UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” IASI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGATIREA PERSONALULUI DIDACTIC

PROIECT
DIDACTICA SPECIALITATII

Coordonator, Cursant,
Lect. dr. ing. Costica NITUCA ARDELEANU D-tru Daniel

IASI – 2008
 CUPRINS

I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului didactic

II. Proiectarea demersului didactic (Exemplificari)

a. Studiul programei scolare

b. Planificarea calendaristica semestriala
c. Proiectarea unei unitati de învatare
d. Proiectarea activitatii didactice (a lectiei)

III. Bibliografie
 I. Aspecte teoretice privind proiectarea demersului
didactic

Proiectarea demersului didactic este o activitate desfasurata de profesor menita sa anticipeze

etapele si
modalitatile de organizare si de desfasurare concreta a procesului instructiv-educativ.
Pentru realizarea unei proiectari didactice corecte, profesorul trebuie sa raspunda la o serie
de întrebari: Ce voi face ? Cu ce voi face ? Cum voi face ? Cum voi sti daca ceea ce trebuia facut a
fost facut ?
Raspunsul la aceste întrebari reprezinta de fapt, o conturare a etapelor proiectarii activitatii
didactice.
Proiectarea demersului didactic pentru o disciplina tehnica sau tehnologica presupune:
1. studiul programei scolare;
2. planificarea calendaristica;
3. proiectarea unitatilor de învatare;
4. proiectarea activitatii didactice (a lectiei).

I. 1. Algoritmul proiectarii didactice

Proiectarea didactica presupune urmatorul algoritm:

1. Stabilirea obiectivelor educationale.

Obiectivele educationale sunt elementele cele mai importante în realizarea proiectarii

didactice.Acestea sunt precizate în programele scolare, programe ce sunt caracterizate ca
documente oficiale si obligatoriu de parcurs. Profesorii trebuie sa aiba în vedere, în primul rând,
obiectivele care circumscriu trunchiului comun, partea obligatorie a programei scolare si care va
constitui temeiul realizarii evaluarii nationale (capacitate si bacalaureat). De asemenea, obiectivele
trunchiului comun vor contribui la conturarea profilului de formare la sfârsitul învatamântului
obligatoriu. Pe de alta parte, în functie de deciziile care se vor lua la nivelul fiecarei clase, cadrele
didactice trebuie sa tina cont de obiectivele care contureaza curriculum extins, în cazurile claselor
capabile
de performanta în anumite domenii, ale unei motivatii superioare pentru aceste discipline.

2. Selectarea si organizarea continuturilor de învatare.

Aceasta etapa consta în selectarea si organizarea continuturilor în concordanta cu obiectivele

educationale urmarite. Activitatea instructiv educativa trebuie sa fie centrata pe obiective si nu pe
continuturi, continuturile reprezentând o punte de legatura între obiective si elevi. Un rol important
în selectarea si organizarea continuturilor îl constituie identificarea unitatilor de învatare. Plecând de
la identificarea unitatilor de învatare trebuie delimitat, stabilit si ordonat unitatile structurale
(capitole, subcapitole, lectii). De asemenea, trebuie sa se tina seama de subiectele pentru fiecare
lectie, prelucrând si ordonând logic notiunile în concordanta cu posibilitatile de asimilare ale elevilor
si cerintele demersului educational.

3. Alegerea strategiilor de predare-învatare.

Strategiile de predare-învatare privesc modul de organizare si conducere a actului didactic
prin concordanta si îmbinarea eficienta a continutului învatarii cu metodelor de învatare, cu
mijloacele didactice, cu formele de organizare a procesului instructiv-educativ în vederea atingerii
obiectivelor propuse. La alegerea strategiilor didactice trebuie sa se tina cont de specificul
disciplinei, de particularitatile de vârsta ale elevilor, precum si de tipul de lectie abordat.

4. Stabilirea metodelor si tehnicilor de evaluare.

Reprezinta partea finala a demersului de proiectare didactica prin care profesorul va masura
eficienta întregului proces instructiv-educativ.
 Proiectarea demersului evaluativ va avea în vedere momentul în care se realizeaza evaluare
(la începutul
procesului de predare-învatare, pe parcursul derularii sale sau la sfârsitul demersului), dar si
metodele si tehnicile de evaluare. Proiectarea modulului de realizare a evaluarii va avea ca finalitate
asigurarea unui feed-back de calitate atât pentru elevi, cât si pentru cadrul didactic, care, pe baza
prelucrarii informatiilor obtinute, îsi vor regla modul de desfasurare a demersului didactic.
În privinta instrumentelor de evaluare se pun câteva întrebari:
Care sunt obiectivele cadru si obiectivele de referinta ale programei scolare,
pe care trebuie sa le realizeze elevii ?
Care sunt performantele minime, medii si superioare pe care le pot atinge elevii,
pentru a demonstra ca au atins aceste obiective ?
Care este specificul colectivului de elevi pentru care îmi propun evaluarea ?
Când si în ce scop evaluez ?
Pentru ce tipuri de evaluare optez ?
Cu ce instrumente voi realiza evaluarea ?
Cum voi proceda pentru ca fiecare elev sa fie evaluat prin tipuri de probe cât mai
variate,
astfel încât evaluarea sa fie cât mai obiectiva si relevanta ?
Cum voi folosi datele oferite de instrumentele de evaluare administrate, pentru a elimina
Eventualele blocaje constante în formarea elevilor si pentru a asigura progresul scolar
al fiecaruia
dintre ei ?
Raspunsul la aceste întrebari trebuie sa conduca la evidentierea progresului înregistrat de
elevi, atingându-se în aceste fel obiectivele propuse în programa scolara.

