CURS 01

IMAGISTICA MEDICALA
DEFINITIE

Imagistica medicala este o specialitatemstiintifica recenta, care reuneste o larga varietate de

stiinte in scopul studierii modului in care se formeaza, inregistreaza, transmit, analizeaza,
proceseaza, percep si se stocheaza imagini ale organelor sau tesuturilor, prin diferite tehnici, cu
scopul de a le folosi pentru a diagnostica bolile.

SUBRAMURILE IMAGISTICII MEICALE

1. RADIOGRAFIA CONVENTIONALA

2. ECOGRAFIA

3. REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA

4. SCINTIGRAFIA

5. RADIOGRAFIA INTERVENTIONALA

PREMIZA EXPLORARII IMAGISTICE

I. Medicul stomatolog are obligatia sa detecteze cat mai devreme posibil anomaliile de
dezvoltare si alterarile patologice ale ADM si sa instituie tratamentul adecvat

II. Medicul stomatolog este singurul specialist care examineaza frecvent dintii, parodontiul,
mucoasa bucala, maxilarele

III. Explorarea radiologica dentara este si instrument de control al manevrelor terapeutice

IV. Exista o strategie de examinare

INDICATIILE SCREENING-ULUI RX-1

I. Examinarea initiala la toate grupuele de varsta

II. Examinarea precoce pentru anomalii dentomaxilare (10/15/20 ani)

III. Clarificarea cauzei de pierdere a dintilor

IV. Evidentierea dintilor non-vitali si a leziunilor asociate

V. In suspiciunile de sinuzita odontogena

INDICATIILE SCREENINGULUI RX-2

I. In simptomatologia ATM

II. In asimetriile faciale

III. In sindroame dureroase faciale

IV. In cazul de tendinta redusa de vindecare a plagilor postextractionale-osteomielita

V. In cazul suspectarii prezentei chisturilor, tumorilor si metastazelor

INDICATIILE SCREENINGULUI RX-3

I. In cazul paresteziilor zonei faciale

II. In cazul traumatismelor faciale

III. Inainte si dupa interventiile chirurgicale

TIPURI DE EXPLORARI UTILIZATE IN RADIODIAGNOSTICUL

MAXILOFACIAL

I. RADIOGRAFIILE DENTOALVEOLARE

II. INCIDENTE CLASICE EXTRAORALE(Waters, Reverse Towne, Hirtz)

III. OPG

IV. TC

I. Zona maxilara

A. OPG

B. CT

C. Rx ocluzale

D. Rx de craniu

II. Zona mandibulaa

A. OPG

B. CT

C. Rx unilaterala mandibulara

D. Rx “mandibula defilata”

E. Rx Reverse Towne

F. Sialografia

III. Zona dentoalveolara

A. OPG

B. Rx ocluzala

C. Rx retroalveolara

IV. Zona temporomandibulara si cervicala

A. OPG

B. CT

C. RMN

D. Artroscopia

E. Artrografia

F. Sialografia

OPG-ortopantomografia

PRINCIPIILE OPG-Paatero 1940

I. Miscarea sursei si a filmului concomitenta

II. Stabilirea zonei focale care se deplaseaza si are claritate

maxima

III. Grosimea zonei focale depinde de unghiul razei centrale

cu stratul de examinat

TIMPII DE REALIZARE A OPG

I. Cereti pacientului sa isi scoata toate obiectele metalice (ochelari, bijuterii, proteze sau aparate
dentare, aparate auditive). Umbrele determinate de aceste opacitati se pot suprapune pe
radacinile sau chiar pe dintii pacientului astfel impiedicand diagnosticarea.

II. Se protejeaza pacientul de iradiere cu un sort de plumb.

III. Apasand tastele de pe panoul de comanda pentru pozitionarea pacientului ajustati standul
astfel incat suportul pentru barbie sa corespunda inaltimii pacientului. Pacientul va aseza
barbia pe suportul pentru barbie.

IV. Aratati pacientului fosetele din furca bucala si plasati furca bucala in gura pacientului.

V. Luminile de pozitie se vor aprinde automat odata ce standul va fi deplasat.

VI. Cereti pacientului sa faca un mic pas inainte pentru a-si indrepta vertebrele cervicale pentru a
minimiza umbra spinala.

