Sunteți pe pagina 1din 70

Modele de segregare etnică din România

- ghetouri rurale din România –

Modele de segregare etnică din


România
- ghetouri rurale din România –

1
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Prefaţă

Cercetarea constă într-o anchetă sociologică efectuată pe un eşantion ne-reprezentativ


în cadrul primăriilor rurale din România. Culegerea datelor s-a efectuat în 2008. Cercetarea a
fost finanţată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale.

Premise

Prezentul proiect are ca scop cercetarea fenomenului de segregare şi discriminare etnică


prin prisma instituţiilor locale, acestea fiind instituţiile care au experienţă directă privind
implementarea unor programe care vizează populaţia roma. Deasemenea, instituţiile locale
reprezintă nivelul de mediator între cel naţional şi cel comunitar.
Obiectivele specifice ale cercetării au fost următoarele:
- să strângă informaţii de la nivel local cu privire la situaţia romilor din localitate
- de a identifica factori specifici care pot contribui la apariţia situaţiilor tensionate sau
ar putea genera conflicte interetnice, iar pe baza acestori factori să realizăm o
tipologie a zonelor conflictuale.
- Atitudinea angajaţilor instituţiilor publice faţă de populaţia romă – lucrătorul social.
Cercetarea permite identificarea unor „practici bune”, dar şi a măsurilor care au avut
efecte nedorite.

Eşantionul, metodologia

Cercetarea Modele de segregare etnică din România a avut mai multe componente: pe
lângă ancheta sociologică în rândul autorităţilor locale, s-a efectuat şi o monitorizare de
presă, şi s-a construit o bază de date a conflictelor între romi şi populaţia majoritară din
România după 1989.

2
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Monitorizare de presă

În cadrul acestei cercetări s-a efectuat o monitorizare a presei scrise în limba maghiară şi
română şi s-a realizat un dosar mass-media despre conflictul de la Apaţa (judeţul Braşov, 28
august 2007), Sînmartin şi Sîncrăieni (judeţul Harghita, 2009). Acest dosar conţine articolele
publicate în versiunea on-line a cotidianelor şi publicaţiilor în limba română şi maghiară
despre aceste cazuri. Publicaţiile au fost monitorizate timp de o lună de la data conflictului.
În cazul presei scrise în limba română au fost acoperite următoarele organe de presă:
Adevărul, Azi, Cotidinaul, Cronica Română, Curentul, Evenimentul Zilei, Gândul, Jurnalul
Naţional, Libertatea, România Liberă, Ziua. Deasemena, în cazul presei în limba maghiară
următoarele publicaţii au fost monitorizate: A Hét, Erdélyi Napló, Erdélyi Riport, Európai
Idő, Krónika, Új magyar Szó. În monitorizare a fost inclus şi o pagină de ştiri în limba
maghiară: Transindex.
Înregistrarea datelor fiecărui articol este standardizată. (vezi Anexă)
Arhivarea electronică s-a realizat pe baza următoarelor categorii de articole: comunicate şi
declaraţii, editoriale, fotografii, interviuri, publicistică, reportaje, ştiri.
Obiectivul acestui modul este acela de a crea o bază de date cu articolele, ştirile, interviurile,
reportajele, editorialele apărute, care va face posibilă analiza mai amplă, cantitativă a
discursurilor publice legate de minorităţile naţionale.
Desigur, monitorizarea presei nu se restrânge doar la cazul conflictului din România, ci se
extinde şi pe problema emigranţilor români din Italia sau recentul caz din Ungaria.
Baza de date se poate accesa de pe pagina de internet a ISPMN.

Baza de date a conflictelor

Baza de date a conflictelor interetnice şi a manifestărilor violente în care au fost implicate


comunităţi sau persoane de etnie romă conţine 75 de cazuri identificate în perioada 1990 -
2007. Aceste 75 de cazuri includ cazuri documentate de către diferite instituţii (Romani
Criss, Liga Pro Europa, European Roma Rights Center, Centrul de Resurse pentru Diversitate

3
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Etnoculturală), şi au fost larg mediatizate. De asemenea, în această bază de date au fost


incluse şi cazurile din mediul urban.
Desigur, putem presupune că numărul conflictelor interetnice sau a manifestărilor
violente în care au fost implicate persoane sau comunităţi de etnie romă, este mult mai mare
decât cele identificate în acest proiect. De exemplu, conform datelor statistice a
Inspectoratului General al Poliţiei – Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţii,
numai în anul 2000 Poliţia a intervenit în 14120 stări conflictuale din care 10645 au fost între
etnicii romi şi 3475 între romi şi alţii (populaţie, administraţie), iar din totalul acestora 87 s-
au tranformat în violenţe colective.1
Diferenţa mare între aceste date se poate datora în primul rând intensităţii conflictelor sau
manifestărilor violente (numărul persoanelor implicate), a conştientizării problemei din
punctul de vedere a drepturilor omului (sesizarea autorităţilor competente), a perceperii
acestor situaţii (dacă a avut caracter etnic sau nu) sau pur şi simplu s-a luat în vedere
dezirabilitatea socială a răspunsurilor.
De exemplu, în ancheta LG – Vino mai aproape, dintre cele 1100 de autorităţi locale care
au declarat că există etnici romi în localitate, în 88 de cazuri respondenţii au afirmat că au
existat/există conflicte legate de prezenţa romilor. Majoritatea acestor conflicte în opinia
autorităţilor locale au legătură cu prezenţa romilor în localitate, dar de fapt au fost cauzate de
diferite tipuri de delicate comise de romi. Mai puţine cazuri raportate au avut motivaţie sau
caracter etnic în opinia autorităţilor locale.2

Ancheta

S-a aplicat un chestionar poştal în toate localităţile rurale din România în cadrul
Primăriilor unde trăiesc romi pe baza Recensământului din 2002. Chestionarul a fost adresat
lucrătorului social angajat în cadrul Primăriei.
Prima trimitere poştală s-a efectuat în data de 18 martie 2008. Chestionarele au fost trimise în
1900 localităţi rurale din România. Până la a doua trimitere din data de 8 august 2008, am
primit 1087 chestionare completate din partea Primăriilor. La a doua trimitere poştală am

1
Prevenirea şi Rezolvarea Conflcitelor Interetnice – Raport Final Inauarie 2002 – CRCR, FSD, pg. 6
2
Vino mai aproape, pg. 228-229

4
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

trimis 813 de chestionare la Primării (la acele care nu au trimis chestionarul completat din
prima rundă). În final am validat 1387 de chestionare completate.

Chestionar

Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele


secţiuni de întrebări:
1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate
2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu acestea
3. Percepţia subiectului asupra nivelului de trai a populaţiei roma din localitate şi la
nivel naţional
4. Conflicte interetnice şi cauzele lor
5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire
specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale

Raţionalmentul, ca chestionarul să fie completat de către lucrătorul social angajat al


Primăriei provine de la faptul că, lucrătorul social are - sau putem să presupunem că are –
cele mai multe şi sistematice întâlniri cu membrii comunităţii rome din localitate, faţă de alţi
angajaţi ai Primăriei. Printre atribuţiile lucrătorului social conform legii nr. 705/2001 privind
sistemul naţional de asistenţă socială, se numără prestaţiile de asistenţă socială (care includ:
alocaţiile familiale, ajutoarele, îndemnizaţiile) şi serviciile sociale (care la rândul lor, includ:
servicii cu caracter primar şi servcii specializate).3
Rezultatele recentei anchete „Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea romilor în
societatea românească de azi” ne arată că cele mai importante surse de venituri pentru
populaţia romă sînt indemnizaţia de maternitate, ajutorul pentru copii, alocaţia pentru familie
şi alte ajutoare sociale (pentru 26,1% din populaţia romă). Pe următorul loc ca importanţă
este venitul minim garantat, pentru 14,4% din eşantionul rom (Fleck-Rughinis 2008: 143).