I. 2. Studiul programelor scolare

Documentele de proiectare didactica sunt documente administrative realizate de catre

profesor dupa o lecturare atenta a programei scolare. Programele scolare sunt centrate pe
obiective/competente si nu mai trebuie vizata ca o tabla de materii, care sa fie parcursa într-o
anumita perioada de timp. În acest sens, profesorul trebuie sa aiba o vedere de ansamblu asupra
întregului curriculum alocat unui an de studiu, sa cunoasca programele disciplinelor înrudite pentru o
abordare interdisciplinara a anumitor teme si sa personalizeze demersul didactic, tinând seama de
specificul elevilor carora li se adreseaza.
Lectura programelor scolare trebuie sa scoata în valoare relatiile care exista între obiectivele
cadru – obiectivele de referinta - activitatile de învatare - continuturi si modalitatile de evaluare.

I. 3. Planificarea calendaristica orientativa

Planificarea calendaristica este un document scolar administrativ care asociaza

elementele programei scolare cu alocarea de timp, considerata optima de catre profesor, pe
parcursul unui an scolar. Planificarile calendaristice pot fi:
anuale - se întocmesc pe un an de studiu;
semestriale - continutul din planificarea anuala se distribuie pe semestre.
Pentru realizarea planificarilor calendaristice se recomanda parcurgerea etapelor:
1. identificarea unitatilor de învatare;
2. stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de învatare;
3. asocierea obiective de referinta - continuturi respectiv, competente specifice -
continuturi;
4. alocarea timpului necesar parcurgerii fiecarei unitati de învatare.
Planificarile calendaristice pot fi realizate pornind de la urmatoare rubricatie:
 Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar___________

Planificare calendaristica

Semestrul I, II

Unitatea Obiective
de de Continuturi Nr.d Sapt. Obs.
invatare referinta/ e
Competen ore
te
specifice
1 2 3 4 5 6

I. 4. Proiectarea unitatii de învatare

O unitate de învatare constituie o structura didactica deschisa si flexibila ce prezinta

urmatoarele caracteristici:
determina formarea la elevi a unui comportament specific, generat prin integrarea unor
obiective de
referinta/competente specifice;
este unitara din punct de vedere tematic;
se desfasoara în mod sistematic si continuu pe o perioada de timp;
se finalizeaza prin evaluare [30].
În vederea proiectarii unitatii de învatare, profesorul trebuie sa identifice elementele
necesare demersului didactic. Pentru aceasta, se vor parcurge urmatoarele etape:
1. identificarea obiectivelor/competentelor, (În ce scop voi face ?);
2. selectarea continuturilor, (Ce voi face ?);
3. analiza resurselor sau a strategiilor didactice: metode de predare-învatare, mijloace
didactice, locul
de desfasurare a activitatii didactice, formele de organizare si desfasurare a activitatii
didactice, timp,
(Cu ce voi face ?);
4. determinarea activitatilor de învatare, (Cum voi face ?);
5. stabilirea instrumentelor de evaluare, (Cât s-a realizat).
Proiectul unei unitati de învatare poate fi realizat pornind de la urmatoare rubricatie;
 Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa______Nr. ore/saptamâna_______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________

Proiectul unitatii de învatare

Unitatea de învatare________________________________________
Numarul de ore alocate_______

Continuturi Obiective de
referinta/ Activitati de invatare Resurs Evaluar
Competent e e
e
Specifice
1 2 3 4 5

I. 5. Proiectarea lectiei

Proiectarea unei lectii este operatia de identificare a secventelor instructionale ce se deruleaza

în cadrul unui
timp determinat, de obicei, o ora scolara.
Proiectarea lectiei presupune parcurgerea unor etape:

1. Formularea clara a obiectivelor operationale.

Obiectivele operationale indica efectele observabile la sfârsitul lectiei. Pentru a fi atinse,

obiectivele de referinta/competentele specifice din programa scolara, acestea sunt transpuse, la
nivelul lectiei, în obiective operationale a caror caracteristici sunt prezentate în cele ce urmeaza:
se exprima în functie de elev/clasa de elevi;
indica o modificare concreta de comportament;
descriu efecte observabile;
precizeaza conditii în care se manifesta comportamentul;
pot preciza nivelul realizarii.

2. Selectarea si analiza continuturilor.

Întrucât cantitatea de informatii este extrem de mare, exista tentatia de a supraîncarca
programul elevului prin introducerea a cât mai multe notiuni din cât mai multe domenii. În
consecinta, profesorul are sarcina de a selecta si de a analiza din multitudinea de informatii pe
cele utile elevului astfel încât sa atinga obiectivele/competentele prevazute în programa scolara. De
asemenea, tot în sarcina profesorului cade si
estimarea capacitatii fizice si intelectuale a clasei la care preda. Asadar, trebuie estimat nivelul de
pregatire, interesul învatarii, ritmul de munca al elevilor, precum si capacitatea necesara trecerii la
un nivel superior de învatare a acestora.
Predarea unei discipline tehnice impune parcurgerea în conformitate cu modelul stiintific,
precum si respectarea logicii didactice. Notiunile de specialitate vor fi astfel restructurate si adaptate
vârstei elevilor încât sa poata fi usor întelese si asimilate.
Analiza continutului activitatii de învatare presupune:
identificarea continuturilor cu obiectivele de referinta/competentele specifice din
programa scolara;
divizarea si organizarea continutului;
stabilirea ordinii de parcurgere a elementelor de continut;
stabilirea relatiilor dintre elementele de continut.

3. Analiza resurselor.
Aceasta presupune:
a) analiza a resurselor umane:
particularitatile elevilor (nivelul de cunostinte, motivatia învatarii, ritmul de învatare);
competentele cadrului didactic (competente de baza ale cadrului didactic, competentele în
specialitate, psihopedagogice si metodice precum si competentele
psihorelationale).
b) analiza a resurselor materiale:
mijloace de învatamânt;
mediul de instruire;
timpul aferent desfasurarii lectiei.