VII. Fata pacientului si liniile luminoase pot fi vazute in lumina curba. Deplasati lumina ca sa
luminati fosa infraorbitala a pacientului. Ridicand sau coborand putin standul, pozitionati
pacientul astfel incat lumina planului FH(Frankfurt-Horizontal) sa treaca

VIII. Ajustati capul pacientului astfel incat lumina frontala sa coincida cu planul mediosagital al
pacientului

IX. Deplasati suportul pentru cap si fixati tamplele pacientului

X. Confirmati pozitia focarului in relatie cu ocluzia. Dispunerea imaginii ar trebui sa ilumineze fata
vestibulara a caninului maxilar sau baza nasului daca pacientul este edentat. Daca nu, atunci
se ajusteaza din tastele de pe panoul de comanda.

XI. Sfatuiti pacientul sa inchida buzele si sa inghita. Astfel limba pacientului se va ridica catre
tavanul cavitatii bucale imbunatatind calitatea filmului.

Caracteristici

- Obligatorie la inceputul si la filnalul tratamentului pentru evaluarea globala

- Poate mari 10% vertical si 20% orizontal

- In 30% din cazuri nu apare canalul mandibular / gaura mentoniera sau nu se identifica corect

- La osul D4 se poate produce fenomenul Burn-out=fenomen fizic in care img formata depinde
de densitatea structurilor prin care trece raza x incidenta. Cu cat sunt mai dense cu atat img e
mai radioopaca(alba) mai putin densa radiotransparenta (gri)

- Planul Frankfurt trebuie sa fie paralel cu podeaua (cap in flexie>>aspect trist; cap in
extensie>>aspect zambaret)

- Linia mediana luminoasa pe linia mediana a fetei pacientului

- Capul sa nu fie in flexie/extensie

- Limba in cerul gurii

- Protectie cu sort de plumb

PARAMETRI TEHNICI DE EXPUNERE

- TIMP DE EXPUNERE = 17,6 s (constant)

- FEMEI = 66 kV / 10 mA (poate varia in functie de conformatia pacientului)

- BARBATI = 66 kV / 12 mA (poate varia in functie de conformatia pacientului)

- COPII = 66 kV / 8 mA si 16,8 s timp de expunere

➡ OPG PEDIATRICA utilizata in cazul copiilor, modifica geometria imaginii astfel incat sunt usor
vizibili mugurii dintilor permanenti in formare, reducand considerabil doza de radiatii

 Incidente diverse
I. Rx intraorala

A. Retroalveolara

1. Incidenta periapicala

a) Tehnica bisectoarei

b) Tehnica paralela

2. Incidenta bite wing

B. Ocluzala

1. Simpson

2. Belot

II. Lateral-oblica a mandibulei

III. Tangentiala a obrazului

IV. Waters

V. Hirtz

VI. Reverse Towne

VII. Schuller

VIII.Teleradiografia de fata si de profil

I. Rx INTRAORALA > A. Retroalveolara

IZOMETRIA=proiectia vestibulara a unui dinte seamana cu o sectiune frontala in planul

longitudinal al dd. In aceste conditii img este dependenta de paralelismul intre axul dintelui si
planul filmului si de directia razei centrate perpendicular pe film; pastrarea aceeasi dimensiuni a
dd cu dimensiunea reala

ORTORADIALITATEA=proiectia in plan orizontal al unui dd; fasciculul de radiatii sa fie in

prelungirea razei de cerc format de arcada dentara; sa vina raza in lungul sp aproximal,
perpendicular pe film sau pe axul medio distal al dintelui

- Poate mari imaginea cu pana la 10%

- Poate distorsiona

- Nu reflecta partea osoasa(corticalele pot masca)

- Nu orienteaza spatial

- Nerecomandata la inceputul tratamentului

1. INCIDENTA PERIAPICALA

a) TEHNICA BISECTOAREI (DIECK)

- ORTORADIALA

- IZOMETRICA

- Filmul este sustinut manual si vine in contact cu coroana

dintelui si procesul alveolar depasind cu 2mm planul
ocluzal, dar la distanta de apex dat conf boltii si a grosimii
gingiei, realizand un unghi intre axul dintelui si film

