Sunteți pe pagina 1din 365

Cod :

PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –


Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 1

PROCEDURILE PROCESELOR DE EXECUTIE

ale

pentru domeniul de activitate:


„ Constructia, intretinerea, repararea, reabilitarea si modernizarea
drumurilor, autostrazilor, liniilor CF, tramvai, metrou si a lucrarilor
de arta aferente acestora, executie tunele si metropolitane,
executie lucrari de imbunatatiri funciare,
constructii, reparatii, intretinere sisteme rutiere aeroportuare,
inclusiv piste, cai de rulare si platforme pentru aeronave,
executie constructii civile, industriale si instalatii aferente „

Exemplar nr. 1

Elaborat:

ing.– RMQMS
Aprobat:
Director General,

Acest document este proprietatea.


si nu poate fi transmis sau multiplicat fara autorizarea scrisa a
Directorului General
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 2

Cuprins
Pagina de garda pag. 1
Cuprins pag. 2 – pag. 3
PPE – PA & CO – 01 – Prepararea mixturilor asfaltice pag. 4 – pag. 11
PPE – PA & CO – 02 – Transportul mixturilor asfaltice pag. 12 – pag. 15
PPE – PA & CO – 03 – Asternerea mixturilor asfaltice pag. 16 – pag. 23
PPE – PA & CO – 04 – Reparatii asfaltice pag. 24 – pag. 31
PPE – PA & CO – 05 – Reciclarea la cald a
pag. 32 – pag. 42
imbracamintilor asfaltice
PPE – PA & CO – 06 – Straturi bituminoase foarte subtiri pag. 43 – pag. 50
PPE – PA & CO – 07 – Preanrobarea agregatelor pentru
pag. 51 – pag. 57
tratamente bituminoase
PPE – PA & CO – 08 – Tratamente bituminoase clasice pag. 58 – pag. 66
PPE – PA & CO – 09 – Reciclarea la rece a imbracamintilor
pag. 67 – pag. 75
rutiere
PPE – PA & CO – 10 – Prepararea emulsiilor bituminoase pag. 76 – pag. 81
PPE – PA & CO – 11 – Transportul emulsiilor bituminoase pag. 82 – pag. 85
PPE – PA & CO – 12 – Imbracaminti rutiere din beton de
pag. 86 – pag. 100
ciment
PPE – PA & CO – 13 - Trasare pag. 101 – pag. 105
PPE – PA & CO – 14 - Terasamente pag. 106 – pag. 115
PPE – PA & CO – 15 – Rigole, santuri, casiuri pag. 116 – pag. 122
PPE – PA & CO – 16 – Strat de fundatie din balast sau
pag. 123 – pag. 128
balast amestec optimal
PPE – PA & CO – 17 – Strat de fundatie din balast
pag. 129 – pag. 134
stabilizat
PPE – PA & CO – 18 – Strat de fundatie din piatra sparta pag. 135 – pag. 140
PPE – PA & CO – 19 – Parapete metalic pag. 141 – pag. 146
PPE – PA & CO – 20 – Servicii pregatitoare aferente
pag. 147 – pag. 153
intretinerii si reparatiei drumurilor publice
PPE – PA & CO – 21 – Lucrari de reparatie a drumurilor
pag. 154 – pag. 159
publice
PPE – PA & CO – 22 – Intretinerea pe timp de vara a
pag. 160 – pag. 171
drumurilor publice
PPE – PA & CO – 23 – Intretinerea pe timp de iarna a
pag. 172 – pag. 182
drumurilor publice
PPE – PA & CO – 24 – Semnalizare rutiera pag. 183 – pag. 190
PPE – PA & CO – 25 – Fundatii directe pag. 191 – pag. 198
PPE – PA & CO – 26 – Cofraje pag. 199 – pag. 205
PPE – PA & CO – 27 – Armaturi pag. 206 – pag. 212
PPE – PA & CO – 28 – Elevatii din beton pag. 213 – pag. 218
PPE – PA & CO – 29 – Hidroizolatii pag. 219 – pag. 224
PPE – PA & CO – 30 – Aparari de maluri din gabioane pag. 225 – pag. 230
PPE – PA & CO – 31 – Aparari de maluri din elemente
pag. 231 – pag. 236
prefabricate din beton armat
PPE – PA & CO – 32 – Zid de sprijin din piatra bruta sau pag. 237 – pag. 242
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 3

bolovani de riu
PPE – PA & CO – 33 – Zid de sprijin din beton pag. 243 – pag. 248
PPE – PA & CO – 34 – Prepararea betoanelor de ciment pag. 249 – pag. 255
PPE – PA & CO – 35 – Podete pag. 256 – pag. 262
PPE – PA & CO – 36 – Drenuri pag. 263 – pag. 268
PPE – PA & CO – 37 – Asamblare grinzi prefabricate
pag. 269 – pag. 277
tronsonate din beton armat
PPE – PA & CO – 38 – Montaj elemente prefabricate pag. 278 – pag. 283
PPE – PA & CO – 39 – Piloti forati de diametru mare pag. 284 – pag. 292
PPE – PA & CO – 40 – Marcaje rutiere pag. 293 – pag. 299
PPE – PA & CO – 41 – Cale tramvai pag. 300 – pag. 307
PPE – PA & CO – 42 – Lucrari de intretinere curenta si
reparatii periodice la linii si aparate ce cale CF cu executie pag. 308 – pag. 314
manuala
PPE – PA & CO – 43 – Reparatii curente la imbracaminti
pag. 315 – pag. 331
din beton aeroportuare
PPE – PA & CO – 44 – Dispozitive de scurgere si evacuare
pag. 332 – pag. 338
a apelor pluviale
PPE – PA & CO – 45 – Tratarea rosturilor de contact si
pag. 339 – pag. 346
contractie - incovoiere
PPE – PA & CO – 46 – Tratarea rosturilor de dilatatie pag. 347 – pag. 353
PPE – PA & CO – 47 – Executia imbracamintilor din beton
pag. 354 – pag. 370
de ciment aeroportuare
PPE – PA & CO – 48 – Executia stratului de balast
stabilizat in situ
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 4

PPE – PA & CO – 01 – Prepararea mixturilor asfaltice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 5

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de preparare a mixturilor asfaltice precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la prepararea mixturilor asfaltice folosite pentru imbracaminti
bituminoase cilindrate executate la cald, mixturi asfaltice folosite la stratul de baza sau
mixturi asfaltice pentru calea pe pod. Procedura nu se aplica la prepararea mixturilor
asfaltice realizate cu nisipuri bituminoase sau din mixturi asfaltice recuperate.

C. TERMINOLOGIE
- Agregate naturale: materiale granulare naturale de origine minerala provenind
din sfarimarea naturala sau artificiala a rocilor;
- Bitum: amestec complex de hidrocarburi cu masa moleculara mare si derivati
ai acestora cu oxigenul, azotul si sulful; se gaseste in stare nativa sau se obtine prin
prelucrarea produselor petroliere grele;
- Mixtura asfaltica: amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii,
aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 174 – 1 : 2002 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul de proces de preparare a
mixturilor asfaltice;
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii;
- asigura infrastructura necesara obtinerii acordurilor si avizelor pentru
functionarea statiei.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util responsabilul de proces si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 6

- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;


- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil de proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor
stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
procesul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor,
utilajelor si aparaturii aferente statiei de preparare;
- participa efectiv la obtinerea acordurilor si avizelor pentru functionarea statiei;
- implementeaza actiunile corective si preventive dispuse, la termenele stabilite.
Operator statie preparare mixturi asfaltice :
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- raspunde de cantitatea de mixtura preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor;
- instiinteaza responsabilul de proces de orice defectiune sau susceptibilitate in
modul de functionare a instalatiilor si aparaturii aferente statiei.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice si etalonarii periodice a
dispozitivelor de masurare si monitorizare din cadrul statiei de preparare a
mixturilor asfaltice si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la
aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de preparare a mixturilor asfaltice
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:

I. Conditii de mediu si tehnice


Mixturile asfaltice se fabrica doar in anotimpurile calduroase, la temperaturi de
peste 10º C, in perioada martie-noiembrie. De asemeni, fabricatia se intrerupe pe timp
de ploaie.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 7

Fabricarea mixturilor asfaltice se realizeaza in statii de preparare dotate cu


urmatoarele instalatii si dispozitive:
- pupitru de comanda;
- predozator agregate;
- uscator agregate;
- dispozitiv de resortare a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a filerului;
- dispozitiv de dozare volumetrica a bitumului;
- malaxor;
- dispozitiv de filtrare ecologic;
- dispozitiv de transport al sarjelor de mixtura proaspata catre buncarul de
stocare (cupa schip);
- dispozitive de monitorizare si masurare a temperaturilor;
- buncar de stocare;
- tancuri de bitum dotate cu instalatie de incalzire si recirculare;
- pompa de bitum;
- siloz pentru depozitarea filerului;
- compresor de aer;
- gospodarie de carburanti pentru incalzirea bitumului si uscarea agregatelor
(pentru instalatiile care nu utilizeaza gaze naturale).
De asemeni, statia de preparare este dotata cu un incarcator frontal pentru
profilarea agregatelor si alimentarea buncarelor predozatorului, autotransportoare de
filer si de bitum.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice
este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor, dispozitivelor si
utilajelor care intra in componenta sau deservesc statia. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a:
- predozatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit sorturile predozate
sa asigure obtinerea curbei granulometrice a amestecului de agregate solicitate
de laborator, in limitele de toleranta prezentate in tabelul nr.1;

Tabel nr. 1

Fractiunea, mm Abateri admise fata de dozaj, %


25 – 31,5 +5
16 – 25 +5
8 – 16 +5
3,15 – 8 +5
0,63 – 3,15 +4
0,2 – 0,63 +3
0,09 – 0,2 +2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 8

0 – 0,09 + 1,5
- uscatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit temperatura
amestecului de agregate la iesirea din toba sa fie in concordanta cu valorile din
coloana 1 a tabelului nr. 2;

Tabel nr. 2

Mixtura asfaltica
Tipul bitumului Agregate naturale Bitum la iesirea din
malaxor
0 1 2 3
Temperatura in oC
D 60/80 170 – 190 165 – 175 160 – 180

D 80/100 165 – 180 160 – 170 155 – 170

- dispozitivului de resortare: se regleaza astfel incit viteza de lucru sa fie in


concordanta cu timpul necesar unei ciuruiri complete;
- dispozitivelor de dozare a agregatelor, filerului si liantului;
- dispozitivului de transport cupa schip;
- modului de functionare a dispozitivelor de masurare si monitorizare a
temperaturilor;
- modului de functionare a comenzilor pneumatice si electrice;
- modului de functionare a instalatiei de incalzire si recirculare a bitumului
precum si a pompei de bitum, astfel incit dozarea liantului sa se faca cu o
abatere cuprinsa in intervalul 0…0,3%.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si echipamentelor mentionate
precum si o curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu liantul sau
mixtura preparata. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia statiei care cuprinde
inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea
depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor. Periodic, dispozitivele de dozare gravimetrica sau volumetrica
precum si dispozitivele de masurare a temperaturilor sunt verificate, din punct de vedere
metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea mixturilor asfaltice sunt:
- agregate naturale de balstiera, sort 0-3, 0-7, 3-7, 7-15, 15-31 mm care sa
satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 662 : 2002;
- agregate naturale de cariera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25 mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 : 2000;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 9

- filer de calcar care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de


sarcini si STAS 539 – 79;
- bitum pentru drumuri, tip D 60/80, 80/100, care sa satisfaca cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 754 : 1999.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii
si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede prepararea
mixturilor asfaltice si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati,
conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce
vor fi utilizate la prepararea mixturilor si analizarea lor, in vederea elaborarii
retetei / retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale se depoziteaza pe sorturi, pe platforme amenajate
(betonate), pentru evitarea amestecarii sau impurificarii lor si avind asigurata
scurgerea apelor pluviale;
- filerul se depoziteza in silozuri cu incarcare pneumatica, eliminindu-se astfel
posibilitatea aglomerarii acestuia sub efectul umiditatii atmosferice;
- bitumul se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care
exista posibilitatea aducerii acestuia la temperatura optima de utilizare si
mentinerea acesteia pina la epuizarea incarcaturii respective, precum si
recircularea lui.
III. Procese curente
- dupa insusirea de catre client a retetei / retetelor de preparare a mixturilor se
trece la procesul propriuzis de fabricatie;
- dupa verificarea modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
specifice statiei, se trece la incarcarea cu agregate a buncarelor predozatorului;
- alimentarea buncarelor predozatorului se face cu incarcatorul frontal, pe la
partea superioara a lor;
- se verifica temperatura bitumului si traseul acestuia, se porneste pompa de
bitum si se face o recirculare in tanc de circa 2-3 minute;
- se pornesc benzile transportoare, cupele reci, cupele calde, ciurul rotativ,
filtrul de praf, malaxorul si snecurile;
- se porneste uscatorul;
- se aprinde focul la arzatorul uscatorului cu 2-3 minute inainte de a introduce
agregatele;
- se pornesc variatoarele buncarelor predozatorului;
- ordinea de descarcare a sorturilor din buncare este sort mare urmat de sorturi
fine, in vederea prevenirii contactului direct cu banda transportoare a
granulelor fine si lipirea acestora de covorul de cauciuc care sa le antreneze in
afara spatiului tehnologic;
- dupa uscarea agregatelor si incalzirea lor la temperatura prescrisa, prin
reglarea debitului de ardere, acestea, prin intermediul cupelor calde, sunt
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 10

transportate catre dispozitivul de resortare, rezultind in urma ciuruirii trei


sorturi;
- temperatura maxima de incalzire a agregatelor sau bitumului este de 190 ºC, in
vederea eliminarii posibilitatii de aparitie a fenomenului de ardere a bitumului;
- respectind cantitatile stabilite prin reteta, operatorul cintareste sorturile si le
introduce in cutia de amestec in ordinea: sort I, sort II si sort III;
- se introduce in cutia de amestec, dupa cintarire, filerul;
- analog se procedeaza cu liantul;
- in cazul dozarii volumetrice a bitumului se tine seama de faptul ca densitatea
acestuia la temperaturi de 160 – 180 ºC este de 900-917 kg/mc, ceea ce
corespunde la 1,09 – 1,11 l pentru 1 kg de bitum;
- introducerea bitumului in cutia de amestec determina inceputul timpului de
malaxare a amestecului;
- timpul de malaxare este cuprins intre 30 – 50 secunde, in functie de
granulometria stabilita prin reteta;
- regimul termic este urmarit in mai multe puncte: la iesirea din uscator si in
buncarul de depozitare a sorturilor pentru agregate, in tanc pentru bitum si in
malaxor pentru mixtura proaspata;
- mixtura rezultata este transportata cu ajutorul cupei schip in buncarul de
stocare;
- seful de laborator transmite zilnic reteta / retetele de preparare operatorului,
acesta preluind datele in cadrul jurnalului de fabricatie mixturi;
- in cazul schimbarii retetei de preparare, buncarele predozatorului care contin
sorturi neutilizabile, sunt golite si alimentate cu sorturile corespunzatoare noii
retete;
- la punerea retetei pe statie se calibreaza variatoarele buncarelor predozatorului
si se analizeaza, din punct de vedere granulometric, amestecul mineral obtinut;
- calibrarea se rectifica pina la obtinerea curbei granulometrice ceruta prin reteta
de preparare;
- verificarea dozajelor de liant se face pe probe de mixtura proaspata, la
inceputul zilei de lucru si la fiecare 200 – 400 t fabricate;
- seful de laborator completeaza zilnic, in jurnalul de laborator, evidenta
incercarilor efectuate pentru controlul calitatii mixturii preparate si a
produselor componente;
- eliberarea certificatului de calitate se face pentru toata cantitatea produsa
pentru un client in ziua respectiva si este semnat de responsabilul de proces si
seful de laborator.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie sau
administrative efectuate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 11

- depozitarea carburantilor si lubrifiantilor si efectuarea intretinerii utilajelor,


echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic.
2. Aer
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic;
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- colectarea apelor uzate in bazine etanse vidanjabile sau deversarea lor la
canalizarea publica.

H. INREGISTRARI
- jurnal de activitate;
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 02 – Transportul mixturilor asfaltice


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 12

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea modului de efectuare a transportului mixturilor asfaltice precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 13

cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si


standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la transportul tuturor tipurilor de mixturi asfaltice preparate in
conformitate cu PPE – PA & CO – 01.

C.TERMINOLOGIE
- Mixtura asfaltica: amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii,
aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- asigura mijloacele auto, materialele si personalul necesare efectuarii
procedurii.
Sef de laborator :
- verifica modul de masurare si monitorizare a temperaturii mixturii fabricate si
urmareste inregistrarea acesteia in bonurile de transport.
Responsabil proces preparare mixturi asfaltice:
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor
stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- intocmeste si semneaza bonurile de transport.
Operator statie preparare mixturi asfaltice:
- raspunde de cantitatea de mixtura preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor;

Responsabil metrologic:
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
monitorizare si masurare din cadrul statiei de preparare a mixturilor asfaltice si
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 14

laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in


functionarea lor.
Personal CTC:
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cand este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de transport a mixturilor asfaltice este
alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Fiind in legatura directa cu procedura de preparare a mixturilor asfaltice,
conditiile de mediu sunt identice, respectiv mixturile asfaltice se fabrica si se transporta
doar in anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-
noiembrie. De asemeni, fabricatia se intrerupe pe timp de ploaie.
Transportul mixturii asfaltice se realizeaza cu autobasculante adecvate, dotate cu
prelate, urmarindu-se ca pierderea de temperatura pe timpul transportului sa fie minima.
Pentru realizarea unor conditii de transport optime este necesara buna functionare
a mijloacelor auto precum si existenta unor dotari specifice, astfel:
- asigurarea bascularii pe spate;
- asigurarea lungimii in consola a benei (partea din spate) care sa permita
bascularea aproape de mijlocul buncarului repartizatorului astfel incit mixtura
sa nu fie deversata pe partea carosabila.
II. Procese premergatoare
- se face corelarea capacitatii de transport cu cea de preparare si cea de
asternere;
- se curata benele de corpuri straine si se stropesc cu emulsie de sapun si apa;
- se asigura inchiderea etansa a oblonului spate;
- se verifica existenta si starea prelatelor de protectie.
III. Procese curente
- autobasculanta se pozitioneaza sub buncarul de stocare a mixturii;
- dupa ce in buncar a fost stocata cantitatea de mixtura solicitata sau, atunci cind
aceasta cantitate depaseste capacitatea de stocare, se deschid trapele de
evacuare;
- temperatura mixturii la incarcarea in autobasculanta este cuprinsa intre 160 –
170 ºC iar la sosirea la punctul de lucru este minim 150 ºC;
- dupa incarcare se fixeaza prelata de protectie deasupra benei;
- soferul primeste bonul de transport, urmind ca jumatatea reprezentind bonul
de primire sa fie returnat la statie, confirmat de primitor;
- bonul de transport cuprinde informatii privind producatorul, semnatura
acestuia, destinatarul, tipul mixturii, punctul de lucru, cantitatea si ora de
livrare, distanta de transport, temperatura la plecarea din statie si la primire,
numarul de inmatriculare al autobasculantei, semnatura de primire;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 15

- in timpul transportului se vor evita stationarea inutila si utilizarea unor rute


ocolitoare, realizindu-se astfel durata de transport scontata;
- in caz de defectiuni pe traseu, este obligatorie remorcarea imediata a
mijlocului de transport pentru evitarea racirii mixturii.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 16

PPE – PA & CO – 03 – Asternerea mixturilor asfaltice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor bituminoase
cilindrate la cald precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 17

proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in


documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la asternerea mixturilor asfaltice preparate conform PPE – PA & CO –
01 si transportate conform PPE – PA & CO – 02.

C. TERMINOLOGIE
- Covor asfaltic: imbracaminte bituminoasa executata dintr-un strat de 3 – 4 cm
grosime din mixtura asfaltica cu caracteristicile mixturii pentru stratul de uzura;
- Drum asfaltat: denumire uzuala atribuita unui drum cu imbracaminte
bituminoasa;
- Mixtura asfaltica: amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii,
aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.
- Emulsie bituminoasa: dispersie de particule de bitum de ordinul micronilor in
apa, in prezenta unui emulgator;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia;

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie.
- Documentatie tehnica de executie.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie asternere (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 18

- raspunde de calitatea lucrarilor executate.


Responsabil proces asternere:
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale
trusei de asternere;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil metrologic:
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de asternere a imbracamintilor
asfaltice si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia
susceptibilitatilor in functionarea lor.

Personal CTC:
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri , intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 19

Fluxul tehnologic corespunzator procesului de asternere a mixturilor asfaltice la


cald, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Fiind in legatura directa cu procedura de preparare a mixturilor asfaltice,
conditiile de mediu sunt identice, respectiv mixturile asfaltice se fabrica si se astern
doar in anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-
noiembrie. De asemeni, asternerea se intrerupe pe timp de ploaie sau carosabil umed.
Trusa de asternere este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului
tehnologic, din “ trenul “ de asternere propriuzis:
- utilaj pentru curatarea stratului suport;
- instalatie de amorsare a stratului suport;
- repartizator de mixturi asfaltice;
- atelier de compactare format din 1 sau 2 cilindri compactori
si celelalte componente care deservesc “ trenul “ de asternere, adica:
- autobasculante;
- autocamion pentru transport muncitori;
- dispozitiv de taiat rosturi.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asternere la cald a
imbracamintilor asfaltice, este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei.
Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea proceselor a modului de functionare a:
- periei mecanice;
- instalatiei de amorsare;
- sistemului de vibrare si sitemului de incalzire a grinzii finisoare, echipamentului de
urmarire automata a cotelor, comenzilor pneumatice si electrice la repartizatorul de
mixturi;
- dispozitivelor de umectare a tamburilor si pneurilor la cilindrii compactori.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu mixtura proaspata. De asemeni,
periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- mixturi asfaltice;
- emulsie bituminoasa;
- dressing (nisip bitumat);
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 20

- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere


a mixturilor asfaltice si dupa primirea documentului “Ordin de incepere a
lucrarilor“, conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate;
- defectiunile existente in stratul suport sunt remediate prin reparatii asfaltice
sau, cind acesta are un profil transversal necorespunzator sau prezinta
denivelari, se efectueaza lucrari de rectificare, toate aceste interventii avind
loc inainte de asternerea noii imbracaminti;
- in functie de distanta de transport si capacitatea de asternere a repartizatorului,
se stabileste numarul de autobasculante necesar transportului mixturii
proaspete, asfel incit, pe tot parcursul executiei, sa fie asigurata continuitatea
asternerii;
- seful formatiei de asternere convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si
modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii
amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal.
III. Procese curente
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, se aduce trusa de asternere
pe un amplasament aflat in spatele rostului de lucru realizat anterior;
- in timpul verificarii modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
trusei, se pune in functiune utilajul de curatare a stratului suport; daca este
cazul se va executa si curatarea manuala a acestuia;
- dupa curatarea stratului suport, o echipa formata din trei muncitori, dotati cu
echipament de avertizare si instruiti special, executa pichetarea si trasarea
cotei noii imbracaminti;
- se trece la amorsarea stratului suport si a rostului de lucru cu emulsie
bituminoasa cationica cu rupere rapida;
- amorsarea se face in cazul in care noua imbracaminte se realizeaza pe o
imbracaminte veche sau pe un strat de legatura asternut cu mai mult de trei
zile inainte;
- in cazul existentei unui strat suport deschis, amorsarea se poate limita la rostul
de lucru transversal, rostul logitudinal tehnologic si pe o latime de un metru de
la acostament;
- amorsarea se face pe maxim 100 metri in fata repartizatorului de mixturi, cu
un dozaj de 0,3 – 0,5 kg/mp bitum pur, in functie de natura stratului suport;
- dupa ruperea emulsiei de amorsaj se aduce repartizatorul in pozitie de incepere
si concomitent cu bascularea mixturii in buncar, se pornesc transportorul cu
racleti si snecurile de distributie;
- atunci cind se umple grinda finisoare cu mixtura, se opreste transportorul cu
racleti si se porneste repartizatorul in mars, simultan cu pornirea vibrarii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 21

- este necesar ca in permanenta grinda finisoare sa fie plina cu mixtura, in acest


sens actionindu-se snecurile simultan cu banda transportoare, pina la epuizarea
mixturii din buncar;
- primii 10 – 20 de metri se executa cu reglaj manual in ceea ce priveste
grosimea de asternere, dupa care se trec comenzile pe automat;
- mixturile asfaltice, pentru a putea fi asternute corespunzator, este necesar sa
aiba o temperatura minima de 140 ºC, masurata in masa mixturii din buncarul
repartizatorului;
- in cazul in care, accidental, temperatura mixturii ramasa necompactata in
amplasamentul repartizatorului este sub 120 ºC, se scoate utilajul din zona si
mixtura se indeparteaza, realizindu-se un rost de lucru;
- viteza de asternere se coreleaza cu capacitatea de transport si cea de preparare,
astfel incit, pe cit posibil, sa se evite complet opririle in fluxul tehnologic de
asternere a mixturilor;
- cadenta de umplere a buncarului repartizatorului este data de necesitatea
existentei in permanenta a unei cantitati de mixtura care sa asigure o
repartizare uniforma a materialului;
- seful formatiei de asternere controleaza in permanenta regimul de temperaturi
si, cind acestea nu se incadreaza in limitele admise, declaseaza mixtura
respectiva, utilizind-o in alte scopuri sau o refuza;
- atit la rosturile de lucru transversale cit si la rosturile tehnologice
longitudinale, marginile acestora, respectiv 10 si 5 cm, ramin insuficient
compactate si deformate; in ambele cazuri, respectiv, la reluarea lucrului pe
aceeasi banda sau executia noii imbracaminti pe banda adiacenta, rosturile se
taie pe toata grosimea stratului, asfel incit sa rezulte o muchie verticala care se
badijoneaza cu emulsie; operatia nu se face la rosturile longitudinale pentru
straturile de legatura care se toarna pe aceeasi lungime, pe ambele benzi, in
aceeasi zi;
- racordarea noii imbracaminti cu vechea imbracaminte se face in plan in “V”,
sub un unghi de 45º si in profil longitudinal, printr-o pana cu panta de 0,05 %;
- rosturile transversale de lucru ale diferitelor straturi executate se decaleaza cu
un metru iar rosturile tehnologice longitudinale cu 10 cm;
- deficientele mixturilor care conduc la realizarea unor imbracaminti
necorespunzatoare, sunt:
1. mixtura prea fierbinte – din mixtura iese un fum albastrui;
2. mixtura prea rece – aspect de rigiditate;
3. bitum in exces – forma aplatizata a incarcaturii;
4. bitum insuficient – aspect uscat al mixturii, lipsa luciului tipic,
culoare bruna;
5. malaxare neuniforma – portiuni uscate de culoare bruna alternind cu
portiuni lucioase;
6. agregat grosier in exces – se confunda cu exces de bitum si
suplimentar, aspect grosier monogranular;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 22

7. agregate fine in exces – aspect uscat de culoare bruna, fara luciu;


8. exces de umiditate – prezenta aburului care se ridica din mixtura.
- compactarea mixturilor asfaltice asternute se realizeaza cu un atelier de
compactare de tip A sau B, care efectueaza un numar de treceri specificat in
tabelul nr. 1;
- temperatura la inceputul compactarii va fi de minim 135 ºC iar la sfirsitul ei de
minim 100 ºC;

Tabel nr. 1

Atelier de compactare
A B
Compactor cu
Compactor cu Compactor cu rulori
Tip strat rulouri
pneuri de 160 KN netede de 120 KN netede de 120 KN
Numar de treceri
minime
Strat de
10 4 12
uzura
Strat de
12 4 12
legătura

- in cazul utilizarii atelierului de tip A, primul intra la compactare cilindrul pe


pneuri, cu o viteza mai mare (maxim 8 km/h) apoi cilindrul lis, cu o viteza mai
mica (maxim 5 km/h) pentru asigurarea unei suprafatari si planeitati
corespunzatoare;
- compactarea se face in lungul drumului, de la margine spre ax iar pe
sectoarele cu declivitati sau in curbe cu panta unica, de la marginea mai joasa
spre cea mai inalta;
- compactoarele vor lucra fara socuri, schimbarile de directie mai pronuntate
efectuindu-se pe material stabil;
- rosturile transversale se vor compacta in lungul lor, pana la 20 cm de margine,
pentru a nu produce degradari, aceasta zona urmind a fi compactata la
cilindrarea in lung;
- rosturile longitudinale se cilindreaza imediat dupa asternerea mixturii, ruloul
compactorului fiind situat pe banda executata anterior, cu maxim 15 cm;
- seful formatiei de asternere va inscrie zilnic in jurnalul de activitate cantitatile
de mixtura puse in opera, regimul temperaturilor precum si eventualele
evenimente aparute in timpul efectuarii procedurii.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 23

- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau


transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 04 – Reparatii asfaltice


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 24

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a reparatiilor asfaltice precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 25

cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si


in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la procesele de intretinere curenta a drumurilor si la procesele efectuate
pentru pregatirea stratului suport in vederea executiei de covoare asfaltice sau tratamnte
bituminoase.