4. Adoptarea strategiei didactice.

În scopul atingerii obiectivelor operationale fixate, actul educational prevede o strategie
didactica reprezentata printr-un ansamblu de metode, mijloace si forme de organizare a clasei de
elevi. Alegerea acestor strategii se face în functie de:
obiectivele operationale;
natura continutului;
particularitatile elevilor;
competentele cadrului didactic;
conditii materiale din dotare;
timp disponibil.

5. Evaluarea instrumentelor si probelor de evaluare.

Instrumentele de evaluare sunt concepute la începutul activitatii didactice (lectiei) si servesc
la masurarea atingerii obiectivelor operationale. Evaluarea trebuie sa fie centrata pe unitatea de
învatare, sa fie în raport cu obiectivele prevazute în programa scolara si sa evidentieze progresul
înregistrat de elev în raport cu sine însusi.
Pentru proiectarea unei lectii, profesorul va elabora un proiect de lectie a carui structura este
prezentat în cele ce urmeaza:
A. Date generale de identificare
Unitatea scolara____________________
Profesor__________________________
Disciplina_________________________
Clasa ______ Nr. ore/saptamâna______
Programa scolara___________________
Anul scolar__________

Proiect de lectie

Unitatea de învatare:___________________________________________________________________
Lectia: ______________________________________________________________________________
Tipul lectiei: _________________________________________________________________________________
Durata lectiei: _____________
Locul de desfasurare: _______________________________
Competenta specifica: _________________________________________________________________

Obiective operationale. La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O 1. ____________________________________________________________________________________________
O 2. _____________________________________________________________________________________________
:
O n. _____________________________________________________________________________________________

Continutul activitatii de instruire

Cod Arii de continut Sub-arii de continut

C1
C2
:
Cn

Diagrama obiective-continuturi

Obiective/
Continuturi C1 C2 … Cn
O1
O2
…
On

Metode si procedee de instruire_____________________________________________________________________

Mijloace de învatamânt:

Cod Denumirea resurselor materiale

 B.Continutul stiintific al lectiei
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________

Bibliografie
[1] ________________________________________________________________________________________________________

C. Desfasurarea lectiei

Evenimentele T Strategie didactica

i nstruirii i Metode de Mijloace de Forme de Evaluare
Continut/ m Activitatea profesorului Activitatea elevului invatamant invatamant organizare
Obiective p a
activitatii
1 2 3 4 5 6 7 8

D. Evaluarea cunostintelor

1. Forma de evaluare - proba de evaluare propriu-zisa

• stabilirea tipului de test;
• identificarea obiectivelor;
• selectarea continuturilor ce urmeaza a fi evaluate;
• construirea itemilor.

2. Diagrama obiective/itemi;

3. Etalonul de rezolvare si punctajul pentru fiecare item (baremul de notare).

 Cunostintele dobândite de elevi pot fi evaluate prin diverse metode. Este indicat ca la
întocmirea probelor de
evaluare sa se tina cont pe cât posibil de cerintele enumerate mai sus, astfel încât procesul de
evaluare sa duca la
culegerea unor informatii cât mai utile în vederea luarii unor decizii ulterioare.

II. Proiectarea demersului didactic

II. 1. Programa scolara

ELECTRICITATE

Clasa a IX-a

Scoala de Arte si Meserii

CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALA

 Specializarea: Lucrator in electrotehnica

AUTOR: prof. ing. Ardeleanu D-tru Daniel

NOTA DE PREZENTARE

In cadrul Curriculum-ului de Dezvoltare Locala a fost elaborata programa la modulul

teoretic pentru „Cultura de specialitate” la clasa a IX-a, Scoala de Arte si Meserii, nivelul
1 de calificare, cu denumirea „Electricitate”.
Modulul este conceput sub forma de optional ca disciplina noua, a carei programa
nu cuprinde unitati de competenta si continuturi tematice din cadrul celorlalte programe de
trunchi comun si uemeaza a fi parcurs intr-un an de studiu. Programa fiind elaborata dupa
modelul celor de trunchi comun, conform OMECT nr.4664/31.03.2003.
Continuturile tematice au o structura axata atat pe caracterul informativ cat si pe cel
aplicativ si experimental, permitand elevilor sa-si poata dezvolta dezvolta, cat mai mult cu
putinta, viziunea asupra complexitatii problemelor din domeniul electric si tehnic in
general. Prin parcurgerea programei acestui modul se urmareste dobandirea competentelor
descrise in Standardele de Pregatire Profesionala, documente ce stau la baza Sistemului
National de Calificari Profesionale.
Unitatile de competenta si continuturile tematice a acestei programe sunt capitole,
respectiv teme independente care nu sunt studiate in cadrul celorlalte module de trunchi
comun, fiind elaborate numai dupa modelul acestora. Continutul tematic are drept scop
insusirea cunostintelor asupra electricitatii si a aplicatiilor practice ale acesteia, aratandu-
se ce este electricitatea, cum se produce, cum se transporta si cum poate fi folosita in
diferite scopuri casnice si industriale. Se prezinta elementele componente ale instalatiilor
electrice, materialele folosite pentru constructia lor, conditiile pe care trebuie se le
indeplineasca, modalitatile de intretinere si reparare a instalatiilor, indicandu-se masurile
de protectie sau de siguranta de care trebuie sa se tina seama in diferite situatii problema.
Parcurgerea modulului ofera elevilor posibilitatea sa-si insuseasca mai bine
necesitatea identificarii problemelor simple, alcatuirea si aplicarea unui plan de rezolvare a
problemelor simple, verificarea rezultatelor obtinute in urma aplicarii planului de
rezolvare, astfel incat, in final, toate acestea sa conduca spre rezolvarea anumitor situatii
problema intalnite in practica, avand posibilitatea familiarizarii cu diverse rezolvari de
probleme.
Numarul total de ore alocat modulului fiind repartizat dupa cum urmeaza:
- teorie =64 ore (2 ore/saptamanaX32saptamani);
Timpul alocat pentru studiul disciplinei este de doua ore pe saptamana, pe care
profesorul le poate planifica in ore de predare-invatare, ore de aplicatii si experimente sau
ore de recapitulare si evaluare.
Profesorul inginer are posibilitatea de a decide asupra numarului de ore alocat
fiecarei teme, in functie de dificultatea acesteia, de nivelul de cunostinte anterioare ale
elevilor, de compatibilitatea materialului didactic si de ritmul de invatare si de formare a
deprinderilor specific grupului instruit.