- Directia razei este perpendiculara pe unghiul diedru format

de axul lung al dintelui si planul filmului, in zona apicala a
dintelui

ANGULATIILE INCIDENTE IN TEHNICA BISECTOAREI DIECK

FILM MAXILAR MANDIBULA
Incisiv +55 -20
Canin +45 -15
 FILM MAXILAR MANDIBULA
Premolar +35 -10
Molar +25 0

b) TEHNICA PARALELISMULUI

- Filmul se plaseaza paralel cu axul lung al dintelui, la

distanta de dinte si gingie

- Centrarea pe mijlocul dintelui cu raza perpendiculara pe

film

- Avantaje: fidelitate, reducerea erorilor de centrare

2. INCIDENTA BITE-WING

- Fara apex si parodontiu apical

- Inclinare a fasciculului incident 10grade cranio-caudal

- Se obtin proiectii corecte ale insertiei parodontiului

marginal, implantarea limbusului alveolar la nivelul
coletului, leziuni parodontale la nivelul septurilor osoase
intermediare, carii aproximale, carii de colet si modificari
de finete ale structurilor dentare si parodontale cu
exceptia parodontiului apical

- Suport special care are la mijloc o aripioara ce

mentine filmul in cavitatea bucala

3. INCIDENTA CLARK - EXCENTRICA

- Cu abatere de la principiul ordoradialitatii

- Mezio/distoexcentrica

- Folosita in endodontie

II. Rx INTRAORALA > B. Ocluzala

- Anchiloza ATM, trismus, copii, explorarea celei de-a 3a dimensiuni in incluzii dentare, fracturi,
supuratii, implantologie, procese tumorale

1. Simpson

- Fascicol incident inclinat 95 grade caudo-cranial pt

mandibula si perpendicular cranio-caudal pentru
maxilar

2. Belot

- Fascicol incident inclinat 55 grade cranio-caudal pt

maxilar si caudo-cranial pt mandibula

- Folosit pt arcada superioara, palatul dur, dinti inclusi,

patologia planseului bucal
II. Incidenta lateral-oblica a
mandibulei (MANDIBULA
DEFILATA)

- Cand nu exista posibilitatea efectuarii OPG

III. Incidenta tangentiala a obrazului

- Pt. Calculi (Stenon)

- Pacientul umfla obrazul

IV. Incidenta WATERS

- Pt. Sinusuri

- Fasciculul incident formeaza unghi de 45

grade cu planul VIRCHOW (planul ce uneste
CAE si mg inferioara a orbitei, perpendicular
pe film

- Capul in extensie

V. Incidenta HIRTZ

HIRTZ I (axiala)

- Rx perpendiculara pe film si pe planul Virchow

HIRTZ II (vertico-submentala)

- Rx perpendiculara pe film (plasat submandibular)

- Rx perpendiculara pe planul orbitomeatal (unghiul extern al

ochiului cu CAE)

- Se individualizeaza:

- Sutura celor 2 oase proprii ale nasului

- Lama perpendiculara a osului etmoid
- Conturul anterior al orbitei
- ATM
- Arcada zigomatica
- Peretele intern al sinusului maxilar
- Aripa mare a asfenoidului
- Corpul malarului

VI. Incidenta Reverse-Towne

- A 3a dimensiune a mandibulei (V-O)

- Capul usor flectat

- Rx perpendicular pe film

VII. Incidenta Schuller (ATM)

- Se efectueaza static, din profil

- Se efectueaza si cu gura inchisa (condili in cavitatea glenoida) si cu gura deschisa (condilul pe

tuberculul articular)

Curs 02
CHISTURI
DEFINITIE; GENERALITATI

- Procese intraosoase sau in tesuturile moi, bine delimitate de restul tesutului printr-un perete. In
partile moi au o consistenta specifica remitenta(apesi pe ea si cand iei mana revine la loc)

- Procese expansive pe baza presiunii lichidului chistic intern (sero-citrin/cazeos)

- In os preseaza trabeculele (fortele necesare remodelarii osoase=pulsatiile arteriorelor) si produc

“corticalizare periferica” asimilata lizereului calcar (osul trabecular e ca un burete si cand
impingi se corticalizeaza(se face mai dens)

- Continut lichidian/cazeos/purulent

HISTOLOGIE

- Lichidul chistic contine cristale de colesterol (au densitate mai mica decat apa, deci pot fi
detectate la CT)

- In zona OMF prezenta tesutului epitelial legat de dinti, suturi, vestigii intraosoase, favorizeaza
dezvoltarea chisturilor

- Sunt tapetate cu epiteliu dublat de capsula conjunctiva

IMAGINE RX TIPICA

- Imagine radiotransparenta intraosoasa

- Forma rotund-ovalara
- Bine delimitata prin lizereul calcar(corticalizarea periferica)