C. TERMINOLOGIE
- Decapare: operatia de taiere sau sapare a unui strat de la suprafata terenului
natural sau din corpul drumului;
- Drum asfaltat: denumire uzuala atribuita unui drum cu imbracaminte
bituminoasa;
- Mixtura asfaltica: amestec de agregate naturale si filer in anumite proportii,
aglomerate cu un liant bituminos printr-o tehnologie adecvata.
- Emulsie bituminoasa: dispersie de particule de bitum de ordinul micronilor in
apa, in prezenta unui emulgator;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia;

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie.
- Normativ A.N.D. 547/1998: Normativ privind prevenirea si remedierea
defectiunilor la imbracamintile rutiere moderne.
- Documentatie tehnica de executie.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie asternere (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 26

- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci


cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces asternere :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre beneficiar, in vederea
completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii reparatiilor asfaltice;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor materialelor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie reparatii si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la materialele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare utilizate la activitatea de reparatii asfaltice si
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 27

laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in


functionarea ei.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator activitatii reparatii asfaltice, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si activitati specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Fiind in legatura directa cu procedura de asternere a mixturilor asfaltice,
conditiile de mediu sunt identice, respectiv, reparatiile asfaltice se executa doar in
anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-noiembrie.
De asemeni, executia reparatiilor asfaltice se intrerupe pe timp de ploaie sau strat suport
umed. Sunt exceptate de la aceste prevederi reparatiile asfaltice executate in
anotimpurile reci, cu mixtura stocabila.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de reparatii asfaltice sunt:
- freza de asfalt;
- utilaj pentru curatarea stratului suport;
- compresor de aer;
- instalatie de amorsare a stratului suport;
- repartizator de mixturi asfaltice;
- instalatie de colmatare a rosturilor;
- atelier de compactare format din 1 sau 2 cilindri compactori
si celelalte componente care deservesc formatia de reparatii asfaltice, adica:
- autobasculanta;
- autocamion pentru transport muncitori;
- dispozitiv de taiat rosturi.
Pentru a se putea executa activitatea de reparatii asfaltice, este necesara buna
functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii a
modului de functionare a:
- dispozitivului de frezare;
- periei mecanice;
- compresorului de aer;
- instalatiei de amorsare;
- sistemului de vibrare si sitemului de incalzire a grinzii finisoare, echipamentului de
urmarire automata a cotelor, comenzilor pneumatice si electrice la repartizatorul de
mixturi;
- instalatiei de preparare a masticului bituminos;
- dispozitivelor de umectare a tamburilor si pneurilor la cilindrii compactori.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 28

In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a


modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu mixtura proaspata. De asemeni,
periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Materialele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- mixturi asfaltice de tip: betoane asfaltice pentru stratul de uzura, mastic bituminos,
mixturi asfaltice stocabile, acestea din urma utilizindu-se, de regula, in anotimpurile reci
atunci cind nu functioneaza statiile de preparare a mixturilor asfaltice;
- emulsie bituminoasa cationica sau bitum taiat;
- dressing (nisip bitumat);
- filer;
- bitum.
Materialele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
Defectiunile imbracamintilor rutiere bituminoase sau din beton de ciment, care
pot fi eliminate prin reparatii asfaltice, sunt:
- gropi, valuriri si refulari, praguri, fagase, pelada, rupturi de margine, suprafete
incretite, faiantari, rupturi de rosturi, tasari de dale; repararea acestor
defectiuni se face prin decaparea (frezarea) zonelor afectate si refacerea
imbracamintii, in cazul in care cauza defectelor o reprezinta imbracamintea
asfaltica; atunci cind cauza defectelor o reprezinta fundatia sau patul drumului,
este necesara decaparea intregului complex rutier in zona afectata;
- fisuri si crapaturi izolate, rosturi la imbracaminti rutiere din beton de ciment;
repararea acestor defectiuni sa face prin colmatare cu mastic bituminos in
cazul fisurilor, rosturilor si mixtura asfaltica in cazul crapaturilor;
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de reparatii
asfaltice si dupa primirea documentului “Ordin de incepere a lucrarilor“,
conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura formatia de reparatii
asfaltice cu setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate
cu schemele de semnalizare adoptate;
- in functie de distanta de transport si capacitatea de asternere a repartizatorului,
se stabileste numarul de autobasculante necesar transportului mixturii
proaspete;
- seful formatiei de reparatii asfaltice convoaca, in prealabil, reprezentantul
clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a
traficului si modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv,
primirii amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 29

III. Procese curente


- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, se aduc utilajele si
dispozitivele necesare executarii lucrarilor de reparatii asfaltice pe un
amplasament aflat in spatele sectorului de drum pe care se executa reparatiile;
Procesesele tehnologice pentru remedierea defectelor imbracamintilor
rutiere bituminoase, prin plombare:
- in timpul verificarii modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
mentionate, o echipa de trei muncitori cundusa de seful formatiei de reparatii,
marcheaza suprafetele ce vor fi decapate, cu creta, marcajul facindu-se sub
forma de patrulatere estetice, cu laturile paralele si perpendiculare cu axul
drumului, care sa cuprinda intreaga zona degradata sau cea susceptibila de
degradare;
- se recomanda ca suprafata decapata sa nu fie mai mare decit atit cit se poate
repara in aceeasi zi; daca, din anumite motive, ramin decapari neplombate,
acestea se umplu cu materialul rezultat din decapare sau material pietros de pe
acostamente si se semnalizeaza;
- decaparea si plombarea se executa pe o singura banda pentru a nu perturba
traficul rutier;
- se taie vertical marginile suprafetelor marcate cu dispozitive mecanice (freza,
pikamer) sau manuale (tirnacop, dalta), pe toata grosimea stratului afectat;
- materialul rezultat in urma decaparii se utilizeaza la completarea
acostamentelor sau la amenajarea drumurilor laterale;
- se executa curatarea temeinica a suprafetelor decapate cu dispozitive mecanice
(perie mecanica, aer comprimat) sau manuale (perii piassava);
- se trece la amorsarea suprafetelor decapate si a muchiilor rezultate in urma
decaparii cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida (0,8 – 1,0 kg/mp,
diluata in proportie de 1 : 1 cu apa) sau cu bitum taiat (0,4 kg/mp, 60 % bitum
si 40 % petrosin);
- dupa ruperea emulsiei de amorsaj se asterne mixtura, mecanic sau manual, in
functie de dimensiunile suprafetei de reparat, in straturi uniforme de 4 cm daca
adincimea de decapare este mare, dupa care se compacteaza, mecanic sau
manual; la asternerea ultimului strat se asigura grosimea necesara astfel ca
dupa compactare, suprafata reparata sa fie la accelasi nivel cu vechea
imbracaminte;
- suprafata plombata se pudreaza cu nisip de concasaj bitumat cu 2-3 % bitum,
pentru asigurarea etanseitatii suprafetei stratului superior;
- darea in circulatie se face dupa racirea mixturii asternute sau, imediat dupa
plombare, daca s-a utilizat mixtura stocabila;
- reparatiile asfaltice efectuate prin decapare si refacerea imbracamintii nu se
executa pe vreme de ploaie.
Procesele tehnologice pentru remedierea defectelor imbracamintilor
rutiere din beton de ciment, prin plombare:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 30

- se executa curatarea temeinica a suprafetelor decapate cu dispozitive mecanice


(perie mecanica, aer comprimat) sau manuale (perii piassava);
- se trece la amorsarea suprafetelor curatate cu emulsie bituminoasa cationica cu
rupere rapida, 1 kg/mp;
- se asterne mixtura asfaltica uniform, mecanic sau manual, urmarindu-se ca
temperatura acesteia sa fie de cel putin 100 ºC si se compacteaza;
- degradarile cu grosime mai mica de 3 cm se repara cu mortar asfaltic;
- de regula acest tip de reparatii nu sunt rezistente dar, pe o anumita perioada de
timp, asigura confortul traficului si previn aprofundarea degradarilor;
- reparatiile asfaltice de acest tip nu se executa pe vreme de ploaie.
Procesele tehnologice pentru remedierea defectelor imbracamintilor
rutiere bituminoase, prin colmatare:
1. Fisuri cu deschiderea sub 5 mm
- se largesc si adincesc fisurile folosind dispozitive mecanice sau manuale
(tirnacoape, scoabe, etc.);
- dupa largirea lor se curata cu perie de sirma si se sufla cu aer comprimat;
- se amorseaza fisurile;
- se prepara masticul bituminos din bitum 30 % si filer 70 %;
- se toarna in exces in fisuri, se netezeste suprafata si se pudreaza cu nisip de
concasaj.
2. Fisuri si crapaturi cu deschiderea mai mare de 5 mm
- se dacapeaza in lungul crapaturii stratul degradat;
- se curata temeinic atit crapatura cit si suprafata rezultata dupa decapare;
- se amorseaza aceasta suprafata si muchiile rezultate din decapare;
- se face umplerea cu mixtura asfaltica a crapaturii si se bureaza;
- se reface imbracamintea asfaltica pe suprafata decapata prin asternerea,
cilindrarea si tratarea suprafetei nou create cu nisip de concasaj bitumat;
- acest tip de reparatii nu se executa pe vreme de ploaie sau cind temperatura
mediului ambiant este sub 5 ºC.
Procesele tehnologice pentru remedierea decolmatarii rosturilor, a
fisurilor active si crapaturilor imbracamintilor rutiere din beton de ciment:
- se scot materialele necorespunzatoare din rosturi;
- se curata cu peria de sirma si se sufla cu aer comprimat;
- se amorseaza rostul cu emulsie bituminoasa sau bitum taiat;
- se executa umplerea rosturilor cu mastic bituminos in cazul rosturilor cu
deschiderea mai mica de 3 cm sau cu mortar asfaltic in cazul rosturilor cu
deschiderea mai mare de 3 cm.
Procesele tehnologice pentru remedierea fisurilor si crapaturilor pasive
ale imbracamintilor din beton de ciment:
- la fisurile cu deschidere sub 1 mm, se toarna direct in ele emulsie bituminoasa
cu rupere rapida dupa o largire prealabila cu virful scoabei;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 31

- la fisurile avind deschidere mai mare de 1 mm, acestea se curata, se umplu


partial cu filer de calcar si se toarna peste acesta emulsie bituminoasa cu
rupere rapida;
- un alt procedeu recomandat pentru ambele cazuri este colmatarea cu mortar pe
baza de rasini epoxidice.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 05 – Reciclarea la cald a imbracamintilor asfaltice


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 32

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a reciclarii la cald a imbracamintilor
asfaltice “ in situ “ precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui
proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 33

B. DOMENIU
Se aplica la reciclarea la cald a imbracamintilor asfaltice, “ in situ “.

C. TERMINOLOGIE
- Reciclarea la cald a imbracamintilor asfaltice “ in situ “: realizarea de
imbracaminti rutiere noi, imbunatatind calitatea mixturii asfaltice degradate existente
prin aport de agenti regeneratori, lianti bituminosi si agregate;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia;
- G.P.L.: gaze petroliere lichefiate.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Normativ NE 026 – 2004;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- S.R. 174 – 2 : 1997 – Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Conditii tehnice de calitate;
- S.R. 174 – 1 : 2002 – Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Prepararea si asternerea mixturilor asfaltice.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei reciclare (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul si informeaza conducerea, in timp util, atunci cind, din cauze
tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu prevederile
documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces reciclare :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 34

- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura


realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al
acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor componente si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei proceselor si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea inregistrarilor in
jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale
trusei de reciclare;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful formatiei reciclare si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de reciclare a imbracamintilor
asfaltice si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia
susceptibilitatilor in functionarea lor.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate, in PCCV – uri si intocmeste, atunci cind
este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 35

Fluxul tehnologic corespunzator procesului de reciclare la cald a imbracamintilor


bituminoase, “ in situ “, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Procedeul de reciclare la cald a mixturilor asfaltice, “ in situ “, se executa doar in
anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste +5oC, in perioada 15 aprilie – 15
octombrie. De asemenea, executia se intrerupe pe timp de ploaie.
Trusa de reciclare este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului
tehnologic, din “ trenul “ de reciclare propriuzis:
- autobasculanta, dotata cu perie mecanica pentru curatirea imbracamintii existente si
dispozitiv de raspindire a agregatelor de aport;
- doua utilaje tip HM-4500, pentru preincalzirea si incalzirea imbracamintii existente si
a agregatelor de aport si care utilizeaza combustibil tip G.P.L.;
- instalatie complexa tip REMIXER-4500, pentru mentinerea incalzirii, scarificarea
imbracamintii existente, dozarea liantului, adaugarea mixturii proaspete (atunci cind
este cazul), malaxarea amestecului, raspindirea si asternerea mixturii obtinute;
- cilindru compactor mixt DV 6;
- cilindru compactor lis DV 8;
si celelalte componente care deservesc “ trenul “ de reciclare, adica:
- autoincarcator frontal;
- autocisterna pentru G.P.L.;
- autotransportor de bitum;
- autocamion pentru transport muncitori;
- autocisterna pentru apa;
- autoutilitara.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de reciclare la cald a
imbracamintilor asfaltice, este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei.
Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea procesului a modului de functionare a:
- periei mecanice, dispozitivului de basculare si dispozitivului de raspindire a
agregatelor, la autobasculanta;
- vaporizatoarelor de gaz, dispozitivelor de distributie a gazului spre arzatoare si
presiunii gazului, la HM-4500;
- vaporizatoarelor de gaz, dispozitivelor de distributie a gazului spre arzatoare, presiunii
gazului, uleiului hidraulic, instalatiei de incalzire a bitumului, scarificatoarelor,
malaxorului, snecurilor, instalatiei de incalzire si dispozitivului de vibrare a grinzii
finisoare, presiunii de aer, dispozitivului de distributie al liantului, benzii rulante, la
REMIXER- 4500;
- instalatiei de umectare a tamburilor, instalatiei de vibrare, la cilindrii compactori;
- instalatiei de incalzire a bitumului, pompei de alimentare, la autotransportorul de
bitum;
- pompei de alimentare, presiunii gazului, la autocisterna de G.P.L..
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 36

In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a


modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu mixtura reciclata si liantul.
Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele de aport utilizate la lucrarile de reciclare la cald a imbracamintilor
asfaltice, sunt:
- agregate naturale de cariera, sorturi 0-4, 4-8 si 8-16 mm, care respecta cerintele de
calitate stipulate in caietul de sarcini si SR 667 – 2000;
- bitum pentru drumuri, tip D 60/80, 80/100, 100/120, care respecta cerintele de calitate
stipulate in caietul de sarcini si SR 754 – 1999;
- filer, care respecta cerintele de calitate stipulate in caietul de sarcini si STAS 539 – 79;
- regeneratori si aditivi pentru bitum.
Depozitele de agregate se amenajeaza astfel incit sa se elimine posibilitatea
impurificarii lor cu pamint, praf sau corpuri straine.
Filerul se depozita in spatii acoperite, pentru a nu apare fenomenul de aglomerare
in prezenta umiditatii.
Bitumul se depoziteaza in tancuri speciale, dotate cu sisteme de incalzire si
recirculare care permit omogenizarea in masa bitumului a regeneratorilor si aditivilor
utilizati.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, G.P.L.,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de reciclare a
imbracamintilor bituminoase, “ in situ “, dupa stabilirea furnizorilor de
produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “ Ordin
de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune Sefului de laborator prelevarea
de probe din imbracamintea existenta (carote sau placi) si din produsele de
aport ce vor fi utilizate si analizarea lor, in vederea elaborarii retetei/retetelor
de preparare a mixturii asfaltice reciclate si Sefului trusei de reciclare
identificarea, in cadrul sectorului de reciclat, a punctelor de infiintare a
depozitelor intermediare care vor asigura conditii optime de depozitare a
agregatelor, astfel incit sa nu fie supuse impurificarii; se recomanda depozite
relativ mici, care sa asigure produsele de aport pentru trei zile de lucru, pentru
mentinerea unei distante de transport intermediar cit mai mici si o
supraveghere mai buna a acestora;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de reciclare cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 37

- in cazul in care, prin tehnologia de executie specificata in proiect, se utilizeaza


si mixtura asfaltica proaspata, conducerea incheie contracte de livrare ferme
cu diversi furnizori, astfel incit sa fie asigurata calitatea solicitata, cantitatea si
ritmul de livrare necesar, in vederea asigurarii continuitatii fluxului
tehnologic;
- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de preparare a mixturii
reciclate, aprobarea si avizarea documentatiei de instituire a restrictiilor de
circulatie, se deplaseaza trusa de reciclare la punctul de lucru;
- Seful formatiei reciclare convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si
modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii
amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal;
- in cazul in care sunt mai multe sectoare de reciclat, cu amplasamente diferite,
aceste procese premergatoare se desfasoara concomitent cu procesul de
reciclare de pe sectorul anterior celui ce urmeaza sa intre in lucru, astfel incit
perioada de incetare a procesului de reciclare propriuzis, sa corespunda cu
timpul necesar transportarii trusei la noul amplasament.
III. Procese curente
- in acelasi timp cu verificarea modului de functionare a instalatiilor si
dispozitivelor specifice ale trusei de reciclare, se face alimentarea utilajelor cu
G.P.L., combustibil, bitum si agregate, aceste procese desfasurindu-se pe
amplasamentul in care a fost retrasa trusa pe timp de noapte, astfel incit
eventualele scurgeri survenite in timpul alimentarii sau remedierii unor
defectiuni sa nu afecteze imbracamintea asfaltica nou executata;
- tot in acelasi timp, o echipa formata din trei muncitori, instruiti ca piloti de
dirijare a circulatiei si dotati cu echipament de avertizare, executa trasarea
marginii din axul drumului a suprafetei de reciclat; atunci cind se recicleaza
primul fir, marginea suprafetei de reciclat depaseste cu 10 – 15 cm axul
drumului iar cind se recicleaza al doilea fir, marginea suprafetei de reciclat va
fi cu 10 – 15 cm in interiorul suprafetei reciclate a firului intii, astfel incit sa
corespunda rostul longitudinal cu axul drumului;
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare si dirijare a traficului, se
aduce trusa de reciclare, in ordinea inversa a pozitiilor utilajelor in cadrul
fluxului tehnologic, pe un amplasament de asteptare, aflat in spatele rostului
de lucru realizat la incheierea zilei de lucru anterioare;
- se pune in functiune peria mecanica si se executa curatarea imbracamintii
asfaltice existente; atunci cind este cazul, se va executa si curatare manuala;
- se pune in functiune raspinditorul de agregate; asternerea lor se face uniform,
pe toata latimea benzii de reciclat, asigurind, prin mentinerea unei viteze
constante a utilajului la o anumita deschidere a fantei de curgere, raspindirea
cantitatii necesare de agregate, specificata prin reteta de preparare
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 38

- stabilirea vitezei si deschiderea fantei care asigura raspindirea necesarului de


agregate se face, prin incercari, la inceputul fiecarui sector cu reteta specifica,
cintarindu-se agregatele raspindite pe unitatea de suprafata;
- atunci cind se folosesc doua sau mai multe sorturi de agregate, amestecul se
realizeaza in depozit, cu ajutorul incarcatorului frontal, granulometria necesara
conform retetei obtinindu-se prin incercari, prin determinarea granulometriei
amestecului de agregate raspindite pe unitatea de suprafata;
- agregatele se raspindesc incepind cu 2 – 3 m inaintea rostului de lucru, aceasta
zona de incheiere prezentind, de regula, defectiuni datorate unei asterneri
neuniforme a mixturii ramase in fata grinzii finisoare, dupa incetarea
scarificarii;
- dupa epuizarea incarcaturii de agregate, raspinditorul se deplaseaza la
depozitul intermediar pentru o noua alimentare si reluarea fluxului tehnologic
propriu; manevrele in carosabil si iesirile din zona restrictionata sunt dirijate
de piloti de circulatie;
- eventualele zone care prezinta deficiente din punct de vedere a modului de
raspindire a agregatelor, se remediaza manual, prin completare cu agregate sau
redistribuirea excesului;
- pentru stabilirea conformitatii agregatelor utilizate cu specificatiile caietului
de sarcini, se preleveaza probe la 1000 to, din fiecare sort aprovizionat, care se
trimit laboratorului pentru analize;
- se aduce primul HM-4500 cu setul de registre din fata pe agregatele
raspindite, astfel incit sa incalzeasca si o zona de 70 cm lungime in spatele
acestora, zona care reprezinta diferenta intre axul scarificatoarelor laterale si
axul scarificatorului central;
- se deschide gazul si se aprind registrele cu lancea mobila, proces care se
executa intii din lateral, pe directia vintului, pentru a impiedica formarea
acumularilor de gaz in zona registrelor care nu s-au aprins si, apoi, pe
deasupra, pentru aprinderea tuturor registrelor, pasirea facindu-se numai pe
elementele structurii de rezistenta si nu pe registrele propriuzise;
- procesul se repeta pentru fiecare set de registre ale celor doua utilaje de
incalzit, la un interval de aproximativ 5 minute, interval la care sunt aduse pe
rind si activate seturile de registre, pe amplasamentul de incepere a reciclarii;
- dupa activarea tuturor seturilor de registre, cele doua utilaje de incalzit
penduleaza in tandem, inainte – inapoi, timp de aproximativ 5 minute, cu
viteza redusa (1 m / min.), pe o distanta de circa 8 – 10 m, pentru
omogenizarea gradului de incalzire a imbracamintii existente si a agregatelor
de aport;
- dupa introducerea instalatiei REMIXER- 4500 pe amplasamentul de lucru,
utilajele de incalzit isi coreleaza viteza cu viteza de inaintare a REMIXER –
ului, mentinind o distanta cit mai mica atit intre ele cit si intre ele si
REMIXER, in vederea eliminarii posibilitatii pierderii caldurii acumulate de
agregate si imbracamintea existenta;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 39

- in curbe, incalzirea supralargirilor se face prin coborarea si activarea


registrelor suplimentare;
- pe masura ce gazul se consuma, se pornesc instalatiile de vaporizare care
transforma G.P.L. – ul din faza lichida in faza gazoasa, asigurind astfel
presiunea de lucru;
- deoarece incalzirea agregatelor de aport si a imbracamintii existente se
produce cu degajare de fum si aburi, pe toata durata functionarii, utilajele de
incalzit activeaza lampile girofar iar mecanicii deserventi comunica printr-un
cod, prestabilit, de semnale acustice (claxon) in vederea evitarii coliziunilor
intre ele sau a depasirii zonei de lucru restrictionata;
- deasemeni, pentru evitarea accidentelor si mentinerea capacitatii de lucru a
mecanicilor deserventi, acestia lucreaza in schimburi cu durata de maxim 2
ore;
- in timp ce utilajele de incalzit intra treptat pe amplasamentul de lucru, la
REMIXER se porneste instalatia de incalzire a bitumului, acesta fiind
mentinut in permanenta la o temperatura de 160 – 170 ºC, se pornesc
sistemele de incalzire a grinzii finisoare, a grinzii mici si a malaxorului, astfel
incit ele sa fie fierbinti la contactul cu mixtura reciclata, pentru a preveni
racirea prematura a mixturii; deasemeni se fixeaza dozatorul de bitum la
cantitatea necesara, conform retetei de preparare;
- se aduce REMIXER – ul in apropierea amplasamentului de lucru si in timp ce
utilajele de incalzit executa miscarea de pendulare inainte – inapoi, se
preincalzesc conductele de distributie a bitumului catre scarificatoare;
- toate deplsarile REMIXER – ului care nu au loc in cadrul executiei
propriuzise, se fac cu buncarul ridicat, deoarece rotile metalice ale acestuia pot
degrada imbracamintea executata;
- REMIXER – ul se aduce pe amplasamentul de lucru, dupa ce utilajele de
incalzit au efectuat procesul de pendulare, cit mai aproape de acestea, cu o
viteza de 1 m / min.;
- se coboara buncarul cand rotile acestuia au trecut limita zonei incalzite, se
deschide gazul si se aprinde, din partile laterale, cu lancile mobile, setul de
registre din fata;
- operatia se repeta cu setul central de registre, atunci cind acesta ajunge la
amplsamentul de lucru, dupa care, fiind mobil in plan vertical, este coborat la
nivelul caii;
- cind axul scarificatorului central ajunge la limita zonei incalzite, REMIXER –
ul este oprit, se pornesc malaxorul si scarificatoarele, acestea din urma fiind
coborate pina sprijina pe imbracamintea incalzita;
- se pune in miscare REMIXER – ul cu o viteza de 0,5 m / min., concomitent cu
coborarea scarificatoarelor pina la adincimea de scarificare ceruta, cu
deschiderea distribuitoarelor de bitum si cu activarea setului de registre al
malaxorului care asigura incalzirea suprafetei scarificate si deci, asternerea pe
un strat suport fierbinte a mixturii reciclate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 40

- se coboara snecul grinzii finisoare pina la 3 – 4 cm de imbracamintea realizata


anterior apoi grinda finisoare pina ce se sprijina cu toata suprafata pe asfalt; se
pornesc snecurile de distribuire a mixturii; se porneste vibratorul grinzii
finisoare atunci cind aceasta a ajuns pe mixtura proaspata;
- primii 15 – 20 m de reciclare se executa comandind manual inaltimea de
scarificare si inaltimea grinzii finisoare, respectiv, grosimea stratului de
mixtura asternut, pina cind se ajunge la cotele optime de scarificare si
asternere, dupa care atit comanda scarificatoarelor cit si a grinzii finisoare se
trec pe automat iar viteza de lucru se mareste in functie de cantitatea de
agregate de aport raspindita, de starea imbracamintii existente si de aspectul si
temperatura mixturii reciclate asternute;
- la reciclarea celui de-al doilea fir, exceptind prima portiune in care se fac
reglajele manuale, partea dinspre ax a grinzii finisoare este comandata de
palpatorul care urmareste firul executat anterior;
- rostul de lucru realizat se trateaza cu atentie, inlocuind, eventual, materialul
necorespunzator cu mixtura fierbinte, finisata manual in zona rostului, dupa
care se executa o cilindrare atenta, longitudinala si transversala, a rostului,
astfel ca, in final, sa nu prezinte un disconfort pentru traficul auto;
- in curbe, reciclarea supralargirilor se executa prin coborarea registrelor
suplimentare si activarea lor, extinderea scarificatorului lateral, astfel incit sa
urmareasca conturul exterior al supralargirii si extinderea grinzii finisoare pina
la marginea zonei scarificate;
- atunci cind se realizeaza rostul longitudinal al imbracamintii noi, setul de
registre al malaxorului incalzeste cu 10 cm mai mult peste rostul de
scarificare, astfel incit mixtura prospata sa fie asternuta pe un strat suport
fierbinte, inclusiv rostul de scarificare, realizindu-se vulcanizarea in ax a
rostului longitudinal;
- in cazul in care se foloseste si mixtura proaspata de aport, aceasta se descarca
din autobasculante in buncarul REMIXER – ului, fara a opri fluxul tehnologic,
prin asigurarea unui spatiu de manevra intre utilajul de incalzit si REMIXER;
operatia se executa cit mai rapid pentru a nu permite racirea agregatelor si a
imbracamintii existe si este dirijata de piloti de circulatie; mixtura de aport
este preluata de banda rulanta transportoare si deversata in cutia malaxorului;
- deoarece incalzirea si scarificarea agregatelor de aport si a imbracamintii
existente precum si malaxarea amestecului se fac cu degajare de aburi si fum,
pe toata durata functionarii REMIXER – ului, se actioneaza lampa girofar iar
conducatorul utilajului comunica printr-un cod, prestabilit, de semnale
acustice (claxon) cu mecanicii deserventi ai instalatiei, in vederea opririi
acesteia la blocarea scarificatoarelor, la aparitia unor defectiuni sau pericole
iminente;
- cilindrarea stratului de mixtura reciclata se face imediat in spatele grinzii
finisoare, de la margine catre ax, cu viteza mica si fara manevre bruste;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 41

- pentru stabilirea conformitatii liantului cu specificatiile din caietul de sarcini,


se preleveaza probe de bitum, la fiecare aprovizionare, dar nu la mai mult de
500 to, care sunt transmise laboratorului pentru analize; in acelasi fel se
procedeaza cu mixtura reciclata proaspata, dar cu frecventa de prelevare de o
proba la maxim 400 to;
- pe tot parcursul procesului de executie, datorita mobilitatii punctului de lucru,
se reamplaseaza setul de semnalizare si dirijare a traficului, astfel incit sa fie
conform cu schema de semnalizare aprobata prin documentatia tehnica de
instituire a restrictiilor de circulatie;
- la aparitia unor defectiuni a caror remediere necesita mai mult timp, pentru
evitarea racirii si intaririi mixturii intre dispozitivele REMIXER – ului, se
procedeaza la scoaterea instalatiei din amplasamentul respectiv si asternerea
mecanizata (daca instalatia mai permite) sau manuala a mixturii ramase si
cilindrarea ei;
- dupa remedierea defectiunii, reluarea procedurii se face numai dupa racirea si
intarirea imbracamintii asfaltice realizata pe ultimii 100 m, astfel incit la
deplasarea trusei pe amplasamentul de asteptare sa nu se produca deformatii
ale imbracamintii realizate; rostul de lucru creaza inainte de zona in care
asternerea mixturii a fost fortata de defectiunea aparuta;
- la incheierea zilei de lucru, componentele trusei sunt retrase din
amplasamentul de lucru in aceeasi ordine in care au intrat in fluxul tehnologic,
prin dezactivarea, rind pe rind, a seturilor de registre, ridicarea buncarului, a
scarificatoarelor, a snecului si a grinzii finisoare;
- dispozitivele care au fost in contact cu mixtura in timpul efectuarii procedurii,
sunt temeinic curatate de asfalt, astfel incit la reluarea procesului sa nu se
produca blocari sau colmatari cu material intarit;
- daca rostul de lucru ramane sub trafic, dupa retragerea trusei din
amplasamentul de lucru, acesta este realizat si finisat manual, astfel incit sa nu
creeze disconfort pentru participantii la trafic;
- daca nu este posibila retragerea trusei de pe carosabil pe perioada noptii,
atunci se procedeaza la parcarea ei cit mai aproape de acostament si cit mai
compact, in zone cu vizibilitate buna, asigurind semnalizarea si dirijarea
traficului pe timpul noptii.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitare produselor de adaus pe platforme amenajate sau in parcari;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 42

2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 06 – Straturi bituminoase foarte subtiri

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 43

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a Straturilor Bituminoase Foarte
Subtiri precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in
vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile
tehnice de executie si standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia Straturilor Bituminoase Foarte Subtiri pe suport format din
imbracaminti bituminoase sau din beton de ciment.

B. C. TERMINOLOGIE
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 44

- SBFS: straturi bituminoase foarte subtiri, executate la rece, sunt destinate


intretinerii curente a imbracamintei rutiere si au o grosime de 8-16 mm. Ele sunt
realizate la temperatura mediului ambiant, din mixturi asfaltice pe baza de emulsie
bituminoasa cationica cu bitum modificat cu polimeri si sunt de regula necilindrate;
- Emulsie bituminoasa cationica: dispersie de particule de bitum de ordinul
micronilor in apa, in prezenta unui emulgator.
- ROST: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- RTE: responsabil tehnic cu executia;

C. D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Norme tehnice privind executia SBFS, Normativ AND 523/2003;
- Caiete de sarcini generale comune lucrarilor de drumuri, AND 589/2004;
- Documentatia tehnica de executie.