COMPETENTE SPECIFICE SI CONTINUTURI

COMPETENTE SPECIFICE CONTINUTURI

Generalitati privind electricitatea:
- materia si structura ei;
- explicarea fenomenului;
- tipuri de campuri electrice si
magnetice;
- modalitati de producere a
electricitatii;
- clasificarea centralelor electrice;
Identifica probleme - principalele marimi electrice si
simple unitatile de masura ale acestora;
- procesele care se intalnesc in
circuitele electrice;
- caracteristicile instalatiilor electrice
de lumina si forta;
Utilizarile energiei electrice:
- probleme generale ale instalatiilor
electrice;
marimi si unitati fotometrice.
Aplicatii cu caracter practic si
experimental:
- realizarea practica a instalatiilor si
circuitelor electric
- alegerea materialelor optime
functionarii si sigurantei in exploatare;

Alcatuieste si aplica un plan de
rezolvare a unei probleme simple
Verifica rezultatele obtinute in
urma aplicarii planului de rezolvare a
unei probleme simple
- analiza constructiva si functionala a
diferitelor tipuri de aparate electrice din
structura unei instalatii sau circuit electric;
- studiul instalatiilor electrice de
iluminat si forta din gospodariile proprii;
Utilizarile energiei electrice:
- surse electrice de lumina;
- corpuri de iluminat;
- transformatoare si masini electrice;
studiul domeniilor de utilizare a energiei
electrice la diversi consumatori casnici si
industriali.
- identificarea tipurilor de defecte care
apar intr-o instalatie electrica si a
cauzelor;
- conditiile pe care trebuie sa le
indeplineasca instalatiile electrice;
- instructiuniprivind utilizarea,
intretinerea si repararea instalatiilor
electrice de iluminat si forta;
- instructiuni privind utilizarea,
intretinerea si repararea aparatelor
electrice din structura unei instalatii
electrice;
- masuri de protectia muncii;
masuri de prim ajutor la electrocutare.

VALORI SI ATITUDINI

• Adaptarea la cerintele pietei muncii si la dinamica evolutiei

tehnologice
• Responsabilitatea pentru asigurarea calitatii produselor/serviciilor
• Manifestarea simtului estetic în design-ul industrial
• Manifestarea gândirii critice si creative în domeniul tehnic
• Constientizarea importantei standardizarii în domeniul tehnic

SUGESTII METODOLOGICE

Intre competente si continuturi exista o relatie biunivoca, competentele determina

continuturile tematice iar parcurgerea acestora asigura dobandirea de catre elevi a
competentelor dorite.
Activitatea de invatare/instruire utilizata de cadrul didactic va avea un caracter
activ, interactiv si centrat pe elev, cu pondere sporita pe activitatea de invatare si nu pe cea
de predare.
Metodele recomandate pentru atingerea obiectivelor sunt:
- explorative (vizite de documentare, observarea independenta, studiul de caz,
problematizarea);
- expozitive (explicatia, descrierea, exemplificarea);
 - metode bazate pe actiune (efectuarea de lucrari practice, jocul de rol, simularea)
Continuturile programei modulului „Electricitate” trebuie sa fie abordate intr-o
maniera diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucreaza si de
nivelul de cunostinte anterioare ale acestuia.
Pentru asigurarea unei logici a intelegerii si invatarii, se vor parcurge continuturile
in urmatoarea ordine:

• Cunostinte generale despre electricitate

- Ce este electricitatea;
- Campuri electrice, magnetice si electromagnetice;
- Cum se produce electricitatea. Surse electrice;
- Marimi electrice principale si unitati de masura;
- Curentul continuu si curentul alternativ;
- Scheme de legaturi electrice;
- Scurtcircuitul electric;
- Efectele curentului electric;
- Cum se transporta energia electrica.
• Instalatii electrice la consumator
- Generalitati;
- Bransamentul;
- Descrierea instalatiei electrice. Parti componente;
- Materiale folosite in instalatiile electrice;
- Diferite tipuri de instalatii electrice;
- Masuri de protectie impotriva tensiunilor de atingere;
- Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca instalatiile electrice.
• Aplicatiile electricitatii
- Generalitati;
- Aplicatiile efectului termic;
- Aplicatiile efectului magnetic;
- Aplicatiile efectului chimic;
- Utilizarile energiei electrice:
- marimi si unitati fotometrice
- surse electrice de lumina
- corpuri de iluminat

MATERIALE NECESARE

Folii pentru retroproiector, planse didactice, modele, cataloage de

componente sau extrase de catalog, fise de activitate independenta, îndrumar
de laborator, manuale de utilizare, colectii de componente si dispozitive
electronice, platforme de lucru/module experimentale, osciloscop cu doua
spoturi, multimetre, generatoare de semnal, surse de c.c., elemente de
conectica.
II. 2. Planificarea calendaristica semestriala
Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga” Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX – a. Nr.ore/saptamâna: 2 ore
Specializarea: Electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008