- Omogena

- Demsiuni variabile de la 2mm pana la minge de tenis

- Cele infectate au delimitarea imprecisa datorata osteitei inconjuratoare

- Modifica axele dentare, deformeaza traiectoria canalului mandibular, “sufla” corticalele, duce la
resorbtii radiculare

ORIGINEA CHISTURILOR

- APICALE: din resturi epiteliale Malassez (din teaca Hertwig); cele PERIODONTALE la fel, dar
pornesc de la o punga parodontala, vitalitatea putand fi pastrata

- FOLICULARE PREEXISTENTE(inainte de aparitia dd): din lamina dentara

- FOLICULARE POST-EXISTENTE: din EAI si EAE

- REZIDUALE: din resturi chistice postextractive

- NEODONTOGENE: din peretele Hochstetter, tractul nasopalatin si sutura mediana

- PSEUDOCHISTURILE: traume, tulburari vasculare, resorbtii

CLASIFICARE CHISTURI

I. ODONTOGENE

A. Radiculare/Latero-radiculare

 B. Periodontale

C. Foliculare

1. Preexistente (primordiale)

a) keratochist

2. Post-existente

a) de eruptie

b) coronar

c) parodontal

D. Reziduale

II. NEODONTOGENE

A. Nazopalatin

B. Median maxilar (fisural)

1. median alveolar

2. medianpalatal

C. Lateral maxilar (fisural)

1. globulomaxilar

2. nazolaveolar

D. Mandibular median

E. Rezidual

III. PSEUDOCHISTURI

A. Solitare

B. Anevrismele

C. Latente(Stafne)

CHISTURI ODONTOGENE

CHISTURI RADICULARE

- Rezultatul inflamatiei cronice pulpare soldate cu leziuni in spongioasa periapicala, mai ales de
tip granulomatos

- Carii profunde cu deschiderea camerei pulpare( care duc la necroza/gangrena➡ cel epiteliale
se organizeaza sub forma de chist in scop de aparare ( osul e substrat propice pt dezv
bacteriilor) formand o bariera pt ca infectia sa nu fie propagata in os; daca factorii iritativi
continua>creste chistul pt a intarzia propagarea infectiei in os)

- Pot fi localizate latero-radicular in cazul propagarii procesului inflamator pulpar in spatiul lat-rad
prin intermediul unui canal radicular accesor

- Evolutia spre chist a unei parodontite apicale cronice granulomatoase (granulom apical) are loc
prin organizarea unei coroane epiteliale la periferia leziunii si prin formarea de cristale de
colesterina in aria centrala ocupata de tesutul conjunctiv de granulatie

- In cursul evolutiei coroane

epiteliala periferica este dublata la
exterior de o membrana
conjunctiva iar spongioasa
perichistica formeaza un lizereu
calcar care delimiteaza chistul

Clinic
- Asimptomatice/dureroase(daca se
infl, infecteaza, apasa pe ceva)

- Dimensiuni mici, nu sunt decelabile

la ispectie/palpare

- Dimensiuni mari bombeaza/nu corticala osoasa V/O

- Lipsa vitalitatii dentare este un semn clinic esential

- Deobicei se intalnesc carii profunde/penetrare ale camerei pulpare/distructii coronare sau

posttraumatice

- ❗ se poate sa existe dd indemni cu necroza, gangrena, parodontite

Aspect radiologic
- Radiotransparenta rotund-ovalara, omogena, cu contur net, marginita de un lizereu calcar,
situata in spongioasa periapicala a unui dinte cu apexul caruia este in contact

- Frecvent 60% la maxilar in zona I/C

- Diametru 4-10 mm

- Contur periferic net

- Lizereul=opacitate circumliniara, cu aspect de corticala, cu diam uniform pe toata intinderea sa

Explicatii pentru formarea inelului calcar

- Modificare reactionala condensanta a osului prin neosteogeneza fata de “corpul strain”=chistul
care se dezvolta in intimitatea sa

- Tasarea uniforma a trabeculelor spongioaseimprin presiunea exercitata asupra osului spongios

ca rezultat al cresterii chistului


- Evolutia dimensionala a chistului are loc datorita cresterii tensiunii osmotice intracavitare prin
secretia lichidiana a celulelor epiteliale

- Comturul lizereului se poate modifica prin suprainfectarea chistului (contururile se sterg iar
continuitatea sa este intrerupta pe alocuri)