3
http://sas.mmssf.ro/despreSAS_prezentare.php

5
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Principalele surse de venituri după etnie (procente) (tabel modificat de către autor, Vino mai aproape –
Incluziunea şi excluziunea romilor în societatea românească de azi)

Tipuri de principale surse de venituri Romi Ne-romi


Indemnizaţie de maternitate, ajutor pentru copii, alocaţie pentru familie şi alte ajuto
sociale 26,1 11,6
Venit minim garantat 14,4 2,0
Pensie, inclusiv pensie de invaliditate, ajutor de stat pentru persoane cu disabilităţi 13,0 38,6
Muncă remunerată pentru vecini, prieteni 12,2 2,4
Venituri regulate de la o companie privată, organizaţie 11,8 19,0
Venituri regulate de la o instituţie de stat sau municipală, companie 6,2 17,4
Plată pentru muncă ocazională în companie privată, organizaţie 2,7 1,0
Venituri de la bunurile vândute în târguri, pieţe, talciocuri 2,4 0,1
Bani primiţi din străinătate 2,3 0,6
Profituri de pe urma propriei firme 1,7 2,2
Alte surse 1,7 1,0

Aceste date nu se schimbă significant dacă ne uităm la procentele pe tipuri de localităţi


(urban, rural).
Pe baza acestora putem presupune, că lucrătorul social angajat în cadrul Primăriilor are
contact periodic cu membrii comunităţii rome din respectiva localitate, şi că are o viziune
mai detailată despre situaţia socio-economică a acestor comunităţi.

Eşantion

Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România a fost trimis la


Primăriile a 1900 de localităţi rurale (centre de comună). Aceste 1900 de localităţi reprezintă
localităţile unde au fost identificate comunităţi sau persoane de etnie romă pe baza
Recensământului din 2002.
Decizia de a folosi datele Recensământului ridică desigur mai multe probleme. De
exemplu, un număr de localităţi unde sînt comunităţi de romi sau trăiesc persoane de etnie
romă, dar la Recensământ nu s-au declarat ca atare, nu au intrat în ancheta noastră, dar din
punct de vedere al obiectivelor cercetării, numărul acestor cazuri nu sînt significante statistic
în primul rând, dar nici nu putem verifica pe baza datelor care ne stau la dispoziţie numărul

6
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

exact al acestor cazuri. (vezi ancheta LG al Vino mai aproape – Incluziunea şi excluziunea
romilor în societatea românească de azi).
Un alt argument pentru a porni de la datele Recensământului din 2002, a fost că astfel
putem construi diferite variabile folosind alte baze de date şi rezultate ale cercetărilor la care
am avut acces. Astfel, am folosit lista comunităţilor de romi de tip MIDPROB şi
HIGHPROB după clasificarea lui Dumitru Sandu în “Comunităţile de Romi din România – O
hartă a sărăciei comunitare prin sondajul PROROMI”. De asemenea, am folosit ancheta LG
- Vino mai aproape, şi o bază de date a conflictelor documentate între populaţia romă şi alte
grupuri, bază de date realizată în cadrul ISPMN.

Tematica
Chestionarul – 0B privind modele de segregare etnică din România conţine următoarele
secţiuni de întrebări:

1. Date demografice referitoare la minorităţile naţionale din localitate


În această secţiune a chestionarului am rugat lucrătorii sociali de a ne oferi
estimări referitoare la mărimea populaţiei din localitate, la numărul minorităţilor,
la comunităţile de romi care trăiesc în localitate. Cu toate că chestionarele au fost
trimise doar în acele localităţi unde pe baza Recensământului din 2002 rezultă că
au o populaţie de etnie romă, 18, 2% dintre respondenţi au declarat că nu există în
localitate. Diferenţele pot rezulta din faptul că răspunsurile din această anchetă
sunt estimări subiective, dar în acelaşi timp pot arăta şi schimbări demografice în
acea localitate, sau pur şi simplu din percepţia persoanei care a completat
chestionarul.
Majoritatea, peste 90% dintre localităţi au raportat că procentul populaţiei de romi
în localitate este mai mică de 20%. Cele mai multe comunităţi compacte se pot
găsi în regiunea Nord-Vest, Nord-Est, Sud şi Centru a României. În regiunea Vest
şi Sud-Est, majoritatea romilor trăiesc răspândiţi în localităţi. Majoritatea
localităţilor unde procentul populaţiei roma depăşeşte 20% se găsesc în regiunea

7
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Centru şi Nord-Vest, acestea fiind şi regiunile unde găsim cele mai multe
comunităţi compacte de romi.
Următorul set de întrebări s-a referit la schimbările demografice observate la
comunităţile de romi. Aceste rezultate trebuie văzute deasemenea ca fiind
percepţia subiectivă a persoanelor care au completat chestionarul. Astfel, datele
arată că în 79,3% dintre comunităţile compacte de romi s-a observat o creştere în
numărul persoanelor datorită migraţiei. Defalcat pe regiuni, în Ilfov, regiunea
Nord-Vest şi Sud-Vest s-a observat o creştere. Şi în cazul populaţiei rome care nu
trăiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localităţi, în 87,5% dintre acestea
s-a observant o creştere în numărul populaţiei de romi.
Întrebând dacă în rândul angajaţilor primăriilor sunt personae aparţinând
minorităţilor naţionale, 71,6% dintre respondenţi au declarat că nu au.

2. Diferite instituţii existente în localitate, frecvenţa şi tipul colaborării cu


acestea
Cele mai frecvente colaborări a primăriilor au fost cu Poliţia şi cu diferite unităţi
educaţionale din localitate (zilnic sau de mai multe ori pe săptămână). Analizând
datele în localităţile unde procentul populaţiei roma este mai mic de 20% şi mai
mare, putem vedea că numai în cazul unităţilor educaţionale se ot observa
diferenţe. Astfel, acolo unde procentul populaţiei roma este între 20% şi 50%,
frecvenţa colaborării cu instituţii educaţionale creşte semnificativ.
Datele arată că primăriile care colaborează cel mai frecvent cu poliţia (zilnic sau
de mai multe ori pe săptămână) se găsesc în regiunile Sud, Nord-Vest şi Centru a
României. Cele care colaborează mai des cu biserica sunt în regiunile Sud şi Vest.
În majoritatea cazurilor în care primăria colaborează cu alte instituţii, acestea au
fost poliţia şi unităţile educaţionale, urmate de diferite biserici. Dintre tipurile de
activităţi în care pot să colaboreze, vizitele de teren sunt cele mai rar amintite.
Referitor la existenţa diferiţilor mediatori sau reprezentanţi ai romilor din
localităţi, majoritatea respondenţilor au declarat că nu există astfel de
reprezentanţi în localitate su în comunitate. Iar acolo unde există, frecvenţa
contactelor este mai rară.

8
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Comparând localităţile unde procentul populaţiei de romi este mai mic de 20% şi
între 20% şi 50%, putem vedea că, în localităţile unde procentul popuaiei de romi
este mai mare de 20%, reprezentantul primăriei se întâlnete mai des cu mediatorul
comunitar (16,7%, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână), mediatorul şcolar şi
sanitar, şi cu consilierul ales al romilor. După tipul comunităţilor de romi, dacă
sunt compacte sau nu, nu am observant diferenţe relevante în frecvenţa
întâlnirilor. În cazul localităţilor unde majoritatea populaţiei de romi locuieşte
răspândiţi în localitate, frecvenţa întîlnirilor cu consilierul sau reprezentantul
romilor este mult mai scăzut, decât în alte cazuri.
Interesant de văzut, că în localităţile din regiunea Nord-Vest (19,4%), Centru
(18,5%) şi Sud (18,3%) nu există mediator şcolar, sau mediator sanitar (Sud –
19,45 şi Nord-Vest – 18,9%).