Planificare
calendaristica
30 sapamani X 2 ore/sapt = 60 ore
Unitatea de Obiective de
invatare referinta/ Continuturi
Competente
specifice
1 2 3
Generalitati
1. Ce sete electricitatea;
2. Campuri electrice,magnetice si electromagnet
3. Cum se produce electricitatea. Surse electrice
4. Marimi electrice principale si unitati de masu
Rezolvare de 5. Curentul continuu si curentul alternative;
probleme 6. Scheme de legaturi electrice;
Identifica probleme 7. Scurtcircuitul electric;
simple 8. Efectele curentului electric;
9. Cum se transporta energia electrica

Instalatii electrice la consumator

1. Generalitati;
Alcatuieste si aplica un 2. Bransamentul;
plan de rezolvare a unei 3. Descrierea instalatiei electrice. Parti compone
probleme simple 4. Materiale folosite in instalatiile electrice;
5. Diferite tipuri de instalatii electrice;
6. Masuri de protectie impotriva tensiu

2
1 3
7. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca
electrice;

Aplicatiile electricitatii

Verifica rezultatele obtinute 1. Generalitati;

in urma aplicarii planului de
rezolvare a unei probleme
simple
2. Aplicatiile efectului termic;
3. Aplicatiile efectului magnetic;
4. Aplicatiile efectului chimic;
5. Utilizarile energiei electrice
• marimi si unitati fotometrice;
• surse electrice de lumina;
• corpuri de iluminat

Recapitulare: Instalatii electrice la consumator

semestriala si Aplicatiile electricitatii
finala
 II. 3. Proiectarea unitatii de învatare
Unitatea scolara: : Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga” Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX – a. Nr.ore/saptamâna: 2 ore
Specializarea: Lucrator in electrotehnica
Programa scolara: nr.
Anul scolar 2007 / 2008

Proiectul unitatii de
învatare
Unitatea de învatare: Rezolvarea de peobleme
Numarul de ore alocate: 56 ore

Continuturi Obiective
de Activitati Resurse Evaluar
referinta/ de invatare e
Competen
te
Specifice
1 2 3 4 5
Generalitati Cunostinte generale despre
electricitate;
1. Ce sete Explicarea fenomenelor de
CS 1
electricitatea; producere a electricitatii; Folii pentru Observar
Caractrizarea campului retroproiector ea
2. Campuri electric: definire, marimi ; curenta;
electrice,magnetice caracteristice;
si electromagnetice; Caractrizarea campului Retroproiect
magnetic: definire, marimi or;
3. Cum se produce caracteristice; Intrebari
CS 2
electricitatea. Caractrizarea campului Manuale; orale
electromagnetic: definire,
Surse electrice; marimi caracteristice; Tabla;
4. Marimi electrice Clasificarea surselor electrice
principale si (ideale si reale): Markere
- generatoare de current;
unitati de masura; - generatoare de tensiune;
5. Curentul continuu CS 3 Producerea electricitatii prin
transformarea diferitelor
si curentul forme de energie
alternative; (chimica, mecanica);
6. Scheme de legaturi Centrale electrice:
clasificare, constructie,
electrice; functionare;
7. Scurtcircuitul Definirea si caracterizarea
electric; marimilor electrice:
(cantitatea de electricitate,
8. Efectele curentului
 electric; curentul electric,
conductibilitatea si rezistenta
9. Cum se transporta electrica,
energia Potentialul electric, legatura
dintre tensiune, current si
electrica. rezistenta, caderea de
tensiune, puterea electrica,
energia electrica.
Curentul contunuu:definitie,
mod de producere;
Tipuri de current alternative.
Generarea curentului
alternative;
Legarea in serie, paralel si
derivatie a componentelor
unui circuit electric
Definitia si producerea
scurtcircuitului electric;
Efectul termic; efectul chimic;
efectul magnetic;
Transformatoare electrice;
Linii electrice de transport si
distributie.
1 2 3 4 5

Planse;
Definirea notiunilor de: retea Observar
Instalatii electrice electrica, instalatie electrica, Stand cu ea
circuit electric, consummator curenta;
la electric, receptor electric;
lucrari de
laborator
consumator Descrierea unei instalatiei
1. Generalitati; electrice. Parti componente. Receptoare
Tablouri de distributie; de lumina si Intrebari
6. Bransamentul; Circuite de lumina; orale
de forta
7. Descrierea Circuite de forta;
Materiale electroizolante; Lucrari
instalatiei electrice. Conductoare electrice (isolate, scrise
Tablouri de
Parti componente; neizolate); distributie
8. Materiale folosite Alegerea conductoarelor
pentru instalatiile interioare;
in instalatiile Tuburi protectoare;
Conductoare
Activitati
electrice
electrice; Izolatoare; practice
Retele de distributie: de
9. Diferite tipuri de descrierea elemntelor
Folii pentru
laborator
retroproiector
instalatii electrice; structurale (stalpi, aparate, ;
6. Masuri de protectie tablouri de distributie,
contoare, materiale);
impotriva Instalatii de lumina;
Retroproiect
or;
tensiunii Instalatii pentru circuite
7. Conditiile pe care casnice; Manuale;
Protectia prin legarea la
trebuie sa le pamant; Tabla;
indeplineasca Protectia prin legarea la nul;
Folosirea de tensiuni
instalatiile electrice nepericuloase
Markere