- Radacina dintelui care a generat leziunea periapicala poate

- Patrunde in interiorul chistului

- Prezenta fenomene de rizaliza

- Prezenta simpla demineralizare

- Resturile radiculare aferente chisturilor prezinta egresie

- Lamina dura pare a se continua cu inelul calcar

- Chisturile radiculare de dimensiuni mari ale incisivilor pot eroda cav nazale si patrunde in fosele
nazale, iar cele ale dd sinusali se pot extinde insinusul maxilar

DG DIFERENTIAL CHISTURI
RADICULARE
- CELE MICI(<5-6mm)

- Granuloame (❗ a se verifica vitalitatea

dintelui)

- Cementom in faza de debut (osteolitica)

- Efectul de substractie al zonei alveolare

la incisivii inferiori

- Gaura mentoniera

- CELE MARI(>5-6mm)

- Tumori benigne

- Keratochisturile

- Pseudochisturile

- Mielom multiplu

DG DIFERENTIAL CHISTURI LATERO-RADICULARE

- Pungi parodontale

- Chistul parodontal

- Chistul Gorlin (calcifiant)

- Cementomul in faza osteolitica

Chistul rezidual

- Persista in profunzimea osului dupa extractie sau expulzia spontana a dintelui implicat in
geneza chistului sau dupa manevre terapeutice nereusite de refacere a structurii osoase

- Pot proveni si din granuloame periapicale care si au continuat evolutia in urma extractiei dintelui
care l a generat sau din chisturi dentigere tratate defectuos

Aspect Rx
- Radiotransparenta rotunda, intraspongioasa, delimitata de un lizereu calcar, cu structura
omogena si contur net, situata pe verticala in dreptul unui spatiu edentat

- Creasta alveolara prezinta un grad de resorbtie in dreptul chistului

Dg. Diferential
- Tumori benigne radiotransparente uniloculare (fibrom) , nu au lizereu calcar, resorbtia crestei
alveolare

CHISTURILE DENTIGERE

- Cresc pe baza potentialului mare de dezvoltare a epiteliului folicular

- Se formeaza in jurul coroanei unor dd inclusi

- Sunt chisturi de dezvoltare a dintelui

- Localizare frecventa: M3 mand si C max

- Initial se dezvolta in jurul coroanei dintelui inclus,

dar poate cuprinde in totalitate dintele si dd de
vecinatate in curs de eruptie sau poate evolua spre
teritoriile spogioase limitrofe

Aspect Rx
- Radiotransparenta rotunda/ovalara, marginita de
un lizereu calcar, care cuprinde in interiorul ei
coroana unui dinte inclus

- Lizereul calcar pare a se insera la nivelul coletului,

iar radacina este extrachistica

- Chistul poate deplasa departe de sediul lui normal:

- M3 propulsat spre gonion/marginea bazilara

- Csup proiectat inspre cav nazala/sinus maxilar/

grosimea palatului dur

- Asupra dd prezenti pe arcada expansiunea

determina modificari ale axului, inghesuiri,
divergente radiculare, rizalize, expulzii dentare

- Dd in eruptie sunt impiedicati sa erupa

- Cresterea chisturilor in spongioasa oaselor

maxilare determina deformari manifestate
radiologic prin aspectul de “os suflat” ➡ pot
genera fracturi spontane

- Pot degenera malign➡ exam histopat

obligatoriu

- Se pot dezvolta in ameloblastoame ➡ exam

histopat obligatoriu

CHISTURI FOLICULARE PRIMORDIALE-KERATOCHISTURILE

- Cele mai invazive chisturi (cu dezorientari in ax ale dd, dislocari dentare, deplasari dentare,
expulzii ale dintilor de pe arcada) care cresc prin proliferarea mitotica a stratului bazal epitelial si
nu prin acumularea de lichid

- Continut cazeos, vascos, cu ortokeratina si parakeratina, numerosi sateliti la periferia chistului

care dau recidive frecvente (10-60%)

- Cavitatea chistica este acoperita spre interior de un epiteliu keratinizat la periferia caruia se afla
un strat subtire de tesut conjunctiv

- Localizare mandibulara mai frecventa, forma neregulata, zona angulara sau a caninilor
(interproximal)

- Localizare posibila in spatiul interproximal ‼ DG DIF de chistul radicular, chistul Dentiger

