Articulatii vertebrelor adevarate

1. Corpuri vertebrale : simfize

Suprafete Articulare(SA) – fetele superioare si inferioare. Cartilaj hialin
Mijloace de Unire (MU)
Discuri intervertebrale :lame biconvexe fine de hailin, inalte posterior la nivel Toracic si
anterior CL- cervical si lombar
Rol in formarea curburilor; se deschidrateaza la batrani, de aici ccaderea in inaltime
Inel fibros (portiune periferica ) – fibre conjuctive incrucisate; o parte se intind si se
opun departarii copurilor vertebrale; nucleu pulpos (centru) – alba si elastica la tineri,
galbuie si consistenta la batrani;
Lig. Vertebral longitudinal anterior panglica fibroconvertebrala – portiune bazilara
occipital -vertabra II sacrala; este de culoare alba, intra in canalul rahidian, inainte de
maduva; latimea depinde amplitudinea miscarilor
Lig. Vertebral longitudinal posterior- fibroconjuctiva, pangliga lunga alba-sidefie –de la
fata endocraniana –baza coccigelui;
se afla pe fata posterioara corpurilor; zona vertebrelor adevarate sunt late; in zona
vertebrelor neadevarate – ligamentul sacrococcigian dorsal profund- o coarda subtire

Articulatii unco vertebrale – plane

procese unciforme ale vertebrelor cervicale III-VII cu santurile corespunzatoare

2. Procese articulare : plane CT si trohoide L

SA – cartilaj hialin
MU:
–membrana fibroasa la periferia SA- C –laxa subtire ; TL –ingrosate
UNIRE LA DISTANTA
3. Lamele vertebrale – ligamente galbene- dupa culoarea lui, dreptunghiular
De la procesul articulat la baza celui spinos
Rol –readuce coloana la pozitia initiala, mentine pozitia verticala si impiedica flexiunea
brusca sau exagerata

4. Procesele spinoase
Lig. Interspinos – nr egal cu spatii interspinoase ; lame sagitale intre doua procese
spinoase, putin dezvoltat in C si patrulater in L
Lig. Supraspinos – cordon fibros pe toata coloana ; uneste vf. proceselor spinoase, bine
dez in zona cervicala
Lig nuchal – lig.spinos din zona C (cervicala); triunghiular, separa muschii cefei
 5. Procese transversale
-ligamente transverse
- dimensiuni reduse CT si dez in L

Atlanto-occipitala
Atlas cu occipital
SA :condilii occipitali cu cavitatile articulare are atlasului
MU:
Capsula – periferia condililor si marginile cavitatilor superioare atlas
Membrana AO anterioara – inchide arc anterior al atlas si occipital/ anterior gaurii mare a
occipitalului
Lig. AO anterior – intareste membrane; tubercul anterior atlas cu occipital
Membrana AO posterioara – inchide arc posterior al atlas si occipital / posterior gaurii mare a
occipitalului
Lig. AO lateral – fibre care leaga baza proces transvers atlas cu process jugular occipital

Atlanto-axoidiana -Articulatia inferioara a capului cu CV

2 articulatii laterale si una mediana

Articulatia AA laterala –
plane, stanga si dreapta
SA – atlas fata inferioara mase laterale cu fatetele proceseor articulare pe axis
MU:
Capsula
Membranele AA – fibroconjuctive de la atlas la axis;
1. anterior – fibroasa, arcul anterior al atlasului si corpul axisului
2. posterior – de la arc posterior la corp axis

Articulatia AA mediana – Atlanto odontoiniana

- Trohoida

SA – inel osteofibros atlantoidian si dintele axisului

INEL – are doua portiuni intre arcul anterior al atlasului- raspunde dintelui axis; si
lig.transversal al atlasului - care unestefetele mediale ale doua mase ale atlasului; in raport
cu membrana tectonia

Lig. transversal imparte in orificiul atlas: anterior pentru dinte, posterior bulb rahidian
 Pe margini se desprind fascicolul longitudinal transverso occipital (ascedent ) si fascicolul
longitudinal traverso-axoidian *(descendent ) – ultimele trei lig. formeaza lig. cruciform al
atlas