D. E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei SBFS (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (ROST) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (RTE):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful formatiei si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 45

- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia


tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al
acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea inregistrarilor in
jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale
trusei de asternere a SBFS;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de asternere a SBFS si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in
functionarea lor;
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.
E. F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de asternere a SBFS este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si activitati specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Asternerea SBFS se face doar in anotimpurile calduroase, la temperaturi cuprinse
intre 10º si 30º C, in perioada mai-septembrie, in zone cu clima calda si iunie-august, in
zone cu clima rece. De asemeni, procesul se intrerupe pe timp de ploaie.
Trusa de astenere a SBFS este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul
fluxului tehnologic, din “trenul” de asternere propriuzis:
- utilaj dotat cu dispozitiv de curatare si spalare a stratului suport;
- autogudronator pentru raspindirea emulsiei cationice in vederea amorsarii
stratului suport;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 46

- instalatie tip Slurry-matic pentru prepararea si asternerea SBFS si celelalte


componente care deservesc “trenul” de asternere, adica:
- autoincarcator frontal;
- autotransportor pentru emulsie bituminoasa;
- autocisterna pentru apa;
- autocamion pentru transport muncitori;
- autoutilitara.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asternere a SBFS este necesara
buna functionare a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei mai bune functionari
se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a:
- dispozitivului de curatare si spalare a stratului suport;
- rampei raspinditoare de emulsie a autogudronatorului;
- sistemul de transport si dozare a componentelor mixturii, comenzilor
pneumatice si electrice, malaxorului, snecurilor repartizatoare si a grinzii
finisoare la instalatia tip Slurry-matic.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si subansamblelor care,
pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu mixtura preparata si asternuta.
De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate la prepararea si asternerea SBFS, sunt:
- agregate naturale de cariera, sorturi 0-4, 4-8 si 8-10, care respecta cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 : 2000;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere lenta, ca liant si emulsie bituminoasa
cationoca cu rupere rapida, ca amorsaj, care respecta cerintele de calitate
specificate in caietul de sarcini si Normativ AND nr. 552 / 1999;
- ciment, conform SR EN 197 – 1 : 2002, STAS 10092 – 78;
- aditiv intirzietor de priza;
- apa.
Depozitele de agregate se amenajeaza astfel incit sa se elimine posibilitatea
impurificarii si contaminarii lor.
Cimentul se depoziteaza in spatii acoperite, pentru a preveni fenomenul de
aglomerare in prezenta umiditatii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt: carburanti, lubrifianti,
apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere
a SBFS, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati pentru aceasta lucrare
si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea
dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce vor fi
utilizate la prepararea mixturii si analizarea lor, in vederea elaborarii
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 47

retetei/retetelor de preparare si sefului formatiei SBFS identificarea, in cadrul


sectorului de lucru, a punctelor de infiintare a depozitelor intermediare care
asigura conditii optime de depozitare a agregatelor, astfel incit sa nu fie supuse
impurificarii; se recomanda depozite relativ mici, care sa asigure produsele
necesare pentru trei zile de lucru, pentru mentinerea unei distante de transport
intermediar cit mai mici si o supraveghere mai buna a acestora;
- ROST intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia tehnica
de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de SBFS cu setul de
semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu schemele de
semnalizare adoptate;
- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de preparare a mixturii,
aprobarea si avizarea documentatiei de instituire a restrictiilor de circulatie, se
deplaseaza trusa de SBFS la punctul de lucru;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de
amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului
lucrarii pe baza de proces verbal;
- asternerea SBFS se face numai dupa remedierea defectiunilor stratului suport;
- asternerea SBFS se realizeaza in unul sau doua straturi (in functie de marimea
denivelarilor stratului suport), respectiv strat de reprofilare si strat de rulare;
- al doilea strat se executa numai dupa consolidarea primului strat.
III. Procese curente
- dupa verificarea modului de functionare a dispozitivelor si instalatiilor trusei
de asternere a SBFS, se face alimentarea utilajelor cu apa, emulsie
bituminoasa, agregate, ciment si aditivi, aceste procese desfasurindu-se in
depozitul intermediar care este de regula si locul de retragere a trusei la
terminarea programului de lucru;
- amestecul de agregate se realizeaza in depozit, cu ajutorul incarcatorului
frontal, granulometria necesara conform retetei obtinindu-se prin incercari,
prin determinarea granulometriei amestecului de agregate raspindite pe
unitatea de suprafata; precizia de dozare este de 4%;
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare se aduce trusa pe un
amplasament de asteptare aflat in spatele rostului de lucru realizat la
incheierea zilei de lucru anterioare;
- se pune in functiune dispozitivul de curatare si spalare a stratului suport;
atunci cind este cazul, se executa si curatare manuala;
- daca este cazul, dupa uscarea stratului suport, se trece la amorsarea acestuia cu
ajutorul autogudronatorului; amorsarea se face la executia SBFS pe
imbracaminti din beton de ciment sau pe imbracaminti asfaltice poroase;
amorsarea se face cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, in
cantitate de 0,500-0,800 kg/mp (in functie de porozitatea stratului suport) si pe
o lungime de banda corespunzatoare lungimii pe care se poate asterne mixtura
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 48

produsa dintr-o sarja de incarcare; verificarea dozajului de emulsie se face prin


incercari la inceputul fiecarui sector de executat;
- in timpul uscarii stratului suport sau a ruperii emulsiei de amorsaj, instalatia
tip Slurry-matic se pune pe pozitia de incepere a lucrului, se fixeaza
dispozitivul de ghidare a masinii si se regleaza grinda finisoare;
- dupa uscarea stratului suport sau ruperea emulsiei de amorsaj, se porneste
malaxorul si se aduce in pozitia de pastrare a mixturii malaxate, se deschid
robinetele si dispozitivele de transport ale componentelor mixturii catre
malaxor in ordinea apa+emulsie (precizia de dozare este de 1%), agregate;
- stabilirea dozajelor se face in functie de reteta de preparare, prin sistemul de
dozare manual verificat electronic;
- dupa ce malaxorul s-a umplut, este deversat in fata snecurilor de distributie;
- instalatia este pusa in pozitie de mars atunci cind nivelul mixturii din grinda
este la nivelul axelor snecurilor de distributie;
- viteza de deplasare a instalatiei se regleaza in functie de viteza de consumare a
materialului din grinda, cu ajutorul unui dispozitiv care emite semnale sonore
soferului, dupa un cod prestabilit;
- viteza odata reglata nu se modifica decit la aparitia unor schimbari importante
in starea suprafetei stratului suport;
- dozajul de ciment sau intirzietor de priza se stabileste in functie de aspectul
mixturii din grinda, respectiv daca are un continut mare de apa se adauga
ciment (2-3% din amestecul de agregate) pentru a mari viteza de rupere a
emulsiei sau, daca prezinta semne de rupere prematura, se adauga intirzietor
de priza pentru a micsora viteza de rupere a emulsiei;
- cantitatea de mixtura raspindita pe unitatea de masura variaza in functie de
denivelarile si indicele de degradare a stratului suport;
- atunci cind asternerea SBFS se face pe primul fir, marginea dinspre axul
drumului a grinzii finisoare il va depasi cu 5-10 cm, muchia mixturii obtinute
fiind nivelata manual in spatele instalatiei; la fel se procedeaza si la executia
celuilalt fir astfel incit, in final, rostul longitudinal sa corespunda cu axul
drumului;
- in cazul executarii a doua straturi de mixtura asfaltica turnata la rece, respectiv
a stratului de reprofilare si a stratului de rulare, cel de al doilea strat se executa
dupa consolidarea primului strat;
- de regula SBFS nu se compacteaza; procesul de compactare mecanica se
recomanda a se executa in cazul in care drumurile nu sunt expuse traficului
sau pe care traficul este redus;
- procesul de compactare se executa de la margine spre ax, prin realizarea a
cinci treceri cu cilindru compactor cu pneuri lis de 10 to;
- dupa asternerea mixturii preparate dintr-o sarja de incarcare, procesul
tehnologic se reia in aceeasi ordine a operatiilor pina la incheierea
programului de lucru;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 49

- timpul de dare in circulatie depinde de conditiile atmosferice, grosimea


stratului, natura stratului suport si este determinat de timpul de rupere a
emulsiei si de eliminare a apei din strat;
- viteza de circulatie in primele 2-3 ore de la darea in circulatie a sectorului se
restrictioneaza la maxim 30 km/h;
- pe tot parcursul procesului de executie, datorita mobilitatii punctului de lucru,
se reamplaseaza setul de semnalizare astfel incit sa fie conform cu schema de
semnalizare aprobata si avizata prin documentatia tehnica de instituire a
restrictiilor de circulatie;
- supralargirile se executa printr-o trecere ulterioara cu grinda finisoare strinsa
la dimensiunile supralargirii;
- pentru stabilirea conformitatii produselor utilizate se preleveaza si analizeaza
probe din agregate, cite una la maxim o mie de tone aprovizionate din fiecare
sort si din emulsie bituminoasa, cite una la fiecare lot aprovizionat;
- pentru stabilirea conformitatii produsului final se preleveaza probe de mixtura
proaspata, cite doua de 3-5 kg la fiecare 7000 mp executati;
- pe tot parcursul executiei, traficul este dirijat de catre piloti de circulatie,
instruiti special si dotati cu statii radio de emisie-receptie si echipament de
avertizare;
- daca nu este posibila retragerea trusei de pe carosabil pe perioada noptii,
atunci se procedeaza la parcarea ei cit mai aproape de acostament si cit mai
compact, in zone cu vizibilitate buna, asigurind semnalizarea si dirijarea
traficului pe timpul noptii.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitare produselor de adaus pe platforme amenajate sau in parcari;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 50

PPE – PA & CO – 07 – Preanrobarea agregatelor pentru tratamente


bituminoase

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 51

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de preanrobare a agregatelor minerale utilizate la
executia tratamentelor bituminoase si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea
acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la preanrobarea agregatelor minerale utilizate la executia tratamentelor
bituminoase la cald.

C. TERMINOLOGIE
- Agregate naturale: materiale granulare naturale de origine minerala provenind
din sfarimarea naturala sau artificiala a rocilor;
- Bitum: amestec complex de hidrocarburi cu masa moleculara mare si derivati
ai acestora cu oxigenul, azotul si sulful; se gaseste in stare nativa sau se obtine prin
prelucrarea produselor petroliere grele;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 52

- Anrobare: operatiunea prin care granulele agregatelor naturale se acopera cu o


pelicula de liant din hidrocarburi;
- Preanrobare: anrobarea prealabila a agregatelor naturale utilizate la executarea
sau intretinerea unor straturi rutiere.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 174 – 1 : 2002 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice de calitate.
- SR 174 – 2 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald. Conditii tehnice pentru prepararea si punerea in opera a mixturilor
asfaltice si receptia imbracamintilor executate.
- SR 599 : 2004 – Tratamente bituminoase.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei de preparare a mixturilor
asfaltice (responsabil de proces);
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii;
- asigura mijloacele tehnice si materiale necesare obtinerii acordurilor si
avizelor pentru functionarea statiei.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful formatiei si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces preparare mixturi asfaltice :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor
stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
graficul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor,
utilajelor si aparaturii aferente statiei de preparare;
- participa efectiv la obtinerea acordurilor si avizelor pentru functionarea statiei;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 53

- implementeaza actiunile corective si preventive stabilite, la termenele dispuse.


Operator statie preparare mixturi asfaltice :
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- raspunde de cantitatea de mixtura preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor;
- instiinteaza seful de formatie de orice defectiune sau susceptibilitate in modul
de functionare a instalatiilor si aparaturii aferente statiei.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul statiei de preparare a mixturilor asfaltice si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in
functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de preanrobare a agregatelor minerale
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Preanrobarea, ca si mixturile asfaltice, se efectueaza doar in anotimpurile
calduroase, la temperaturi de peste 10º C, in perioada martie-noiembrie. De asemeni,
fabricatia se intrerupe pe timp de ploaie.
Preanrobarea agregatelor se realizeaza in statie de preparare dotate cu
urmatoarele instalatii si dispozitive:
- pupitru de comanda;
- predozator agregate;
- uscator agregate;
- dispozitiv de resortare a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a agregatelor;
- dispozitiv de dozare volumetrica a bitumului;
- malaxor;
- dispozitiv de filtrare ecologic;
- dispozitiv de transport al sarjelor de mixtura proaspata catre buncarul de
stocare (cupa schip);
- aparate de masurare si control a temperaturilor;
- buncar de stocare;
- tancuri de bitum dotate cu instalatie de incalzire si recirculare;
- pompa de bitum;
- gospodarie de carburanti pentru incalzirea bitumului si uscarea agregatelor
(atunci cind nu se utilizeaza gaze naturale).
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 54

De asemeni, statia de preparare este dotata cu un incarcator frontal pentru


profilarea agregatelor si alimentarea buncarelor predozatorului, un autotransportor de
filer si un autotransportor de bitum.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de preanrobare a agregatelor
minerale este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor,
aparaturii si utilajelor care intra in componenta sau deservesc statia. Asigurarea unei
bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea proceselor, a:
- predozatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit sa asigure
cantitatea de agregate necesara functionarii normale a statiei;
- uscatorului: acesta se regleaza prin incercari astfel incit temperatura
agregatelor la iesirea din toba sa fie in concordanta cu valorile din coloana 1 a
tabelului nr. 1;

Tabel nr. 1

Mixtura asfaltica
Tipul bitumului Agregate naturale Bitum la iesirea din
malaxor
0 1 2 3
o
Temperatura in C
D 60/80 170 – 190 165 – 175 160 – 180
D 80/100 165 – 180 160 – 170 155 – 170

- dispozitivelor de dozare a agregatelor si liantului;


- dispozitivului de transport cupa schip;
- modului de functionare a dispozitivelor de masurare si monitorizare a
temperaturilor;
- modului de functionare a comenzilor pneumatice si electrice;
- modului de functionare a instalatiei de incalzire si recirculare a bitumului
precum si a pompei de bitum.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si aparaturii mentionate precum si o
curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu liantul sau
mixtura preparata. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia statiei care cuprinde
inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea
depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor. Periodic, dispozitivele de dozare gravimetrica sau volumetrica
precum si echipamentele de masurare a temperaturilor se verifica, din punct de vedere
metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea mixturilor asfaltice sunt:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 55

- agregate naturale de balstiera concasate, sort 7-15 mm care sa satisfaca


cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 662 : 202;
- agregate naturale de cariera, sort 4-8 si 8-16 mm care sa satisfaca cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 : 2000;
- bitum pentru drumuri, tip D 60/80, 80/100, care sa satisfaca cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 754 : 1999.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii
si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede executia de
tratamente bituminoase si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati,
conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce
sunt utilizate la preanrobarea agregatelor si analizarea lor, in vederea
elaborarii retetei/retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale sunt depozitate pe sorturi, pe platforme amenajate
(betonate) pentru evitarea amestecarii sau impurificarii lor si avind asigurata
scurgerea apelor pluviale;
- bitumul se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care
exista posibilitatea aducerii acestuia la temperatura optima de utilizare precum
si recircularea lui.
III. Procese curente
- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de preanrobare a agregatelor
minerale se trece la procesul propriuzis de fabricatie;
- dupa verificarea modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
specifice statiei, se trece la incarcarea cu agregate a buncarelor predozatorului;
- alimentarea buncarelor predozatorului se face cu incarcatorul frontal, pe la
partea superioara a lor;
- se verifica temperatura bitumului si traseul acestuia, se porneste pompa de
bitum si se face o recirculare in tanc de circa 2-3 minute;
- se pornesc benzile transportoare, cupele calde, ciurul rotativ, filtrul de praf,
malaxorul si snecurile;
- se porneste uscatorul;
- se aprinde focul la arzatorul uscatorului cu 2-3 minute inainte de a introduce
agregatele;
- se pornesc variatoarele buncarelor predozatorului;
- dupa uscarea agregatelor si incalzirea lor la temperatura prescrisa, prin
reglarea debitului de ardere, acestea, prin intermediul cupelor calde, sunt
transportate catre buncarul de dozare;
- operatorul cintareste cantitatea de agregate necesara elaborarii unei sarje si o
deverseaza in cutia de amestec;
- analog se procedeaza cu liantul;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 56

- in cazul dozarii volumetrice a bitumului se tine seama de faptul ca densitatea


acestuia la temperaturi de 160 – 180 ºC este de 900-917 kg/mc, ceea ce
corespunde la 1,09 – 1,11 l pentru 1 kg de bitum;
- introducerea bitumului in cutia de amestec determina inceputul timpului de
malaxare a amestecului;
- regimul termic poate fi urmarit in mai multe puncte: la iesirea din uscator si in
buncarul de depozitare a sorturilor pentru agregate, in tanc pentru bitum si in
malaxor pentru mixtura proaspata;
- mixtura rezultata este transportata cu ajutorul cupei schip in buncarul de
stocare termoizolat;
- seful de laborator transmite zilnic reteta/retetele de preparare operatorului,
acesta preluind datele in cadrul jurnalului de fabricatie mixturi;
- verificarea dozajelor de liant se face pe probe de mixtura proaspata, la
inceputul zilei de lucru si la fiecare 200 – 400 t fabricate;
- seful de laborator completeaza zilnic, in jurnalul de laborator, evidenta
determinarilor efectuate pentru controlul calitatii mixturii preparate si a
produselor componente;
- eliberarea certificatului de calitate se face pentru toata cantitatea produsa
pentru un client in ziua respectiva si este semnat de seful de formatie si seful
de laborator.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie sau
administrative efectuate;
- depozitarea carburantilor si lubrifiantilor si efectuarea intretinerii utilajelor,
echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic.
2. Aer
- curatarea periodica a filtrelor pentru praf si inlocuirea acestora periodic;
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- colectarea apelor uzate in bazine etanse vidanjabile sau deversarea lor la
canalizarea publica.

H. INREGISTRARI
- jurnal de activitate;
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 57

PPE – PA & CO – 08 – Tratamente bituminoase clasice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 58

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a tratamentelor bituminoase cu bitum
cald sau cu emulsie precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui
proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Procedura se aplica la executia tratamentelor bituminoase executate la cald sau la
rece aplicate pe suprafetele drumurilor publice.
Tratamentele bituminoase se aplica pe imbracamintile rutiere care prezinta
suprafete lunecoase, poroase sau usor degradate (fara burdusiri, faiantari, valuriri)
realizind inchiderea (impermeabilizarea), regenerarea, protectia, sporirea rugozitatii.
Tratamentele bituminoase pot fi:
- simple, dintr-un singur strat;
- duble, din doua straturi, executate de regula unul dupa altul sau la un interval de
24 ore, straturile avind sorturi de agregate diferite, la care primul strat (inferior) se
realizeaza cu sorturi mari, iar cel de al doile cu sorturi mici;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 59

- duble inverse, prin inversarea ordinii de utilizare a sorturilor de agregate si


anume, primul strat se realizeaza cu sorturi mici, iar stratul al doilea cu sorturi imediat
superioare;
- agregatele preanrobate se executa la cald cu bitum sau la rece cu emulsii
bituminoase si se pot folosi numai in cazul tratamentelor cu bitum.
Tipul de tratament bituminos care se va executa este cel prevazut in proiect,
stabilit in functie de clasa tehnica a drumului sau categoria strazii, de natura si starea
stratului suport al sistemului rutier si de functiunea pe care trebuie sa o indeplineasca
aceasta lucrare.
Pe drumurile de clasa tehnica I, II si pe drumurile incadrate ca drumuri europene
precum si pe strazi de categoria I si II, tratamentele bituminoase se executa cu cribluri
preanrobate.
Pe drumurile de clasa tehnica III, IV si V precum si pe strazile de categoria III si
IV, tratamentele bituminoase se executa, de regula, cu cribluri sau agregate de balastiera
concasate.
Tratamentele bituminoase simple se pot aplica pe toate tipurile de imbracaminti
in scopul inchiderii, respectiv regenerarii imbracamintilor.
Tratamentele bituminoase duble se pot aplica pe toate tipurile de imbracaminti
bituminoase in functie de starea tehnica a acestora si de intensitatea traficului rutier
precum si pe macadamuri si straturi stabilizate.
Tratamente bituminoase duble inverse se aplica numai la imbracaminti din beton
de ciment.

F. C. TERMINOLOGIE
- Tratament bituminos: invelis obtinut prin stropirea suprafetei partii carosabile
cu un liant bituminos urmata de raspindirea de criblura si cilindrare;
- Anrobare: operatiunea prin care granulele agregatelor naturale se acopera cu o
pelicula de liant din hidrocarburi;
- Emulsie bituminoasa cationica: dispersie de particule de bitum de ordinul
micronilor in apa, in prezenta unui emulgator;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

G. D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 599 : 2004 – Lucrari de drumuri. Tratamente bituminoase. Conditii tehnice
generale de calitate.
- STAS 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie.

H. E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 60

- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei de asternere (responsabil de


proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces tratamente :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al
acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijare a traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Inginer mecanic:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 61

- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale


trusei de tratamente;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de tratamente si laboratorului
precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in functionarea
lor;
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

I. F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de executie a tratamentelor
bituminoase clasice este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Procesul de aplicare a tratamentelor bituminoase clasice se executa doar in
anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste 15º C, in perioada mai-septembrie. In
cazul aplicarii tratamentelor bituminoase la cald suprafata stratului suport trebuie sa fie
uscata iar in cazul aplicarii tratamentelor bituminoase la rece, suprafata stratului suport
poate fi umeda dar, in ambele cazuri, lucrarile se intrerup pe timp de ploaie.
Trusa de tratamente este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului
tehnologic, din “trenul” de tratamente propriuzis:
- utilaj dotat cu dispozitiv de curatare si spalare a stratului suport;
- autoraspinditor de liant;
- raspinditor de agregate;
- atelier de compactare, format, de preferinta, din doua compactoare pe pneuri
si celelalte componente care deservesc “trenul” de tratamente, adica:
- autoincarcator frontal;
- autobasculante;
- autocisterna pentru apa;
- autocamion pentru transport muncitori;
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asternere a tratamentelor
bituminoase clasice este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei.
Asigurarea unei mai bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea activitatii, a:
- dispozitivului de curatare si spalare a stratului suport;
- rampei raspinditoare de emulsie sau bitum a autoraspinditorului de liant;
- corelarii vitezei de deplasare cu debitul de agregate la raspinditorul de
agregate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 62

- sistemelor de umectare a pneurilor la cilindri compactori.


In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si subansamblelor care,
pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu liantul. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate la executia tratamentelor bituminoase clasice, sunt:
- agregate naturale de cariera, sorturi 4-8 si 8-16, care respecta cerintele de
calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 : 2000;
- agregate naturale de balastiera concasate, sort 4-8 si 8-16 care respecta
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SRS 662 : 2002;
- bitum pentru drumuri, care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in
caietul de sarcini si SR 754 : 1999.
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, care respecta cerintele de
calitate specificate in Normativ AND nr. 552 / 1999;
- aditivi si fluxanti pentru imbunatatirea caracteristicilor bitumului.
Depozitele de agregate se amenajeaza astfel incit sa se elimine posibilitatea
impurificarii si contaminarii lor.
Bitumul se depoziteaza in tancuri speciale, dotate cu sisteme de incalzire si
recirculare care permit omogenizarea in masa bitumului a fluxantilor si aditivilor
utilizati.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt: hirtie Kraft,
carburanti, lubrifianti, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de
tratamente bituminoase clasice, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati
pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a
lucrarilor “, conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din
produsele ce sunt utilizate la asternerea tratamentelor si analizarea lor, in
vederea elaborarii retetei/retetelor de executie si sefului formatiei de
tratamente identificarea, in cadrul sectorului de lucru, a punctelor de infiintare
a depozitelor intermediare care asigura conditii optime de depozitare a
agregatelor, astfel incit sa nu fie supuse impurificarii; se recomanda depozite
relativ mici, care sa asigure materialele necesare pentru trei zile de lucru,
pentru mentinerea unei distante de transport intermediar cit mai mici si o
supraveghere mai buna a acestora;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura formatia de
tratamente cu setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in
conformitate cu schemele de semnalizare adoptate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 63

- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de executie a tratamentelor,


aprobarea si avizarea documentatiei de instituire a restrictiilor de circulatie, se
deplaseaza trusa de tratamente la punctul de lucru;
- daca stratul suport necesita reparatii, acestea se executa cu cel putin 30 de zile
inaintea inceperii executiei tratamentelor;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de
amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii amplasamentului
lucrarii pe baza de proces verbal;
III. Procese curente
- dupa verificarea modului de functionare a dispozitivelor si instalatiilor trusei
de tratamente, aceasta este deplasata la punctul de lucru, concomitent cu
amplasarea setului de semnalizare, pe un amplasament aflat in spatele rostului
de lucru realizat la sfirsitul zilei anterioare;
- se pune in functiune dispozitivul de curatare si spalare a stratului suport;
atunci cind este cazul, se executa si curatare manuala si chiar se spala acesta;
- in timp ce este curatat stratul suport, se alimenteaza raspinditorul de agregate
prin bascularea din bena in buncarul din spate al acestuia, de unde materialul
este transportat cu ajutorul benzilor rulante in buncarele din fata, aflate
deasupra snecului de distributie; agregatele pot fi, in functie de tehnologia
impusa prin documentatia tehnica, neanrobate sau preanrobate;
- se pornesc pompele raspinditorului de liant si se recircula liantul prin rampa
circa 5 minute;
- in spatele rostului de lucru realizat anterior, dar la limita lui, se asterne, pe
toata latimea rampei de stropire, o banda de hartie Kraft, pentru a impiedica
suprapunerea zonelor stropite cu liant;
- dupa uscarea stratului suport, daca acesta a fost spalat si numai in cazul
tratamentelor executate la cald, se trece la raspindirea liantului;
- in cazul tratamentelor executate la cald, bitumul are in momentul punerii in
opera o temperatura de 150 – 160 ºC;
- in cazul tratamentelor executate la rece emulsia bituminoasa cationica cu
rupere rapida se raspindeste la temperatura mediului ambiant; daca
viscozitatea depaseste 12 ºE, se recomanda incalzirea ei la o temperatura de 60
– 70 ºC;
- raspindirea liantului si agregatelor se realizeaza mecanic iar pentru asigurarea
respectarii retetei de executie se efectueaza trei incercari preliminare de
reglare atit a cantitatii de liant cit si de agregate pe unitatea de masura, pe un
tronson de 150 metri;
- la raspindirea liantului se urmareste sa nu ramina suprafete nestropite si sa se
evite, pe cit posibil, suprapunerea de liant prin asigurarea unui demaraj
corespunzator astfel incit, pe distanta de 2 – 3 metri pina la punctul de
incepere a raspindirii liantului, sa se asigure viteza prescrisa la etalonare in
acelasi timp cu turatia motorului si deschiderea duzelor in momentul in care
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 64

raspinditorul ajunge la punctul de incepere al noului sector de executat


(marcat prin banda de hirtie Kraft);
- lungimea de banda stropita cu liant se stabileste in funtie de capacitatea
raspinditorului de agregate, in asa fel incit sa poata fi acoperita fara a intrerupe
pentru realimentarea cu agregate;
- raspindirea agregatelor se face imediat dupa cea a liantului, spre a impiedica
racirea prematura a peliculei de bitum in cazul tratamentelor executate la cald
sau, scurgerea emulsiei spre acostament in cazul tratamentelor executate la
rece;
- asternerea agregatelor se face pe toata suprafata stropita cu liant, in mod
uniform, prin corelarea vitezei de deplasare cu debitul de agregate;
- in spatele raspinditorului de agregate, daca este cazul, se face o finisare
manuala a stratului de agregate asfel incit sa se acopere zonele ramase,
eventual, descoperite sau sa se elimine excesul de agregate;
- dupa asternerea agregatelor raspinditoarele sunt retrase in spatele rostului de
lucru realizat, in vederea pregatirii unui nou tronson de executat;
- compactarea incepe imediat dupa asternerea agregatelor in cazul tratamentelor
executate la cald sau, dupa ruperea emulsiei la tratamentele executate la rece;
- numarul de treceri este cel rezultat din incercarile preliminare, dar numai putin
de trei treceri in fiecare punct al suprafetei;
- trusa de tratamente alcatuita din raspinditor de liant, raspinditor de agregate si
atelier de compactare, este dirijata astfel incit distanta dintre utilajele
consecutive, in timpul efectuarii procedurii, sa nu fie mai mare de 30 de metri;
- darea in circulatie se face dupa aproximativ doua ore, cu restrictie de viteza de
30 km/h, pina la fixarea completa a agregatelor;
- zilnic se verifica dozajele de liant si agregate raspindite, in vederea corectarii
unor eventuale disfunctionalitati;
- in cazul executarii tratamentului in doua straturi, cel de al doilea strat se
executa dupa consolidarea primului strat;
- supralargirile din curbe se realizeaza prin stropirea liantului cu lancea si
asternerea manuala a agregatelor;
- pe tot parcursul procesului de executie, datorita mobilitatii punctului de lucru,
se reamplaseaza setul de semnalizare astfel incit sa fie conform cu schema de
semnalizare aprobata si avizata prin documentatia tehnica de instituire a
restrictiilor de circulatie;
- pentru stabilirea conformitatii materialelor utilizate se preleveaza si
analizeaza probe din agregate, cite una la maxim o mie de tone aprovizionate
din fiecare sort, din bitum, cite una la fiecate lot aprovizionat si din emulsie
bituminoasa, cite una la fiecare lot aprovizionat;
- pe tot parcursul executiei, traficul este dirijat de catre piloti de circulatie,
instruiti special si dotati cu statii radio de emisie-receptie si echipament de
avertizare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 65

- daca nu este posibila retragerea trusei de pe carosabil pe perioada noptii,


atunci se procedeaza la parcarea ei cit mai aproape de acostament si cit mai
compact, in zone cu vizibilitate buna, asigurind semnalizarea si dirijarea
traficului pe timpul noptii.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 66

PPE – PA & CO – 09 – Reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 67

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a reciclarii la rece a imbracamintilor
rutiere, “ in situ “ precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui
proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere, “ in situ “.