- Apar si in Sdr. Gorlin (boala cu transmitere dominanta) insotind hipoplazia faciala, prognatismul,
retardul mintal, etc. ❗ sdr GORLIN NU ARE LEG CU CHISTUL GORLIN

Aspect Rx
- Radiotransparente, aspect septal mai putin prezen, lizereu calcar mai subtire si pe alocuri
intrerupt sau preznta ingrosari (ale caror cauze nu pot fi precizate)

Complicatii
- Recidiva

- Efecte mecanice asupra dd

- Complicatii inflamatorii

- Fracturi pe os patologic

Dgs. Diferential
- Chist parodontal lat-rad

- Chist lat-rad de origine inflamatorie pulpara

- Cementom in faza osteolitica

- Ameloblastom in faza incipienta

- Chist odontogenic calcifiat (Gorlin)

- Apare si in Sdr. Gorlin insotind hipoplazia facuala,

prognatismul, retardul mintal

Boala GORLIN-GOLTZ

- Boala cu transmitere dominanta

- Keratochisturi

- Hipoplazie faciala

- Prognatism

- Retard mintal

- Nevi cutanati bazocelulari(carcinoame)

- Blocuri vertebrale, scolioza

- Polidactilie

- Coaste bifide

Chisturi parodontale

Vitalitate pastrata

Chistul Gorlin (odontogenic calcifiant)

- Continut vascos, cu calcificari, uneori solid

- Lizereul calcar nu exista

- Situat in spatiul interproximal

- Perforeaza tablia vestibulara, provoaca rizaliza

- DGS. DIF : odontom, cementom, fibrom odontogenic

- Este dureros

CHISTURI NEODONTOGENE

CHISTUL NAZOPALATIN

- Se dezvolta la nivelul canalului nasopalatin

Aspect Rx
- Radiotransparenta situata la nivelul maxilarului pe linia mediana, delimitata de un lizereu calcar

- Forma rotunda/ovalara de inima/mar

- La limita superiara a chistului se afla o incizura in forma de “V” situata pe linia mediana, cu
varful orientat descendent, avand ca substrat anatomic spina nazala anterioara si portiunea
intrna a podelelor foselor nazale

- In interiorul radiotransparentei, in mijlocul ei, se proiecteaza linia zimtata a suturii intermaxilare

- Conturul inferior trimite o prelungire efilata intre radacinile IC maxilari (apexurile pot prezenta un
grad de rizaliza/divergenta

- In edentatiile frontale maxilare ia forma de mar

- Chistul se poate dezvolta in una dintre ramurile canalului incisiv >> radiotransparenta situata
paramedian, forma ovalara/elipsoidala

Dgs. Diferential
- Chisturi radiculare ale Ic(test de vitalitate)

- Chisturi dentigere ale unui meziodens

- Keratochisturi

- Chist median alveolar superior

Tehnica Rx
- Cu film ocluzal Belot (cranio-caudal)

- OPG

- periapicala

- CT(mediosagitala)

CHISTURI MEDIANE MAXILARE

MEDIAN ALVEOLAR

- Intre apexurile IC max

- Vitalitatea dd este pastrata

- Dimensiunile mari pot produce o moderata divergenta apicala si disparitia laminei dura a IC

Aspect Rx
- Radiotransparenta ovalara, cu axul mare vertical, inconjurata de un lizereu calcar, emite o mica
prelungire intre radacinile ICs

Dgs. Diferential
- Chist nazopalatin

- Keratochisturi

- Chist radicular al IC

- Chist folicular al unui meziodens

Tehnica Rx
Periapicala, OPG, ocluzala cu film muscat Belot

 MEDIAN PALATIN

- In 1/3 posterioara a suturii interpalatine si se dezvolta la jonctiunea dintre palatul dur si septul
nazal

Aspect Rx
Radiotransparenta ovalara, de mici dimensiuni, situata in grosimea palatului dur, in 1/3 posterioara
sau medie, inconjurata de un lizereu calcar, omogena, cu axul lung orientat orizontal

Tehnica Rx
Rx de profil centrat pe palatul dur, Simpson, CT medio-sagital

CHISTURI LATERALE MAXILARE

GLOBULOMAXILAR

- Vitalitate pastrata

- Se dezvolta la unirea mugurelui nazal intern cu mugurele maxilar

- Localizare IL-CS

Aspect Rx
- Radiotransparenta in forma de picatura inversa (varful in jos) intre apexurile IL si C, lizereu
calcar inconstant, contur mai putin net