3. Percepţia subiectului despre nivelul de trai a populaţiei roma din localitate şi


la nivel naţional
Subiecţii au fost rugaţi să răspundă la câteva întrebări prin care estimează nivelul
de trai al opulaţiei roma din localitate.Astfel, 71,1% au perceput nivelul de trai a
populaţiei roma mai precară decât a populaţiei înconjurătoare. Diferenţe majore în
aceste estimări nu am observat raportat la procentul populaţiei de romi din
localităţi sau la tipul de comunităţi de romi, numai în cazul în care romii trăiesc
mai mult răspândiţi în localitate. În acest caz, procentul acelora care au perceput
că romii trăiesc mai bine sau cam la acelaşi nivel ca şi populaţia înconjurătoare a
fost mai mare, acesta datorând probabil şi de faptul că acesta este categoria de
romi care s-au integrat în localitate şi pot să-şi menţină poziţia. 33,3% dintre cei
care au perceput nivelul de trai a romilor mai ridicat decât al populaţiei
înconjurătoare se găsesc în regiunea de Vest al României. Iar 25,9% dintre cei
care au considerat situaţia romilor mai precară se găsesc în regiunea de Nord-
Vest.
Situaţia pe piaţa muncii a romilor este perceput cel mai bine în localităţile unde
sunt răspândiţi în localitate. Dar tot aici am primit şi cele mai multe răspunsuri
„Nu ştiu”.

9
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Un set de întrebări s-a referit la cauzele situaţiei dezavantajate în care este


populaţia romă şi la modurile în care acesta poate fi remediată. Subiecţii au fost
rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 diferite afirmaţii care ar putea fi considerate
ca cauze. Cel mai înalt punctaj a primit afirmaţia “Romii sunt dezavantajaţi,
pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totul de la societate”,
“Romii sunt dezavantajaţi pentru că nu le place să lucreze” şi pentru că “nu au
pregătirea profesională corespunzătoare”.
Măsurile care au primit cele mai înalte punctaje (media acestora) sunt: Să fie mai
sârguncioşi, voinţa romilor şi reprezentanţii rmilor să fie mai eficienţi.

4. Conflicte interetnice şi cauzele lor


Tipurile de conflicte în cazul cărora subiecţii au fost de cele mai multe ori sesizaţi
în ultimii doi ani au fost cazurile de furturi, tensiunile la ridicarea drepturilor
băneşti, conflicte începute în baruri sau discoteci şi dispute de vecinătate. În
localităţile unde procentul populaţiei roma se situează între 20 şi 50% sesizările în
cazul furturilor, la ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în baruri şi în şcoli a fost
mai ridicată decât în cazul localităţilor unde procentul populaţiei roma este mai
mică. În schimb au fost semnalate mai puţine conflicte între grupuri de romi şi ne-
romi.
Datele arată, că frecvenţa sesizărilor în cazul diferitelor conflicte este mai mare în
cazul acelor localităţi unde populaţia romă trăieşte atât în comunităţi compacte,
cât şi răspîndiţi în localitate. În cazul acesta însă baza de date nu ne permite să
verificăm care dintre comunităţile de romi au fost implicaţi în aceste conflicte.
În cazul celor trei tipuri de comunităţi, cele mai frecvente sesizări s-au făcut în
cazul furturilor şi a tensiunilor la ridicarea drepturilor băneşti (55,6%, respective
40,8%). Diferenţele cele mai mari se pot observa în cazul sesizărilor: tensiuni la
ridicarea drepturilor băneşti, conflicte în şcoli, rivalităţi dintre diferite grupuri de
romi şi violenţă între diferite grupuri rome şi ne-rome, dacă comparăm localităţile
unde populaţia romă locuieşte în localitate cu celelalte două grupuri de localităţi.
În cazul acestor conflicte, primăria a primit mult mai puţine sesizări acolo unde
populaţia romă locuieşte dispersat în localitate. De exemplu, 18,3% faţă de 41,6%

10
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

în localităţi unde populaţia romă locuieşte atât în comunităţi compacte, cât şi


răspândiţi.
Dacă ne uităm la proporţia regiunilor raportat la tipul sesizărilor, atunci putem
vedea, că în regiunea de Nord-Vest au fost cele mai multe sesizări referitoare la
aproape toate tipurile de conflicte, în afară de regiunea Sud, unde 26,6% dintre
sesizările în cazul conflictelor apărute în cazul partajelor şi despărţiri au fost
semnalate, şi în Vest în cazul conflictelor interconfesionale (29,4%).
Fiind întrebaţi care consideră că au fost cauzele conflictelor în localitate,
majoritatea subiecţilor (32,5%) au considerat că cauzele şi tensiunile au fost
cauzate de faptul că populaţia romă nu are pregătirea şcolară şi profesională
corespunzătoare. Dar foarte mulţi au amintit şi sărăcia populaţiei roma (25,3%),
diferenţa între stilul de viaţă a romilor şi a populaţiei majoritare (26.1%) şi lipsa
intenţiei romilor de a se integra în societate (27,2%). Putem vedea că într-un
procent significant de mare respondenţii au responsabilizat romii de aceste
conflicte. Putem vedea o dualitate a atitudinilor: pe o parte apar discursurile
corecte politic, pe de altă parte însă, respondenţii redau opiniile şi atitudinile
generale care apar şi în rândul eşantionului naţional din ancheta Coeziune
Socială. Acestea se repetă şi în răspunsurile la întrebarea „După părerea Dvs. ce
măsuri trebuie luate în vederea micşorării incidenţei acestor conflcite în comuna
Dvs.?”. Subiecţii au fost rugaţi să noteze pe o scală de la 1 la 5 dezacordul,
respectiv acordul total referitoare la enunţurile enumerate. După cum putem
vedea, dualitatea amintită mai sus eset redat în media mare care a reieşit pentru
enunţurile „Romii ar trebui să depună eforturi mai mari pentru integrare.” (media
- 4.65) şi „Programe de dezvoltare locală” (media – 4.28).

5. Participare la cursuri de mediere a conflictelor şi/sau programe de pregătire


specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale
Dintre respondenţi doar 10,4% au participat la programme de pregătire
specializate pe intervenţii în comunităţi multiculturale, iar 11,1% au participat la
cursuri de mediere a conflictelor.

11
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Majoritatea (77,7) a lucrătorilor sociali care au completat chestionarul profesează


ca lucrător social în localitate doar după anul 2000.