C. TERMINOLOGIE
- Reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere, “ in situ “: consta in utilizarea
integrala a materialului rezultat din frezarea imbracamintii rutiere bituminoase
existente, degradate, a adaugarii de lianti si agregate naturale si a punerii in opera cu
ajutorul unei masini de reciclare;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Normativ AND 532/1997;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- S.R. 174 – 1 : 2002 – Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald.
Prepararea si asternerea mixturilor asfaltice.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 68

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei reciclare (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces reciclare :


- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al
acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea inregistrarilor in
jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale
trusei de reciclare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 69

- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu


graficul de aprovizionare al acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale mixturilor si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful formatiei reciclare si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de reciclare a imbracamintilor
asfaltice si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia
susceptibilitatilor in functionarea lor.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate, in PCCV – uri si intocmeste, atunci cind
este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de reciclare la rece a imbracamintilor
rutiere, “ in situ “, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Procesul de reciclare la rece a imbracamintilor rutiere, “ in situ “, se executa doar
in anotimpurile calduroase, la temperaturi de peste + 5 oC, in perioada 15 aprilie – 15
octombrie. De asemenea, executia se intrerupe pe timp de ploaie.
Trusa de reciclare este compusa, in ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului
tehnologic, din “ trenul “ de reciclare propriuzis:
- autobasculanta, dotata cu perie mecanica pentru curatirea imbracamintii existente si
dispozitiv de raspindire a agregatelor de aport;
- instalatie complexa de reciclare, frezarea imbracamintii existente, dozarea apei si
liantului, malaxarea amestecului, raspindirea si asternerea mixturii obtinute;
- cilindru compactor mixt DV 6;
- cilindru compactor lis DV 8;
si celelalte componente care deservesc “ trenul “ de reciclare, adica:
- autoincarcator frontal;
- autotransportor de emulsie;
- autotransportor ciment;
- autocamion pentru transport muncitori;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 70

- autocisterna pentru apa;


- autoutilitara.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de reciclare la rece a
imbracamintilor asfaltice, este necesara buna functionare a tuturor componentelor trusei.
Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de
inceperea activitatii a modului de functionare, a:
- periei mecanice, dispozitivului de basculare si dispozitivului de raspandire a
agregatelor, la autobasculanta;
- presiunii uleiului hidraulic, dispozitivului de frezare, instalatiei de dozare a apei si
liantului, malaxorului, snecurilor, dispozitivului de vibrare a grinzii finisoare, presiunii
de aer;
- instalatiei de umectare a tamburilor, instalatiei de vibrare, la cilindrii compactori;
- pompei de alimentare, la autotransportorul de bitum;
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu mixtura reciclata si liantul.
Deasemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a
tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele de aport utilizate la lucrarile de reciclare la cald a imbracamintilor
asfaltice, sunt:
- agregate naturale de cariera, sorturi 0-4, 4-8, 8-16 si 16-25 mm, care respecta cerintele
de calitate stipulate in caietul de sarcini si SR 667 : 200);
- nisip natural sort 0-3 sau 0-7 mm, care sa respecte cerintele de calitate stipulate in
caietele de sarcini sau in SR 662 : 2002;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de calitate
stipulate in caietele de sarcini sau in STAS 8877 – 72;
- ciment care sa respecte cerintele de calitate stipulate in caietele de sarcini sau in SR
EN 197 – 1 : 2002.
Depozitele de agregate se amenajeaza astfel incit sa se elimine posibilitatea
impurificarii lor cu pamint, praf sau corpuri straine.
Cimentul se depoziteaza in spatii acoperite, pentru a nu apare fenomenul de
aglomerare in prezenta umiditatii.
Emulsia bituminoasa se depoziteaza in tancuri speciale.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de reciclare
la rece a imbracamintilor bituminoase, “ in situ “, dupa stabilirea furnizorilor
de produse agreati pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului
“Ordin de incepere a lucrarilor “, conducerea dispune Sefului de laborator
prelevarea de probe prin frezare din imbracamintea existenta si din produsele
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 71

de aport ce vor fi utilizate si analizarea lor, in vederea elaborarii


retetei/retetelor de preparare a mixturii asfaltice reciclate si Sefului trusei de
reciclare identificarea, in cadrul sectorului de reciclat, a punctelor de infiintare
a depozitelor intermediare care vor asigura conditii optime de depozitare a
agregatelor, astfel incit sa nu fie supuse impurificarii; se recomanda depozite
relativ mici, care sa asigure materialul de aport pentru trei zile de lucru, pentru
mentinerea unei distante de transport intermediar cit mai mici si o
supraveghere mai buna a acestora;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de reciclare cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate;
- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de preparare a mixturii
reciclate, aprobarea si avizarea documentatiei de instituire a restrictiilor de
circulatie, se deplaseaza trusa de reciclare la punctul de lucru;
- Seful formatiei reciclare convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in
vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si
modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv, primirii
amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal;
- in cazul in care sunt mai multe sectoare de reciclat, cu amplasamente diferite,
aceste procese premergatoare se desfasoara concomitent cu lucrarile de
reciclare de pe sectorul anterior celui ce urmeaza sa intre in lucru, astfel incit
perioada de incetare a procesului de reciclare propriuzisa, sa corespunda cu
timpul necesar transportarii trusei la noul amplasament.
III. Procese curente
- in acelasi timp cu verificarea modului de functionare a instalatiilor si
dispozitivelor specifice ale trusei de reciclare, se face alimentarea utilajelor cu
combustibil, emulsie bituminoasa, apa si agregate, aceste procese
desfasurindu-se pe amplasamentul in care a fost retrasa trusa pe timp de
noapte, astfel incit eventualele scurgeri survenite in timpul alimentarii sau
remedierii unor defectiuni sa nu afecteze imbracamintea nou executata;
- tot in acelasi timp, o echipa formata din trei muncitori, instruiti ca piloti de
dirijare a circulatiei si dotati cu echipament de avertizare, executa trasarea
marginii din axul drumului a suprafetei de reciclat; atunci cind se recicleaza
primul fir, marginea suprafetei de reciclat depaseste cu 10 – 15 cm axul
drumului iar cind se recicleaza al doilea fir, marginea suprafetei de reciclat va
fi cu 10 – 15 cm in interiorul suprafetei reciclate a firului intii, astfel incit sa
corespunda rostul longitudinal cu axul drumului;
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare si dirijare a traficului, se
aduce trusa de reciclare, in ordinea inversa a pozitiilor utilajelor in cadrul
fluxului tehnologic, pe un amplasament de asteptare, aflat in spatele rostului
de lucru realizat la incheierea zilei de lucru anterioare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 72

- se pune in functiune peria mecanica si se executa curatarea imbracamintii


asfaltice existente; atunci cind este cazul, se va executa si curatarea manuala;
- se pune in functiune raspinditorul de agregate; asternerea lor se face uniform,
pe toata latimea benzii de reciclat, asigurind, prin mentinerea unei viteze
constante a utilajului la o anumita deschidere a fantei de curgere, raspindirea
cantitatii necesare de agregate, specificata prin reteta de preparare
- stabilirea vitezei si deschiderea fantei care asigura raspindirea necesarului de
agregate se face, prin incercari, la inceputul fiecarui sector cu reteta specifica,
cintarindu-se agregatele raspindite pe unitatea de suprafata;
- atunci cind se folosesc doua sau mai multe sorturi de agregate, amestecul se
realizeaza in depozit, cu ajutorul incarcatorului frontal, granulometria necesara
conform retetei obtinindu-se prin incercari, prin determinarea granulometriei
amestecului de agregate raspindite pe unitatea de suprafata;
- agregatele se raspindesc incepind cu 2 – 3 m inaintea rostului de lucru, aceasta
zona de incheiere prezentind, de regula, defectiuni datorate unei asterneri
neuniforme a mixturii ramase in fata grinzii finisoare, dupa incetarea frezarii;
- dupa epuizarea incarcaturii de agregate, raspinditorul se deplaseaza la
depozitul intermediar pentru o noua alimentare si reluarea fluxului tehnologic
propriu; manevrele in carosabil si iesirile din zona restrictionata sunt dirijate
de piloti de circulatie;
- eventualele zone care prezinta deficiente din punct de vedere a modului de
raspindire a agregatelor, se remediaza manual, prin completare cu agregate sau
redistribuirea excesului;
- pentru stabilirea conformitatii agregatelor utilizate cu specificatiile caietului
de sarcini, se preleveaza probe la 1000 to, din fiecare sort aprovizionat, care se
trimit laboratorului pentru analize;
- cimentul se raspindeste manual, din saci, dozajul fiind stabilit tot prin
incercari, astfel incit cantitatea de ciment raspindit sa fie constanta pe unitatea
de suprafata si uniforma;
- pe toata durata functionarii, utilajele trusei de reciclare activeaza lampile
girofar iar mecanicii deserventi comunica printr-un cod, prestabilit, de
semnale acustice (claxon) in vederea evitarii coliziunilor intre ele sau a
depasirii zonei de lucru restrictionata;
- se aduce pe amplasamentul de lucru instalatia de reciclare la rece astfel incit
axul tamburului de frezare sa ajunga la limita zonei de reciclat sau la rostul de
lucru executat in ziua precedenta;
- se coboara tamburul de frezare la nivelul caii si se pune in miscare instalatia
de reciclat cu o viteza de 0,5 m / min., concomitent cu coborarea tamburului
de frezare pina la adincimea de frezare ceruta;
- se coboara snecul grinzii finisoare pin la 3 – 4 cm de imbracamintea realizata
anterior apoi grinda finisoare pina ce se sprijina cu toata suprafata pe asfalt; se
pornesc snecurile de distribuire a mixturii; se porneste vibratorul grinzii
finisoare atunci cind aceasta a ajuns pe mixtura proaspata;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 73

- primii 15 – 20 m de reciclare se executa comandind manual inaltimea de


frezare si inaltimea grinzii finisoare, respectiv, grosimea stratului de mixtura
asternut, pina cind se ajunge la cotele optime de scarificare si asternere, dupa
care atit comanda tamburului de frezare cit si a grinzii finisoare se trec pe
automat iar viteza de lucru se mareste in functie de cantitatea de agregate de
aport raspindita, de starea imbracamintii existente si de aspectul mixturii
reciclate asternute;
- la reciclarea celui de-al doilea fir, exceptind prima portiune in care se fac
reglajele manuale, partea dinspre ax a grinzii finisoare este comandata de
palpatorul care urmareste firul executat anterior;
- rostul de lucru realizat se trateaza cu atentie, inlocuind, eventual, materialul
necorespunzator prin finisarea manuala a rostului, dupa care se executa o
cilindrare atenta, longitudinala si transversala, a rostului, astfel ca, in final, sa
nu prezinte un disconfort pentru traficul auto;
- cilindrarea stratului de mixtura reciclata se face imediat in spatele grinzii
finisoare, de la margine catre ax, cu viteza mica si fara manevre bruste;
- pe tot parcursul procesului de executie, datorita mobilitatii punctului de lucru,
se reamplaseaza setul de semnalizare si dirijare a traficului, astfel incit sa fie
conform cu schema de semnalizare aprobata prin documentatia tehnica de
instituire a restrictiilor de circulatie;
- la aparitia unor defectiuni a caror remediere necesita mai mult timp, pentru
evitarea intaririi mixturii intre dispozitivele instalatiei de reciclat, se
procedeaza la scoaterea instalatiei din amplasamentul respectiv si asternerea
mecanizata (daca instalatia mai permite) sau manuala a mixturii ramase si
cilindrarea ei;
- dupa remedierea defectiunii, reluarea procedurii se face numai dupa intarirea
imbracamintii asfaltice realizata pe ultimii 100 m, astfel incit la deplasarea
trusei pe amplasamentul de asteptare sa nu se produca deformatii ale
imbracamintii realizate; rostul de lucru se creaza inainte de zona in care
asternerea mixturii a fost fortata de defectiunea aparuta;
- la incheierea zilei de lucru, componentele trusei sunt retrase din
amplasamentul de lucru in aceeasi ordine in care au intrat in fluxul tehnologic;
- dispozitivele care au fost in contact cu mixtura in timpul efectuarii procedurii,
sunt temeinic curatate, astfel incit la reluarea lucrului sa nu se produca blocari
sau colmatari cu material intarit;
- daca rostul de lucru ramine sub trafic, dupa retragerea trusei din
amplasamentul de lucru, acesta este realizat si finisat manual, astfel incit sa nu
creeze disconfort pentru participantii la trafic;
- daca nu este posibila retragerea trusei de pe carosabil pe perioada noptii,
atunci se procedeaza la parcarea ei cit mai aproape de acostament si cit mai
compact, in zone cu vizibilitate buna, asigurind semnalizarea si dirijarea
traficului pe timpul noptii.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 74

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitare produselor de adaus pe platforme amenajate sau in parcari;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 75

PPE – PA & CO – 10 – Prepararea emulsiei bituminoase

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 IV 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 76

11 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de preparare a emulsiilor bituminoase cationice
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de
executie si standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la prepararea emulsiilor bituminoase cationice utilizate la executia
tratamentelor bituminoase “la rece”, executia mixturilor asfaltice asternute la rece, tip
Slurry – seal, realizarea mixturilor stocabile, amorsari si reparatii asfaltice.

C. TERMINOLOGIE
- Bitum: amestec complex de hidrocarburi cu masa moleculara mare si derivati
ai acestora cu oxigenul, azotul si sulful; se gaseste in stare nativa sau se obtine prin
prelucrarea produselor petroliere grele;
- Emulsie bituminoasa cationica: dispersie de ordinul micronilor de bitum in
apa, in prezenta unui emulgator si a unui agent de ionizare a acestuia;
- Emulgator: substanta care intr-o emulsie usureaza dispersarea, mentine la
suprafata in suspensie particulele disperse dintr-un mediu eterogen si stabilizeaza
emulsia, impiedicind ruperea ei.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Caiet de sarcini;
- STAS 42 – 68 : Bitumuri. Determinarea penetratiei;
- SR 61 : 1997 – Bitumuri. Determinarea ductilitatii;
- STAS 8877 – 72 – Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida;
- Normativ AND nr. 552 / 1999: Normativ privind conditiile tehnice de calitate
ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie preparare a emulsiilor
bituminoase cationice (responsabil de proces);
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 77

- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul


necesare executarii procedurii;
- asigura mijloacele tehnice si materiale necesare obtinerii acordurilor si
avizelor pentru functionarea statiei.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces preparare emulsie bituminoasa:
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor
stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
graficul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor,
utilajelor si aparaturii aferente statiei de preparare;
- participa efectiv la obtinerea acordurilor si avizelor pentru functionarea statiei;
- implementeaza actiunile corective si preventive stabilite, la termenele dispuse.
Operator statie preparare emulsie bituminoasa:
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- raspunde de cantitatea de emulsie preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, valoarea PH-ului si regimul temperaturilor;
- instiinteaza seful de formatie de orice defectiune sau susceptibilitate in modul
de functionare a instalatiilor si dispozitivelor aferente statiei.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul statiei de preparare a emulsiilor
bituminoase cationice si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la
aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 78

Fluxul tehnologic corespunzator procesului de preparare a emulsiilor bituminoase


cationice este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Emulsiile bituminoase se fabrica la temperaturi exterioare de peste 5o C, deoarece,
la temperaturi inferioare, este periclitata stabilitatea lor.
Fabricarea emulsiilor bituminoase cationice se realizeaza in statii de preparare
dotate cu urmatoarele instalatii si dispozitive:
- pupitru de comanda;
- grup de fabricatie compus din: pompe dozatoare pentru bitum, solutie apoasa,
fluxant si moara coloidala;
- grup productie faza apoasa, compus din: doua cuve polipropilena, pompe
dozatoare emulgatori, acid clorhidric, modificatori pentru bitumuri solubili in
apa, apa;
- dispozitive de masurare si monitorizare a parametrilor de fabricatie
(temperaturi, volume, presiuni si mase);
- dispozitive de regularizare a parametrilor procesului de productie;
- rezervoare de stocare emulsie;
- tancuri de bitum dotate cu instalatie de incalzire si recirculare;
- pompa de bitum incarcare – recirculare;
- incalzitor amine;
- rezervoare apa rece si apa calda pentru recuperarea caldurii;
- gospodarie de carburanti pentru incalzirea bitumului si a instalatiilor aferente.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de preparare a emulsiilor
bituminoase este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor,
dispozitivelor si utilajelor care intra in componenta sau deservesc statia. Asigurarea unei
bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a
modului de functionare a subansamblelor mentionate.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si subansamblelor care,
pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu liantul sau emulsia preparata. De
asemeni, periodic, se efectueaza revizia statiei care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Periodic, dispozitivele de dozare gravimetrica sau volumetrica precum si dispozitivele
de masurare a temperaturilor sunt verificate, din punct de vedere metrologic, de
organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea emulsiilor bituminoase sunt:
- bitum neparafinos pentru drumuri, tip D 80 / 100 si D 180 / 200, emulsionabil
(lipsit de sare);
- emulgatori cationici;
- coemulgatori si stabilizatori;
- modificatori pentru bitum, solubili in apa;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 79

- fluxanti pentru bitum;


- acid clorhidric tehnic;
- apa potabila.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii
si piesele de schimb.

II. Procese premergatoare


- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede prepararea
emulsiilor bituminoase si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati,
conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce
sunt utilizate la prepararea emulsiilor si analizarea lor, in vederea elaborarii
retetei/retetelor de fabricatie, in functie de destinatia emulsiei;
- emulgatorii, modificatorii pentru bitum si fluxantii se depoziteaza in recipienti
metalici sau din material plastic, care sa asigure neimpurificarea lor;
- bitumul se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care
exista posibilitatea aducerii acestuia la temperatura optima de utilizare precum
si recircularea lui;
- acidul clorhidric tehnic se depoziteaza in recipienti din material plastic,
special destinati acestui scop, inscriptionati, amplasati intr-o cuva din beton
etansa; in interiorul acestei cuve, in permanenta, sa afla un numar de recipienti
goliti egal cu numarul recipientilor incarcati cu acid. Cuva din beton are un
volum mai mare cu 30 % decit volumul acidului ce poate fi depozitat in ea
pentru a nu permite poluarea mediului in cazul unor scurgeri accidentale iar
instalatia permite, prin intermediul unei pompe, recuperarea acidului deversat.
III. Procese curente
- dupa verificarea modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
specifice statiei, se trece la prepararea propriuzisa a emulsiei;
- se verifica temperatura bitumului si traseul acestuia, se porneste pompa de
bitum si se face o recirculare in tanc de circa 15 - 30 minute;
- se trece la obtinerea unei sarje de faza apoasa (amestec de emulgatori,
coemulgatori, stabilizatori, acid clorhidric, modificatori si apa), intr-una din
cuve, la un regim de temperaturi prestabilit, cu dozarea componentilor
mentionati;
- se incepe realizarea celei de a doua sarje de faza apoasa, in cea de a doua
cuva, in aceleasi conditii si, simultan, se pornesc pompele de bitum, de faza
apoasa (din prima cuva), de fluxant si moara coloidala, in care se prepara
efectiv emulsia; capacitatea cuvelor este astfel dimensionata incit sa asigure
functionarea continua a instalatiei, pina la realizarea cantitatii de emulsie
comandata, pe principiul alternantei intre golirea unei cuve si realizarea unei
noi sarje de faza apoasa in cea de a doua cuva;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 80

- pe parcursul fluxului de preparare a emulsiilor bituminoase, se tin sub


observatie, permanent, parametrii tehnologici initiali, intervenind, atunci cind
este necesar, asupra subansamblelor care ii determina.
- seful de laborator transmite zilnic reteta/retetele de preparare operatorului,
acesta preluind datele in cadrul jurnalului de activitate;
- seful de laborator completeaza zilnic, in jurnalul de laborator, evidenta
determinarilor efectuate pentru controlul calitatii emulsiei preparate si a
produselor componente;
- eliberarea certificatului de calitate se face pentru toata cantitatea produsa
pentru un client in ziua respectiva si este semnat de seful de formatie si seful
de laborator.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie sau
administrative efectuate;
- depozitarea emulgatorilor in spatii special amenajate;
- depozitarea carburantilor si lubrifiantilor si efectuarea intretinerii utilajelor,
echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- colectarea apelor uzate in bazine etanse vidanjabile sau deversarea lor la
canalizarea publica.

H. INREGISTRARI
- jurnal de activitate;
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 81

PPE – PA & CO – 11 – Transportul emulsiei bituminoase

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 82

A. SCOP
Stabilirea modului de efectuare a transportului emulsiilor bituminoase precum si
a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la transportul tuturor tipurilor de emulsii bituminoase preparate in
conformitate cu PPE – PA & CO – 10.

C. TERMINOLOGIE
- Emulsie bituminoasa cationica: dispersie de ordinul micronilor de bitum in
apa, in prezenta unui emulgator si a unui agent de ionizare a acestuia;

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
-STAS 8877 – 72 – Emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida;
-Normativ AND nr. 552 / 1999 – Normativ privind conditiile tehnice de calitate
ale emulsiilor bituminoase cationice utilizate la lucrarile de drumuri.
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- asigura mijloacele auto, materialele si personalul necesare efectuarii
procedurii.
Sef de laborator:
- verifica monitorizarea temperaturii emulsiilor bituminoase fabricate si
urmareste inregistrarea acesteia in bonurile de transport.
Responsabil proces preparare emulsii bituminoase :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 83

- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor


stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- intocmeste si semneaza bonurile de transport.
Operator statie preparare emulsii bituminoase :
- raspunde de cantitatea de emulsie preparata si calitatea ei, in ceea ce priveste
dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor.

Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul statiei de preparare a emulsiilor
bituminoase si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia
susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de transport a emulsiilor bituminoase
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Fiind in legatura directa cu procedura de preparare a emulsiilor bituminoase,
conditiile de mediu sunt identice, respectiv emulsiile bituminoase se fabrica si se
transporta la temperaturi exterioare de peste 5o C, deoarece, la temperaturi inferioare,
este periclitata stabilitatea lor.
Transportul emulsiilor bituminoase se realizeaza cu autocisterne termoizolate,
urmarindu-se ca pierderea de temperatura pe timpul transportului sa fie minima.
Pentru realizarea unor conditii de transport optime este necesara buna functionare
a mijloacelor auto precum si existenta unor dotari specifice, astfel:
- sistem de recirculare;
- sistem (pompa) de evacuare a emulsiei;
- asigurarea incalzirii cisternei in cazul transportului la distante mari sau la
temperaturi atmosferice reduse;
II. Procese premergatoare
- se face corelarea capacitatii de transport cu necesarul de emulsie;
- se curata si se usuca perfect cisterna;
- se asigura inchiderea etansa a cisternei;
III. Procese curente
- autocisterna se pozitioneaza la gura de descarcare a statiei inainte de inceperea
malaxarii deversarea avind loc concomitent cu procesul de preparare a
emulsiei, pina la terminarea fazei apoase;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 84

- autocisternele nu se incarca la capacitate maxima pentru a preintimpina


eventualele scurgeri produse in timpul transportului, ca urmare a spumarii
emulsiei, circa 5 % din volumul acestora raminind neocupat;
- temperatura emulsiilor bituminoase la incarcarea in autocisterne este cuprinsa
intre 80 – 90 ºC;
- dupa incarcare se inchide etans capacul autocisternei;
- soferul primeste bonul de transport, urmind ca jumatatea reprezentind bonul
de primire sa fie returnat la statie, confirmat de primitor;
- seful de laborator intocmeste certificatul de calitate pentru emulsia livrata si il
preda soferului;
- bonul de transport cuprinde informatii privind producatorul, semnatura
acestuia, destinatarul, tipul emulsiei bituminoase, punctul de lucru, cantitatea
si ora de livrare, data fabricatiei, data expeditiei, distanta de transport,
temperatura la plecarea din statie si la primire, numarul de inmatriculare al
autocisternei, semnatura de primire;
- in timpul transportului se va evita stationarea inutila si utilizarea unor rute
ocolitoare, realizindu-se astfel durata de transport scontata;

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa a rezervoarelor mijloacelor de transport;
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- bon transport;
- declaratie de conformitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 85

PPE – PA & CO – 12 – Imbracaminti rutiere din beton de ciment

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 IV 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 86

12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a imbracamintilor din beton de ciment
rutier (rigide) precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces,
in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile
tehnice de executie, in standardele si normativele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia imbracamintilor rutiere din beton de ciment, a pistelor
aeroportuare si la repararea acestora in cazul aparitiei de degradari.

C. TERMINOLOGIE
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu
ciment, pritr-o tehnologie adecvata;
- Rosturi: spatii realizate pe intreaga grosime sau numai pe o portiune din
aceasta, a imbracamintii din beton de ciment in vederea evitarii aparitiei necontrolate a
fisurilor si crapaturilor in imbracaminte, datorate contractiilor, dilatatiilor si diferitelor
solicitari la care este expusa;
- Beton de ciment rutier tixotropic: beton de ciment rutier virtos care are in
stare proaspata o astfel de compozitie incit ii permite sa ia orice forma impusa de
cofrajul masinii care il pune in opera si isi mentine verticale fetele laterale ale benzii de
beton dupa trecerea masinii, pina la completa sa intarire;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 183 – 1 : 1995 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje fixe;
- SR 183 – 2 : 1998 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti de beton de ciment
executate in cofraje glisante;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei asternere betoane rutiere
(responsabil de proces);
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 87

- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea


traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces asternere betoane rutiere :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare si protectie;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- coreleaza consumurile specifice de produse cu graficul de aprovizionare al
acestora;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele dispuse, actiunile corective si preventive stabilite
precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate si de efectuarea inregistrarilor in
jurnalul de activitate.
Inginer mecanic:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor componente ale
trusei de asternere a betoanelor rutiere;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare al acestora.
Sef de laborator :
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale betoanelor si asupra produsului final;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 88

- instiinteaza in timp util seful formatiei si conducerea despre eventualele


neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice periodice a dispozitivelor de
masurare si monitorizare din cadrul trusei de asternere a betoanelor rutiere si
laboratorului precum si in cazul defectarii sau la aparitia susceptibilitatilor in
functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate, in PCCV – uri si intocmeste, atunci cind
este cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de executie a imbracamintilor din
beton de ciment, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese
specifice, astfel :
I. Conditii de mediu
Imbracamintile din beton de ciment se executa in intervalul de temperaturi
atmosferice +5….+35°C iar temperatura betonului la punerea in opera nu va fi mai mare
de 30°C. In mod exceptional, in intervalul de temperaturi 0….+5°C lucrarile se pot
executa numai cu avizul consultantului, cu luarea masurilor speciale prescrise in ceea ce
priveste prepararea, asternerea si protejarea betoanelor, conform prevederilor
documentatiilor tehnico-normative in vigoare. Deasemeni, conditiile de mediu afecteaza
si durata de transport a betonului. Astfel, atunci cind se utilizeaza aditivi intirzietori de
priza, recomandati de catre laborator, durata maxima de transport este de 45 min. pentru
o temperatura ambianta situata in intervalul +15….+35°C si 60 min. pentru temperaturi
sub +15°C. Mijloacele de transport sunt dotate cu prelate astfel incit sa nu fie favorizata
pierderea de apa din masa betonului prin evaporare la contactul direct cu razele solare
sau spalarea betonului in caz de precipitatii.
Imbracamintile din beton de ciment rutier se clasifica, in functie de tehnologia de
executie adoptata, astfel:
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje fixe;
- imbracaminti din beton de ciment executate in cofraje glisante.
II a. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment in
cofraje fixe
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje fixe este compusa, in ordinea
dictata de pozitia in cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
- repartizatorul de beton;
- vibrofinisorul dotat cu echipament de nivelare a betonului proaspat si
dispozitiv de vibrare interna si/sau de suprafata a betonului;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 89

- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare (atunci


cind acesta lipseste rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea
suprafetei in profil longitudinal (atunci cind aceasta lipseste finisarea se
executa manual cu ajutorul ruloului metalic);
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare (atunci cind acesta lipseste
rugozitatea suprafetei de rulare se realizeaza manual);
- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual si
suprafetele adiacente longrinelor;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a ploii –
acoperisuri extensibile mobile (atunci cind acesta lipseste protejarea betonului
se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
- echipament de preparare a masticului bituminos;
- cisterna pentru apa;
- longrine metalice cu sine de rulare, avind dimensiunile L = 3 m, h = 20 cm, l =
25 cm, unde L este lungimea, h inaltimea si l latimea talpii longrinei.
Pentru a se putea realiza in conditii optime procesul de executie a
imbracamintilor din beton de ciment in cofraje fixe, este necesara buna functionare a
tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii a modului de functionare, a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe durata
transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare si sistemului de distributie transversala a betonului
proaspat, la repartizator;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare, la vibrofinisor;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de realizare
a rosturilor de contractie;
- sistemului de vibrare a grinzii finisoare;
- dispozitivului de realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului
bituminos;
- longrinelor si sinelor de rulare.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul rutier. Deasemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 90

Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:


- betoane de ciment rutiere, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2;
- mortar de ciment;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de calitate
stipulate in caietele de sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
III a. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton de
ciment in cofraje fixe
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere
a betoanelor de ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati
pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a
lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la realizarea
unui drum nou, nu este necesara amplasarea unui set de semnalizare a lucrarii
respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in vederea
modernizarii unui drum existent, se impune semnalizarea rutiera a restrictiilor
de circulatie instituite. Deasemeni, prin documentatia de executie, se stabileste
o etapizare a procesului, tinind cont ca darea in circulatie a tronsoanelor
executate se poate face numai dupa minim 10 zile de la turnare, precum si
modul de desfasurare a traficului;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate;
- seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil, reprezentantul
clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a
traficului si modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv,
primirii amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie de balast
sau piatra sparta, aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu in grosime de 2
cm dupa compactare. Denivelarile admise sunt de ±5 mm in profil transversal
si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 91

- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu


ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, nu se mai asterne nisip de riu,
suprafetele fiind aduse la planeitate prin reparatii, respectiv completari sau
plombari din acelasi material, denivelarile admise fiind aceleasi ca in cazul
asternerii stratului de nisip. Stratul suport, in aceste situatii, se umezeste
inainte de betonare pentru a preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza liniile axului drumului si a marginii partii carosabile care coincid
cu fetele interioare ale longrinelor si se materializeaza cu tarusi metalici,
plantati la maxim 50 m distanta intre ei si sfoara (in curbe, distanta dintre
tarusi se va micsora in functie de raza lor si de necesitatea realizarii unei
trasari corecte). Capetele tarusilor reprezinta cotele in profil longitudinal a
viitoarei imbracaminte de beton;
- se sapa in exteriorul liniilor trasate un santulet cu adincimea de 5 cm si latimea
de minim 25 cm si se materializeaza pe tarusii plantati cota de -20 cm fata de
capetele lor, aceasta reprezentind cota talpii longrinelor;
- se toarna mortar de ciment (dozaj 160 kg ciment/mc) in santurile executate,
pina la cotele de -20 cm materializate si se niveleaza astfel incit sa se asigure
sprijinirea longrinelor pe toata suprafata talpilor lor;
- in cazul in care grosimea imbracamintei din beton este mai mare de 20 cm,
mortarul se toarna in cofraje a caror inaltime adaugata la inaltimea longrinelor
sa asigure grosimea proiectata a imbracamintei;
- dupa intarirea mortarului (minim 7 zile) se monteaza longrinele cu sina, care
joaca rol de cofraj, prin crampoane de otel si eclise, abaterile de montaj
inscriindu-se in abaterile limita admise la imbracamintile din beton de ciment;
- in curbe, se utilizeaza longrine de lemn sau borduri din beton, bine fixate,
pentru a asigura realizarea dimensiunilor proiectate ale imbracamintei si
stabilitatea utilajelor care ruleaza pe sine;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu stratul de
fundatie, dar numai in cazul stratului suport tratat cu nisip de riu, acesta se
acopera cu hirtie Kraft sau folie de polietilena intr-un singur strat, petrecerile
fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului, astfel
incit procesul de asternere sa se desfasoare neintrerupt;
- se aduc si se monteaza pe calea de rulare utilajele componente ale trusei de
asternere iar longrinele se ung cu ulei pentru a preveni aderenta betonului
turnat la acestea.
IV a. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de ciment in
cofraje fixe
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu hirtie
Kraft sau folie de polietilena, bascularea betonului se face din lateral intre
longrine, cu ajutorul unui plan inclinat mobil, astfel incit betonul sa fie dirijat
cit mai departe de longrina apropiata de autobasculanta. Deasemeni, tinind
cont ca prin tehnologia de executie cu cofraje fixe imbracamintea din beton de
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 92

ciment se poate executa si in doua straturi, respectiv strat de rezistenta si strat


de uzura, la realizarea celui de al doilea strat modul de basculare va fi acelasi
cu cel mentionat anterior;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment,
mixturi asfaltice sau betoane de ciment, bascularea betonului se poate face
direct in fata repartizatorului, intr-unul sau mai multe locuri, functie de
capacitatea de transport a autobasculantei si in asa fel incit dupa asternerea
betonului cu repartizatorul, grosimea acestuia inainte de vibrare sa fie cu
aproximativ 25% mai mare decit grosimea ceruta in proiect a imbracamintei
(procentul de 25% este orientativ, determinarea lui reala facindu-se prin
incercari la inceperea lucrarii);
- compactarea betonului se realizeaza cu vibrofinisorul a carui grinda vibratoare
are o latime de 40 – 50 cm, cu o viteza de inaintare de 0,75 m/mim. Betonul se
vibreaza cel putin prin doua treceri ale vibrofinisorului, durata de vibrare intr-
un punct fiind de circa 30 s. Intre cele doua vibrari se efectueaza controlul
calitatii stratului de beton, efectuindu-se corectiile sau remedierile necesare;
- marginile dinspre longrine precum si spatiile inguste care sau turnat manual
(supralargiri, refugii), se compacteaza cu ajutorul placilor vibratoare;
- atunci cind imbracamintea rutiera este alcatuita din doua straturi, stratul
superior de uzura se asterne peste cel de rezistenta imediat dupa executarea
acestuia (maxim 60 min). Pentru asternerea si compactarea stratului de uzura
se utilizeaza alta trusa de asternere, executia fiind la fel cu cea a stratului de
rezistenta;
- in lungul rosturilor de contact (de constructie, tehnologice) longitudinale,
imbracamintea se armeaza cu ancore din otel-beton OB 37, cu diametrul de 10
mm si lungimea de 1 m, pozitionate la 1 m distanta intre ele si asezate la
jumatatea grosimii dalelor, indiferent daca acestea sunt compuse din unul sau
doua straturi. Jumatatea ancorei care va fi inclusa in betonul ce se va turna
pentru realizarea benzii adiacente celei ce se executa, se indoaie la 90°, se
protejeaza prin invelire cu doua straturi de hirtie pentru a preveni aderenta
betonului si se lipeste de longrina, astfel incit, dupa decofrare, sa se poata
indrepta si intinde fara inflexiuni;
- dupa compactare si pozarea ancorelor, se realizeaza rosturile de contractie
transversale prin prinderea unei fisii de carton asfaltat pe cutitul utilajului si
introducerea acestuia prin vibrare in masa betonului. Daca acest utilaj lipseste,
rosturile se executa prin taierea betonului intr-un interval de timp de 6 – 24 h
de la betonare, in functie de caracteristicile betonului turnat si temperatura
atmosferica;
- finisarea betonului se executa cu grinda oscilanta cu miscare oblica care
asigura uniformitatea suprafetei in profil longitudinal;
- rugozitatea suprafetei caii de rulare se realizeaza mecanizat, cu un dispozitiv
dotat cu perii pentru maturarea si eliminarea mortarului de ciment in exces de
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 93

la suprafata imbracamintei sau cu un dispozitiv de striere transversala a


betonului proaspat;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere lipseste
grinda finisoare cu miscare oblica care actioneaza la 6 m in urma
vibrofinisorului, finisarea suprafetei betonului proaspat, respectiv eliminarea
denivelarilor longitudinale, se realizeaza manual, cu ajutorul unui rulou
metalic cu lungimea de 4 m, diametrul de 20 – 25 cm si o masa de 200 kg care
se rostogoleste pe suprafata betonului proaspat, in sens perpendicular axului
drumului, fara a lovi longrinele. Operatia se considera terminata atunci cind
ruloul este in contact direct cu suprafata betonului, pe toata lungimea lui;
- dupa executarea acestei operatii, se finiseaza manual, cu drisca, suprafetele
marginale adiacente longrinelor, unde posibilitatea aparitiei unor denivelari
este mai mare si se asigura eliminarea bavurilor din beton de peste longrine
care pot conduce la rupturi in muchiile dalelor dupa decofrarea longrinelor;
- atunci cind din componenta trusei de asternere a betoanelor rutiere lipseste
utilajul de realizare a rugozitatii, aceasta se realizeaza manual prin perierea, cu
ajutorul periilor piassava si indepartarea mortarului in exces de la suprafata
betonului. Perierea se face in directie perpendiculara pe axul drumului,
utilizind in acest scop podine mobile montate intre sinele de rulare ale
longrinelor
II b. Conditii tehnice la executia imbracamintilor din beton de ciment in
cofraje glisante
Trusa de asternere a betoanelor rutiere in cofraje glisante este compusa, in
ordinea dictata de pozitia in cadrul fluxului tehnologic, din:
- autobasculante pentru transportul betonului rutier;
- utilaj complex care asigura raspindirea betonului tixotropic intre cofrajele
glisante ale utilajului, nivelarea primara a betonului, vibrarea in masa a
acestuia cu ajutorul unei baterii de pervibratoare, implantarea in masa
betonului a ancorelor din otel-beton la rostul longitudinal de contact, nivelarea
secundara a betonului, realizarea planeitatii suprafetei betonului proaspat cu
ajutorul a 1 sau 2 grinzi oscilante transversal si finisarea efectuata de o placa
finisoare suspendata;
- utilaj de realizare a rosturilor transversale de contractie prin vibrare (atunci
cind acesta lipseste rosturile se taie mecanizat);
- grinda finisoare oscilanta cu miscare oblica care asigura uniformitatea
suprafetei in profil longitudinal;
- utilaj de realizare a rugozitatii suprafetei de rulare;
- placi vibratoare pentru suprafete mici la care asternerea se face manual si
suprafetele adiacente cofrajelor glisante;
- dispozitiv de protejare a betonului impotriva actiunii soarelui sau a ploii –
acoperisuri extensibile mobile (atunci cind acesta lipseste protejarea betonului
se executa cu acoperisuri fixe);
- dispozitiv de taiere a rosturilor;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 94

