a întocmit procesul verbal seria
nr. 9044374073700105 întocmit la data de 14.02.2019.
2. instruirea colaboratorilor de poliție în materie de libertate a exprimării și evitarea unor
acțiuni similare pe viitor oricăror persoane libere care își exercită libertatea de
exprimare și gândire.
3. obligarea Inspectoratului de Poliție Orhei, să restituie banerul cu inscripția „Илан
Шор Наш Любимый Вор” (trad. Ilan Șor este hoțul nostru iubit) proprietarilor, adică
mie și camarazilor mei.
Anexe:
Copia procesului verbal seria nr. 1570699326953676 întocmit la data de 14.02.2019 (o
filă+verso)

27 februarie 2019
Andrei LUTENCO