Bibliografie

Coeziune socială şi climat interetnic – anchetă sociologică, 2008, Centrul de Cercetare a


Relaţiilor Interetnice şi ISPMN, Cluj-Napoca
Dumitru Sandu – Comunităţile de romi din România. O hartă a sărăciei comunitare prin
sondajul PROROMI, Banca Mondială, Bucureşti, Iulie 2005
Come Closer – Inclusion and Exclusion of Roma in Present-Day Romanian Society, (ed.
Gabor Fleck şi Cosima Rughiniş), Human Dynamics, Bucharest, 2008

12
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Chestionare trimise Chestionare completate


Judeţ Localităţi Procent % Localităţi Procent %
Alba 52 2,7 35 2,5
Arad 59 3,1 45 3,3
Argeş 64 3,4 41 3,0
Bacău 50 2,6 41 3,0
Bihor 83 4,4 69 5,0
Bistriţa-Năsăud 47 2,5 40 2,9
Botoşani 30 1,6 24 1,7
Brăila 29 1,5 20 1,5
Braşov 42 2,2 32 2,3
Buzău 66 3,5 50 3,6
Călăraşi 45 2,4 29 2,1
Caraş-Severin 53 2,8 31 2,2
Cluj 66 3,5 59 4,3
Constanţa 33 1,7 27 2,0
Covasna 30 1,6 18 1,3
Dîmboviţa 54 2,8 38 2,8
Dolj 78 4,1 47 3,4
Galaţi 35 1,8 27 2,0
Giurgiu 48 2,5 31 2,2
Gorj 22 1,2 15 1,1
Hargita 41 2,2 33 2,4
Hunedoara 33 1,7 26 1,9
Ialomiţa 41 2,2 30 2,2
Iaşi 41 2,2 27 2,0
Ilfov 29 1,5 15 1,1
Maramureş 37 1,9 23 1,7
Mehedinţi 31 1,6 18 1,3
Mureş 88 4,6 68 4,9
Neamţ 34 1,8 25 1,8
Olt 49 2,6 25 1,8
Prahova 51 2,7 42 3,0
Satu Mare 50 2,6 43 2,9
Sălaj 55 2,9 43 3,1
Sibiu 51 2,7 40 2,9
Suceava 47 2,5 38 2,8
Teleorman 68 3,6 45 3,3
Timiş 78 4,1 58 4,2
Tulcea 16 0,8 13 0,9
Vaslui 21 1,1 17 1,2
Vâlcea 27 1,4 14 1,0
Vrancea 26 1,4 19 1,4
Total 1900 100 % 1378 100 %

13
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Chestionare completate pe regiuni de dezvoltare

20
19,9
18,6
15 16,4

12,5
10 11,3 11,6

8,6
5

1,1
0
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov

14
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

I. Date socio-demografice

Procentul populaţiei roma în localităţile din eşantion (Recensământ 2002)

4
Mai mic de 20%
0,2

Intre 20% si 50%

Mai mare de 50%


95,7

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele
reprezintă procentul din răspunsurile validate)

Împreună, în comunităţi
compacte (formate din
27,1 cel puţin 10 gospodării)
33,9
Atât în comunităţi
compacte, cât şi
răspândiţi

Răspândiţi prin
localitate
39

15
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele
reprezintă procentul din răspunsurile validate)

80

60 54

38,3
40 35,5

26,2 28

18
20

0
Împreună, în comunități Atât în comunități compacte, Răspândiți prin localitate
compacte cât ți răspândiți

Populația roma mai mic de 20% Populația roma între 20% ți 50%

16
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele
reprezintă procentul din răspunsurile validate)

Ilfov 22,2 44,4 33,3

Centru 30,8 43,8 25,4

Nord-Vest 35,1 43,8 21,1

Vest 14,2 34,6 51,2

Sud-Vest 28 37,3 34,7

Sud 27,4 36,3 36,3

Sud-Est 11,9 37,6 50,5

Nord-Est 31,5 31,5 36,9

Împreună, în comunităţi compacte (formate din cel puţin 10 gospodării)


Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi
Răspândiţi prin localitate

17
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q7. În comuna Dvs., cea mai mare parte a romilor trăiesc... (N=1071, datele
reprezintă procentul din răspunsurile validate)

Proporţia tipurilor de comunităţi pe regiuni

Răspândiţi în localitate 11,3 15,2 19,0 7,2 17,9 14 14,6 0

Atât în comunităţi
compacte, cât şi 8,4 9,8 16,5 6,7 10,5 25,4 21,8 1
răspândiţi

Împreună, în comunităţi 12,1 4,5 17,9 7,2 6,2 29,3 22,1 0,7
compacte

0 20 40 60 80 100

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov

18
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q9. În comunităţile compacte aţi observat o schimbare a numărului


persoanelor de etnie romă datorită migraţiei ? (N=699)

47,2 Nu
52,8 Da

Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului


persoanelor de etnie romă datorită migraţiei

20,7

Da, am observat o
creştere
Da, am observat a
scădere

79,3

19
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q9. Comunităţi compacte unde s-a observat o shimbare a numărului


persoanelor de etnie romă datorită migraţiei

Regiuni de dezvoltare

Ilfov 100 0

Centru 80,4 19,6

Nord-Vest 90,5 9,5

Vest 50 50

Sud-Vest 45,5 54,5

Sud 75,6 24,4

Sud-Est 88 12

Nord-Est 79,3 20,7

0 20 40 60 80 100

Da, o creștere Da, o scădere

20
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q10. Aţi observat o schimbare a numărului persoanelor de etnie romă care


nu locuiesc în comunităţi compacte, ci răspândiţi în localitate? (N=828)

48,4 Nu
51,6
Da

Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o


schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (N=294)

12,5

Da, am observat o
creştere

Da, am observat a
scădere

87,5

21
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q10. Comunităţi care locuiesc răspândiţi în localitate, unde s-a observat o


schimbare a numărului persoanelor de etnie romă (%)

Regiuni de dezvoltare

Ilfov 100 0

Centru 93,1 6,9

Nord-Vest 95,7 4,3

Vest 73,3 26,7

Sud-Vest 77,8 22,2

Sud 89,5 10,5

Sud-Est 81,6 18,4

Nord-Est 81,8 18,2

0 20 40 60 80 100

Da, o creștere Da, o scădere

22
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor


naţionale? (%)

28,4

Nu Da

71,6

Q20. Aveţi în rândul angajaţilor Dvs. persoane aparţinând minorităţilor


naţionale? (Frecvenţa răspunsurilor DA şi NU raportat pe tipuri de
comunităţi rome)

60
49,9
50
39,4
40 33,5
27,1 27,3
30 22,8

20
10

0
Împreună, în comunităţi Atât în comunităţi Răspândiţi în localitate
compacte compacte, cât şi răspândiţi

Nu Da

23
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

II. Colaborarea cu instituţii

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)

De mai
Nu De mai
multe Mai
există în Săptămâ multe Total
Zilnic ori pe Lunar rar/Delo
localitat nal ori pe
săptămâ c
e lună

Poliţia 0,2 15,7 28,3 16,4 21,5 11,9 5,9 100
Biserica/Bisericile 0,1 2,4 5,1 11,1 18,6 23,5 39,2 100
Unităţi
0,3 12,6 25,2 18,6 23,1 16 4,2 100
educaţionale
Partide/Uniuni
9,7 0,8 1,2 1,5 5,4 9,5 71,9 100
politice
Organizaţii ale
minorităţilor cu 33,6 1,3 1,8 2,7 5,7 10,5 44,3 100
caracter social
Organizaţii ale
minorităţilor cu
37,5 0,4 0,7 1,3 2,4 6,2 51,6 100
character
cultural

24
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic

50

40 44
37,8
30

20

10
7,5 2 3,1 1,1
0
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţi Partide/Uniuni Organizaţii ale Organizaţii ale
educaţionale politice minorităţilor cu minorităţilor cu
caracter social character cultural

25
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă)

Poliţia

40

35 34,8

30
28,1

25
21,8
20 19,6
19,6 Mai mic de 20%
16,3 Intre 20% si 50%
15,5
15
15,2 12

10

6,5 6
5 4,3

0
Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
multe ori pe multe ori pe rar/deloc
săptămână lună

26
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la mărimea populaţiei romă)