- echipament de preparare a masticului bituminos;


- cisterna pentru apa;
- cofraje usoare si tarusi pentru sustinerea marginilor betonului proaspat turnat
dupa glisarea cofrajelor initiale (numai atunci cind este cazul).
Pentru a se putea executa in conditii optime procesul de executie a
imbracamintilor din beton de ciment in cofraje glisante, este necesara buna functionare
a tuturor componentelor trusei. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a modului de functionare a:
- autobasculantelor de transport si a dispozitivelor de protejare a betonului pe durata
transportului (prelate);
- sistemului de autopropulsare, sistemului de distributie transversala a betonului
proaspat, sistemului hidraulic, sistemului de ghidare electronic, sistemului de vibrare si
sistemului de nivelare ale utilajului complex de asternere;
- sistemului de autopropulsare si sistemului de vibrare a cutitului, la utilajul de realizare
a rosturilor de contractie;
- sistemului de vibrare a placii finisoare;
- dispozitivelor de finisare si realizare a rugozitatii;
- sistemului de vibrare a placilor vibratoare;
- etanseitatii dispozitivului de protejare a betonului;
- instalatiei de umectare si discului echipamentului de taiat rosturi;
- instalatiei de incalzire a bitumului si dispozitivului de distributie a masticului
bituminos;
- cofrajelor glisante.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare
temeinica, la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe
parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul rutier. Deasemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- betoane de ciment rutiere tixotropice, conform SR 183 – 1, SR 183 – 2;
- nisip de riu;
- hirtie Kraft sau folie de polietilena;
- carton asfaltat;
- emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida care sa respecte cerintele de calitate
stipulate in caietele de sarcini sau in STAS 8877 – 72 si Normativ AND nr. 552 / 1999;
- substante pulverizante pentru realizarea peliculelor de protejare a betonului;
- scinduri din lemn de esenta moale;
- tuburi din cauciuc sau alte materiale de colmatare elastice;
- mastic bituminos;
- ancore din otel-beton.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 95

Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,


lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
III b. Procese premergatoare la executia imbracamintilor din beton de
ciment in cofraje glisante
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de asternere
a betoanelor de ciment rutiere, dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati
pentru aceasta lucrare si dupa primirea documentului “Ordin de incepere a
lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- in cazul in care asternerea betoanelor de ciment rutiere conduce la realizarea
unui drum nou, nu este necesara amplasarea unui set de semnalizare a lucrarii
respective;
- atunci cind asternerea betoanelor de ciment rutiere se executa in vederea
modernizarii unui drum existent, se impune semnalizarea rutiera a restrictiilor
de circulatie instituite. Deasemeni, prin documentatia de executie, se stabileste
o etapizare a procesului, tinind cont ca darea in circulatie a tronsoanelor
executate se poate face numai dupa minim 10 zile de la turnare, precum si
modul de desfasurare a traficului;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura trusa de asternere cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate;
- seful formatiei asternere betoane rutiere convoaca, in prealabil, reprezentantul
clientului in vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a
traficului si modul de amplasare al acestuia precum si predarii, respectiv,
primirii amplasamentului lucrarii pe baza de proces verbal;
- daca stratul suport pentru betonul de ciment este alcatuit din fundatie de balast
sau piatra sparta, aceasta se acopera cu un strat de nisip de riu in grosime de 2
cm dupa compactare. Denivelarile admise sunt de ±5 mm in profil transversal
si maxim 20 mm sub dreptarul de 3 m;
- in situatiile in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu
ciment, mixturi asfaltice sau betoane de ciment, nu se mai asterne nisip de riu,
suprafetele fiind aduse la planeitate prin reparatii, respectiv completari sau
plombari din acelasi material, denivelarile admise fiind aceleasi ca in cazul
asternerii stratului de nisip. Stratul suport, in aceste situatii, se umezeste
inainte de betonare pentru a preveni pierderile de apa din masa betonului;
- se traseaza linia axului drumului si linia marginii partii carosabile care coincid
cu fetele interioare ale cofrajelor glisante;
- se realizeaza sistemul de referinta pentru ghidare electronica a utilajului prin
intinderea puternica a doua fire sustinute de stilpi metalici infipti in teren la
distanta de 10 m in aliniament si de de la 1 la 5 m in curbe. Fixarea stilpilor se
face topometric si inafara gabaritului utilajului, tinind cont ca cofrajele
glisante sunt pozate in interiorul senilelor, firele intinse reprezentind cotele in
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 96

profil longitudinal ale axului si marginii partii carosabile ce vor fi “citite” de


palpatorii utilajului in timpul deplasarii;
- pentru a impiedica scurgerea pastei de ciment si unirea betonului cu stratul de
fundatie, dar numai in cazul stratului suport tratat cu nisip de riu, acesta se
acopera cu hirtie Kraft sau folie de polietilena intr-un singur strat, petrecerile
fiind de 10 cm in sens longitudinal si 20 cm in sens transversal;
- se asigura numarul optim necesar de mijloace de transport a betonului, astfel
incit procesul de asternere sa se desfasoare neintrerupt;
- se aduc si se pun pe pozitie utilajele de asternere iar cofrajele glisante se ung
cu ulei pentru a preveni aderenta betonului turnat la acestea.
IV b. Procese curente la executia imbracamintilor din beton de ciment in
cofraje glisante
- in cazul in care stratul suport a fost tratat cu nisip de riu si acoperit cu hirtie
Kraft sau folie de polietilena, bascularea betonului se face din lateral intre
longrine, cu ajutorul unui plan inclinat mobil, astfel incit betonul sa fie dirijat
cit mai departe de longrina apropiata de autobasculanta;
- in cazul in care stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu ciment,
mixturi asfaltice sau betoane de ciment, bascularea betonului se poate face
direct in fata repartizatorului, intr-unul sau mai multe locuri, functie de
capacitatea de transport a autobasculantei;
- asternerea betonului se asigura pe intreg spatiul dintre cofrajele glisante cu
ajutorul repartizatorului cu snec elicoidal dupa care utilajul efectueaza
nivelarea primara cu prima placa de nivelare;
- compactarea se bazeaza pe fenomenul de tixotropie a betonului generat prin
intermediul pervibratoarelor care lichefiaza masa betonului, ceea ce ii permite
sa ia forma cofrajului;
- dupa compactare se introduc ancorele din otel-beton la rostul longitudinal de
contact, se efectueaza nivelarea secundara cu ajutorul celei de a doua placi de
nivelare, se realizeaza rosturile transversale de contractie prin vibrare si
finisarea suprafetei betonului cu grinda oscilanta cu miscare oblica;
- in urma compactarii, nivelarii si finisarii betonului, dupa inaintarea cofrajelor
odata cu masina, banda de beton prezinta suprafetele laterale verticale, fara a
mai necesita sustinerea lor. Este totusi necesara existenta unor cofraje usoare
si a tarusilor pentru a sustine sau recofra la nevoie marginile stratului de beton
dupa trecerea masinii;
- asigurarea rugozitatii suprafetei betonului turnat se realizeaza mecanizat, cu
ajutorul unei masini montate pe roti si ghidata prin fir ca directie si nivel,
dotata cu un echipament de striere transversala.
V. Protejarea betonului de ciment rutier si realizarea rosturilor
- protejarea betonului proaspat turnat se efectueaza, in prima faza, considerata
de la terminarea procesului de asigurare a rugozitatii si pina la inceperea
prizei, prin acoperisuri extensibile mobile sau, cind acestea nu sunt
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 97

disponibile, prin acoperisuri fixe, realizate din materiale rezistente, deschise la


culoare;
- in cea de a doua faza, considerata de la inceperea prizei si pina la darea in
exploatare, protejarea betonului se face prin pulverizarea unor substante (fluid
de protectie P 45, polisol, etc.) care formeaza o pelicula protectoare la
suprafata betonului ce nu permite evaporarea apei din masa acestuia;
- darea in circulatie a imbracamintei din beton de ciment rutier se face in functie
de temperatura mediului ambiant si tipul de beton utilizat, variind in intervalul
de 10 – 24 zile;
- pentru a evita aparitia fisurilor si crapaturilor necontrolate datorate variatiilor
de temperatura si umiditate, tasarilor inegale si tehnologiei de executie,
imbracamintile din beton de ciment se executa cu rosturi transversale si
longitudinale care pot fi de contact (tehnologice), de dilatatie sau de
contractie;
- rosturile de contact longitudinale se realizeaza intre benzile de beton, pe toata
grosimea imbracamintei. Aceste rosturi se armeaza, in conformitate cu
specificatiile din prezenta procedura, fiind exceptate platformele cu panta
transversala sub 2%, unde armarea nu este necesara. In acest caz, pe
suprafetele laterale ale dalelor turnate anterior, se aplica o pelicula de bitum
prin stropire cu emulsie bituminoasa;
- rosturile de contact transversale se realizeaza pri aplicarea pe suprafata laterala
a dalei turnate anterior, a unei pelicule de bitum obtinuta prin stropire cu
emulsie bituminoasa;
- rosturile de contact, atit cele longitudinale cit si cele transversale, se taie in
partea superioara a lor, pe o adincime de 30 mm din grosimea dalei si pe o
latime de 8 – 10 mm, pentru a se permite o usoara introducere a produsului de
colmatare;
- rosturile de dilatatie longitudinale se executa pe toata lungimea si grosimea
imbracamintei atunci cind aceasta este mai lata de 100 m, la jumatate din
latime, in locul unui rost de contact. Rosturile de dilatatie transversale se
executa perpendicular pe axul caii din beton, pe toata latimea si grosimea
benzii, in urmatoarele situatii: din 100 in 100 m de banda executata, la
capetele tablierelor, viaductelor, podurilor, podetelor, la capetele curbelor cu
raza mai mica de 300 m, in punctele de tangenta sau in punctele de schimbare
a declivitatii, atunci cind proiectul nu prevede racordari convexe;
- rosturile de dilatatie se realizeaza prin introducerea unei scinduri din lemn de
esenta moale, de 20 – 25 mm grosime si tinuta in apa 24 h in prealabil, la
partea inferioara a imbracamintei, pina la 30 mm de la suprafata dalei in cazul
imbracamintilor executate dintr-un singur strat sau pina la nivelul superior al
stratului de rezistenta in cazul imbracamintilor ce se executa din doua straturi.
Aceasta scindura ramine in lucrare. Ulterior, betonul existent deasupra
scindurii este indepartat prin executia a doua taieturi paralele, la o distanta mai
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 98

mare cu 1 – 2 mm decit grosimea scindurii, pina la nivelul acesteia. In spatiul


obtinut se introduc produsele de colmatare;
- rosturile de contractie longitudinale se executa atunci cind banda de beton are
o latime mai mare de 5 m, realizindu-se in axul acesteia. Rosturile de
contractie transversale se executa la distante de 4 – 6 m, perpendicular pe axul
drumului sau cu o inclinare de 1/6 fata de acesta, pe toata latimea benzii.
Rosturile transversale perpendiculare pe axul drumului sunt continue pe
ambele benzi sau simetrice in cazul celor inclinate. Rosturile de contractie se
realizeaza pe adincimea de ¼ - 1/5 din grosimea dalei la imbracamintile
executate dintr-un singur strat sau pe 1/3 – ¼ din grosimea totala a dalei la
imbracamintile executate din doua straturi, cu ajutorul unui disc avind
grosimea de 8 mm, pentru a permite o usoara introducere a produsului de
colmatare;
- rosturile de contractie transversale taiate se executa atunci cind nu au fost
realizate mecanizat, prin introducerea in masa betonului, pe adincimile
mentionate, a unei fisii de carton bitumat prinsa de lama vibratoare a utilajului
de executie a rosturilor transversale de contractie;
- taierea betonului se face in functie de temperatura mediului ambiant si tipul
cimentului utilizat, in intervalul de 6 – 24 h de la punerea in opera a betonului;
- toate rosturile longitudinale sau transversale ale unei benzi se executa in linie
continua, fara frinturi;
- golurile rezultate la partea superioara o rosturilor se umplu cu produsele de
colmatare specificate in documentatia de executie
- denivelarile admise ale suprafetei imbracamintei in sens transversal sau
longitudinal sub dreptarul de 3 m sunt de 4 mm;
- intre muchiile dalelor invecinate ale rosturilor transversale de contractie nu se
admit denivelari;
- denivelarile admise intre dale la rosturile de contact sunt de 2 mm;
- abaterea admisa la latimea proiectata a benzii de beton sunt de ±15 mm;
- abaterea admisa la grosimea totala proiectata a imbracamintei din beton este
de – 10 mm sau + 15 mm.
VI. Reparatii ale imbracamintilor din beton de ciment rutier
- in cazul gropilor izolate aparute in imbracamintea din beton de ciment rutier,
remedierea se executa prin plombare cu mortar de ciment cu rasini epoxidice,
dupa o curatare temeinica si o preumezire a spatiului de plombat;
- in cazul rupturilor locale in profunzime ale unei dale, zona respectiva se
demoleaza dupa o forma patrulatera, cu laturile paralele si perpendiculare pe
axul drumului, pe intreaga grosime a dalei, dupa care se trateaza stratul suport
in conformitate cu specificatiile prezentei proceduri si se betoneaza cu beton
rutier fluidifiat, compactarea acestuia executindu-se cu placi sau maiuri
vibratoare;
- in cazul distrugerii totale a unei dale sau tasarii unei dale care prezinta si alte
defecte (faiantari, crapaturi, rupturi) se demoleaza intreaga dala, se asaneaza
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 99

stratul suport si se trateaza in conformitate cu specificatiile prezentei


proceduri. Se executa un cofraj la marginea dinspre acostament a benzii din
beton iar fetele laterale ale dalelor adiacente se trateaza ca la rosturile de
contact. Betonarea se face cu beton de ciment rutier fluidifiat, asigurindu-se o
vibrare corespunzatoare vu placa vibratoare, o nivelare si o finisare executata
cu dreptarul. Asigurarea rugozitatii suprafetei, termenul de dare in folosinta si
conditiile de calitate sunt aceleasi cu cele specificate in prezenta procedura.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime de transport a autotransportorului de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate
(parcari sau in zona drumului);
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate (parcari sau in zona drumului).

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 13 – Trasare


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 100

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de trasare a constructiilor
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de
executie si in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 101

B. DOMENIU
Se aplica la trasarea pe teren a drumurilor, constructiilor anexe ale acestora, a
lucrarilor de arta precum si a lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere.

C. TERMINOLOGIE
- Traseu: proiectia axei drumului pe un plan orizontal si este format dintr-o
succesiune de aliniamente racordate prin curbe;
- Ampriza: fisie de teren ocupata de elementele constructive ale drumului, in
sectiune transversala si masurata in proiectie orizontala;
- Pichet: tarus de lemn sau metal, folosit pentru materializarea unui punct;
- Reper: punct determinat prin coordonatele sale fata de un sistem de referinta
dat, materializat pe teren printr-o borna, bara sau tarus, piatra cioplita paralelipipedica
etc., care serveste la determinarea punctelor caracteristice de sprijin ale unei masurari
sau ridicari.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 9824/3 – 74 – Masuratori terestre. Trasarea pe teren a drumurilor publice;
- Normativ C 83 / 75: Executarea trasarii in detaliu;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- asigura documentatia tehnica, aparatura, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Sef compartiment topo :


- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- coordoneaza executia corecta a trasarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 102

- coordoneaza procesele legate de semnalizarea rutiera, de dirijarea traficului si


de securitatea personalului pe durata executiei trasarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei trasarii si le preda catre reprezentantul clientului,
in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei procesului de trasare, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la precipitatii, ceata, intuneric sau alte conditii de
mediu care impiedica buna vizualizare si materializare a reperilor si pichetilor pe teren
sau afecteaza siguranta celor ce efectueaza procedura, atunci cind trasarea se face sub
trafic rutier.
Aparatura necesara efectuarii trasarii consta din teodolit, nivela, stadie si ruleta.
Deasemeni, pentru implantarea tarusilor sunt necesare ciocane mari si, atunci cind
pentru o buna vizualizare este necesara defrisarea partiala a tufisurilor sau arbustilor,
topoare si fierastraie de mina.
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
aparatelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a aparaturii sau
uneltelor si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, toate aparatele optice si de masurat
lungimi sunt verificate metrologic, periodic sau ori de cite ori exista susceptibilitati in
legatura cu modul de functionare, de catre organizatii abilitate si autorizate in acest
sens.

II. Procese premergatoare


- dupa incheierea contractului de executie si dupa primirea documentului
“Ordin de incepere a lucrarilor“, conducerea dispune inceperea efectiva a
lucrarii;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului si al
proiectantului in vederea predarii, respectiv, primirii amplasamentului lucrarii
si a reperilor de cota materializati, pe baza de proces verbal;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 103

- se pregateste amplasamentul lucrarii prin defrisarea arborilor, arbustilor si


tufisurilor, demontarea sau demolarea unor constructii, lucrari de arta sau
structuri mai vechi ale drumului, inlaturarea sau repozitionarea instalatiilor
publice existente (conducte, linii electrice, telefonice), cind prin documentatia
de executie se precizeaza aceste operatiuni, asanarea lucrarii, atunci cind este
cazul;
III. Procese curente
- trasarea lucrarilor reprezinta fixarea pe teren a axei si limitelor fundatiilor sau
amprizelor lucrarilor, in functie de natura lor, in conformitate cu planul de
situatie sau planul de trasare si legate de axa drumului;
- in cazul drumurilor, trasarea consta in pichetarea si reperarea unor puncte
caracteristice ale traseului, cum ar fi: intersectia aliniamentelor, puncte
principale ale curbelor tip arc de cerc, schimbarea declivitatii, intersectii cu
obstacole naturale sau cai de comunicatie existente, etc., distanta maxima intre
punctele materializate fiind de 25 m precum si in implementarea unor borne si
repere de nivelment inafara amprizei;
- pentru evitarea erorilor de trasare si incadrarea in tolerantele admise, aparatura
optica este perfect pozitionata (centrata) deasupra reperului fix cu ajutorul
firului cu plumb si, deasemeni, se realizeaza orizontalitatea ei prin calare,
respectiv, prin aducerea bulei de aer in centrul cercului de calare si verificarea
mentinerii pozitiei ei la o rotire de 180g a aparaturii;
- erori de masurare pot apare si datorita pozitionarii incorecte a stadiei (mirei)
pe picheti sau repere, respectiv, neasigurarea verticalitatii ei atit in planul de
citire cit si in planul transversal directiei de citire; din acest motiv, la stadiile
fara dispozitiv de calare, se ataseaza un fir cu plumb;
- toleranta la masurarea distantelor pe un teren cu panta sub 3 g este data de
relatia Td = ± 0,03 D (m), in care “D” este distanta masurata;
- pentru distantele masurate pe terenuri cu panta intre 3g si 10g , toleranta se
majoreaza cu 35%, pentru panta intre 10g si 15g , majorarea este de 70% iar
pentru panta mai mare de 15g toleranta se dubleaza;
- toleranta la masurarea unghiurilor orizontale este data de relatia T d = 6 3 n ,
unde “n” reprezinta numarul directiilor masurate in tur de orizont;
- toleranta admisa pentru inchiderea pe orizontala a drumuirii este data de
relatia fά = τc n , unde “τc” reprezinta precizia aparatului si “n” numarul
statiilor de drumuire;
- toleranta de inchidere pe coordonate a punctelor finale ale drumului, fata de
coordonatele punctelor punctelor de sprijin, pe terenuri cu pante de pina la 3 g,
pentru masuratori directe, este data de relatia T xy = 0,03 D  D / 5000 (m) iar
pentru masuratori indirecte, de relatia Txy = 0,003 D  D / 2600 (m);
- pentru pante ale terenului cuprinse intre 3 g si 10g, tolerantele se majoreaza cu
25%, intre 10g si 15g, majorarea este de 50% si pentru pante mai mari de 15 g,
tolerantele se dubleaza.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 104

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


- Nu este cazul.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de predare – primire amplasament;
- procese verbale de trasare;
- jurnal de activitate.

PPE – PA & CO – 14 – Terasamente


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 105

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a terasamentelor in cadrul proceselor
de executie a lucrarilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru
efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM
mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 106

B. DOMENIU
Se aplica la procesele de realizare ale terasamentelor, manual sau mecanizat,
pentru drumuri, lucrari anexe, lucrari de arta sau de protectie a drumurilor.

C. TERMINOLOGIE
- Sapare: operatia de extragere a pamintului (rocilor), in vederea realizarii
profilelor transversale si longitudinale ale patului drumului, ale lucrarilor de colectare si
evacuare a apelor, a fundatiilor lucrarilor de arta sau protectie a drumurilor, sub nivelul
terenului natural;
- Patul drumului: suprafata amenajata a terasamentelor care constituie suportul
structurii rutiere;
- Strat de forma: stratul superior al terasamentelor, amenajat pentru sporirea si
uniformizarea capacitatii portante la nivelul patului drumului;
- Corpul rambleului: partea rambleului cuprinsa intre terenul de fundare si patul
drumului;
- Teren de fundare: zona din terenul natural sau zona amenajata in terenul
natural care este influentata de incarcarile transmise de terasamente sau de fundatii
izolate.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 1242 / 2 – 1983 – Teren de fundare. Cercetari geotehnice specifice
traseelor de cale ferata, drumuri si autostrazi;
- STAS 2914 – 84 – Lucrari de drumuri. Terasamente. Conditii tehnice generale
de calitate
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.

Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):


- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 107

- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce privese calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii sapaturilor;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful formatiei sapaturi si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 108

Fluxul tehnologic corespunzator procesului de realizare a terasamentelor, este


alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la natura, structura, configuratia si umiditatea
materialelor din alcatuirea terasamentelor si, in functie de volumul de lucrari proiectat,
determina modul de executare a terasamentelor, mecanizat sau manual, precum si
utilajele sau uneltele folosite.
Este interzisa folosirea in ramblee a paminturilor organice (mil, namol, pamint
vegetal), a paminturilor de consistenta scazuta (indice de consistenta sub 0,75),
paminturi care contin mai mult de 5 % saruri solubile in apa si paminturi anorganice de
calitate “rea” sau “foarte rea”. Deasemeni, este interzisa utilizarea materialelor
inghetate, care contin zapada sau gheata, care au umiditatea peste limitele
corespunzatoare unei compactari optime sau care contin materii organice in putrfactie
(radacini, iarba, frunze, crengi, etc.).
Executia lucrarilor de terasamente se sisteaza atunci cind conditiile de mediu nu
sunt corespunzatoare (temperaturi sub + 5° C, precipitatii abundente, etc.).
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia terasamentelor, sunt:
- utilaje care sapa, imprastie si niveleaza pamintul prin impingere (buldozer,
autogreder);
- utilaje care sapa si incarca (excavator, draglina, incarcator);
- utilaje speciale de sapat in spatii inguste;
- utilaje de sapat in stinca (pikon, pikamer, demolator);
- mijloace de transport (autobasculante, remorci, benzi rulante).
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- utilaje pentru finisarea taluzurilor;
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare.
In cazul executiei manuale a terasamentelor se utilizeaza: cazma, tirnacop, lopata,
ranga, roaba, placi vibratoare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa procesul de realizare a terasamentelor, este necesara
buna functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii
tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de
lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul
fluxului tehnologic, au intrat in contact cu materialul procesat. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de diferitele
tipuri de paminturi sau roci care sunt supuse operatiunilor de sapare, transport si
compactare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 109

Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,


lubrifiantii, apa, explozibilii si piesele de schimb. In cazul utilizarii explozibililor la
efectuarea sapaturii, procesele sunt executate de personal specializat si autorizat in
efectuarea acestui gen de lucrari.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevad lucrari de
terasamente si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a lucrarilor “,
conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate, atunci cind amplasamentul si executia
lucrarii afecteaza traficul rutier;
- se stabileste diagrama miscarii pamintului; atunci cind materialul excavat este
in exces sau nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se stabilesc
locatii pentru depozite definitive; atunci cind materialul excavat este
insuficient sau nu prezinta aptitudini de utilizare pentru umpluturi, se
stabilesc locatii pentru infiintarea gropilor de imprumut; depozitele si gropile
de imprumut nu trbuie sa afecteze stabilitatea terasamentelor existente sau sa
dea nastere la fenomene de eroziuni ale terenului existent;
- se stabileste tehnologia de executie a terasamentelor, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc natura si starea pamintului, pozitia lucrarii
fata de nivelul terenului natural sau al apei, relief, distanta de transport, volum
de sapatura si umplutura, costuri unitare, necesar de manopera, termen de
executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule
si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii operatiilor si a
productivitatii;
- in functie de distanta de transport si capacitatea atelierului de compactare, se
stabileste numarul de autobasculante necesar transportului materialului
rezultat din sapatura;
- seful formatiei de lucru convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului
in vederea verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului
si modul de amplasare al acestuia, atunci cind este cazul, precum si predarii,
respectiv, primirii amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota materializati,
pe baza de proces verbal;
- inainte de inceperea efectiva a lucrarilor de terasamente, atunci cind pamintul
excavat este utilizat la umpluturi, se face un calcul comparativ estimativ al
volumelor de sapatura, respectiv umplutura necesare a fi realizate; in functie
de diferentele constatate, se stabileste necesarul de material provenit din
gropile de imprumut precum si locatiile acestora; deasemeni, se preleveaza si
analizeaza probe de pamint din toate sursele propuse a fi utilizate la umpluturi,
in vederea stabilirii aptitudinii si conditiilor de procesare specifice;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 110

- se pregateste amplasamentul lucrarii prin defrisarea arborilor, arbustilor si


tufisurilor, demontarea sau demolarea unor constructii, lucrari de arta sau
structuri mai vechi ale drumului, inlaturarea sau repozitionarea instalatiilor
publice existente (conducte, linii electrice, telefonice), cind prin documentatia
de executie se precizeaza aceste operatiuni, asanarea lucrarii, atunci cind este
cazul;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren forma si dimensiunile exacte, in
plan si in elevatie a sapaturii sau a umpluturii, in conformitate cu planul de
situatie sau planul de trasare; trasarea se efectueaza in conformitate cu PPE –
PA & CO – 13;
- la toate procesele de executie a terasamentelor in amplasamentele carora
exista pamint vegetal, acesta se sapa si se depoziteaza separat, in vederea
utilizarii ulterioare pe taluzele nou create sau la refacerea suprafetelor afectate
pe timpul desfasurarii lucrarilor.
III. Procese curente
- concomitent cu amplasarea setului de semnalizare, atunci cind este cazul, se
aduc utilajele si dispozitivele necesare executarii terasamentelor pe
amplasamentul pregatit anterior;
- sapaturile manuale se executa pentru volume mici de sapatura, la lucrari
izolate sau inaccesibile utilajelor sau pentru finisarea sapaturilor executate
mecanizat; se are in vedere mentinerea in permanenta a unei distante de 3 m
intre lucratori, astfel incit sa se evite accidentarile cauzate de manevrarea
uneltelor precum si, pentru o circulatie sigura, realizarea unei banchete de
minim 75 cm pe conturul sapaturii; atunci cind in documentatia tehnica,
datorita naturii terenului sau a adincimii sapaturii, sunt prescrise sprijiniri,
acestea sunt executate in conformitate cu procedura specifica, in vederea
mentinerii dimensiunilor sapaturii dar si protectiei celor ce o efectueaza;
atunci cind este necesara evacuarea materialului sapat, transportul se face cu
roaba pina la punctul de depozitare, pe un traseu amenajat anterior;
- la constructiile anexe, acolo unde realizarea terenului de fundare sau a
terasamentelor se poate face numai manual, compactarea se face cu utilajele si
uneltele mentionate, astfel incit sa fie realizat gradul de compactare impus;
- sapatura mecanizata se executa pentru volume mari de sapatura, lucrari
concentrate pe suprafete relativ reduse, utilajele de sapat si performantele lor
determinind numarul si caracteristicile mijloacelor de transport, a utilajelor de
compactare, etc.; in functie de configuratia terenului, sapatura se poate executa
in straturi, pe terenuri relativ plane sau, la terenuri inclinate, frontal; in acelasi
timp cu executarea sapaturii se efectueaza si taluzarea la pantele proiectate;
- pentru a nu suferi degradari terenul de fundare, in cazul in care fundatia nu se
poate executa imediat dupa terminarea sapaturii, aceasta se opreste deasupra
cotei de fundare cu: 20 cm, in paminturi argiloase, 25 cm in nisipuri fine si 45
cm in paminturi sensibile la umiditate, saparea acestui strat facindu-se in
momentul premergator executarii fundatiei;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 111