Planse; Observar
ea
Aplicatiile Lampa electrica cu Stand cu curenta;
electricitatii incandescenta; lucrari de
Lampi fluorescente tubulare; laborator
Lampi electrice cu vapori de Folii pentru
8. Generalitati; mercur de mare presiune si retroproiector Intrebari
9. Aplicatiile efectului joasa presiune; ; orale
Aparate electrotehnice:
termic; clasificare, constructie, Retroproiect Lucrari
10. Aplicatiile efectului utilizare; or; scrise
Casificarea masinilor
magnetic; electrice; Manuale;
11. Aplicatiile Regimurile de functionare ale
efectului chimic; masinilor electrice; Tabla; Activitati
Elemente galvanice; practice
12. Utilizarile energiei Acumulatoare electrice; Markere de
electrice Principalele marimi laborator
fotometrice si unitatilor lor de
 masura: (fluxul luminos,
• marimi si intensitatea luminoasa,
unitati iluminarea si legile ei,
fotometrice; excitanta luminoasa,
luminanta, cantitatea de
• surse lumina, expunerea luminoasa)
electrice de
lumina;
• corpuri de
iluminat

II. 4. Proiectul de lectie

A. Date generale de identificare

Unitatea scolara: Grup Scolar Industrial „Nicolae Iorga” Negresti, jud. Vaslui
Disciplina: Electricitate (C.D.L.)
Profesor: ing. Ardeleanu D-tru Daniel
Clasa: a IX –a
Programa scolara: nr. C.D.L
Nr.ore pe saptamâna: 2 ore
Anul scolar 2007 / 2008

Proiect de lectie

Unitatea de învatare: Rezolvarea de probleme

Lectia: Lampi electrice cu incandescenta
Tipul lectiei: Comunicare de noi cunostinte
Durata lectiei: 50 minute
 Locul de desfasurare: Laboratorul de electronica
Competenta specifica: CS 3
Continutul activitatilor de instruire:

Cod Arii de continut Sub-arii de continut

Definitie. Emisia de lumina
Lampa cu incandescenta normala si
C1 Clasificare cu ciclu regenerativ de iod
Parametrii caracteristici
Rolul functional al elementelor
Elemente constructive. componente
C2 Principiu de functionare. Reactii si fenomene chimice si
fizice
C3 Analiza comparative a Fiabilitatea lampilor cu
lampilor cu incandescenta incandescenta
Avantajele si dezavantajele
lampilor cu incandescenta

Obiectivele operationale: La sfârsitul lectiei elevii vor fi capabili:

O 1. Sa explice emisia de lumina la lampile cu incandescenta;
O 2. Sa clasifice lampile cu incandescenta;
O 3. Sa defineasca parametrii fotometrici ai lampilor cu incandescenta;
O 4. Sa cunoasca elementele constructive ale lampilor cu incandescenta;
O 5. Sa explice functionarea lampilor cu incandescenta;
O 6. Sa explice avantajele si dezavantajele lampilor cu incandescenta;

Diagrama obiective-continut:

Obiective/Continut C1 C2 C3
O1 X
O2 X
O3 X
O4 X
O5 X
O6 X

Metode si procedee de instruire: Conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul.

Mijloace de învatamânt de uz general: Flipchart (FC), markere (MK), tabla ecologica

(TE), pixuri, creioane colorate, caiete de notite.
Mijloace de învatamânt specifice:
 Cod Denumirea resursei materiale
M Manual de specialitate
R Retroproiector
W Filament de Wolfram
Ln Lampi cu incandescenta normale
Lampi cu incandescenta cu ciclu
Lci regenerative de iod

Evaluare: Observare curenta; Evaluare orala; Evaluare scrisa.

B Continutul stiintific al lectiei

C 1: Clasificare. Emisia de lumina.
Emisia de lumina a acestor izvoare se datoreste aducerii la incandescenta a unui
filament metallic parcurs de current.
Ca element de circuit, lampa cu incandescenta este un rezitor neliniar, inertial, cu
o caracteristica dinamica volt-amper simetrica.
Se disting doua tipuri de lampi electrice cu incandescenta:
- lampi incandescente normale;
- lampi incandescente cu ciclu regenerative de iod.
Parametrii fotometrici.
- randamentul optic; este raportul dintre fluxul energetic emis in domeniul vizibil al
spectrului si fluxul total al sursei;
- efectul vizual util; se defineste ca fiind raportul dintre fluxul luminos estimate in wati
luminosi si fluxul energetic corezpunzator domeniul vizibil al
spectrului;
- eficacitatea luminoasa a sursei; reprezinta raportul dintre fluxul luminos exprimat
in lumeni si fluxul energetic al sursei.
Pentru o sursa reala, indifferent de legea dupa care functioneaza, eficacitatea
luminoasa se defineste ca raportul dintre fluxul luminos si puterea totala Pa absorbita de
retea:
Unde, Pa = Pe + DP, cu
Pe-puterea efectiva a sursei;
DP-pierderi de putere pe elementele conexe de circuit (startere, balasturi, etc.)

C 2: Elemente constructive.Principiul de functionare.