- Divergenta radacinilor IL si C constanta

- Se poate extinde in cavitatea nazala sau in sinusul maxilar

- Poate proemina in cavitatea bucala sau in vestibul

Dgs. Diferential
- Keratochist

- Chist radicular IL sau C

- Tumori benigne

NAZOALVEOLAR(subperiostal)

- Formatiune ovalara de dimensiuni mici, proeminenta paramedian in pliul nazo-labial, acoperita

de piele

- Se palpeaza vestibular

- Cand are dimensiuni mari poate patrunde in fosa nazala cu obstructia narinei

Aspect Rx
- Radiotransparenta ovalara, lizereu calcar, lateral de spina nazala anterioara

- Planseul fosei nazale prezinta o depresiune in dreptul chistului

Tehnici Rx
- Belot/Simpson

- Rx tangentiala pe zona bucala

CHIST MEDIAN MANDIBULAR

Aspect Rx
- Radiotransparenta si lizereu calcar

- Pe linia mediana inferior de apexurile ICi

- La dimensiuni mari>>divergenta radacinilor

Dgs. Diferential
- Vitalitate conservata

- Chistri radiculare IC

- Keratochisturi

Tehnici Rx
Periapicala, OPG, Belot/Simpson, Rx mentoniere
cu film submentonier

Cauze de radiotransparenta in zona canina

1. Chist globulomaxilar

2. Chist nazoalveolar

3. Chist radicular

4. Chist parodontal

5. Keratochist

6. Ameloblastom

7. Tumora odontogena adenomatoida

8. Osteoblastom

Chisturile gingivale ale nou-nascutului

- Perlele Epstein sunt situate pe linia mediana

- Nodulii Bohn sunt la limita palat dur/palat moale

- Ambele forme contin keratina si sunt asimptomatice

PSEUDOCHISTURILE

Cavitati care nu sunt chisturi dar seamana

De la anevrisme, sangerari, traumatisme(se lasa in pace,

se resoarbe singur), idiopatic

❗ important diferentiere cauza

Pseudochisturile STAFNE pot ramane toata viata, nu au

conotatie patologica

Tomografia computerizata

I. Rx retro

A. Poate mari

B. Poate distorsiona

C. Nu reflecta densitate osoasa

D. Nu ne orienteaza bine spatial

II. OPG

A. Obligatorie la inceput si final trat pt evaluare globala

B. Poate mari

C. Daca nu scrie 1:1 nu lua de buna masuratoare ad literam, daca scrie, evalueaza pozitia
pac = orbitele pe ac linie cu CAE

1. Daca e cu capul in jos, ia cu 2 mm marja de eroare la masuratori

2. Chiar daca e facuta bine poate fi cu erori

D. In 30% din cazuri foramenul mentonier nu se vede pt ca rap intre grosimea corticalei si
dimens canal e nefavorabil si trb sa faci CT, nu e gresit OPG

E. La Rx clasice dat mat cu care se efectuau, erau cele mai clare

F. La Rx digitale a scazut rezolutia>avem img virtuale:senzori care transmit in soft niste

masuratori si face imagine>dat design soft care e facut ca sa placa, poate exista un efect
burn-out 


III. CT

A. Unitatea de baza a img=VOXEL

B. Densitate -1000=aer, 0=apa, 3000=smalt

C. MBCT SI CBCT : dif de rezolutie si de pret cbct e inferior dar useful in stoma

D. Fereastra de os=un soft care zice “fii atent la os” se diferentiaza mai multe tonuri de gri pt
os; se poate si cu fereastra de tes moi sau whatever

📄 Achizitii: coronala, axiala,

IV. Reconstituirea 3D: pt imprimanta 3D care face din plastic modelul exact din plastic

V. Pe reconstituirea lateral oblica pt ca sa vezi in continuare canalul mandibular

VI. Reconstituirea de tip OPG

VII. ❗ NU SE JUSTIFICA OPG CT IN ORICE SITUATIE (ft mare doza de iradiere)


VIII.DENSITATILE OSOASE D1(corticala)-D5


IX. INDICATII

A. Explorare prechiru de finete

B. Nu se justifica CT decat pt:

1. susceptare patologie sinusala

2. interferenta de canal mandibular

3. Probleme de aditie osoasa cu limite ft stricte

4. Interv chiru OMF

C. Recontituiri 3D pt orto