Unităţile educaţionale

40
38
35

30
30

25,1
25
22,1

20 19,2
16,8 Mai mic de 20%
15 Intre 20% si
12,2 50%
10
10
8

5 8 4,3
4

0
Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
multe ori multe ori rar/deloc
pe pe lună
săptămână

27
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
(Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la mărimea
populaţiei romă)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic


50
50

43,6

38
40
37,3

30

20

10
7,3 7,2

2 2,9
0 2,2
0
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţi Partide/Uniuni Organizaţii ale
educaţionale politice minorităţilor cu
caracter social

Mai mic de 20% Intre 20% si 50%

28
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate)

Poliţia

Răspândiţi în
14,8 25,9 13,7 24,4 12,2 8,4
localitate

Atât în comunităţi
compacte, cât şi 13 30 18,4 20,9 12,3 5,4
răspândiţi

Împreună, în 27,7
17,5 20,8 18,6 12,8 2,6
comunităţi compacte

0 20 40 60 80 100

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

29
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?
(Proporţia frecvenţei colaborărilor raportat la tipul de comunitate)

Unităţi educaţionale

Răspândiţi în
10,7 24 17,6 23,7 15,6 7,5
localitate

Atât în comunităţi
compacte, cât şi 13,8 24,7 19,3 24 15,1 3,2
răspândiţi

Împreună, în
11,4 25,4 20,7 23,6 16,1 2,9
comunităţi compacte

0 20 40 60 80 100

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

30
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des? (%)
(Proporţia frecvenţei colaborărilor cu diferite instituţii raportat la tipul
comunităţii rome)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic

50
45,2
43
40,7 38,5
40
36,8
34,7

30

20

8,8
10 7,6
4,1 1,1
2,8 2,7
0
Poliţia Biserica/Bisericile Unităţi Partide/Uniuni
educaţionale politice

Împreună, în comunităţi compacte Atât în comunităţi compacte, cât şi răspândiţi


Răspândiţi în localitate

31
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Cu care instituţie colaboraţi – POLIŢIA


Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai
ori pe multe ori rar/Deloc
Regiuni de dezvoltare

săptămână pe lună
Nord-Est 33,3 15,5 13,7 14,4 11,7 7 10,3
Sud-Est 66,7 8,7 12,1 7,9 15,5 10,8 14,7
Sud 0 19,3 18,8 18,5 16,6 19,7 16,7
Sud-Vest 0 10,6 9,1 6 9,9 5,7 8,3
Vest 0 10,6 9,7 10,6 12 16,6 11,7
Nord-Vest 0 19,8 19 22,7 19,4 21,7 19,8
Centru 0 15,5 17,4 19 13,4 15,3 16,4
Ilfov 0 0 0,3 0,9 1,4 3,2 1,1
Total 100 100 100 100 100 100 100

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Cu care instituţie colaboraţi – BISERICI


Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai
ori pe multe ori rar/Deloc
Regiuni de dezvoltare

săptămână pe lună
Nord-Est 0 16,7 15,6 12,9 17,1 12,2 11,4
Sud-Est 100 13,3 10,9 10 14,5 10,8 11,5
Sud 0 16,7 29,7 21,4 17,1 20 16,1
Sud-Vest 0 13,3 7,8 9,3 8,5 8,8 8,2
Vest 0 23,3 12,5 10,7 7,7 9,2 11,1
Nord-Vest 0 6,7 10,9 19,3 17,5 23,7 21,3
Centru 0 10 12,5 15,7 17,1 14,9 18,1
Ilfov 0 0 0 0,7 0,4 0,3 2
Total 100 100 100 100 100 100 100

32
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Cu care instituţie colaboraţi – UNITĂŢI EDUCAŢIONALE


Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai
ori pe multe ori rar/Deloc
Regiuni de dezvoltare

săptămână pe lună
Nord-Est 50 12,5 16,4 12,1 10,7 11,3 5,4
Sud-Est 25 13,1 11,6 13,8 11,7 8,5 7,1
Sud 0 19,6 21,2 19,4 14,7 15,6 21,4
Sud-Vest 0 12,5 8,7 9,7 7,2 7,5 3,6
Vest 0 9,5 9,6 7,7 12,1 17.9 19,6
Nord-Vest 25 14,9 15,2 21,1 25,4 22,2 17,9
Centru 0 17,9 16,7 15 17,3 15,6 17,9
Ilfov 0 0 0,6 1,2 1 1,4 7,1
Total 100 100 100 100 100 100 100

Q4. Cu care dintre instituţiile enumerate mai jos colaboraţi şi cât de des?

Cu care instituţie colaboraţi – PARTIDE/UNIUNI POLITICE


Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai
ori pe multe ori rar/Deloc
Regiuni de dezvoltare

săptămână pe lună
Nord-Est 15,9 11,1 0 0 11,9 7,7 12,9
Sud-Est 14 11,1 23,1 25 10,2 7,7 11,4
Sud 19,6 11,1 0 31,3 22 26,9 17,3
Sud-Vest 3,7 33,3 7,7 0 11,9 6,7 8,9
Vest 10,3 22,2 15,4 0 8,5 14,4 10,9
Nord-Vest 17,8 11,1 30,8 25 10,2 21,2 20,9
Centru 16,8 0 23,1 18,8 25,4 15,4 16,7
Ilfov 1,9 0 0 0 0 0 7,1
Total 100 100 100 100 100 100 100

33
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii?

Acţiuni de informare a populaţiei

100
89,2
86,1
81,1
80
66,1 64,9

60 51,6
41,8
40
27,5 28,8

20 12,4
7,3
4,3
6,4 6,5 6,4 6,5 6,5 6,5
0
Poliţia Biserica Unităţi Partide/Uniuni Organizaţii Organizaţii
educaţionale politice ale ale
minorităţilor - minorităţilor -
social cultural

Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă

34
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii?

Participare la diferite evenimente

100

80,1 81,9
79,2
80

64,9

60
47,7 48,6

40 40,8 39,9
28,8

8,2
20 6,4
9
11,5 11,5 6,4 11,7 11,7 11,7
0
Poliţia Biserica Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii ale Organizaţii ale
educaţionale politice minorităţilor - minorităţilor -
social cultural

Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă

35
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii?

Evidenţa familiilor beneficiare de ajutor social

100
84,1 86,5
75,9
80 70,7

60 53,7
51,7
36,6 34,7
40

20 17,5 4,2 12,5


1,8
11,7 11,7 11,6 11,7 11,7 11,7
0
Poliţia Biserica Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii
educaţionale politice ale ale
minorităţilor - minorităţilor -
social cultural

Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă

36
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii?

Vizite de teren

94,7 96,2
100 91,6 92,6

81,9
80

58,9
60

38
40

20 15
5,3 2,4 4,3 0,7
3,1 3,1 3,1 2,9 3,1 3,1
0
Poliţia Biserica Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii
educaţionale politice ale ale
minorităţilor - minorităţilor -
social cultural

Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă

37
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii?

În cazul unor conflicte

100
89,7 90,1
86,9
83,2 83
80

64,5

60

40
26,6

20
7,9 8 1,4 4,2
8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 1
0
Poliţia Biserica Unităţi Partide/Uniuni Oragnizaţii Organizaţii
educaţionale politice ale ale
minorităţilor - minorităţilor -
social cultural

Nu am organizat&colaborat Da, cu instituţia respectivă Nu, cu instituţia respectivă

38
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q5. În care dintre activităţile enumerate mai jos aţi colaborat cu aceste
instituţii? (numai răspunsurile DA)

Cu care instituţie colaboraţi?