Din punct de vedere constructive, lampa cu incandescenta prezinta trei parti
principale:
1- Balonul de sticla; care poate avea forme diferite(in functie de destinatia lampii)
si se realizeaza din sticla clara, mata (cu asperitati de natura chimica sau mecanica),
laptoasa (cu suspensii din oxizi de thoriu, fosfor), opala (cu incluziuni de ipsos, talc, oxizi
de plumb) sau de tip solar (cu spectru corectat).
2- Soclul; care asigura legatura, mecanuca si electrica, cu suportul lampii (fasung) si
poate fi de tip cu filet (Edison) sau baionet (Swan).
 3- Filamentul; se realizeaza din wolfram care, comparative cu alte metale greu
fuzibile, prezinta o serie de avantaje si anume:
- temperatuara de topire ridicata (3600gr.K);
- rezistenta mecanica buna;
- volatizare redusa la temperature inalte.
Pentru evitarea oxidarii filamentului baloanele lampilor cu incandescenta de putere
mica se videaza.
Lampile cu puteri mai mari de 40W au balonul umplut cu gaz (Ne, Ar, Kr, N) si
filament dublu spiralat, ceea ce permite cresterea temperaturii de lucru (circa 3000gr. K)
si implicit diminuarea sectiunii filamentului.
Lampile cu incandescenta utilizat in mod current in instalatiile de iluminat au balonul
de forma unei suprafete izoterme si se construiesc pentru tensiuni de 127, 220, 230 V cu
puteri unitare de maximum 2000W. Eficacitatea luminoasa este de cel mult 23…24 lm/W,
ceea ce corespunde la un randament al sursei de circa 3,5%, durata de functionare fiind de
1000 ore.
Pentru a diminua volatilizizarea filamentului, in conditiile ameliorarii sensibile a
caracteristicilor de functionare, in balonul lampii se introduce un halogen (iod, in ultimul
timp brom), obtinandu-se lampa incandescenta cu halogeni.
Daca in balon se introduce, de exemplu, iod se obtine o lampa cu incandescnta cu
ciclu regenerativ de iod, functionarea fiind urmatoarea.
- la temperatura (2000gr.C) relative ridicata a filamentului, moleculele de iod
disociaza in atomi:

I2 -------2I,
ce se rqaspandesc in balonul de sticla.
- particulele de wolfram, condensate pe balon sau aflate in vecinatatea acestuia, la
temperaturi relative scazute (200gr.C) se combina cu atomii de iod,
W + 2I = WI2
rezultand iodura de wolfram volatila.

- in vecinataea filamentului iodura se descompune eliberand wolframul ce se depune

pe filament, iodul ramanand liber pentru o noua reactie.
Ciclul descris de ecuatia:

W + 2I =========== WI2
Delimiteaza in interiorul balonului doua zone de temperatura, separate de o suprafata
izoterma de circa 1300gr. C. In exteriorul acesteia sunt preponderente reactiile de
formare a iodurii de wolfram, fenomen ce inlatura depunerea metalului pe balonul lampii. In
interiorul suprafetei izoterme predomina reactiile de disociere, insotite de concentrarea
wolframului in zona filamentului.

C 3: Analiza comparativa a lampilor cu incandescenta

Comparativ cu lampile incandescente normale, cele cu ciclu regenerative de iod, prezinta o serie
de avantaje, dintre care cele mai importante sunt:
- flux luminos practice constant pe toata durata de viata a lampii;
- durata de functionare mare (de circa 2000 de ore)si eficacitatea luminoasa ridicata (22…26lm/W) la
puteri unitare pana la 10kW;
- temperature de culoare ridicata (2900gr.K) ce asigura o mai buna redare a culorilor.

D Desfasurarea lectiei:

Evenimentele T
i nstruirii i M
Continut/ m Activitatea profesorului Activitatea elevului in
Obiective p

1 2 3 4

Secventa 1 Face prezenta elevilor, noteaza elevii absenti în catalogul Raspund la întrebarile puse de profesor, îsi C
organizatorica clasei; face observatii si recomandari, daca este cazul. însusesc observatiile si recomandarile primate.

Verificarea 3 Prin sondaj, solicita caietele de teme. Cei solicitati prezinta caietele de teme. C
temelor Face aprecieri, corectari, unde este cazul. Ceilalti elevi asculta aprecierile si eventual îsi E
corecteaza raspuns urile în caietele de teme.

Transmiterea Propune elevilor o noua lectie. Asculta si devin interesati de propunerea E

noilor 10 Lampi electrice cu incandescenta facuta. E
cunostinte Prezinta obiectivele lectiei. Noteaza în caietele de notite definitia si O
În prima etapa prezinta definitia lampii cu incandescenta clasificare lampilor cu incandescenta. C
Dirijarea si clasificarea acestora. Aplicand cunostintele anterioare, dup ace-si
învatarii În continuare prezinta si explica parametrii fotometrici. noteaza definitia parametrilor fotometrici, deduc
C 1 – O 1, O 2 relatiile matematice de definitie.
Noteaza explicatiile primite si deseneaza în
caietele de notite schemele proiectate pe tabla
.

Obtinerea 5 Solicita un elev sa prezinte clasificarea lampilor electrice Elevul solicitat prezinta clasificare ceruta.
performantei cu incandescenta. Ceilalti elevi sunt atenti si intervin unde este
Solicita alti elevi din clasa sa defineasca parametrii cazul. C
fotometrici. De asemenea, elevii prezinta explicatiile ce li s-
aucerut.

Asigurarea 2 Confirma si apreciaza raspunsurile corecte ale elevilor.

FEED-BACK- Face observatii si corectii, daca este cazul. Retin aprecierile si explicatiile suplimentare. E
ului
Dirijarea Prezinta partile principale ale unei lampi electrice cu Observa schema facuta pe tabla.
învatarii 14 incandescenta si rolu acestora. Îsi noteaza în caiete schema si explicatiile E
C 2 – O 3, O 4, Explica functionarea filamentului si prezinta proprietatile primite. O
O5 acestuia, materialele utilizate. Deduc împreuna cu profesorul functionarea C
Explica modul de obtinere a lampilor electrice cu lampilor cu ciclu regenerative de iodi si noteaza E
incandescenta cu ciclu regenerative de iod si relatiile de calcul si reactiile chimice în caiete.
functionarea acestora.
1 2 3 4

Solicita un elev sa realizeze la tabla schema unei lampi

5
cu incandescenta normale.
Solicita alti elevi din clasa sa explice modul de Elevii solicitati realizeaza la tabla schemele
functionare a celor doua tipuri de lampi electrice cu cerute si le explica. C
Obtinerea incandescentat. Elevii solicitati suplimentar comenteaza si E
performantei Solicita clasa de elevi sa explice cum se regenereaza apreciaza raspunsurile colegilor verificati.
ionii de iod.. Restul clasei sunt solicitati
sa faca observatii sau completari pe marginea celor
discutate.