- deasemeni, pe toata durata executarii sapaturii, se evita stationarea apelor


pluviale sau de infiltratie pe platforma obtinuta in urma sapaturii, prin
realizarea de santuri de garda perimetrale incintei si amenajarea platformei cu
o panta de scurgere catre exterior, daca acest lucru este posibil sau, in cazul
sapaturilor adinci, cu base de colectare;
- atunci cind in sapatura se descopera o combinatie de materiale
corespunzatoare si necorespunzatoare, materialul corespunzator se va excava
separat, in vederea reutilizarii, evitindu-se contaminarea cu materialul
necorespunzator;
- atunci cind pamintul intilnit la nivelul proiectat nu prezinta calitatea
specificata sau capacitatea portanta ceruta, se convoaca consultantul in
vederea stabilirii masurilor care se impun a fi luate;
- atunci cind pentru consolidarea terasamentelor s-a stabilit solutia de utilizare a
goegrilelor, acestea se pozitioneaza pe intreaga latime a bazei rambleului prin
derularea manuala a sulurilor de geotxtil in vederea eliminarii posibilitatii de
aparitie a valuririlor si o ptrecere de 20 cm intre tronsoane pe sens
longitudinal; atunci cind terasamentele sunt sprijinite, se executa si alte
straturi de geotextil (numarul acestora este specificat in documentatia tehnica),
pozitionate pe o lungime de 4 m de la intrdosul drenului din spatele zidului de
sprijin spre centrul rambleului;
- in cazul sapaturilor in stanca sau in cazul demolarii unor amenajari mai vechi,
sapatura se executa de la cota cea mai ridicata in jos, astfel incit sa se evite
accidentarile cauzate de desprinderea, in urma vibratiilor create, a unor blocuri
sau portiuni de material si rostogolirea lor; atunci cind volumul de sapatura
este mare sau roca este dura, se executa sapaturile cu explozivi, pe baza unor
proiecte speciale care tin cont de conditiile geologice si de relief locale si
precizeaza planul de amplasare a forajelor, incarcatura si masurile de protectie
necesare;
- transportul materialului excavat, face parte din lantul tehnologic de executie a
terasamentelor; daca acest material nu poate fi utilizat in cadrul lucrarii
respective, atunci se respecta specificatiile documentatiei tehnice sau
dispozitiile investitorului cu privire la locul si modul de depozitare;
- platformele de pamint natural rezultate in urma executarii sapaturii in deblee
sau decopertarii pamintului vegetal de sub ramblee, se compacteaza pina la
atingerea gradului de compactare Proctor Normal de 100 %, masurat la
adincimea de 30 cm; daca natura terenului natural nu permite atingerea acestui
grad de compactare se convoaca consultantul;
- pentru verificarea naturii terenului de fundare se preleveaza si analizeaza
minim 3 probe la 100 m de drum, astfel incit sa acopere intraga ampriza;
- atunci cind declivitatea terenului natural de sub ramblee este mai mare de 20
%, se executa trepte de infratire cu inaltimea egala cu grosimea straturilor
proiectate care formeaza umplutura si cu panta transversala de 4 % spre
exterior;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 112

- pentru evitarea tasarilor ulterioare sub actiunea factorilor naturali, a greutatii


proprii sau a solicitarilor produse de incarcari exterioare, materialele
componente ale terasamentelor se compacteaza artificial, deoarece, prin
sapare, toate paminturile isi maresc volumul initial, micsorindu-si densitatea
aparenta datorita cresterii volumului golurilor;
- calitatea compactarii este influentata de grosimea stratului prin faptul ca
aceasta se stabileste in functie de materialul utilizat, de adincimea de actiune a
utilajului de compactare si de diametrul maxim al granulelor;
- numarul de treceri care reprezinta numarul de miscari dus – intors efectuate
succesiv de catre utilajul de compactat, pe aceeasi urma, influenteaza,
deasemeni, calitatea compactarii;
- pentru a atinge gradul de compactare specificat in documentatia tehnica si in
caietele de sarcini, umiditatea materialului compactat va fi cit mai apropiata (±
2%) fata de umiditatea optima de compactare Woptim;
- parametrii de compactare (grosimea stratului, numarul de treceri, W optim) se
stabilesc pe tronsoane experimentale, pentru volume de terasamente mai mari
de 5000 m3 sau sunt luati din literatura de specialitate, pentru volume de
terasamente mai mici de 5000 m3;
- in conformitate cu prescriptiile documentatiei tehnice si a tehnologiei de
executie adoptate, materialul utilizat la realizarea terasamentului se asterne in
straturi uniforme si continui, cu panta transversala de 4 % spre exterior, pe
lungimea tronsonului de compactat care nu depaseste 500 m;
- compactarea se executa pe fasii paralele cu axul drumului sau cu latura cea
mai mare, atunci cand se excuta terasamente sau se realizeaza terenul de
fundare pentru lucrari de arta, protectie sau sustinere;
- compactarea se incepe de la partea cea mai joasa, prin treceri succesive, asfel
ca suprapunerea pe urma anterioara sa fie de minim 15 cm;
- numarul de treceri prescris nu se realizeaza de la inceput in acelasi loc, ci se
acopera intreaga suprafata a stratului de compactat, dupa care se reia operatia,
ca la prima trecere, pina la realizarea numarului de treceri impus;
- in timpul compactarii se evita socurile mecanice, stationarea utilajului pe
suprafata de compactare, virajele si manevrele bruste si, de asemeni, se
respecta viteza constanta de lucru;
- executia acestor trepte incepe de jos in sus astfel ca pamintul de la treapta
superioara sa fie folosit la treapta inferioara;
- dupa compactarea unui strat, nu se trece la realizarea urmatorului decit dupa
ce au fost luate probe, in conformitate cu prescriptiile caietului de sarcini si, in
urma analizei lor, s-a constat ca a fost atins gradul de compactare cerut;
- in cazul in care materialul asternut nu are umiditatea optima de compactare, se
procedeaza la udarea lui, prin stropirea uniforma a stratului asternut sau
udarea in depozit, dupa care se reia compactarea pina la obtinerea rezultatelor
solicitate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 113

- la realizarea umpluturilor cu material din derocari, nu se folosesc blocuri cu


laturi mai mari de 0,50 m, se asigura impanarea materialului asternut si
compactarea lui cu vibratoare grele de 12 – 16 tone;
- deasupra umpluturilor realizate cu material din derocari, se realizeaza un
terasament din pamint corespunzator, de minim 2 m inaltime;
- pentru fiecare strat asternut si compactat se verifica gradul de compactare
(minim 6 teste la 2000 mp executati), panta transversala si grosimea;
- la fiecare al treilea strat, dupa ploaie si la ultimul strat, se fac masuratori
deflectometrice;
- deasemeni, la patul drumului se verifica latimea ( tolerante ± 5 cm de la axul
drumului si ± 10 cm pe toata latimea platformei), cotele (intre + 2,5 si – 5 cm)
si panta transversala (± 1 %);
- taluzurile care urmeaza a fi acoperite cu strat vegetal, se taie in trepte sau se
ranforseaza cu cleionaje (din brazde, nuiele, elemente prefabricate), se acopera
cu strat vegetal, se fertilizeaza si insemanteaza.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 114

PPE – PA & CO – 15 – Rigole, santuri, casiuri


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 115

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor anexe, din cadrul
constructiilor de drumuri, care au scopul de a colecta si evacua apele pluviale de pe
platforma si din zona drumului precum si a responsabilitatilor care revin pentru
efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM
mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 116

B. DOMENIU
Se aplica la executia rigolelor, santurilor si casiurilor, pornind de la faza de lucru
in care sapatura a fost finalizata (conform PPE – PA & CO – 14).

C. TERMINOLOGIE
- Rigola: constructie anexa pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale, cu
profil curent triunghiular, de adincime mica, amenajata in lungul drumului sau a strazii,
la marginea platformei;
- Sant: constructie anexa, sub forma de canal deschis, cu sectiune triunghiulara,
destinat colectarii apelor pluviale de pe platforma drumului sau de pe taluzuri si
evacuarii lor;
- Sant de garda: sant executat in amonte de creasta unui taluz de debleu sau la o
mica distanta de piciorul unui taluz de rambleu, in scopul colectarii si evacuarii apelor
pluviale, impiedicind astfel degradarea taluzurilor;
- Casiu: constructie anexa pe taluzul de rambleu, care asigura descarcarea rigolei
de acostament;
- Pilonare: operatie constind din stropirea cu apa si indesarea usoara, realizata
prin batere cu maiul sau cu placa vibratoare, a unui strat din materiale granulare;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 10796 / 2 – 79 – Constructii anexe pentru colectarea si evacuarea apelor –
rigole, santuri si casiuri;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 117

- raspunde de calitatea lucrarilor executate.


Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este
cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre beneficiar, in vederea
completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful formatiei de lucru si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei constructiilor anexe care au scopul de
colectare si evacuare a apelor pluviale, este alcatuit din etape distincte care impun
conditii si procese specifice, astfel :
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 118

I. Conditii de mediu si tehnice


Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel
incit, deoarece se utilizeaza mortare si betoane, procesele nu se pot executa la
temperaturi negative; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie sau atunci cind
stratul suport, respectiv suprafata rezultata in urma efectuarii sapaturilor, a fost afectata
de precipitatii.
Deoarece executia acestor lucrari se face de regula manual, uneltele utilizate sunt:
lopata, mai, ciocan de zidarie, mistrie, drisca, roaba, etc.. In cazul in care, pentru
realizarea acestor constructii, se folosesc elemente prefabricate din beton grele,
montarea lor se face cu o automacara. Transportul betonului si mortarului utilizat, in
cazul in care acestea nu se pot realiza la fata locului sau constitue o solutie
neeconomica, se face cu autotransportoare de beton.
Pentru a se putea efectua aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor uneltelor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului
tehnologic, au intrat in contact cu betonul sau mortarul pus in opera. De asemeni,
periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: nisip, bolovani de riu sau
piatra bruta, elemente prefabricate din beton, mortar, beton.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste procese, in vederea eliminarii posibilitatii degradarii stratului
suport, se executa imediat dupa realizarea sapaturii, activitatile premergatoare
cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a
tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a
utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si termenul de executie,
considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la
siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura.
III. Procese curente
- constructiile anexe pentru drumuri care au scopul de a colecta si evacua apele
pluviale, se realizeaza in conformitate cu specificatiile cuprinse in
documentatia tehnica de executie prin care, in functie de zona geografica in
care se afla drumul, de tipul profilului transversal, de relief, de natura
terenului, de debitul si viteza apei, de conditiile de circulatie, se stabileste tipul
si forma acestor constructii anexe;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 119

- pentru executia rigolelor si santurilor neprotejate, se aplica PPE –PA & CO –


14 : Terasamente, urmata de finisarea taluzelor create, astfel incit geometria
lucrarii sa corespunda cu cerintele documentatiei tehnice;
- santurile de garda se vor amplasa la minim 5 m de muchia taluzului de debleu
sau, cind sunt la piciorul rambleului, la minim 1,5 m de acesta; deasemeni,
pentru prevenire degradarii taluzelor prin infiltrari de ape, santurile de garda,
indiferent de panta, se protejeaza;
- protectia rigolelor, santurilor si santurilor de garda se face prin executia de
pereuri uscate, pereuri rostuite cu mortar de ciment, pereuri in mortar de
ciment, pereuri din piatra bruta sau bolovani de riu pe fundatie de beton,
pereuri din beton monolit sau pereuri din elemente prefabricate din beton;
- protectia casiurilor se face, datorita amplasarii lor pe taluze si deci avind pante
de scurgere mari, cu pereuri din elemente prefabricate din beton care se
sprijina, la piciorul taluzului, pe o fundatie din beton ale carei dimensiuni sunt
specificate in documentatia tehnica;
- pereurile uscate se executa prin asternerea, peste terenul bine nivelat, a unui
strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa pilonare;
- peste acest strat se asterne un strat de nisip afinat, de aceeasi calitate, in care
se pozeaza pietrele sau bolovanii;
- pietrele se implanteaza vertical in stratul de nisip afinat, unele linga altele, cu
rosturile tesute, batindu-se deasupra si lateral cu ciocanul, astfel ca fiecare
piatra sa fie bine strinsa de pietrele vecine; grosimea initiala a acestui strat este
de 8 cm;
- pentru a se asigura fixarea pereului se procedeaza la o prima batere cu maiul,
pe uscat, pentru asezarea pietrelor;
- se asterne un strat de nisip de 1 – 1,5 cm grosime, pentru impanare care se uda
si se impinge cu periile in golurile dintre pietre pina se umplu, dupa care se
bate din nou cu maiul pina la refuz;
- suprafata pereului astfel realizat, este regulata, abaterea maxima admisa fiind
de 2 cm fata de suprafata teoretica a taluzului; in caz contrar, zonele
neconforme se refac prin scoaterea pietrelor si reglarea grosimii stratului de
nisip de sub ele;
- pereurile rostuite cu mortar de ciment comporta aceleasi faze de executie ca si
pereurile uscate, insa, dupa prima batere cu maiul, pe uscat si verificarea
suprafatarii, umplerea golurilor dintre pietre se face cu mortar de ciment M
100;
- baterea finala cu maiul pina la refuz, se face inainte de inceperea reactiei de
priza a mortarului;
- pentru realizarea unei suprafete etanse, in perioadele cu temperaturi
atmosferice ridicate, pereul se protejeaza, impotriva uscarii fortate si deci a
aparitiei fisurilor in urma contractiei mortarului, prin udare timp de trei zile;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 120

- pereurile in mortar de ciment se executa prin asternerea, peste terenul bine


nivelat, a unui strat de nisip grauntos si aspru, in grosime de 5 cm dupa
pilonare;
- peste stratul de nisip pilonat se asterne un strat abundent de mortar de ciment
M 100 in care se implanteaza pietrele sau bolovanii si se potrivesc prin
alunecare astfel incit sa se obtina o tesere a rosturilor si o refulare a mortarului
la suprafata, prin toate rosturile;
- se executa o batere cu maiul pentru stabilizarea pereului si se verifica
suprafatarea, dupa care se continua umplerea cu mortar a golurilor dintre
pietre si se niveleaza mortarul cu mistria;
- pentru realizarea unei suprafete etanse, in perioadele cu temperaturi
atmosferice ridicate, pereul se protejeaza, impotriva uscarii fortate si deci a
aparitiei fisurilor in urma contractiei mortarului, prin udare timp de trei zile si
acoperire cu rogojini sau saci timp de sapte zile;
- pereurile din piatra bruta sau bolovani de riu pe fundatie de beton se executa
prin asternerea, peste terenul bine nivelat, a unui strat de fundatie din beton C
6/7,5 (B 100), grosimea fiind cea prevazuta in documentatia tehnica, in care,
inainte de inceperea reactiei de priza a betonului, se implanteaza pietrele sau
bolovanii, in acelasi mod ca la executia pereurilor in mortar de ciment;
- verificarea suprafatarii, colmatarea rosturilor cu mortar de ciment si protectia
pereului astfel realizat se executa in acelasi mod ca la executia pereurilor in
mortar de ciment;
- pereurile din beton monolit se executa prin turnarea directa, peste terenul bine
nivelat, a unui strat de beton, finisat manual, de dimensiuni si clasa in
conformitate cu specificatiile din documentatia tehnica;
- turnarea se face pe tronsoane de 1,5 – 2 m, cu rosturi transversale de 2 cm;
- betonul turnat se protejeaza impotriva soarelui sau a ploii, incepind cu
declansarea reactiei de priza, prin acoperire si, apoi, prin stropire cu apa, atit
cit este nevoie, in functie de conditiile atmosferice, timp de 7 zile;
- rosturile transversale se colmateaza, dupa intarirea betonului, cu mortar de
ciment sau mastic bituminos;
- elementele prefabricate din beton se pozeaza pe o fundatie realizata din nisip
pilonat sau beton proaspat;
- forma si dimensiunile prefabricatelor precum si tipul de fundare sunt
specificate in documentatia tehnica de executie;
- rosturile dintre elementele prefabricate se colmateaza cu mortar de ciment sau
mastic bituminos;
- tolerantele admise la montarea elementelor prefabricate sunt de maxim 5 mm
fata de cotele precizate in profilele transversale si in cel longitudinal.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 121

- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea


acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 16 – Strat de fundatie din balast sau balast amestec


optimal
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 122

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a straturilor de fundatie din balast sau
balast amestec optimal, in cadrul constructiilor de drumuri precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 123

B. DOMENIU
Se aplica la constructia sau repararea drumurilor, pornind de la faza de lucru in
care terasamentele acestora au fost finalizate (conform PPE – PA & CO – 14 :
Terasamante).

C. TERMINOLOGIE
- Strat de fundatie: strat prin care se transmit si se repartizeaza terasamentelor
solicitarile verticale din stratul de baza; in cazul balastului, acesta joaca si rolul de strat
drenant si anticapilar;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- STAS 6400 – 84 – Straturi de baza si de fundatie. Conditii de calitate;
- SR 662 : 2002 – Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate;
- Caiet de sarcini.

J. E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces:
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 124

- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea


produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

K. F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei straturilor de forma sau de fundatie din
balast sau balast amestec optimal, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si
procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit
procesele nu se pot executa la temperaturi negative, atunci cind patul drumului este
acoperit cu zapada sau cu gheata; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie,
atunci cind stratul suport, respectiv terasamentele, au fost afectate de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de forma sau de fundatie
din balast sau balast amestec optimal, sunt:
- utilaje care imprastie si niveleaza materialul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare;
- instalatie de preparare a amestecului optimal;
- mijloace de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 125

In cazul executiei manuale, se utilizeaza utilaje de compactare de mica


mecanizare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor uneltelor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza
revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor
si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza
aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: balastul sau balastul
amestec optimal.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea terasamentelor,
procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de
executie, respectiv terasamente, strat de forma;
- in cazul in care se utilizeaza balast amestec optimal, acesta se prepara in statii
centralizate astfel incit compozitia granulometrica si umiditatea sa fie
corespunzatoare specificatiilor din documentatia tehnica de executie, dupa
care se transporta la locul de punere in opera.
III. Procese curente
- pentru realizarea straturilor de forma sau de fundatie din balast sau balast
amestec optimal, se utilizeaza balast cu dimensiunea granulei de maxim 63
mm si care corespunde conditiilor de calitate specificate in caietul de sarcini al
fiecarei lucrari;
- in cazul in care balastul nu are curba granulometrica corespunzatoare cu cea
solicitata in proiect, aceasta se corecteaza prin trecere prin statia de preparare a
amestecului si eliminarea sau adaugarea sorturilor necesare;
- atunci cind se utilizeaza balast din mai multe surse de aprovizionare,
depozitarea se face astfel incit sa se evite amestecarea cit si impurificarea lor
iar sectoarele de drum realizate sunt delimitate in functie de sursa folosita;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 126

- inaintea asternerii stratului de forma sau de fundatie din balast sau balast
amestec optimal, se realizeaza sau se refac lucrarile de drenare a apei din patul
drumului;
- pentru stabilirea conditiilor specifice de executie, se realizeaza un tronson
experimental, de minim 50 m lungime si latimea a doua utilaje de compactat,
pe care se stabilesc grosimea si umiditatea optima de compactare a stratului
asternut, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri necesar;
- acesti parametri fiind stabiliti si insusiti de catre client, se trece la executia
propriuzisa a stratului de forma sau de fundatie;
- balastul este adus la locul de punere in opera si descarcat in gramezi situate la
o distanta care sa asigure realizarea grosimii optime a stratului;
- asternerea si nivelarea balastului se face pe toata latimea platformei sau a
sectorului in lucru, inclusiv pe acostamente, la sablon, respectindu-se latimea
si pantele transversale prevazute in documentatie tehnica de executie;
- daca, in urma determinarilor de laborator, se constata ca materialul nu are
umiditatea optima de compactare, se intervine cu utilajul de stropit, asigurind
debitul necesar si uniformitatea stropirii;
- compactarea se incepe de la partea cea mai de jos, de la acostament la ax, prin
treceri succesive in lungul drumului, astfel incit sa se suprapuna trecerile pe o
latime de minim 20 cm;
- daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii
materialului, acestea se reprofileaza, se completeaza cu material si se
cilindreaza din nou;
- in conformitate cu documentatia tehnica de executie, se efectueaza verificarile
referitoare la grosimea stratului (minim 3 puncte la 2000 mp executati,
toleranta ± 2 cm), gradul de compactare (98 % pentru cel putin 95 % din
punctele masurate si minim 95 % in toate punctele de masurare) precum si la
elementele geometrice ale stratului executat (tolerante + 5 cm la latime, ± 0, 4
% la panta transversala, + 2,5 si – 5 cm la cote pentru strat de forma, ± 1 cm la
cote pentru strat de fundatie, ± 2 cm in profil longitudinal, in axul benzii si ± 1
cm in profil transversal la denivelari masurate sub lata de 3 m);
- daca drumul se da in circulatie inaintea executarii celorlalte straturi rutiere,
stratul de fundatie din balast sau balast amestec optimal se protejeaza prin
stropiri succesive cu emulsie bituminoasa sau asternerea unui strat de nisip si
instituirea de restrictii de viteza de circulatie;
- este interzisa executia stratului de forma sau de fundatie din balast sau balast
amestec optimal cu balast inghetat sau pe pat acoperit cu zapada sau pojghita
de gheata.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 127

- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau


transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 17 – Strat de fundatie din balast stabilizat


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 128

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a straturilor de fundatie din balast
stabilizat cu lianti hidraulici sau puzzolanici, in cadrul constructiilor de drumuri precum
si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 129

B. DOMENIU
Se aplica la constructia sau repararea drumurilor, pornind de la faza de lucru in
care stratul drenant si anticapilar a fost finalizat (conform PPE – PA & CO – 16 : Strat
de fundatie din balast sau balast amestec optimal).

C. TERMINOLOGIE
- Strat de fundatie: strat prin care se transmit si se repartizeaza terasamentelor
solicitarile verticale din stratul de baza; in cazul balastului, acesta joaca si rolul de strat
drenant si anticapilar;
- Lianti puzzolanici: materiale care amestecate cu un activant, in prezenta apei,
capata proprietati hidraulice (zgura granulata, cenusa de termocentrala, tufuri
vulcanice);
- Lianti hidraulici: pulberi minerale care in amestec cu apa reactioneaza, dind
produse care se intaresc in timp (cimentul);
- Durata de maniabilitate: perioada in care priza cimentului este nula sau foarte
slaba si permite punerea in opera a amestecului si compactarea lui fara sa prejudicieze
viitoarele caracteristici mecanice ale acestuia;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- STAS 6400 – 84 – Straturi de baza si de fundatie. Conditii de calitate;
- STAS 10473/1 – 87 – Straturi rutiere din agregate naturale sau paminturi
stabilizate cu ciment;
- CD 127 – 86: Instructiuni tehnice de proiectare si realizare a straturilor din
agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 130

- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.

Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei straturilor de fundatie din balast
stabilizat, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice,
astfel:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 131

I. Conditii de mediu si tehnice


Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit
procesele nu se pot executa la temperaturi negative si atunci cind stratul de fundatie
este acoperit cu zapada sau cu gheata; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie,
atunci cind stratul suport, respectiv fundatia din balast, a fost afectat de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din balast
stabilizat, sunt:
- utilaje care imprastie si niveleaza materialul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- autostropitoare pentru realizarea umiditatii optime de compactare;
- instalatie de preparare a amestecului;
- mijloace de transport.
In cazul executiei manuale, se utilizeaza utilaje de compactare de mica
mecanizare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor uneltelor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza
revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor
si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza
aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: balastul si liantul hidraulic
sau puzzolanic utilizat.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea straturilor de
fundatie anticapilare si drenante, procesele premergatoare cuprind stabilirea,
in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a tehnologiei de
executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca
semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei
au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de
executie, respectiv, sapatura, terasamente, fundatie de balast;
- balastul stabilizat cu ciment se prepara in statii centralizate astfel incit
compozitia granulometrica, dozajul de liant si umiditatea sa fie
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 132

corespunzatoare specificatiilor din documentatia tehnica de executie, dupa


care se transporta la locul de punere in opera.
III. Procese curente
- pentru realizarea straturilor de fundatie din balast stabilizat se utilizeaza balast
cu dimensiunea granulei de maxim 31 mm sau agregate concasate cu
dimensiunea maxima a granulei de 25 mm care corespund conditiilor de
calitate specificate in caietul de sarcini al fiecarei lucrari, in amestec cu 5 – 7%
ciment (sau un liant puzzolanic a carui pondere in amestec a fost determinata
in laborator);
- in cazul in care balastul nu are curba granulometrica corespunzatoare cu cea
solicitata in proiect, aceasta se corecteaza prin trecere prin statia de preparare a
amestecului si eliminarea sau adaugarea sorturilor necesare;
- atunci cind se utilizeaza balast din mai multe surse de aprovizionare,
depozitarea se face astfel incit sa se evite amestecarea cit si impurificarea lor
iar sectoarele de drum realizate sunt delimitate in functie de sursa folosita;
- inaintea asternerii stratului de fundatie din balast stabilizat se stropeste stratul
suport, in special daca acesta este constituit din materiale drenante;
- pentru stabilirea conditiilor specifice de executie, se realizeaza un tronson
experimental, de minim 30 m lungime si latimea a doua utilaje de compactat,
pe care se stabilesc grosimea si umiditatea optima de compactare a stratului
asternut, componenta atelierului de compactare si numarul de treceri necesar;
- acesti parametri fiind stabiliti si insusiti de catre client, se trece la executia
propriuzisa a stratului de fundatie;
- balastul stabilizat este adus la locul de punere in opera si descarcat in gramezi,
situate la o distanta care sa asigure realizarea grosimii optime a stratului sau,
in cordoane;
- asternerea si nivelarea balastului se face pe jumatate din latimea platformei
sau a sectorului in lucru, la sablon, respectindu-se latimea si pantele
transversale prevazute in documentatie tehnica de executie;
- in cazul asternerii mecanizate, caracteristicile geometrice ale stratului sunt
realizate prin pozarea la cotele necesare a longrinelor pe care circula
repartizatorul;
- daca, in urma determinarilor de laborator, se constata ca materialul nu are
umiditatea optima de compactare, se intervine cu utilajul de stropit, asigurind
debitul necesar si uniformitatea stropirii;
- compactarea se incepe de la partea cea mai de jos, de la acostament la ax,
prima trecere efectuindu-se cu 1/3 din latimea compactorului pe acostament si
apoi prin treceri succesive in lungul drumului, astfel incit sa se suprapuna
trecerile pe o latime de minim 20 cm;
- in cazul in care grosimea balastului stabilizat proiectat este mai mare de 22
cm, executia lui se face in mai multe straturi, in functie de parametrii stabiliti
pe sectorul experimental;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 133

- daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii


materialului, acestea se reprofileaza, se completeaza cu material si se
cilindreaza din nou;
- in conformitate cu documentatia tehnica de executie, se efectueaza verificarile
referitoare la grosimea stratului, gradul de compactare precum si la elementele
geometrice ale stratului executat;
- daca stratul de baza urmeaza sa se execute mai tirziu, stratul de fundatie din
balast stabilizat se protejeaza prin stropire cu emulsie bituminoasa si
asternerea unui strat de criblura 16/25 care se cilindreaza;
- in cazul imbracamintilor din beton de ciment, acestea se executa dupa 7 zile
de la realizarea stratului de fundatie din balast stabilizat;
- este interzisa executia stratului de fundatie din balast stabilizat cu balast
inghetat sau pe pat acoperit cu zapada sau pojghita de gheata.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 18 – Strat de fundatie din piatra sparta


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 134

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a straturilor de fundatie din piatra
sparta, in cadrul constructiilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin
pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si
SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in
vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 135

B. DOMENIU
Se aplica la constructia sau repararea drumurilor, pornind de la faza de lucru in
care terasamentele au fost finalizate (conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente), in
cazul in care patul drumului este format din paminturi necoezive sau, stratul anticapilar,
drenant a fost finalizat (conform PPE – PA & CO – 16 : Strat de fundatie din balast sau
balast amestec optimal), in cazul in care patul drumului este format din paminturi
coezive.