MU:
Lig. Apical al dintelui – occipital la vf. dintelui axisului, semnificatie disc intervertebral
pentru ultima vertebra craniana cu prima cervicala

Lig. Alare – 2 fibroconjuctive, pe condili occipitali si fete laterale dinte axis

Membrana tectoria – patrulater, intre occipital si corpul axis

Miscari – flexiune –extensiune, rotatie inclinare, laterala

Membrul Superior

Centura Pectorala

Sternoclaviculara
Extremitatea sternala a claviculei cu primul cartilaj costal
Aticulatie in sa
SA: torace: manubriul si primul cartilaj costal
Clavicula: fatetele articulare
Discul articular : fibrocartilaj intre cele doua
MU:
Capsula
Lig. Sternoclavicular anterior – fata anterior claviculei si manubriului
Lig sternoclavicular posterior pe artea posterioara
Lig. Intraclavicular – extramitatile claviculare
Lig costaclavicular – lig, puternic, primul cartilaj costal si impresiunea lig.
costoclavicular

Acromioclaviculara
Articulatie plana
SA:fateta articulara ovalata, convexa, de pe extremitatea acromiala a claviculei; fateta articulara
a acromionului
MU:
Capsula
ligament acromioclavicular
disc fibrocartilagionos intre SA
Sindesmoza coraclaviculara
SA: clavicula cu procesul coracoid (scapula)

MU: : lig. corcaclavicular

1. Lig. trapezoid – patrulater,
Insertii fata superioaran a proc. Coracoid si linia trapezoida

2. Lig. conoid –triunghiular

Varf pe proc. Coracoid si baza pe turbercului conoid

Ligamente propii ale scapulei

- Se insera exclusiv pe scapula;
1. Lig. coraco-acromial – evantai fibros cu vf. pe acromion si baza pe proc. Coracoid.
2. Lig. transvers al superior sau coracoidian – punte peste scobitura coracoidiana, care
devine orificiu pentru nervul suprascapular
3. Lig. transvers inferior – intremarginea laterala spina scapulei si marg. posterioara
cavitatea glenoida

Articulatia umarului
Uneste capul humeral cu cavitatea glenoida; sferoidala
SA- capul humeral – colul anatomic
Cavitate glenoida – ovala, cu spranceana glenoidala si tubercul in interior
Cadru glenoidian – labrum- fibrocartilaj la periferia cavitatii glenoide cu trei fete
- Una la periferia cavitatii
- Externa continua pe colul scapului
- Interna – in continuarea suprafetei glenoide
MU- 1. capsula : colul femur si fata externa a cadrului genoidian; lasa afara tubercului mic si
mare humerus

- Trece peste santul intertubercular si il transforma in orificiu

Lig. coracohumeral – marginea externa a proc. Coracoid, pe tubercurlul mare si capsula

Lig. glenohumerale - 3 fascicole antero-superior capsulei, se insera pe cadrul glenoid si pe

col anatomic humeral

Presiunea atmosferica

Muschii periarticulari dispusi ca un con- baza scapula si vf. pe humerus

Articulatia cotului
Trei oase – humerus si oase antebrat : ulna si radius

Radio-ulnara – trohoida – miscari de pronatie si supinatie

Humero-ulnara – trohleartroza } ultimele doua la extensie si flexie
Humero-radiala - elipsoisa.

SA- fetele articulare ale epifizei distale ale humerusul si ale epifizelor proximale oaselor
antebratului
Humerus: trohlee, capit si sant intermediar
Ulna: incizura trohleara (trohlee)
Radius: foseta capului radial (capit si sant intermediar)
MU –
1. Capsula – insertia humerala :deasupra fosei coronoide si a celei radiale pana la epicondili
(raman afara) , insertia antenrahiala: colul radiusului, ulna:incizura trohleara, incizura
radiala, varful olecran si proces coronoid (ultimele doua in interior)
2.lig. colateral ulnar - triunghiular; epicondil medial si marii ginea incizurii trohleare; 2
fascicole humero-coronoidian si humero-ocreanian.
3. lig. colateral radial:epicondil lateral si incizura radiala (pe ulna), are 2 fascicule divergente
inaintea si inapoia capului radial; strans legat de lig. inelar