Organizaţii Organizaţii
ale ale
Biserica Unităţi Partide
Poliţia minorităţilor minorităţilor
Bisericile educaţionale Uniuni politice
cu caracter cu caracter
social cultural
Acţiuni de
66,1 41,8 64,9 7,3 12,4 4,3
informare
Participare la
Tip activitate

diferite 40,8 39,9 64,9 8,2 9 6,4


evenimente
Evidenţa
familiilor
beneficiare 51,7 17,5 53,7 4,2 12,5 1,8
de ajutor
social
Vizite de
38 5,3 15 2,4 4,3 0,7
teren
În cazul unor
83,2 8 26,6 1,4 4,2 1
conflicte

39
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des?(%)

Nu există Zilnic De mai multe Săptămânal De mai Lunar Mai rar


în ori pe multe Deloc
localitate săptămână ori pe
lună
Mediator comunitar 65,9 7,5 5,1 3,5 4,6 3,8 9,7
Mediator şcolar 44,9 3,7 10,3 8 13,4 10,5 9,2
Mediator sanitar 40,1 6 12,2 9,2 12,6 10,4 9,6
Consilierul ales al
56,4 7,3 5,2 4,7 7,6 7,1 11,6
romilor
Conducătorul
70,1 1,3 2,5 3,4 5,4 4,8 12,5
tradiţional al romilor
Alţii 61,4 6 5,1 3,6 8,4 4,8 10,5

40
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (%)

Nu există în localitate...

100

80

60 70,1
65,9
56,4
40 44,9
40,1
20

0
Mediator Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul ales Conducătorul
comunitar al romilor tradiţional al
romilor

41
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei
roma)

Mediator Comunitar

30

20
16,7

11,1
9,6
10
7,1
5,6 5,6
4,8
3,6 3,3
4,8 2,8 2,8

0
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

42
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei
roma)

Mediator şcolar

30

20
16,3

13,6 14

10
9,3 9,3 9,3 9,3
10 10,3 8,2

4,7
3,3

0
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

43
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei
roma)

Mediator sanitar

30

19,3
20
16,3
14 14
12,7
11,6
12,6
9,1 9,7
10
7 7
5,3

0
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

44
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q4. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei
roma)

Consilierul ales al romilor

30

19
20
16,7
14,3 14,3

11,4
9,5
10
6,9 7,2 7,3 7,1
4,6
4,7

0
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

45
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale raportat la mărimea populaţiei
roma)

Conducătorul tradiţional al romilor

30

20

12,5

9,4 9,4
10
5,7 6,3
4,7
3,2 3,1
1,4
2,4 0 0
0
Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% şi 50%

Zilnic De mai multe ori pe săptămână


Săptămânal De mai multe ori pe lună
Lunar Mai rar/Deloc

46
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi cât de


des? (Frecvenţa contactelor profesionale cu diferite persoane raportat la
mărimea populaţiei roma)

De mai multe ori pe săptămână, zilnic

50

40

30 31

21
18,7
20 16,7 17,9

11,9 13,6
11,6
10

3,8 3,1

0
Mediator Mediator şcolar Mediator sanitar Consilierul ales al Conducătorul
comunitar romilor tradiţional al
romilor

Mai mic de 20% Intre 20% si 50%

47
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de


des? (%)

Mediator comunitar
Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
există multe ori multe ori rar/Deloc
pe pe lună
Regiuni de dezvoltare

săptămână
Nord-Est 10,2 27,5 25,5 21,9 19 20 5,6
Sud-Est 11,5 15,9 8,5 12,5 11,9 8,6 15,7
Sud 18,9 14,5 14,9 18,8 19 17,1 15,7
Sud-Vest 6,9 14,5 10,6 3,1 7,1 0 5,6
Vest 12 7,2 4,3 9,4 11,9 8,6 11,2
Nord-Vest 21,3 8,7 8,5 18,8 21,4 11,4 23,6
Centru 18,5 8,7 25,5 15,6 7,1 31,4 22,5
Ilfov 0,7 2,9 2,1 0 2,4 2,9 0
Total 100 100 100 100 100 100 100

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de


des? (%)

Mediator şcolar
Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
există multe ori multe ori rar/Deloc
pe pe lună
Regiuni de dezvoltare

săptămână
Nord-Est 9,7 23,1 14,7 14,1 17,6 15,3 11,3
Sud-Est 12,2 12,8 16,5 9,4 12 9 11,3
Sud 18,3 25,6 14,7 24,7 19,0 16,2 13,4
Sud-Vest 8,4 12,8 9,2 5,9 7 5,4 7,2
Vest 12,8 7,7 8,3 7,1 7,7 13,5 11,3
Nord-Vest 19,4 12,8 16,5 20 21,8 20,7 22,7
Centru 18,5 5,1 19,3 18,8 14,8 18,0 17,5
Ilfov 0,6 0 0,9 0 0 1,8 5,2
Total 100 100 100 100 100 100 100

48
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de


des? (%)

Mediator sanitar
Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
există multe ori multe ori rar/Deloc
pe pe lună
Regiuni de dezvoltare

săptămână
Nord-Est 9,9 29,2 20,5 14,1 10,3 12,5 10,6
Sud-Est 12,5 18,5 15,2 9,1 8,8 7,1 13,5
Sud 19,4 12,3 16,7 16,2 18,4 13,4 19,2
Sud-Vest 7,6 15,4 9,1 9,1 5,9 4,5 9,6
Vest 14,3 3,1 4,5 10,1 9,6 15,2 7,7
Nord-Vest 18,9 7,7 15,9 23,2 27,2 21,4 21,2
Centru 16,9 12,3 17,4 17,2 19,1 23,2 15,4
Ilfov 0,5 1,5 0,8 1 0,7 2,7 2,9
Total 100 100 100 100 100 100 100

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de


des?

Consilierul ales al romilor


Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
există multe ori multe ori rar/Deloc
pe pe lună
Regiuni de dezvoltare

săptămână
Nord-Est 12,1 9,7 5,9 2,2 10,7 12,9 12,3
Sud-Est 11,2 19,4 15,7 6,5 9,3 10 11,4
Sud 17,9 30,6 21,6 34,8 14,7 14,3 8,8
Sud-Vest 7,4 13,9 5,9 10,9 4 11,4 6,1
Vest 12,3 4,2 3,9 2,2 8 8,6 17,5
Nord-Vest 19,9 12,5 29,4 26,1 28 18,6 16,7
Centru 18,4 9,7 17,6 13 25,3 22,9 25,4
Ilfov 0,9 0 0 4,2 0 1,4 1,8
Total 100 100 100 100 100 100 100

49
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q6. Cu care dintre următoarele persoane aveţi contacte profesionale şi căt de


des? (%)

Consilierul tradiţional al romilor


Nu Zilnic De mai Săptămânal De mai Lunar Mai
există multe ori multe ori rar/Deloc
pe pe lună
Regiuni de dezvoltare

săptămână
Nord-Est 11,5 16,7 22,7 3,3 6,3 7 12,5
Sud-Est 13,3 8,3 4,5 0 6,3 2,3 10,7
Sud 19,5 25,0 4,5 20 10,4 23,3 10,7
Sud-Vest 7,7 0 13,6 6,7 6,3 7 5,4
Vest 12,1 0 13,6 0 14,6 7,0 12,5
Nord-Vest 16,6 25,0 31,8 60,0 37,5 34,9 21,4
Centru 18,5 25,0 4,5 10,0 18,8 18,6 24,1
Ilfov 0,8 0 4,5 0 0 0 2,7
Total 100 100 100 100 100 100 100

50
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

III. Percepţia nivelului de trai a populaţiei roma

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din
comuna Dvs.? (N=1084)