C. TERMINOLOGIE
- Strat de fundatie: strat prin care se transmit si se repartizeaza terasamentelor
solicitarile verticale din stratul de baza; in cazul balastului, acesta joaca si rolul de strat
drenant si anticapilar;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- STAS 6400 – 84 – Straturi de baza si de fundatie. Conditii de calitate;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 136

- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia


tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei straturilor de fundatie din piatra sparta,
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice


Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel incit
procesele nu se pot executa la temperaturi negative, atunci cind patul drumului este
acoperit cu zapada sau cu gheata; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie,
atunci cind stratul suport, respectiv terasamentele, au fost afectate de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia straturilor de fundatie din piatra
sparta, sunt:
- utilaje care imprastie si niveleaza materialul prin impingere (buldozer, autogreder);
- utilaje de compactare (cilindri compactori, placi vibrante);
- instalatie de preparare a amestecului optimal;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 137

- mijloace de transport.
In cazul executiei manuale, se utilizeaza utilaje de compactare de mica
mecanizare, maiuri de mina.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor uneltelor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se efectueaza
revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor
si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza
aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: piatra sparta sau piatra
sparta amestec optimal.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea terasamentelor sau a
straturilor anticapilare, drenante, procesele premergatoare cuprind stabilirea,
in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a tehnologiei de
executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare, in
functie de volumul de lucrari si termenul de executie, considerindu-se ca
semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la siguranta circulatiei
au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare de
executie, respectiv, sapatura, terasamente, strat drenant;
- in cazul in care se utilizeaza piatra sparta amestec optimal, acesta se prepara in
statii centralizate astfel incit compozitia granulometrica sa fie corespunzatoare
specificatiilor din documentatia tehnica de executie, dupa care se transporta la
locul de punere in opera.
`III. Procese curente
- pentru realizarea straturilor de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta
amestec optimal, se utilizeaza piatra sparta cu dimensiunea granulei de maxim
63 mm si care corespunde conditiilor de calitate specificate in caietul de
sarcini al fiecarei lucrari;
- in cazul in care piatra sparta nu are curba granulometrica corespunzatoare cu
cea solicitata in proiect, aceasta se corecteaza prin trecere prin statia de
preparare a amestecului si eliminarea sau adaugarea sorturilor necesare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 138

- atunci cind se utilizeaza piatra sparta din mai multe surse de aprovizionare,
depozitarea se face astfel incit sa se evite amestecarea cit si impurificarea lor
iar sectoarele de drum realizate sunt delimitate in functie de sursa folosita;
- inaintea asternerii stratului de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta
amestec optimal, se realizeaza sau se refac lucrarile de drenare a apei din patul
drumului;
- pentru stabilirea conditiilor specifice de executie, se realizeaza un tronson
experimental, de minim 30 m lungime si latimea a doua utilaje de compactat,
pe care se stabilesc grosimea optima de compactare a stratului asternut,
componenta atelierului de compactare si numarul de treceri necesar;
- acesti parametri fiind stabiliti si insusiti de catre client, se trece la executia
propriuzisa a stratului de fundatie;
- piatra sparta este adusa la locul de punere in opera si descarcata in gramezi
situate la o distanta care sa asigure realizarea grosimii optime a stratului;
- asternerea si nivelarea pietrei sparte se face pe toata latimea platformei sau a
sectorului in lucru, inclusiv pe acostamente, la sablon, respectindu-se latimea
si pantele transversale prevazute in documentatie tehnica de executie;
- compactarea se incepe de la partea cea mai de jos, de la acostament la ax, prin
treceri succesive in lungul drumului, astfel incit sa se suprapuna trecerile pe o
latime de minim 20 cm;
- compactarea se considera realizata atunci cind o piatra aruncata in fata
tamburului cilindrului compactor nu intra in stratul compactat si este
sfarimata;
- daca in timpul compactarii sau produs denivelari din cauza neuniformitatii
materialului, acestea se reprofileaza, se completeaza cu material si se
cilindreaza din nou;
- in conformitate cu documentatia tehnica de executie, se efectueaza verificarile
referitoare la grosimea stratului, gradul de compactare precum si la elementele
geometrice ale stratului executat;
- daca drumul se da in circulatie inaintea executarii celorlalte straturi rutiere,
stratul de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta amestec optimal se
impaneaza cu split sort 16/25 mm cilindrat si apoi se innoroieste cu savura 0/8
mm sau nisip natural, dupa care urmeaza o noua cilindrare;
- in cazul in care stratul urmator este de tip macadam sau beton de ciment,
impanarea si innoroirea nu se mai efectueaza;
- este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta sau piatra sparta
amestec optimal cu agregate inghetate sau pe pat acoperit cu zapada sau
pojghita de gheata.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 139

- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau


transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 19 – Parapete metalic

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 140

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a parapetelor metalice si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia parapetelor deformabile metalice (glisiere) de tip semigreu,
greu si foarte greu.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 141

C. TERMINOLOGIE
- Parapete: lucrari anexe ale drumului care au scopul de a proteja vehiculele
impotriva iesirilor de pe platforma drumului si ghidarea optica a acestora, pe sectoarele
de drum periculoase din punct de vedere al sigurantei circulatiei;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- STAS 1948 / 1 – 91: Stilpi de ghidare si parapete;
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului finit in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 142

- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de


dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei parapetelor metalice este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Executia parapetelor metalice nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea
lor fiind posibila in orice anotimp, indiferent de conditiile meteo, atunci cind fundatia
stilpilor este din piatra sparta. In cazul in care fundatiile sunt din beton, se respecta
conditiile de mediu specificate in PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia lucrarilor de parapete metalice sunt:
- utilaj dotat cu dispozitiv de sapat gauri;
- autotransportor de beton sau instalatie mobila de preparare a betonului;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La procesele care se executa manual se utilizeaza: tirnacop, cazma, lopata, roaba,
chei de mina, leviere,etc..
Pentru executia parapetelor metalice, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 143

In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a


modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- beton de ciment sau piatra sparta;
- elemente prefabricate metalice de parapete;
- vopsea.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede realizarea de
parapete metalic si dupa primirea documentului “ Ordin de incepere a
lucrarilor “, conducerea dispune inceperea efectiva a lucrarii;
- R.O.S.T. intocmeste si inainteaza spre aprobare si avizare documentatia
tehnica de instituire a restrictiilor de circulatie si asigura punctul de lucru cu
setul de semnalizare si dirijare a traficului necesar, in conformitate cu
schemele de semnalizare adoptate, atunci cind amplasamentul si executia
lucrarii afecteaza traficul rutier;
- se stabileste, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, tehnologia
de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a utilajelor necesare,
in functie de volumul de lucrari si termenul de executie;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si aprobarii setului de semnalizare si dirijare a traficului si modul de
amplasare al acestuia, atunci cind este cazul, precum si predarii, respectiv,
primirii amplasamentului lucrarii si a reperilor de cota materializati, pe baza
de proces verbal;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren forma si dimensiunile exacte, in
plan si in elevatie a sapaturilor, in conformitate cu planul de situatie sau planul
de trasare; trasarea se va efectua in conformitate cu PPE – PA & CO – 13.
III. Procese curente
- parapetele se amplaseaza inafara platformei drumului sau, in anumite situatii,
in cadrul acostamentelor;
- la executia mecanizata a sapaturilor pentru fundatiile stilpilor de parapete,
finisarea se face manual;
- pentru fiecare lot de prefabricate metalice se verifica documentele insotitoare
de atestare a calitatii, numarul elementelor si corespondenta lor cu necesitatile
de executie;
- in cazul in care se aprovizioneaza elemente de parapete care nu sunt
confectionate din oteluri inoxidabile, tratate impotriva oxidarii sau neprotejate
contra ruginirii, acestea sunt curatate si apoi grunduite inainte de montare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 144

- distanta dintre doi stilpi pentru parapete metalic semigreu si greu este de 3 m
iar pentru parapete metalic foarte greu, este de 2 m;
- dimensiunile in plan ale fundatiilor sunt de 40 x 40 cm in cazul sapaturilor
manuale si Ø 40 cm, in cazul sapaturii mecanizate;
- adincimea de fundare, masurata de la cotele acostamentului (atunci cind acesta
este corect executat), este de 1150 mm;
- stilpii de parapete sunt incastrati in fundatie pe o lungime de 1100 mm, astfel
incit distanta de la partea carosabila, adiacenta parapetelui, la axul lisei sa fie
de 595 mm;
- in cazul in care pozarea parapetelor se face pe coronamentul unui zid de
sprijin din beton, la turnarea acestuia, prin cofrare, se lasa goluri, la distantele
stipulate in documentatia tehnica de executie, functie de tipul de parapete care
se executa, pentru montarea si monolitizarea stilpilor;
- dupa executarea completa si corecta a tuturor imbinarilor dintre elementele
componente ale parapetelor, se vopsesc elementele care nu sunt confectionate
din otel inoxidabil sau nu sunt tratate impotriva oxidarii, culoarea sau culorile
utilizate precum si modul de succesiune a lor, sunt in conformitate cu
documentatia de executie sau specificatiile administratorului drumului.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 145

PPE – PA & CO – 20 – Servicii pregatitoare aferente intretinerii si


reparatiei drumurilor publice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 146

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de organizare a unui sistem eficient de culegere a
datelor de pe toate sectoarele de drum aflate in administrare, in scopul actualizarii
permanente a bazelor de date, a pregatirii documentatiilor tehnice pentru asigurarea
intretinerii corespunzatoare a drumurilor, podurilor si constructiilor anexe ale acestora
precum si prelucrarii datelor culese.

B. DOMENIU
Se aplica in cadrul procesului de administrare a unei retele de drumuri.

C. TERMINOLOGIE
- Drum: constructie distincta dotata cu toate elemetele necesare indeplinirii
functiei pentru care este destinata cuprinzind terasamentele, fundatia, stratul de baza si
imbracamintea, acostamentele, santurile de scurgere, rigolele, trotuarele, podetele (cu
deschiderea sau suma deschiderilor mai mica de 5 m), trecerile la nivel cu caile ferate,
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 147

amenajarile la nivel ale intersectiilor de drumuri, benzile separatoare ale cailor si


spatiile verzi, plantatiile de arbori si arbusti situate in zonele de siguranta ale drumurilor,
indicatorii kilometrici si hectometrici, zidurile de sprijin sau de captusire si boltile cu
pilastri din zona drumurilor, inclusiv partile componente ale acestor lucrari care
depasesc zonele, precum si constructiile, amenajarile si instalatiile legate de siguranta
circulatiei (indicatoarele pentru circulatie, console, portale de semnalizare, stilpi de
ghidare, parapete, semafoare, lampi cu lumina intermitenta, oglinzi parabolice, etc.)
marcaje rutiere, gardurile de protectie de pe autostrazi, contori de inregistrare a
traficului, locurile de parcare si de stationare pentru autovehicule inclusiv dotarile lor,
platformele statiilor pentru mijloacele de transport in comun, refugiile pentru pietoni,
pistele pentru ciclisti, insulele de dirijare, benzile de urgenta sau de stationare, benzile
suplimentare destinate vehiculelor lente, platformele amenajate (inclusive caile de
acces) pentru verificarea tonajelor autovehiculelor in punctele de control si trecere a
frontierei si pentru instalatiile portabile de cintarire, platformele de depozitare a
materialelor pentru lucrarile de intretinere si reparare drumuri. De asemenea sunt
cuprinse in notiunea de drum instalatiile si aparatura pentru monitorizarea traficului
rutier pe timp de iarna, instalatiile si aparatura de monitorizare, control si dirijare a
traficului rutier, dotarile din gama apel urgenta (telefoane, etc.), instalatiile si dotarea
statiilor de peaj de pe autostrazi sau de la traversarea podurilor, panourile de
semnalizare cu mesaj variabil.
- Poduri: cuprind podurile de sosea si cele combinate cu deschideri sau suma
deschiderilor mai mare de 5 m, pasajele denivelate si pasarelele pentru pietoni cu toate
elementele lor componente. Termenii de pod definitiv, pod semidefinitiv si pod
provizoriu sunt cei prevazuti in standardul de terminologie. Prin definitivare se inteleg
lucrarile necesare trecerii podurilor semidefinitive in categoria podurilor definitive.
- Constructii si amenajari aferente: cuprind tunelurile, lucrarile de drenaje,
captarile de izvoare, puturile absorbante, consolidarile de suprafata (prin inierbari,
brazduiri, plantatii, cleionaje, etc.), aparari de maluri si rectificari ale cursurilor de apa,
amenajarile de torenti si amenajari de vai contra eroziunilor, santurile de garda si
canalele de evacuare, consolidarile de terenuri prin coloane si piloti, prin metoda
pamintului armat sau prin metode chimice si electrochimice, camerele de imprumut,
plantatiile din perdelele de protectie, cantoane, sedii districte, baze de deszapezire,
precum si alte constructii, amenajari si instalatii destinate intretinerii, repararii si
sigurantei circulatiei pe drumuri sau pentru productia auxiliara necesara realizarii
lucrarilor de intretinere curenta si periodica precum si pentru informarea operativa
asupra starii drumurilor.
- Intretinere: totalitatea activitatilor de interventie ce se executa in tot timpul
anului la drumuri, poduri si anexele acestora, determinate de uzura sau degradarea in
conditii normale de exploatare, ce au ca scop asigurarea conditiilor tehnice necesare
desfasurarii circulatiei rutiere in siguranta, cu respectarea normelor in vigoare, precum
si de a mentine acest patrimoniu public in stare permanenta de curatenie si aspect.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 148

- Servicii propriuzise: activitati (altele decit lucrarile) ce se desfasoara atit in


perioada de vara cit si in perioada de iarna in vederea asigurarii circulatiei rutiere pe
drumurile publice in conditii de siguranta.
- Intretinere curenta: lucrari ce se executa permanent pentru mentinerea
curateniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradari
punctuale de mica amploare la drumuri, lucrari de arta, de siguranta rutiera si cladiri
anexe aferente drumurilor
- Intretinere periodica: lucrari ce se executa periodic si planificat in scopul
compensarii partiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrarilor de arta (pod,
podet, pasaj, viaduct etc.) sau de siguranta rutiera pentru nivelul de agresivitate la care
este supus.
- Reparatii: totalitatea lucrarilor fizice de interventie care au ca scop
compensarea partiala sau totala a uzurii fizice si morale produsa ca urmare a exploatarii
normale sau a actiunii agentilor de mediu, imbunatatirea caracteristicilor tehnice la
nivelul impus de traficul maxim pentru numarul de benzi de circulatie existente,
refacerea sau inlocuirea de elemente sau parti de constructie iesite din uz care afecteaza
rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare si protectia mediului.
- Reparatii curente: reparatii care se executa periodic in scopul compensarii
partiale sau totale a capacitatii portante si uzurii produse drumurilor, podurilor si
anexelor acestora, pentru a li se reda conditiile normale de exploatare si de siguranta
circulatiei rutiere
- Reparatii capitale: reparatii care se executa periodic in scopul compensarii
totale a uzurii fizice si morale sau a ridicarii caracteristicilor tehnice ale drumurilor,
podurilor si anexelor acestora la nivelul impus de cresterea traficului rutier si in raport
cu cerintele categoriei din care face parte drumul tinind seama atit de conditiile prezente
cit si de cele de perspectiva.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice indicativ
AND 554- 2002;
- Legea nr. 82/98 – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/97
privind regimul drumurilor;
- Legea nr. 10/98 – Lege privind calitatea in constructii;
- Ord. MT nr. 43/98 – Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor
nationale;
- Ord. MT nr. 46/98 – Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice;
- Ord. MT nr. 346/2000 – Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor de intretinere si
reparatii aferente drumurilor publice;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 149

- Ord. MLPAT nr. 57/N/99 – Normativ privind urmarirea comportarii in timp a


constructiilor, P130-99;
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie;
- STAS 5626 – 92 – Poduri. Terminologie;
- SR 174 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald;
- SR 599 : 2004 – Tratamente bituminoase;
- AND 525-2000 – Instructie privind protectia drumurilor publice pe timp de
iarna, combaterea lunecusului si a inzapezirii;
- AND 547-99 – Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne;
- AND 567-2002 – Instructie privind modul de interventie in cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice;
- AND 504-94 – Instructie privind revizia drumurilor publice;
- DD 505-2001 – Instructiuni privind activitatea districtului de drumuri;
- PD 99-2001 – Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor,
podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra;
- AND 561-2001 – Instructie privind plantatiile rutiere;
- AND 562-2001 – Instructie privind activitatea pepinierelor rutiere;
- CD 75-2000 – Normativ privind folosirea, intretinerea si repararea cladirilor
din ramura drumuri;
- AND 514-2000 – Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor de
intretinere si reparatii curente la drumurile publice;
- AND 522-94 – Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod;
- CD 155-86 – Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea starii
tehnice a drumurilor moderne;
- Cod de practica NE 012/1999;
- SR 1848 – 1 : 2004 – Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare;
- SR 1848 – 2 : 2004 – Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice;
- SR 1848 – 3 : 2004 – Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire;
- SR 1848 – 7 : 2004 – Marcaje rutiere;
- SR 6900 : 1995 – Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice;
- STAS 1948/1 – 91 – Lucrari de drumuri. Stilpi de ghidare si parapete. Presriptii
generale de amplasare pe drumuri;

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, resposabilii de sector;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Sef compartiment tehnic – productie:
- verifica informatiile primite si asigura actualizarea permanenta a bazei de
date;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 150

- in masura posibilitatilor, elaboreaza documentatiile tehnico-economice pentru


solutiile gasite in remedierea problemelor aparute;
- tine la zi fisele drumurilor, podurilor si constructiilor anexe notind orice
interventie asupra lor.
Responsabil sector :
- executa reviziile la drumuri, poduri si constructiile anexe lor in scopul
monitorizarii comportarii in timp a acestora si informeaza serviciul tehnic.
Sef compartiment administrativ – aprovizionare:
- gestioneaza bunurile aflate in administrare.
Personal CTC :
- efectueaza controale, intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor
corective si preventive stabilite.

L. E. PROCEDURA
I. Conditii tehnice
Sunt asigurate dotarile tehnice (computere cu software modern, telefoane mobile,
camere video, statii emisie receptie, dispozitive de masurare si monitorizare, mijloace
auto de interventii, laborator mobil, spatii adecvate pentru birouri etc.) necesare pentru
buna desfasurare a tuturor activitatilor.
II. Procese premergatoare
Serviciile pregatitoare aferente intretinerii si repararii drumurilor publice sunt
organizate si coordonate de serviciile si departamentele din cadru organizatiei si se
executa in conformitate cu procedurile proprii elaborate, astfel:
- gestionarea bunurilor publice din administrare – prin compartiment
aprovozionare – administrativ si compartiment financiar – contabil;
- intocmirea documentatiilor tehnico – economice pentru lucrarile de intretinere
si reparatii la drumuri – prin compartiment topo si compartiment tehnic –
productie;
- asigurarea conformitatii produsului cu cerintele si controlul calitatii – prin
RMQMS, Responsabil CTC si laboratoare laboratoare autorizate de grad II si
III;
- studii, cercetari, experimentari, inclusiv urmarirea in exploatare a acestora –
prin compartiment tehnic – productie si laborator autorizat de grad II;
- coordonarea dezvoltarii unitare a retelei de drumuri publice si monitorizarea
controlului mijloacelor de transport pe drumurile publice – prin compartiment
tehnic – productie;
III. Procese curente
- intocmirea cadastrului drumurilor publice;
- arhivare documente si inregistrari pentru intocmirea cartii constructiei;
- urmarirea comportarii in timp a drumurilor, podurilor si constructiilor anexe
acestora;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 151

- asigurarea pazei patrimoniului drumurilor publice (poduri, tuneluri, sectii, baze,


districte, ateliere, sedii, etc.);
- asigurarea unei retele de radio telefon, teletransmisie la retele locale, nationale
si internationale;
- imbunatatirea permanenta a sistemului de administrare a drumurilor publice;
- actualizarea permanenta a bancii de date tehnice rutiere;
- exploatarea si dezvoltarea sistemului de administrare optimizata PMS si BMS;
- monitorizarea si gestionarea traficului rutier;
- investigarea si expertizarea retelei de drumuri publice prin masuratori;
- intreprinderea de studii si experimentari privind siguranta circulatiei rutiere;
- intreprinderea de studii si experimentari pentru realizarea imbracamintilor
rutiere cu caracteristici superioare;
- investigatii, expertizari, cercetari si testari poduri, pasaje, tuneluri si alte lucrari
de arta;
- efectuare de alte studii si cercetari in cadrul domeniului de activitate, inclusiv
urmarirea in exploatare a sectoarelor experimentale pe termen lung;
- elaborarea studiilor si prognozelor pentru intretinerea, dezvoltarea unitara si
sistematizarea drumurilor publice;
- elaborarea normelor specifice sectoarelor de drumuri publice;
- asigurarea indrumarii tehnice si metodologice a unitatilor de administrare a
drumurilor de interes judetean si local prin activitati functionale, gestionarea
rovignetelor, activitati de protocol, prezentare si de publicitate, schimburi reciproce etc.;
- instruirea, perfectionarea si specializarea personalului;
- coordonarea dezvoltarii sistemului informatic integrat al drumurilor publice;
- monitorizarea controlului mijloacelor de transport pe drumurile publice.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


- Nu este cazul.

H. INREGISTRARI
- conform procedurilor proceselor specifice fiecarui compartiment.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 152

PPE – PA & CO – 21 – Lucrari de reparatie a drumurilor publice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 153

Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de reparatii curente si
capitale la drumurile publice aflate in administrare precum si a responsabilitatilor care
revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate,
mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia lucrarilor de reparatii a drumurilor, podurilor si anexelor
acestora, avind in vedere atit reparatiile curente cit si reparatiile capitale.

C. TERMINOLOGIE
- Reparatii: totalitatea lucrarilor fizice de interventie care au ca scop
compensarea partiala sau totala a uzurii fizice si morale produsa ca urmare a exploatarii
normale sau a actiunii agentilor de mediu, imbunatatirea caracteristicilor tehnice la
nivelul impus de traficul maxim pentru numarul de benzi de circulatie existente,
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 154

refacerea sau inlocuirea de elemente sau parti de constructie iesite din uz care afecteaza
rezistenta, stabilitatea, siguranta in exploatare si protectia mediului.
- Reparatii curente: reparatii care se executa periodic in scopul compensarii
partiale sau totale a capacitatii portante si uzurii produse drumurilor, podurilor si
anexelor acestora, pentru a li se reda conditiile normale de exploatare si de siguranta
circulatiei rutiere
- Reparatii capitale: reparatii care se executa periodic in scopul compensarii
totale a uzurii fizice si morale sau a ridicarii caracteristicilor tehnice ale drumurilor,
podurilor si anexelor acestora la nivelul impus de cresterea traficului rutier si in raport
cu cerintele categoriei din care face parte drumul tinind seama atit de conditiile prezente
cit si de cele de perspectiva.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice indicativ
AND 554- 2002;
- Legea nr. 82/98 – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/97
privind regimul drumurilor;
- Legea nr. 10/98 – Lege privind calitatea in constructii;
- Ord. MT nr. 43/98 – Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor
nationale;
- Ord. MT nr. 46/98 – Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice;
- Ord. MT nr. 346/2000 – Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor de intretinere si
reparatii aferente drumurilor publice;
- Ord. MLPAT nr. 57/N/99 – Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor, P130-99;
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie;
- STAS 5626 – 92 – Poduri. Terminologie;
- SR 174 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald;
- SR 183 – 1 : 1995 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti din beton de ciment
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice generale de calitate;
- SR 599 : 2004 – Tratamente bituminoase;
- AND 547-99 – Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne;
- AND 567-2002 – Instructie privind modul de interventie in cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice;
- PD 99-2001 – Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor,
podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra;
- CD 75-2000 – Normativ privind folosirea, intretinerea si repararea cladirilor
din ramura drumuri;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 155

- AND 514-2000 – Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor de


intretinere si reparatii curente la drumurile publice;
- AND 523-97 – Normativ privind executia straturilor bituminoase foarte subtiri
la rece, cu emulsie de bitum;
- AND 532-97 – Normativ privind reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere;
- Cod de practica NE 012/1999.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil de proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executie si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 156

- raspunde de calitatea lucrarilor executate.


Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de reparatii, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Procedurile proceselor de executie stipuleaza conditiile de mediu si regimul de
temperaturi specifice fiecarui tip de lucrari de reparatii, in conformitate cu reglemetarile
tehnice in vigoare.
Utilajele si dispozitivele utilizate pentru executia fiecarei tip de lucrare in parte
sunt stabilite prin caietele de sarcini si reglemetarile tehnice in vigoare si se regasesc
particularizate in procedurile proceselor de executie
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor utilizate precum si o curatare, la
incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului
tehnologic, au intrat in contact cu materialele procesate. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea fiecarei tip de activitate, sunt specificate in
procedurile proceselor de executie respective.
II. Procese premergatoare
- se stabileste tehnologia de executie pentru fiecare activitate in parte, avind in
vedere criterii tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 157

natural, relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de


executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule si utilaje
dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor tehnologice.
III. Procese curente
113. Lucrari accidentale: refaceri dupa inundatii, alunecari de teren, afuieri de
poduri, cutremure, accidente rutiere pentru aducerea drumurilor si a podurilor la starea
tehnica initiala;
114. Imbracaminte bituminoasa usoara;
115. Ranforsari ale sistemelor rutiere cu lianti bituminosi sau hidraulici;
116. Benzi suplimentare: banda a III-a in rampe, pentru vehicule lente;
117. Eliminarea punctelor periculoase, amenajari de intersectii (care afecteaza
elementele geometrice si sitemul rutier al drumului);
118. Reparatii curente la poduri: definitivari ale podetelor, inlocuirea elementelor
degradate la suprastructura; consolidarea infrastructurilor; consolidarea provizorie la
poduri in vederea efectuarii unor transporturi agabaritice; variante provizorii de
circulatie; demolari si desfiintari de poduri;
119. Reparatii curente cladiri.
Aceste procese se executa in conformitate cu prescriptiile procedurilor elaborate
in cadrul organizatiei.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- bon de transport;
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 158

PPE – PA & CO – 22 – Intretinerea pe timp de vara a drumurilor publice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 159

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de asigurare a serviciilor si modului de executie a
lucrarilor aferente activitatii de intretinere pe timp de vara a drumurilor publice aflate in
administrare precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor
procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la intretinere pe timp de vara a drumurilor, podurilor si anexelor
acestora, avind in vedere atit intretinerea periodica cit si cea curenta.

M. C. TERMINOLOGIE
- Servicii propriu-zise: activitati (altele decit lucrarile) ce se desfasoara atit in
perioada de vara cit si in perioada de iarna in vederea asigurarii circulatiei rutiere pe
drumurile publice in conditii de siguranta.
- Intretinere curenta: lucrari ce se executa permanent pentru mentinerea
curateniei, esteticii, asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradari
punctuale de mica amploare la drumuri, lucrari de arta, de siguranta rutiera si cladiri
anexe aferente drumurilor
- Intretinere periodica: lucrari ce se executa periodic si planificat in scopul
compensarii partiale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrarilor de arta (pod,
podet, pasaj, viaduct etc.) sau de siguranta rutiera pentru nivelul de agresivitate la care
este supus.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 160

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice indicativ
AND 554- 2002;
- Legea nr. 82/98 – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/97
privind regimul drumurilor;
- Legea nr. 10/98 – Lege privind calitatea in constructii;
- Ord. MT nr. 43/98 – Norme privind incadrarea in categorii a drumurilor
nationale;
- Ord. MT nr. 46/98 – Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor
publice;
- Ord. MT nr. 346/2000 – Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor de intretinere si
reparatii aferente drumurilor publice;
- Ord. MLPAT nr. 57/N/99 – Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor, P 130-99;
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie;
- STAS 5626 – 92 – Poduri. Terminologie;
- SR 174 : 1997 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti bituminoase cilindrate
executate la cald;
- SR 183 – 1 : 1995 – Lucrari de drumuri. Imbracaminti din beton de ciment
executate in cofraje fixe. Conditii tehnice generale de calitate;
- SR 599 : 2004 – Tratamente bituminoase;
- AND 547-99 – Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne;
- AND 567-2002 – Instructie privind modul de interventie in cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice;
- AND 504-94 – Instructie privind revizia drumurilor publice;
- DD 505-2001 – Instructiuni privind activitatea districtului de drumuri;
- PD 99-2001 – Instructiuni tehnice privind repararea si intretinerea podurilor,
podetelor de sosea din beton, beton armat, beton precomprimat si zidarie de piatra;
- AND 561-2001 – Instructie privind plantatiile rutiere;
- AND 562-2001 – Instructie privind activitatea pepinierelor rutiere;
- CD 75-2000 – Normativ privind folosirea, intretinerea si repararea cladirilor
din ramura drumuri;
- AND 514-2000 – Regulament privind efectuarea receptiilor lucrarilor de
intretinere si reparatii curente la drumurile publice;
- AND 523-97 – Normativ privind executia straturilor bituminoase foarte subtiri
la rece, cu emulsie de bitum;
- AND 532-97 – Normativ privind reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere;
- AND 522-94 – Instructiuni pentru stabilirea starii tehnice a unui pod;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 161

- CD 155-86 – Instructiuni tehnice departamentale privind determinarea starii


tehnice a drumurilor moderne;
- Cod de practica NE 012/1999;
- SR 1848 – 1 : 2004 – Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare;
- SR 1848 – 2 : 2004 – Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice;
- SR 1848 – 3 : 2004 – Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire;
- SR 1848 – 7 : 2004 – Marcaje rutiere;
- SR 6900 – 95 – Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice;
- STAS 1948 / 1 – 91 – Lucrari de drumuri. Stalpi de ghidare si parapete.
Presriptii generale de amplasare pe drumuri.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, sefii de formatie (responsabili de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabili cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarile respective, atunci cind executia lor
impune instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurilor.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 162

- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la


executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.
F. PROCEDURA
Deoarece lucrarile si serviciile privid intretinerea curenta si periodica a
drumurilor publice sunt foarte diverse find structurate pe grupe si subgrupe de lucrari
conform anexei nr. 2 din Normativul privind intretinerea si repararea drumurilor
publice. indicative AND 554- 2002, fluxul tehnologic corespunzator executiei fiecarei
tip de lucrare va fi exemplificat separat, stabilindu-se etapele distincte care se impun,
conditiile si procesele specifice, astfel :
101.1.1. Intretinerea imbracamintilor asfaltice cuprinde: intretinerea
suprafetelor degradate la imbracamintea asfaltica si masuri de protectie a acesteia;
inlaturarea denivelarilor si fagaselor, plombari, colmatarea fisurilor si a crapaturilor,
badijonarea suprafetelor poroase, precum si asternerea nisipului sau a criblurii pe
suprafete cu bitum in exces sau slefuite; inlaturarea pietrisului sau a criblurii alergatoare
etc. Aceste lucrari se executa conform procedurii procesului de executie
PPE – PA & CO – 04 : Reparatii asfaltice.
101.1.2. Intretinerea imbracamintilor cu lianti hidraulici cuprinde: plombari,
colmatari de rosturi si crapaturi, refacerea rosturilor, eliminarea fenomenului de pompaj,
refaceri de dale. Aceste lucrari se executa conform procedurilor procesului de executie
PPE – PA & CO – 04 : Reparatii asfalrice; PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA &
CO – 12 : Executie imbracaminte din beton de ciment.
101.1.3. Intretinerea pavajelor din piatra cioplita cuprinde: refaceri de
suprafete izolate, inlocuire de pavele, refacerea locala a bitumarilor de rosturi,
combaterea excesului de bitum, eliminarea suprafetelor slefuite etc. Dupa ce se
stabileste, pe fiecare suprafata in parte, tipul de remediere necesara se iau masuri pentru
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 163

organizarea punctelor de lucru cu utilajele si dispozitivele necesare si aprovizionarea cu


materialele adecvate. Lucrarile se executa in perioada primavara – toamna, la
temperaturi de peste 15ºC, refacindu-se manual suprafetele compromise prin inlocuirea
pavelelor, completarea stratului de nisip, compactarea acestora, refacerea rosturilor
bitumate folosindu-se emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida, executia unui
strat din nisip pentru protectia suprafetelor reparate. Se completeaza procese verbale de
receptie calitativa pe faze, procese verbale de prelevare probe (pentru materiale), bonuri
de transport, jurnal de activitate.
101.1.4. Intretinerea pavajelor din bolovani sau din piatra bruta cuprinde
curatarea sau repararea locala a pavajelor din bolovani sau din piatra bruta. Pentru
fiecare sector pe care s-a constatat un anumit tip de defectiune se stabileste modalitatea
de remediere si necesarul de personal, materiale, dispozitive si unelte. Lucrarile se
desfasoara in perioada primavara – toamna si constau in curatarea manuala sau
mecanica a pavajului precum si in refacerea la profil a zonelor denivelate prin
completarea cu material adecvat. Se completeaza procese verbale de receptie calitativa
pe faze, procese verbale de prelevare probe (pentru materiale), bonuri de transport,
jurnal de activitate.
101.1.5. Intretinerea drumurilor pietruite cuprinde: greblarea pietrei
alergatoare si asternerea ei pe drum, aprovizionarea cu materiale pietroase in volum de
pina la 300 mc/km, astuparea gropilor si a fagaselor cu material pietros, scarificarea si
reprofilarea, cu sau fara cilindrare, cu sau fara material pietros de adaos etc. . Aceste
lucrari se executa conform procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 :
Trasare; PPE – PA & CO – 16 : Strat de fundatie din balast; PPE – PA & CO – 18 :
Strat de fundatie din piatra sparta.
101.1.6. Intretinerea drumurilor de pamint cuprinde: reprofilarea platformei
prin astuparea gropilor si a fagaselor cu pamint, taierea dimburilor; stabilizari cu lianti
si cu alte produse chimice, completarea cu nisip, cu balast etc. Aceste lucrari se executa
conform procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA
& CO – 16 : Strat de fundatie din balast; PPE – PA & CO – 08 : Terasamente.
101.2.1. Intretinerea platformei drumului cuprinde: curatarea platformei
drumului de noroiul adus de vehicule de pe drumurile laterale, de materiale aduse de
viituri (podmol, stinci, anrocamente, arbori etc.), tratarea burdusirilor, a unor tasari
locale, aducerea la profil a acostamentelor prin taiere manuala sau mecanizata, taierea
dimburilor, completarea cu pamint, balast, nivelarea la cota, curatirea acostamentelor in
dreptul parapetelor directionale; taieri de cavalieri si corectarea taluzurilor de debleu sau
de rambleu; intretinerea benzilor de incadrare prin eliminarea unor denivelari locale,
eliminarea gropilor sau a adinciturilor prin acoperirea cu materiale din categoria celor
din care acestea au fost executate initial etc. Aceste lucrari se executa conform
procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO –
16 : Strat de fundatie din balast; PPE – PA & CO – 08 : Terasamente.
101.2.2. Asigurarea scurgerii apelor din zona drumului, precum si
prevenirea efectelor inundatiilor, cuprinde:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 164