Articulatiile radio-ulnare – Antebrat

Articulatiile epifizelor distale si proximale ale ulnei si radiusului

Articulatia radio-ulnara proximala

Trohoida

SA –ulna : incizura radiala, un cilindru gol si radius: jumatatea mediana a circumferintei capului-
cilindru plin; SA ulna e un sfert din circumferinta radiala si e completata de ligament inelar

MA: 1. Capsula – din partea laterala a capsulei cotului , intarita de lig, colateral radial

2. Lig. inelar – principalul mij. de unire a oaselor; anterior incizurii radiale si posterior
capului radial (il inconjoara)
3. Lig. patrat – lama patrulatera; marginea inferioara a incizurii radiale la fata mediala a
colului radial

Articulatia radio-ulnara distala

Trohoida

SA: ulna: fatetele articulare ale capului si radius: cavitatea incizurii ulnare a radiusului
Disc articular : triunghiular; vf. pe scobitura dintre proc. Stiloid si capul ulnei; baza pe incizura
ulnara; fata superioara in raport cu ulna si cea inferioara cu piramidal

MU
1. Capsula – insertie superioara : margiena fetelor articulare ulan si radius; inferior - discul
2. Discul articular – mentine in contact si completeaza SA; limiteaza pronatia si supinatia
Sinoviala – depaseste SA; reces saciform – prelungire in pe membroasa osoasa; comunica cu art.
Radio carpiana printr-un orifiu in disc

Membrana Osoasa
-formatiune intre diafizele antebratului, pe marginile interosoase; in sus pana la tuberozitatea
radiala si in jos pana la articulatia distala.

Coarda oblica : spatiul ramas sus pe membrana osoasa; de pe baza procesului coronoid al ulnei
pana la tuberozitatea radiala

Articulatia mainii

Articulatia radio-carpiana
Elipsoida

Radius cu randul proximal al carp, fara ulna care e separata de oasele carpului prin discul
articular al art.radio-ulnare distale

SA: antrebrat: cavitate ovalara – fetele laterala si mediala ale fetei articulara carpiene- epifiza
distala radiala (fateta laterala pentru scafoid si cea mediala semilunar ) si a discului articular (
semilunar si piramidal)

Carp:proeminenta elipsoidala- scafoid, semilunar si piramidal, intarite de ligamente interosoase

MU: 5 lig. si o capsula

1. Capsula – in sus periferia suprafeţei articulare radiale şi a discului; in jos pe periferia

elipsoidului carpian
2. Lig. palmare – forma de V; 2 fascicole : lig. radio-carpian palmar – de pe marginea
anterioara a fetei articulare radiale si stiloid spre semiluanar, piramidal si os capitat (osul
mare); lig. ulno-carpian palmar- anterior discului articular si foseta dintre cap si proces
stiloid spre carp-semilunar, piramidal si os capitat
3. Lig. radio-carpian dorsal: mai slab dezvoltat; marg. posterioara a a fetei articulare radiale
pana pe fata posterioara a piramidalului
4. Lig. colateral radial al carpului – vf stiloid si scafoid SS
 5. Lig. colateral ulnar al carpului – proces sitloid si piramidal si pisiform. SPP

Retinaclul flexor
1. Lig, transvers al carpului
2. Lig. inelar anterior

Banda fibroasa, patrulatera, de pe fata ant. a carpului, se continua la nivelul palmei cu fascicolele
eminentelor tenara si hipotenara

Median – pisiform si os cu carlog; lateral tuberculii scafoid si al trapezului

Articulatiile membrului inferior

Articulatiile centurii pelviene

Articulatia sacro-ilica
Sinoviala

SA: fetele ariculare coxal si sacat

MU:

1. Capsula – periferia SA, scurta si dorsal e inlocuita se lig. sacro-iliace interosoase

2. Lig. sacro-iliace anterioare - fibre subtiri, insertii: aripoara sacrului, fata pelvina a
sacrului, si langa linia arcuata a coxalului
3. Lig. sacro-iliace posterioare – oblic; creasta sacrata laterala si spina ilianca
postanterioara; fibre lunhi (inferior, incricisate cu lig. sacrotuberal) si scurte (superior)
4. Cavitatea articulara – ingusta, precum o fisura
5. Lig. sacro-iliac interosos; puternice; unesc tuberozitatile sacrata si iliaca; umplu spatiile
cavitatii articulare; fascicole scurte
6. Lig. iliolombar – puternic, cu fibre oblice si transverse; spatiu dintre creasta iliaca(si fosa
iliaca) si coloana lombara (procesele costale transverse ale vert. IV si V lombare);

Simfiza pubiana
Simfiza
Oasele coxala anterior, pe linia mediana
SA: fetele simfizare(articulare) ovalare ale oaselor pubiene; mai apropiate prin marg. Posterioara
fata de cea anterioara
MU:
1. Disc articular – fibrocartilajul spatiul cueiform dintre oasele pubiene.
2. Lig. pubian superios – orientat transversal; intre tuberculii pubieni, iar in sus pe linia alba
abdominala
3. Lig. pubian arcuat – lama semilunara; sub simfiza pubiana pana la ramrile ischiopubiene;
marg. Superioara adera la disc pubian, marg.curbata la tuberozitatile ischiatice
Raporturi- inainte- unghiul dintre corpii cavernosi ai ai penisului sau ai clitorisului, cu
corpul adipos al muntelui pubian
Inapoi- vezica, despartita prin spatiu prevezical
In jos- fascia perineala mijloci, strabatuta de uretra
In sus- muschi abdominali

Ligamentele sacro-sciatice
1. Lig. sacrotuberal sau sacrociatic mare– lama triunghiulara, baza pe sacru si vf. pe
tuberozitatea ischiadica; Insertii de pe spine iliace posterioare, suprafaţa gluteale a
coxalului pana la până la a IlI-a vertebra coccigiene si marg.laterala sacrului
- o plică cu concavitatea superioară numita faciform- oa parte din fibre care ajung pe
ramura ischionului
2. Lig. sacrospinos- sacrociatic mic- lama triunghiulara cu baza pe marginile sacrului si
coccigelui si vf.pe spina ischiadica
3. Orificiile sciatice sau ischiadice – completează peretele lateral al pelvisului osos
- incizura sacrosciatica (scobitura intre coxal si sacru) inschisa prin lig. sacrotuberal si
devine orificiu
-orificiu impartit de lig.sacrospinos in orificiul sciatic sau ischadic mic si orificiul
sciatic sau ischadic mare, prin care trec o serie de muschi

Membrana obturatoare
formaţiune fibroasă care închide complet gaura obturată (se insera pe circumferinta); lipseste la
nivelul canalului obturator