80

71,1
60

40

20
20,9
1,7 6,3
0
mai ridicat decât cam la acelaşi nivel mai precară decât a nu ştiu să estimez
nivelul de trai a cu cel a populaţiei populaţiei
populaţiei non-roma non-roma înconjurătoare

nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma

51
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din
comuna Dvs.? (N=1084, %)

80

71,1
60 63,3

40

30,6
20
4,1 20,9
1,6 6,5 2
0
Mai ridicat decât Cam la același nivel Mai precară decât a Nu știu să estimez
nivelul de trai a cu cel a populației populației
populației non-roma non-roma înconjurătoare

Mai mic de 20% Între 20% și 50%

52
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din
comuna Dvs.? (N=1047)

100

80,7
80 72,6

58,5
60

40

20 17,5 30,4
7,4 9,4
2,5 1,2 2,4 1,7
15,6
0
Împreună, în comunităţi Atât în comunităţi compacte, Răspândiţi în localitate
compacte cât şi răspândiţi

Mai ridicat decât nivelul de trai a populaţiei non-roma Cam la acelaşi nivel cu cel al populaţiei non-roma
Mai precară decât a populaţiei înconjurătoare Nu ştiu să estimez

53
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q11. Cum aţi caracteriza nivelul de trai a majorităţii populaţiei roma din
comuna Dvs.? (N=1084)

35 33,3

30 27,9
25,9

25
22,0
20,5
20
17,6
16,7 16,7
16,1
14,7 14,7
15 13,7 13,2
11,9 14,7
11,1 11,1 11,1 12,8 10,8
10,1
11,1 8,8 8,8
10
7,1
5,6 5,7
5
1,5
0,9 0,9
0 0
0
Mai ridicat Cam la acelaşi Mai precară Nu ştiu să estimez
nivel

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov

54
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din
localitatea Dvs.? (N=896)

50

40
39,4
30

20 25,2 24,6

10
10,8

0
Majoritatea sunt Practică o Sunt şomeri Nu ştiu
angajaţi cu carte de profesiune
muncă tradiţională/sunt
mici întreprinzători

Poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma

55
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din
localitatea Dvs.? (N=832)

50

40 46,2
38,7

30

25,6 25,6 25,1


20

12,8
15,4
10
10,6

0
Majoritatea sunt Practică o Sunt şomeri Nu ştiu
angajaţi cu carte de profesiune
muncă tradiţională/sunt
mici întreprinzători

Procentul romilor mai mic de 20% Procentul romilor între 20% și 50%

56
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din
localitatea Dvs.? (N=896)

50 47,3

40,7
40

32,1
33,5 30,7
30

20,6
20 17,8
21,8 22,6

14,5
10
10,3
8,1

0
Împreună, în comunităţi Atât în comunităţi Răspândiţi în localitate
compacte compacte, cât şi răspândiţi

Majoritatea sunt angajaţi cu carte de muncă


Practică o profesiune tradiţională, mici întreprinzători
Sunt şomeri
Nu ştiu

57
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q12. Care este poziţia pe piaţa muncii a majorităţii populaţiei roma din
localitatea Dvs.? (N=896) (Frecvenţa poziţiei pe piaţa muncii pe regiuni de
dezvoltare)

35

30

25 23,7
21,3 21,8
20,6 22,7 20,4 20,7
19,6 19,0
20 20
17,4 17,3 17,3
15,9

15 13,6 13 14,5
10,9
10,2
10 8,4 8,2 10
7,1
6,2
5
4,1 5,8
5
1 1,1 0,5
2,1 0,4
0
Majoritatea sunt Practică o Sunt şomeri Nu ştiu
angajaţi cu carte profesiune
de muncă tradiţională, mici
întreprinzători

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov

58
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q16. În ultima vreme se poartă numeroase discuţii legate de situaţia


dezavantajată a populaţiei roma din România. Vă rugăm să notaţi pe o scală
de la 1 la 5 (1 – dezacord total, 5 – acord total) în ce măsură sunteţi de acord
cu următoarele afirmaţii... (Media)

Romii sunt dezavantajaţi, pentru că....

pentru că au mulţi copii. 2,9

din cauza stării de sănătate precară 1,95

pentru că nu fac nimic din propria iniţiativă, ci aşteaptă totul


3,95
de la societate.

pentru că suferă din cauza preconcepţiilor populaţiei


2,13
majoritare

pentru că nu pot să aibă grijă de banii lor. 2,7

pentru că nu găsesc locuri de muncă. 2,74

pentru că trăiesc fără frica viitorului. 3,42

pentru că s-au născut în condiţii dezavantajate 2,65

pentru că nu le place să lucreze. 3,91

pentru că locuiesc în zone/localităţi dezavantajate. 2,02

pentru că nu vor să se integreze în societate. 3,73

pentru că nu au pregătirea profesională corespunzătoare. 3,87

59
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q17. După părerea Dvs. ce ar fi necesar pentru îmbunătăţirea situaţiei


romilor din România? Vă rugăm să notaţi pe o scală de la 1 la 10 în funcţie
de importanţa pe care o acordaţi fiecăruia, 1 însemnând deloc important, iar
10 foarte important. (Media)

Să aibă şcoli proprii 3,28

Să fie ajutaţi de către societate 6,3

Să aibă dreptul la folosirea limbii materne


6,16
şi la practicarea culturii specifice

Reprezentanţii romilor să fie mai eficienţi 8,41

Să fie mai sârguincioşi 8,99

Copii mai puţini 6,62

Acomodarea la populaţia non-romă 6,73

Ascunderea identităţii de rom 2,66

Voinţa romilor 8,55

Preconcepţiile legate de romi ar trebui


6,33
minimalizate

0 2 4 6 8 10

60
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

IV. Percepţia tensiunilor şi conflictelor în localităţi

Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane
de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%)

violenţă între diferite grupuri


13,1 86,9
rome şi non-rome

conflicte interconfesionale 2,2 97,8

rivalităţi locale între diferite


9,2 90,8
comunităţi de romi

situaţii de discriminare la
locuri de 5,6 94,4
muncă/sănătate/servicii etc.

conflicte la şcoli 18,5 81,5

conflicte începute în
localurile/barurile/discotecile 29,6 70,4
din localitate

tensiuni la ridicarea
drepturilor băneşti, întârzieri 33,6 66,4
de plată
tensiuni rezultate din alocări
de locuinţe sociale pentru 3 97
romi sau evacuări

furturi 50,7 49,3

tensiuni rezultate din partaje/


16 84
despărţiri

dispute de vecinătate 24,7 75,3

Da Nu

61
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane
de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la
tipuri de comunitate. Datele reprezintă procentul alegerilor)

Tipul comunităţii
Împreună, în Atât în Răspândiţi
comunităţi comunităţi prin localitate
compacte compacte, cât
şi răspândiţi
Dispute de vecinătate 26,5 31,2 14,9
Partaje şi despărţiri 13,7 21,6 11,2
Furturi 55,6 59,9 23,2
Tensiuni din alocări de 2,5 3,6 2,6
locuinţe sociale sau evacuări
Conflicte

Tensiuni la ridicarea 40,8 41,6 18,3


drepturilor băneşti, întârzieri
de plată
Conflcite în 28,8 38,8 16,9
localuri/baruri/discoteci
Conflicte în şcoli 23,4 23,3 8,7
Situaţii de discriminare la 5,1 9,7 1,5
locuri de muncă/sănătate etc.
Rivalităţi între diferite 11,0 14,1 2,3
comunităţi de romi
Conflicte interconfesionale 3,5 2,4 0,4
Violenţă între diferite 14,1 18,8 5,6
grupuri rome şi non-rome
Altele 3,3 4,9 1,2