Asigurarea Prezinta din nou schemele oferind elevilor Corecteaza eventualele greseli din caietele de
2 notite.
FEED-BACK- posibilitatea sa-si corecteze schemele realizate, precum
ului si eventualele greseli facute. Retin aprecierile si explicatiile suplimetare. C
Apreciaza raspunsurile corecte. Ofera, daca este cazul,
explicatii suplimentare.

Fixarea si Prezinta, pe scurt, notiunile predate, punând accent pe Elevii îsi însusesc înca o data notiunile predate,
consolidarea notiunile mai dificile si reproiectând foliile transparente. fixându-le mai bine.
noilor Solicita elevilor sa raspunda la unele intrebari. Elevii raspund la intrebarile primite. C
cunostinte 5 Dup ace elevii au raspuns discuta împreuna cu elevii Retin explicatiile suplimetare. Corecteaza E
Evaluarea raspunsurile acestorat. Corecteaza, daca este raspunsurile gresite.
performantei cazul, raspunsurile gresite.

Secventa
finala.
Aprecierea 2 Formuleaza aprecieri, observatii si recomandari. Retin aprecierile, observatiile si recomandarile. C
desfasurarii Apreciaza prin note raspunsurile elevilor motivându-le.
lectiei si a
asimilarii
cunostintelor

Prezentarea Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile C

1
temei de lucru Prezinta continutul unei întrebari. profesorului. E
individuale
Prezentarea
temei de lucru
individuale
1 Prezinta continutul unei întrebari.
Noteaza problema de rezolvat; retin precizarile
profesorului.
Explicatia,
Conversatia
Caietul de
teme
Frontala,
Individuala -
Tema pentru acasa
Întrebare:
Cum vor fi polarizate jonctiunile j1, j2, si j3, la polarizarea inversa, respectiv polarizarea directa ?
Raspuns:
La polarizarea inversa jonctiunile j1, si j3, sunt polarizate invers, iar j2, este polarizata direct. La polarizarea directa, jonctiunile
j1, si j3, sunt polarizate direct, în timp ce jonctiunea j2, este
polarizata invers.
DIDACTICA SPECIALITATII
21
Test de evaluare
Cititi cu atentie întrebarile si raspundeti în scris prin încercuirea raspunsurilor corecte, respectiv completarea spatiilor libere:
I1. Tiristorul este un dispozitiv: 0,5 puncte;
a). capacitiv;
b). semiconductor;
c). rezistiv.
I2. Tiristorul are: 0,5 puncte;
a). 4 straturi semiconductoare si 3 jonctiuni;
b). 3 straturi semiconductoare si 2 jonctiuni;
c). 2 straturi semiconductoare si o jonctiune
I3. Simbolul tiristorului este: 0,5 puncte;
a). b). c).
I4. Ce se întâmpla cu tiristorul daca se aplica o tensiune UAK < 0 la bornele anod-catod ?
1,5 puncte;
I5. Având la dispozitie folia retroproiector f) stabiliti expresia curentului anodic: 4 puncte;
I6. Identificati marimile electrice ce caracterizeaza circuitul din plansa de mai sus: 2 puncte;
Din oficiu 1 punct;
Total 10 puncte = 10 (zece).
Diagrama obiective/itemi
Obiective/Itemi I1 I2 I3 I4 I5 I6
O1 x x
O2 x
O3 x
O4 x
O5 x
A
C
PROIECT - DIDACTICA SPECIALITATII
22
Raspunsuri si baremul de notare:
1. b) 0,5 puncte;
2. a) 0,5 puncte;
3. b) 0,5 puncte;
4. Daca se aplica o tensiune UAK < 0 între anod si catod, tiristorul se considera blocat, prin el circulând doar un curent rezidual
invers IR de valoare foarte mica. Daca tensiunea UAK creste peste o anumita valoare notata cu USTR numita tensiune de
strapungere, atunci aceasta va conduce la distrugerea tiristorului,
1,5 puncte;
5. Tinând cont de folia f) se pot scrie relatiile:
IA = IC1 + IC2; IK = IA + IG; 




= +
2
0
22
C
CK
I
IMIα;




= +
2
0
11
C
CA
I
IMαI
Eliminând între cele patru ecuatii pe IC1, IC2 si IK rezulta:

()
() 12
02
1αα
α
−+
+
=
M
MII
I CG
A,

La tensiunile anodice inferioare celei de strapungere M=1 si curentul anodic are expresia: () 12
02
1αα
α
−+
+
= CG
A
II
I,
4 puncte;
6. A Anod;
K Catod
G Grila de comanda;
UAK Tensiunea aplicata între anod si catod;
IA Curentul care circula prin anod;
IK Curentul care circula prin catod;
IG Curentul injectat prin grila de comanda;
T1 Tranzistor bipolar de tip pnp;
T2 Tranzistor bipolar de tip npn;
α 1, α 2 Factori de transfer ai celor doua tranzistoare;
IB1 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T1.
IB2 Curentul care cuircula prin baza tranzistorului T2.
IC2 Curentul care cuircula prin colectorul tranzistorului T2.
2 puncte;
Din oficiu 1 punct.
Total 10 puncte = Nota 10.
III : Bibliografie
[6] Stanciu, M., Didactica postmoderna, Editura Universitatii Suceava, 2003.
[9] Gabriela-Carmen, Oproiu; Elemente de didactica disciplinelor tehnice, Editura Printech, 2003.
[12] Cucos, C., Pedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1996.
[30] Consiliul National pentru Curriculum – Ghid Metodologic pentru aplicarea programelor scolare, Tehnologii, Liceu
tehnologic, profil tehnic,
Editat de Aramis Print, 2002.