-pe fata externa superioara – lig. subpubian, panglica fibroasa

Articulatia Soldului- coxofemurala

Sferoidala cu 3 grade de libertate
Uneste coxal cu capul femural SA:
1. Cap femural :foseta capului; 2/3 dintr-o sfera
2. acetabul : suprafata semiluanata si fosa acetabului (patrulatera); -1/2 dintr-o sfera
3. labrul sau cadrul acetabular – un inel fibtocartilagionosla periferia acetabului; forma
prismatic triunghiulara cu trei fete; rol: mareste adancimea acetabului pentru a cuprinde
2/3 din capul femural si il mentine in cavitatea de receptie; are trei fete:
- baza pe spanceana – fata inferioara
- externa: se confunda cu capsula
- interna –spre interiorul articulatiei
Labrul trece ca o punte peste incizura acetabului si il transf in orificiu; aceasta portiune-
lig. transversal al acetabului
MU:
1. Capsula - manşon conoid, cu baza mare pe coxal şi
cu baza mică pe femur; rezistenta, din fibre cicrulare profunde si longitudinale superficiale
osul coxal: labrului acetabular ,pe periferia sprâncenei acetabulare, incizura
acetabulare - pe faţa laterală a ligamentului transvers al acetabulului
femur: înainte- lateral pe col, pe linia intertrohanteriană; înapoi, pe faţa posterioară a colului
– la un deget de creasta intratrohanteriana; în sus şi în jos: traiectul unor linii oblice care
unesc insertiile anterioare
plica - Frenula capsulae – firele profunde recurente ridică sinoviala (de pe col spre SA a
capul)
2. Ligamente articulare longitudinale – sunt 3.
a. Lig.iliofemural – puternic, suporta intre 350 si 500 kg; un eventai pe fata anterioara
cu vf. pe spuna iliaca si baza – linia intratrohanteriana; limiteaza extensia, adductia,
rotatia externa
- Are 2 fascicole :lateral oblic – iliopretrohanterian si medial vertical ; iliopretrohantinian
b. Lig. pubofemural – fata anterioara a articulatiei; pe eminenta eminenţa
iliopubiană, creasta pectineală şi ramura superioară a pubelui (coxal), respectiv
trohanterului mic- limiteaza abductia si rotatia externa
c. Lig. ischiofemural – fata posterioara a articulatiei ;
Pe pe ischion, înapoi şi sub acetab (coxal), se continua cu fibrele din zona orbiculara
(fasciculul ischiozonular) pana pe trohanterul mare (fasciculul ischiosupracervical) -
limiteaza adductia si rotatia interna

3. Zona orbiculara- ocupa fata profunda a capsulei; rol in sustinerea colului, sunt fibre
ciculare
4. Lig. cap femural sau rotund: triunghiular cu vf pe foseta femurului si baza pe lig transvers
al acetabului si langa spranceana acetotabului
Membrana sinoviala – tapeteaza la interior capsula; se reflecta pe lig.rotund si pe partile
osoase intrararticulare; insera la marg.cartilajului articular
Presiunea atmosferica – asupra suprafaţa articulaţiei şoldului acţionează o presiune
atmosferică de16,5 kg, astfe ca poate menţine capul în cavitatea acetabulara
 Muschii periarticulari: sustin capul femurului in articulati; 6 muschi peritroanterieri si muschi
fesieri

Articulatia genunchiului
Bicondiliana sau trohleara

- Cea mai mare articulatie , mai putin acoperita de parti moi, f mult solicitata in stattica si
locomotie; componentele sunt supuse mai mult uzurii; aici de dezvolta procese
inflamatorii si tumorale si se produc traumatisme

SA:
epifiza distala a femurului cu cei doi condili (corespund foselor articulare ale tibiei)
- sprafetele lor sunt rotunjite, raza arcului anterior mai mare decat cel posterior; partea cea
mai importanta a suprafetei articulare este inapoi de axul diafizar;
condilul medial:mai proeminent,mai ingust si mai lung;
condilul lateral: are axul transverval mai mare din profil, cu raza de curbura anterioara de 45
mm si scade la 16 mm posterior – suprafata este una sub forma unei curbe spirala;
axele sagitale ai condililor converg la formarea fetei patelare si delimiteaza fosa
intercondiliana; acoperiti de cartilaj hialin subtire
Fata posterioara a patelei (corespunde fetei patelare a femurului)
Epifiza proximala a tibiei: 2 fose articulare (cavitati glenoide- mediala adanca si si laterala -
plana) si eminenta intercondiliana sau spina tibiei (continua creasta patelei)
Meninscurile – suparafetele femurului si tibiei nu sunt congruente, intre ele s-au
dezv.formatiuni fibroase semicirculare; la periferia fiecarei fose tiiale pentru concordanta cu
condilii
1. Menisc medial – litera C deschisa lateral – CI (intern)
2. Menisc latral = apoape complet, deschis medial (extern) OE
Meniscurile unite de lig. tranvers al genunchiului – intrararticular, restul 7 lig. sunt
extraarticulare
Fetele
-fata superioara – concava, catre condilul corespunzator
-fata inferioara – plana, pe fetele articulare ale tibiei,
-baza – circumferinta – lata, in raport cu capsula la care adera
-creasta – mai subtire, orietntat catre eminenta intercondiliana
-2 extremitati – coarne – meniscurile se insera platoul tibial prin coarne