62
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q13. În ultimii doi ani, aţi fost sesizaţi în cazul unor conflicte dintre persoane
de etnie romă şi persoane de altă etnie? (%) (Frecvenţa sesizărilor raportat la
regiuni de dezvoltare. Datele reprezintă procentul alegerilor)

Regiuni de dezvoltare
Nord- Sud- Sud Sud- Vest Nord- Centru Ilfov
Est Est Vest Vest
Dispute de vecinătate 30,3 25,9 23,3 21,4 16,8 26,9 25,9 25
Partaje şi despărţiri 18,8 13,1 22,1 6 15,3 15,9 13,6 20
Furturi 54,8 45,6 38,8 35,6 42,7 60,6 59,7 66,7
Tensiuni din alocări de
locuinţe sociale sau 4,8 3,6 1,3 2,0 3,0 3,5 3,2 0,
evacuări
Tensiuni la ridicarea
drepturilor băneşti, 38,2 25,6 33,3 33,9 20,2 40,8 35,6 25,0
întârzieri de plată
Conflicte

Conflicte în
29,4 31,0 25,8 27,8 19,8 34,6 33,1 33,3
localuri/baruri/discoteci
Conflicte în şcoli 20,9 17,9 22,2 9,6 8,1 20,5 20,4 33,3
Situaţii de discriminare
la locuri de 4,9 7,1 7,2 3,8 3,3 8,0 2,7 0
muncă/sănătate etc.
Rivalităţi între diferite
6,3 9,9 9,0 5,8 5,1 13,6 9,3 0
comunităţi de romi
Conflicte
0 5,3 1,3 1,9 5,2 2,3 0,7 0
interconfesionale
Violenţă între diferite
grupuri rome şi non- 12,3 15,2 12,1 11,5 5,2 18,5 12,4 25
rome
Altele 14 0 2,2 4,0 1,8 5,3 4,8 0

63
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q14. După părerea Dvs. care au fost cauzele acestor conflicte dintre
populaţia roma alte etnii din comuna Dvs.? Vă rugăm să încercuiţi CEL
MULT 2 răspunsuri pe care le consideraţi cele mai importante! (datele
reprezintă procentul tuturor menţionărilor)

diferenţa între stilul de viaţă a


26,1
romilor şi a populaţiei majoritare

tendinţele discriminative care


2,4
vizează populaţia roma

pregătirea şcolară şi profesională


32,5
insuficientă/neadecvată a romilor

lipsa intenţiei romilor de a se


27,2
integra în societate

creşterea semnificativă a
numărului persoanelor străini de 4,8
etnie romă în comună

sărăcia populaţiei în general 17

sărăcia populaţiei roma 25,3

0 5 10 15 20 25 30 35

64
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q15. După părerea Dvs. ce măsuri ar trebui luate în vederea micşorării


incidenţei acestor conflicte in comuna Dvs.? Vă rugăm să notaţi pe o scală de
la 1 la 5, 1 reprezentând dezacord total, iar 5 acord total, în ce măsură sunteţi
de acord cu posibilele măsuri enumerate mai jos...(Media)

Istoria şi cultura romilor ar trebui predată


2,73
în şcoli

Reprezentanţii romilor ar trebui să primească


2,94
drepturi de intervenţie mai largă

Romii ar trebui să acorde mai multă atenţie co-


3,85
etnicilor care nu se comportă în mod adecvat

Romii ar trebui să depună eforturi mai mari


4,65
pentru integrare

Legi mai restrictive împotriva discriminării


2,69
romilor

O campanie de informare a populaţiei în vederea


3,81
diminuării preconcepţiilor

Programe de dezvoltare locală 4,28

Mărirea ajutoarelor sociale pentru romi 2,18

1 2 3 4 5

65
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni
între populaţia romă şi cea majoritară? (N= 1265)

Nu
Da

92

66
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni
între populaţia romă şi cea majoritară? (distribuţia răspunsurilor DA pe
regiuni)

Răspunsuri DA

35

30 28,7

25
20,8
20

13,9 13,9
15
10,9
10 6,9

5 3
2

0
Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Ilfov

67
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Q18. Pe parcursul anului 2007 aţi observat în comuna Dvs. semne de tensiuni
între populaţia romă şi cea majoritară? (%)

100

80

60 52,1

40 27,7
20,2
20

0
Împreună, în comunităţi Atât în comunităţi compacte, Răspândiţi în localitate
compacte cât şi răspândiţi

Da

68
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

V. Programe de pregătire

Q19. Aţi participat Dvs. sau cineva dintre angajaţii primăriei la...(%)

Programe de pregătire
specializate pe intervenţii
10,4 89,6
în comunităţi
multiculturale

Cursuri de mediere a
11,1 88,9
conflictelor

Am participat Nu am participat

Q2. De când profesaţi ca lucrător social?(%)

100
77,7
80

60

40
20,9
20
1,4
0
Înainte de 1990 1990 - 1999 După 2000

De când profesaţi?

69
Modele de segregare etnică din România
- ghetouri rurale din România –

Anexă - Model de monitorizare a presei


Numele cotidianului Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei 24 august 2007
Tema Conflict Apata
Categoria articolului Editorial
Pagina (dacă este cazul) -
Autorul articolului Ion Muresan
Titlul articolului In chestiunea romilor
Numărul fotografiilor Portretul autorului – 1
Acces online www.evenimentul-zilei.com

Articolul:

ION MURESAN: In chestiunea rromilor


24 August 2007

Gandul ca tiganii nostri (rromii) s-ar putea alinia unei conduite "political correct" mi se pare
si odios, si utopic.
Odios, pentru ca admir la ei încapatânarea cu care refuza sa se lase înghesuiti în patratelele
vietii banale. Admir la etnia asta inadaptabilitatea.
Admir faptul ca au reguli putine, minime si neagresive. Unii spun ca tiganii îsi au radacinile
în India. În ce ma priveste, cochetez cu ideea sorgintei extraterestre a etniei. Oricum, o lume
fara tigani ar fi o lume trista, ca o familie fara copii.
Citeam zilele trecute în EvZ sub titlul „Rascoala de la Apata” un articol despre un conflict
între rromi si maghiari dintr-o localitate din jurul Brasovului. Se spunea acolo ca maghiarii
din sat, suparati ca rromii le fura recoltele, au iesit în strada cu furci si topoare.
Nu ma pot abtine sa nu observ accentul special pus pe „maghiari”. Specificatia. Daca se
nimerea ca „rascoala” sa se fi produs într-un sat românesc, s-ar fi scris, cu siguranta o nota
acida în ceea ce îndeobste se numeste „presa straina”.
Care presa e si asa plina de ispravile rromilor din Italia, Franta si Spania, unde nu lipseste
specificatia ca e vorba de „rromi din România”. Când citesc astfel de notite, ma bucur. Lasa,
îmi zic, sa vada ei ca rromii nostri sunt mai cu mot decat ai lor!
Revenind la rromii din Apata, ei au 200 de cai si nu au pamânt deloc. Solutia la care s-a ajuns
mi se pare, cum sa zic, haioasa: se vor angaja trei paznici maghiari si trei paznici rromi si un
post puternic de jandarmi.
Astfel, glumetii de la prefectura îsi imagineaza ca au rezolvat problema. Sa pui hotul, sarac
lipit, paznic la bostanarie e ca si cum ai distribui praf de râs la înmormântare. E ca în Zaharia
Stancu, unde taranii erau descrisi culegând via boierului cu botnite.
Aceeasi sursa ne ofera un foarte scurt pomelnic, foarte scurt, al altor cazuri, din alte

70