MU

1.capsula – manson pentru cele trei oase

- insertia femurala – de pe fata patelara spre condili si epicondili; ultimii raman afara; se afunda
in fosa intercondiliana si se cofunda cu lig. incrucisate
-insertia tibiala – pe ariile intercondiliene anterioara si posterioara
Nu cuprinde artic. Tibiofibulara – capul fibulei
Are fibre transversale, logitudinale si oblice
Se insera pe circuferinta meniscurilor si delimiteaza un etaj supra meniscal si unul submeniscal
2.Lig. patelei sau rotulian – puternic; pe fata anterioara; triunghiular cu vf pe patela si baza pe
tuberozitatea tibiei
3. Lig. posterioare – punte peste scobitura intercondiliană şi este format
din trei părţi: una în mijloc şi două pe laturi(calote fibroase). – condil lateral
a. Lig.popliteu oblic – o expansiune a muschiului semimembranos, care se termina pe
calota fribroasa a condilului lateral
b. Lig. popliteu arcuat- de pe condilul lateral spre fosa intercondiliana ; acoperat de lig.
oblic si se prinde de capsula
- Retinacul lig.arcuat- fascicol care se desprinde de pe margine inf. Spre capul fibulei
3. Lig. colaterale - epicondili
a. Fibular – epicondil lateral si pe capul fibulei; intins in extensie si relaxat in flexie; nu
adera la capsula
b. Tibial – epicondilul medial si tibie; este mai plat, se condunda partial cu capsula; 3
tipuri de fibre- verticale (anterior), oblice – descendente pe meniscul medial si oblic
ascendente orintate invers de pe tibie catre meninsc medial
4.lig. inscrucisate – sunt posterior pe fosa intercondiliana

a. anterior – de la fata mediala a condilul lateral pana anterior de eminenta

intercondiliana AE -exterior
b. posterior – fata laterala a condilului medial pana posterior de eminenta –PI- interior
Sinoviala – tapeteaza capsula pe portiunile anterior si lateale; posterior e in contact cu corpul
adipos al genunchiului
- o componenta suprameninscala – articulatia femuro-meniscala si inframeniscala –
artic.meniscotibiala
- are o prelungire – bursa suprapatelara, sub muschiul cvadriceps.

Formatiuni aponevrotice (din anterior spre posterior)

1.fascia genunchiului - Acoperă articulaţia ca un manşon, se continuă în sus cu fascia femurală,
iar în jos cu cea crurală.
Lateral capsula este intarita de fascia lata
2.Expansiunea cvadricipitala- se deprinde din tendoanele muschilor vasti, trece inaintea
articulatiei genunchiului pana la circumferinta platoului tibial
3. aripioarele patelei- 2 formatiuni fibroase, acoperite de expansiune; de pe marginile patelei
pana la condilii femurali corespunzatori
Articulatia Talocrurala- gatul piciorului

Trohleartroza sau ginglim

Oasele gambei si talus

SA: gamba: scoaba formata de extremitatile inferioare ale tibiei si fibulei (fata articulara
inferioara a tibiei, fatele articulare ale maleolele laterala si mediala)

Tars:trohleea tarsului, prelungita pe laturile fatetelor maleonare laterala si mediala

MU:

1. Capsula articulara – periferia SA, maleolele raman extraarticulare

2. Lig. colateral lateral – de la maleola laterala la oase tarsiene; trei tipuri de fascicole – lig.
talofibular anterior, lig. calcaneofibular, lig.talofibular posterior.
3. Lig. colateral medial – puternic, triunghiular, numit deltodian ; de pe maleola mediala
spre oasele tarsiene (talus, calcaneu, navicular); 4 fascicule – lig. tibiotalar anterior, lig.
tibiotalar posterior; lig.tibionavicular; lig.tibiocalcanean.