- intretinerea santurilor si a rigolelor: curatirea santurilor, a rigolelor, a canalelor


si a podetelor; executarea santurilor de acostament si a santurilor de garda, a rigolelor
(exclusiv pavarea sau pereerea), pentru indepartarea apelor din zona drumului;
decolmatarea sau desfundarea santurilor, rigolelor, a santurilor de garda, a canalelor de
scurgere; eliminarea rupturilor locale, a tasarilor si a crapaturilor, refacerea rostuirii la
santurile si rigolele pavate. Aceste lucrari se executa conform procedurilor procesului de
executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO – 08 : Terasamente; PPE – PA
& CO – 15 : Rigole, santuri si casiuri.
- intretinerea drenurilor: curatarea si repararea caminelor de vizitare, a puturilor,
de aerisire si a capetelor de drenuri, completarea capacelor caminelor la puturile de
aerisire; verificarea functionarii drenurilor (conform instructie) si curatarea cunetelor.
Aceste lucrari se executa conform procedurii procesului de executie: PPE – PA & CO –
36 : Executie drenuri;
- prevenirea efectelor inundatiilor: intretinerea lucrarilor de corectii ale torentilor
de amenajare a vailor contra eroziunilor; intretinerea lucrarilor de aparari de maluri si
regularizari ale cursurilor de ape; completarea terasamentelor deteriorate local si a
eroziunilor provocate de topirea zapezilor; aparari de maluri de volum mic, corectii
locale ale albiilor, santuri de garda, amenajari ale torentilor si ale canalelor de evacuare
pina la 200 m lungime; stocuri de materiale, echipamente si dispozitive pentru
interventii in caz de inundatii, variante locale de deviere a circulatiei ca urmare a
efectelor inundatiei, asigurarea stocurilor minimale de materiale, echipamente si
mijloace de prima interventie in caz de inundatii. Aceste lucrari se executa conform
procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO –
08 : Terasamente; PPE – PA & CO – 30; 31; 32: Aparari de maluri. Masurile de
prevenire si pregatire pentru interventie in cazul dezastrelor produse de fenomenele
meteorologice periculoase se stabilsc pentru fiecare sector de drum aflat in administrare
pe baza unui plan de urmarire, interventie si aprovizionare de materiale intocmit la
nivelul societatii conform Instructiunii privind modul de interventie in cazul dezastrelor
produse de fenomene meteorologice periculoase la drumurile publice ind. AND 567 –
2002.
- intretinerea zidurilor de sprijin: intretinerea boltilor cu pilastri, a ranforturilor si
a zidurilor de sprijin sau de captusire; curatarea coronamentelor si barbacanelor de
vegetatie, gunoaie precum si corectii izolate. Aceste lucrari se executa conform
procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO –
32; 33: Ziduri de sprijin.
101.2.3. Intretinerea mijloacelor pentru siguranta circulatiei rutiere si de
informare, cuprinde:
- intretinerea semnalizarii verticale: indreptarea, intretinerea, spalarea si vopsirea
portalelor, a indicatoarelor de circulatie, a stilpilor si a altor mijloace de dirijare a
circulatiei, reconditionarea tablelor indicatoare, inclusiv pentru semnalizarea punctelor
de lucru si a sectoarelor cu pericole, a portalelor si a consolelor; remontarea acestora.
Aceste lucrari se desfasora in concordanta cu prevederile tehnice din STAS 1848/1-
1986: Indicatoare rutiere – Clasificare, simboluri si amplasare; STAS 1848/2-1986:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 165

Indicatoare rutiere – prescriptii tehnice; STAS 1848/3-1986: Indicatoare rutiere –


Scriere, mod de alcatuire. Se completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea semnalizarii orizontale: completarea sau refacerea izolata a
marcajelor pe partea carosabila, corectii ale marcajelor. Aceste lucrari se desfasora in
concordanta cu prevederile tehnice ale STAS 1848/7-1985: Marcaje rutiere. Se
completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea si montarea indicatoarelor de km si hm: vopsirea si scrierea,
spalarea sau indreptarea indicatoarelor de km si hm, montarea acestora. Aceste lucrari
se desfasora in concordanta cu prevederile tehnice din STAS 6900-1995 : Lucrari de
drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice. Se completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea parapetelor directionale: intretinerea parapetelor metalice, de zidarie
sau din beton prin repararea tencuielilor, a zidurilor, aducerea la cota, completarea
elementelor necesare, revopsirea, spalarea periodica, protectii anticorozive, etc. Aceste
lucrari se executa conform procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 :
Trasare; PPE – PA & CO – 19 : Parapete metalic; PPE – PA & CO – 32 : Zidarie din
piatrea bruta sau bolovani de riu; STAS 1948/1-91: Lucrari de drumuri. Stilpi de ghidare
si parapete. Prescriptii generale de proiectare si amplasare pe drumuri. Se completeaza
jurnalul de activitate.
- intretinerea gardurilor de protectie: intretinerea si repararea gardurilor de
protectie, demontarea, remontarea, completarea cu elemente necesare, varuire sau
vopsire. Se completeaza jurnalul de activitate.
- varuirea plantatiilor si a accesoriilor: varuirea plantatiilor si a accesoriilor
(coronamente, garduri, borne etc.). Aceste lucrari se desfasora in concordanta cu
prevederile tehnice din STAS 1848/3-1986 : Indicatoare rutiere – Scriere, mod de
alcatuire; STAS 6900-1995 : Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si
hectometrice; Instructie privind plantatiile rutiere indicativ AND 561-2001. Se
completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea zonei drumului: curatarea partii carosabile de materiale lunecoase
(vopsele, bitumuri, materiale rezultate din accidente de circulatie, etc.), taierea ramurilor
pentru asigurarea vizibilitatii si a gabaritului se face manual sau mecanizat. Se
completeaza jurnalul de activitate.
- informari privind starea drumurilor: informari operative, la toate nivelurile,
privind conditiile de circulatie pe timp de vara sau in caz de calamitati. Drumul aflat in
administrare este impartit pe sectoare, fiecare sector fiind urmarit in permanenta de o
echipa de interventie care semnaleaza problemele aparute pe acel sector dispecerului de
serviciu. Acesta, in functie de tipul de date primite, comunica informatiile organelor in
drept. Se completeaza jurnalul de activitate si jurnalul de informare.
101.2.4. Asigurarea esteticii rutiere a drumurilor, cuprinde:
- intretinerea drumurilor: revizii curente si interventii operative, executate de
echipe mobile; curatarea de gunoaie, paie, noroi, cadavre, etc., a platformei, a
taluzurilor, santurilor, locurilor de parcare, fintinilor si a spatiilor verzi, stringerea
materialelor in gramezi si transportul in afara zonei drumului; curatarea trotuarelor si a
casiurilor, precum si repararea sau completarea elementelor lipsa; demontarea
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 166

panourilor publicitare instalate ilegal sau degradate si depozitarea lor in afara zonei
drumului. Aceste lucrari se desfasoara in concordanta cu prevederile tehnice: Instructie
privind revizia drumurilor publice ind. AND nr. 504 -94; Instructie privind plantatiile
rutiere indicativ AND 561-2001. Se completeaza jurnalul de activitate.
- cosirea vegetatiei ierboase in zona (acostamente, santuri, taluzuri, banda
mediana), taierea buruienilor, a lastarisului, a drajonilor si a maracinilor, curatarea
plantatiei de ramuri uscate, etc. Instructie privind plantatiile rutiere, indicativ AND 561-
2001. Se completeaza jurnalul de activitate.
101.2.5. Intretinerea drumurilor laterale, cuprinde: aducerea la profil si
intretineri locale, asigurarea scurgerii apelor, etc. Aceste lucrari se executa similar,
functie de tipul de sistem rutier (imbracaminte), ca si la lucrarile curente de intretinere
de pe drumul principal care au fost deja tratate.
101.3. Intretinerea curenta a podurilor, pasajelor, podetelor si a tunelurilor,
cuprinde:
- la podurile din lemn: stringerea buloanelor si baterea penelor, impregnarea cu
substante antiseptice si ignifuge a elementelor din lemn.Aceste lucrari se efectueaza
conform STAS 1483-1972 : Poduri de lemn. Controlul executiei, receptia si revizii
ulterioare. Se completeaza in jurnalul de activitate.
- la podurile de zidarie, din beton, din beton armat, beton precomprimat, pasaje:
reparatii de tencuieli, curatarea rosturilor degradate si umplerea lor cu mortar, curatarea
banchetelor si ungerea aparatelor de reazem, curatarea caii de noroi si gunoaie,
desfundarea gurilor de scurgere; completari izolate de terasamente la calea de rulare sau
la rampe; reparatii la parapete, trotuare – refacere sau inlocuire borduri, guri de
scurgere, hidroizolatie, rosturi de dilatatie, casiuri, sferturi de con, scari de acces,
perforare fisii cu goluri. Aceste lucrari se executa conform procedurilor procesului de
executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO – 19 : Parapete metalic; PPE
– PA & CO – 32 : Zidarie din piatrea bruta sau bolovani de rau; PPE – PA & CO – 33 :
Zid de sprijin din beton; PPE – PA & CO – 29 : Hidroizolatii; SR 1948/2-1995: Lucrari
de drumuri. Parapete si poduri. Prescriptii generale de proiectare si amplasare; STAS
2920-1923 : Supravegheri si revizii tehnice. Se completeaza jurnalul de activitate.
- la podurile metalice: intretinerea vopselei prin completari pe suprafete izolate;
indreptarea elementelor deformate; curatarea nodurilor, a aparatelor de reazem si a
celorlalte accesorii; degajarea gunoaielor din jurul montantilor si a diagonalelor,
revopsiri ale parapetelor. Aceste lucrari se executa conform STAS 2920-1923: Poduri.
Supravegheri si revizii tehnice; STAS 3461-1983 : Poduri metalice. Suprastructuri
nituite. Prescriptii de executie; STAS 9407-1975 : Poduri metalice. Suprastructuri
sudate. Prescriptii de executie; STAS 10167-1983 : Poduri. Aparate de reazem din
neopren armat. Se completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea albiilor din zona podurilor: inlaturarea din albii a depunerilor,
drajonilor si a plantatiilor care impiedica scurgerea apelor; curatarea de ragalii a
infrastructurilor si a albiilor; spargerea ghetii si dirijarea sloiurilor si a flotantilor,
reparatii izolate la pragurile de fund si la aparari de maluri. Primele tipuri de activitati
se executa mecanizat sau manual, de la caz la caz, in unele cazuri cu participarea unor
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 167

echipe speciale. Reparatiile la pragurile de fund si la aparari de mal se executa conform


conform procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA
& CO – 30; 31; 32 : Aparari de maluri. Se completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea podetelor: reparatii izolate la coronamentele aripilor, camere de
linistire, peree; desfundari si decolmatari de podete inclusiv in perioada de dezghet.
Aceste lucrari se executa conform procedurilor procesului de executie: PPE – PA & CO
– 13 : Trasare; PPE – PA & CO – 35 : Podete; STAS 2920-1923 : Poduri. Supravegheri
si revizii tehnice; Se completeaza jurnalul de activitate.
- intretinerea tunelurilor: reparatii izolate ale caii si camasuielilor; asigurarea
scurgerii apelor; intretinerea iluminatului electric, a portilor de intrare. Se completeaza
jurnalul de activitate.
103. Tratamente bituminoase. Se executa conform PPE – PA & CO – 08 :
Tratamente bituminoase clasice; PPE – PA & CO – 07: Preanrobarea agregatelor pentru
tratamente.
104. Straturi bituminoase foarte subtiri. Se executa conform PPE – PA & CO –
06 : Straturi bituminoase foarte subtiri.
105. Reciclare in situ a imbracamintei asfaltice, cu strat de rulare din
tratament, straturi bituminoase foarte subtiri sau covoare asfaltice. Se executa
conform PPE – PA & CO – 05 : Reciclarea la cald a imbracamintilor asfaltice; PPE – PA
& CO – 09 : Reciclarea la rece a imbracamintilor rutiere.
106. Covoare bituminoase. Se executa conform PPE – PA & CO – 01 :
Prepararea mixturilor asfaltice; PPE – PA & CO – 02 : Transportul mixturilor asfaltice;
PPE – PA & CO – 03 : Asternerea mixturilor asfaltice.
107.1 Aprovizionari noi cu: indicatoare rutiere, stilpi, console si portaluri,
stilpisori de dirijare, parapete, indicatoare de km si hm, butoni reflectorizanti, inclusiv
placute reflectorizante pentru stilpi si parapete. Aprovizionarea se face prin
compartimentul aprovizionare – administrativ pe baza comenzii intocmite de serviciul
tehnic in conformitatea cu : STAS 1848/1-86 – Indicatoare rutiere. Clasificare,
simboluri si amplasare; STAS 1848/2-86 – Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice; STAS
1848/3-86 – Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire; STAS 6900-95 – Lucrari de
drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice; STAS 1948/1-91 – Lucrari de
drumuri. Stilpi de ghidare si parapete. Prescriptii generale de amplasare pe drumuri.
107.2 Montarea pe drum a indicatoarelor rutiere, stilpilor, consolelor,
portalurilor, stilpisorilor de dirijare, parapetelor, butonilor reflectorizanti,
placutelor reflectorizante etc. Sefii de formatie fixeaza locul si tipul de element ce
asigura siguranta circulatiei pe sectorul respectiv in conformitate cu documentatia
tehnica: STAS 1848/1-86 – Indicatoare rutiere. Clasificare, simboluri si amplasare;
STAS 1848/2-86 – Indicatoare rutiere. Prescriptii tehnice; STAS 1848/3-86 –
Indicatoare rutiere. Scriere, mod de alcatuire; STAS 6900-95 – Lucrari de drumuri.
Indicatoare kilometrice si hectometrice; STAS 1948/1-91 – Lucrari de drumuri. Stilpi de
ghidare si parapete. Presriptii generale de amplasare pe drumuri.
107.3 Executarea marcajelor longitudinale, transversale si laterale se face
conform documentatiei tehnicede axecutie si STAS 1848/7-85 – Marcaje rutiere.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 168

107.4 Amenajarea locurilor de parcare inclusiv procurarea dotarilor (cosuri


de gunoi, mese, banci, jardinière etc.). Se aplica procedurile proceselor de executie
specifice.
107.5 Amenajarile intersectiilor si eliminarea punctelor periculoase prin
lucrari care nu afecteaza elementele geometrice sau sistemul rutier al drumului
(semaforizare, montare de borduri denivelate) se executa conform procedurii de
management al traficului.
108.1 Culturi in pepiniere. Se organizeaza activitatea conform AND 562-2001 –
Instructie privind activitatea pepinierelor rutiere.
108.2 Intretinerea, completarile si defrisarile de plantatii pe zona si in
spatiile verzi. Se organizeaza conform AND 561-2001 – Instructie privind plantatiile
rutiere;
108.3 Intretinerea perdelelor de circulatie. Se organizeaza activitatea conform
AND 561-2001 – Instructie privind plantatiile rutiere.
109. Intretinerea cladirilor: baze, cantoane, sedii, sectii, ateliere, districte, spatii
garaje auto, utilaje, echipamente, pepiniere, formatii, laboratoare prin lucrari de
zugraveli, vopsitorie, intretineri la acoperis, inclusiv inlocuirea invelitorii, timplarie,
refecerea sobelor, revizuirea instalatiei electrice si termice, inlocuirea elementelor de
timplarie, revizuirea instalatiilor termice, sanitare si electrice, etc. Toate aceste activitati
se executa pe baza procedurilor proceselor de executie respective elaborate in cadrul
organizatiei.
110. Pietruirea drumurilor din pamint: lucrari de terasamente pentru
corectarea traseului in plan, profil longitudinal si profil transversal, inclusiv santuri,
acostamente, taluzuri, aprovizionarea, asternerea si cilindrarea unui material pietros sau
alte materiale clasice. Se executa conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente, PPE –
PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO – 16 : Strat de fundatie din balast sau balast
amestec optimal; PPE – PA & CO – 18 : Strat de fundatie din piatra sparta.
111.1 Protejarea corpului si a platformei drumului. Se executa conform PPE –
PA & CO – 14 : Terasamente.
111.2 Santuri si rigole pavate. Se executa conform PPE – PA & CO – 15 :
Rigole, santuri si casiuri.
111.3 Drenuri, santuri de garda, canale de evacuare. Se executa conform PPE
– PA & CO – 14 : Terasamente; PPE – PA & CO – 36 : Drenuri.
111.4 Corectii locale de alibi si torenti, in lungime de pina la 200 m. Se
executa conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente.
111.5 Ziduri de sprijin si de captusire, cu un volum pina la 200 mc. Se
executa conform PPE – PA & CO – 32; 33 : Ziduri de sprijin.
111.6 Drumuri de acces si podete laterale. Se executa conform PPE – PA & CO
– 14 : Terasamente, PPE – PA & CO – 13 : Trasare; PPE – PA & CO – 16 : Strat de
fundatie din balast sau balast amestec optimal; PPE – PA & CO – 18 : Strat de fundatie
din piatra sparta; PPE – PA & CO – 35 : Podete.
111.7 Amenajarea platformelor pentru verificarea tonajelor autovehiculelor.
Se executa conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente, PPE – PA & CO – 13 :
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 169

Trasare; PPE – PA & CO – 16 : Strat de fundatie din balast sau balast amestec optimal;
PPE – PA & CO – 18 : Strat de fundatie din piatra sparta si in conformitate cu conditiile
speciale de executie ale acestor platforme.
111.8 Intretinerea drumurilor pietruite prin scarificari si cilindrari cu adaos
de material pietros pana la 600 mc/km. Se executa conform PPE – PA & CO – 13 :
Trasare; PPE – PA & CO – 16 : Strat de fundatie din balast sau balast amestec optimal;
PPE – PA & CO – 18 : Strat de fundatie din piatra sparta.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 170

PPE – PA & CO – 23 – Intretinerea pe timp de iarna a drumurilor


publice

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 III 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 171

8 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si modului de asigurare a serviciilor si a modului de executie a
lucrarilor aferente activitatii de intretinere pe timp de iarna a drumurilor publice aflate
in administrare precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor
procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in
documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la intretinerea pe timp de iarna a drumurilor publice atit in ceea ce
priveste modul de coordonare cit si conducerea actiunilor pentru combaterea
lunecusului si inzapezirii drumurilor in vederea asigurarii unei viabilitati
corespunzatoare in perioada de iarna.

C. TERMINOLOGIE
Precipitatii – Particule de apa lichida, solida sau in amestec, care cad din nori si
ating suprafata solului. Referirile la cantitatile de precipitatii se fac de regula la
cantitatea de apa cazuta in 24 de ore. Se masoara in milimetri (inaltimea stratului de apa
depus pe m2 sau echivalentul sau in litri). Daca precipitatiile sunt solide, se echivaleaza
grosimea stratului de zapada, in functie de densitatea sa cu cantitatea de apa
corespunzatoare;
Ploaie – precipitatie sub forma de picaturi de apa, caracterizata prin picaturi
foarte fine de apa;
Burnita (bura) – precipitatie caracterizata prin picaturi foarte fine de apa si foarte
apropiate intre ele, care cad lent dintr-o patura noroasa, relativ densa si in majoritatea
cazurilor joasa, care uneori atinge suprafata solului sub forma de ceata;
Ninsoare – precipitatie sub forma de cristale de gheata, izolate sau unite intre ele;
ninsoarea poate fi slaba cind fulgii sunt rari sau ninsoarea este marunta (fulguiala);
ninsoare abundenta, cind fulgii sunt mari si desi, sau normala;
Lapovita – precipitatie constituita dintr-un amestec de picaturi de apa si fulgi de
zapada care cade la temperature in jur de zero grade ;
Grindina – precipitatie sub forma de particule de gheata, fie transparente, fie
partial sau in totalitate opace, de forma sferica, conica sau neregulata; desi este o forma
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 172

in care pot cadea precipitatiile, grindina are aceleasi reguli de tratare ca si fenomenele
speciale, din cauza pagubelor deosebite pe care le poate produce;
Ceata (picla, negura) – suspensie in atmosfera de picaturi de apa foarte mici, in
general de dimensiuni microscopice care reduce vizibilitatea (sub 1 km) la suprafata
solului. Ceata slaba care nu reduce vizibilitatea sub un km, se numeste aer cetos;
Chiciura (promoroaca) – depunere pe obiectele terestre, ca urmare a inghetarii
picaturilor de apa supraincarcate care se lovesc de suprafetele obiectelor, fie sub
actiunea miscarii lor dezordonate fie sub actiunea vintului;
Mazariche – precipitatie atmosferica sub forma de bobite de zapada sau de
gheata;
Bruma – depunere de gheata pe obiectele de pe sol, cu aspect general cristalin,
provenita direct din sublimarea vaporilor de apa continuti in aerul ambient; frecvent
bruma se formeaza dupa rasaritul sau apusul soarelui, dar la fel de bine si in cursul
noptii. Pe baze statistice s-a stabilit ca fenomenul este obisnuit in intervalul 15
octombrie – 20 martie, dupa 29 martie brumele sunt considerate tirzii iar inainte de 15
octombrie, timpurii;
Inghet la sol – scaderea temperaturii suprafetei solului sub zero grade in timp ce
temperatura in adapost de regula ramine superioara acestui prag si se datoreaza inainte
de toate radiatiei nocturne;
Polei – depunere de gheata, compacta si neteda, in general transparenta care
provine din inghetarea picaturilor de ploaie sau de burnita supraracite pe obiectele a
caror suprafata au o temperature negative sau putin mai mare de zero grade.
Poleiul de pe sol nu trebuie confundat cu gheata de la sol ( ghetusca), formata prin unul
din urmatoarele procese:
- apa rezultata din precipitatiile lichide inghetata ulterior pe suprafata solului;
- apa provenita din topirea partiala sau totala a stratului de zapada care a acoperit solul,
ingheata din nou;
- zapada care acopera solul devine compacta si tare ( batatorita si alunecoasa) datorita
circulatiei rutiere.
Vint – miscare a aerului in raport cu suprafata solului, caracterizata prin viteza
(tarie) si directie de deplasare care se determina cu instrumente si repere in teren, sau cu
ajutorul giruetei Vild si se interpreteaza conform tabelului Scara Beaufort;
Viscol – vint suficient de puternic si turbulent, care depaseste taria 4 pe scara
Beaufort, insotit sau nu de ninsoare sau care transporta zapada la suprafata solului; cind
fenomenul este intens si vizibilitatea verticala este redusa nu se poate sti daca este
transportata numai zapada de la sol sau si ninsoarea. Cand se poate determina cu
precizie daca e vorba de zapada de pe sol sin nu ninsoare, aceasta se va numi zapada
spulberata si nu viscolita;
Vijelie – se caracterizeaza printr-o variatie puternica a vintului; viteza vintului
creste brusc (poate depasi 100 km/ora) pentru o perioada de timp scurt, uneori de
ordinul minutelor, insotita si de o schimbare a directiei, in majoritatea cazurilor la fel de
rapida. Terminarea fenomenului este la fel de brusca. Vijelia precede sau insoteste norii
orajosi; momentul ei de declansare corespunde cu cel al cresterii bruste de presiune si
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 173

umezeala relativa si de scadere a temperaturii aerului. Cerul capata un aspect intunecat.


Din cauza prafului ridicat de pe sol, vizibilitatea scade mult si baza norului orajos nu
mai este vizibila.
Ca mod de manifestare viscolele pot fi:
a) viscolul de sus – este produs de vintul puternic concomitent cu ninsoare, antrenind
zapada in cadere;
b) viscolul de jos – este produs de vintul puternic care spulbera zapada afinata cazuta
anterior pe suprafata solului;
c) viscolul general – este determinat de viscolul de sus (caderi de zapada), concomitant
cu viscolul de jos (antrenarea zapezii cazuta anterior);
d) viscole moderate – cind viteza vintului este cuprinsa intre 6 si 10 m/s;
e) viscole tari – cind viteza vintului este cuprinsa intre 11 si 16 m/s;
f) viscole violente – cind viteza vintului este mai mare de 17 m/s;
g) furtuni de zapada – viscolul general cu o viteza a vintului mai mare de 17 m/s, cind
transportul zapezii este foarte intens, iar vizibilitatea este redusa; in cazul viscolelor
lucrarile de deszapezire sunt intrerupte.
Vizibilitate – Distanta maxima pina la care un obiect, luat ca punct de reper, ramine
vizibil in conditii atmosferice date. In legatura cu starea meteo, vizibilitatea se reduce
datorita ploii, cetii, viscolului. Se considera:
- vizibilitate buna pentru distante mai mari de 300 m;
- vizibilitate redusa pentru distante cuprinse intre 300 si 50 m;
- vizibilitate foarte redusa pentru distante mai mici de 50 m.
Zapada – precipitatie solida sub forma de fulgi albi alcatuiti din cristale de apa
inghetata, sau referitor la existenta acesteia, strat provenit din aglomerarea acestor fulgi
cind temperatura solului este sub zero grade.
Zapor – ingramadire de sloiuri de gheata, care se formeaza primavara intr-un
punct al unui riu, indeosebi la coturi sau pe sectiuni de scurgere mai inguste, datorita
careia se produc cresteri de nivel si inundatii.
Zai – sloiuri de gheata care plutesc liber la suprafata unei ape.
Zloata – amestec de apa cu zapada format pe partea carosabila ca urmare a
caderii precipitatiilor sub forma de lapovita sau a topirii zapezii datorata cresterii
temperaturilor atmosferice sau actionarii cu materiale chimice.
Inzapezirea – depuneri de zapada pe platforma drumului rezultate din ninsori
abundente sau viscole antrenind cantitati mari de zapada, unde pozitia drumului fata de
vint si profilul transversal favorizeaza formarea unor grosimi de zapada de peste 0,3 m
pe sectoare continue sau discontinue.
Grad de inzapezire – etalon sau criteriu pentru aprecierea felului in care se
produce inzapezirea. Este influentat de configuratia profilului transversal al drumului,
pozitia drumului fata de directia vintului, taria vintului (viteza), volumul de precipitatii.
Exprima de regula pericolul de inzapezire prin factorii care il determina, dar si
inzapezirea produsa la un anumit moment din timpul iernii.
Fenomene de inzapezire – mod de depunere a zapezii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 174

Suluri de zapada – depuneri repetate dezvoltate pe platforma drumului (partial


sau total), mai inalte spre partea de unde sufla vintul.
Inzapezire continua – Depuneri de zapada cu grosime aproape constanta pe o
lungime de drum.
Accident (de circulatie) – eveniment intimplator care produce avarii, raniri,
victime sau blocari de circulatie;
Asigurarea circulatiei – ansamblu de masuri care se iau pentru desfasurarea
circulatiei , indepartarea obstacolelor, imbunatatirea conditiilor de rulare;
Bariere de dezghet – restrictionarea temporara a circulatiei vehiculelor grele, prin
limitarea sarcinii admise pe osie in perioada de dezghet pentru a proteja sectoarele de
drum sensibile la inghet-dezghet;
Blocare – inchiderea unei artere de circulatie, oprirea circulatiei autovehiculelor,
datorita aglomerarii, diminuarii conditiilor de circulatie sau a unor accidente de
circulatie;
Coliziune – ciocnire a vehiculelor, circulind in sens opus sau in acelasi sens.
Coliziune in lant, cind sunt antrenate in eveniment mai mult de trei autovehicule;
Derapare – lunecare necontrolata, intimplatoare a autovehiculelor pe suprafata
carosabila in special in sens transversal, de regula influentata de fenomenele
meteorologice;
Devierea circulatiei pe ruta ocolitoare – dirijarea circulatiei pe o alta ruta decit pe
cea obisnuita. Se folosesc bariere, indicatoare de dirijare si dupa caz piloti de circulatie;
Devierea circulatiei in carosabil – inchiderea uneia sau a mai multor benzi de
circulatie si dirijarea circulatiei in mod succesiv pe o singura banda;
Lunecare – miscare a vehiculelor datorata alunecarii rotilor, favorizata de
pierderea aderentei pneurilor la suprafata imbracamintilor rutiere. Se manifesta pe
suprafete acoperite cu polei, mizga, noroi, zapada, gheata sau substante uleioase
existente pe partea carosabila;
Siguranta circulatiei – ansamblu de masuri care se iau pentru indepartarea
riscului de accidente de circulatie, avertizarea unor pericole, semnalarea unor restrictii,
dirijare sau coordonare a circulatiei, cresterea fluentei circulatiei;
Trafic rutier – totalitatea vehiculelor care se deplaseaza pe un sector de drum intr-
o perioada de timp;
Baza de deszapezire – unitate operative de actiune in timpul iernii, operativitatea
constituind si criteriul de organizare pornind de la importanta economica si sociala a
tronsoanelor de drum ce le deserveste. Dispune de personal de informare si interventie,
mijloace de interventie, spatii de cazare si garare, materiale antiderapante, mijloace de
informare. Este condusa de un cadru tehnic de specialitate si cu experienta. Este
subordonata sectiei de drumuri;
Combaterea inzapezirii – ansamblu de masuri pentru diminuarea sau anularea
efectului depunerilor de zapada pe platforma drumului. Incepe cu masurile de mentinere
a cuirculatiei in timpul ninsorilor, continua cu deszapezirea si se finalizeaza cu
indepartarea zapezii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 175

Combaterea lunecusului (poleiului) – actiunea de raspindire de produse chimice:


clorura de sodium, clorura de calciu in stare granulara sau solutie, ori in amestec de
materiale granulare (nisip, zgura, cenusi), pentru indepartarea poleiului sau a
lunecusului;
Deszapezire – curatirea ori degajarea zapezii partial sau pe toata latimea partii
carosabile sau a platformei drumului, atunci cind stratul de zapada depaseste 15 cm;
Indepartarea zapezii – actiunea de curatire a zapezii de pe toata platforma
drumului, inclusiv a cordoanelor de zapada care pot favoriza o alta inzapezire;
Nivelul de viabilitate al unui drum sau al unui sector de drum pe timp de iarna –
caracterizeaza modul de organizare privind programul de lucru, dotarea de utilaje si
intervalele de timp maxim necesare interventiilor;
Prevenirea inzapezirii – ansamblu de masuri care se iau pentru diminuarea sau
indepartarea tendintei de inzapezire: panouri parazapezi, perdele de protectie, copertine
antiavalanse, corectarea profilului transversal al drumului, indepartarea obstacolelor de
pe terenurile limitrofe, patrularea cu utilaje;
Prevenirea producerii poleiului – masura de raspindire preventiva a unor produse
chimice (clorura de sodiu in stare granulara sau solutie), cind se anunta conditii
favorabile formarii poleiului, cu scopul de a anihila sau de a indeparta posibilitatea
producerii lui;
Punct de sprijin – subunitate din cadrul sistemului ale carei dotari sunt utilizate in
perioada de iarna pentru depozitarea materialelor antiderapante, gararea utilajelor de
patrulare, gararea temporara a utilajelor de interventie si cazarea muncitorilor. Face
parte si din reteaua de informare avind si dotarile necesare;
Punct de informare – orice obiectiv al administratiei drumurilor, administratiei de
stat, al politiei, agenti economici, care pot furniza date sau de la care se pot lua
informatii cu privire la evolutia vremii sau conditiile de circulatie;
Ceata – reduce vizibilitatea atmosferica. In conditii de temperaturi scazute
indiferent de densitate produce chiciura, iar pe suprafata imbracamintilor rutiere –
condens. Cind se manifesta cu caracter general, pe zone geografice mai mari este
anuntata prin buletinele meteorologice. In multe situatii apare instantaneu sau pe
sectoare izolate de drum. Poate fi insotita de burnita.
Burnita – este specifica perioadelor de trecere toamna-iarna-primavara. Apare si
in timpul iernii in conditii de temperaturi pozitive si presiune atmosferica scazuta.
Genereaza mizga sau noroi pe partea carosabila unde activitatile de pe terenurile
limitrofe favorizeaza transportul de noroi. Cind temperatura atmosferica scade spre
valori negative, favorizeaza producerea poleiului. Pe sectoare de drum cu zapada pe
partea carosabila produce lunecus, marind riscul unor coliziuni sau accidente.
Favorizeaza tasarea zapezii, cresterea gradului de umiditate al acesteia si transformarea
ei in gheata cind este tasata si apare inghet brusc. Ajuta la reducerea grosimii stratului
de zapada de pe sol la formarea unei cruste la suprafata acestuia reducind efectul
vintului de antrenare a zapezii si deci riscul de viscol;
Dezghetul – se manifesta in perioada martie – aprilie pe sectoarele de drum ce
contin in patul drumului in zona de inghet terenuri argiloase sensibile la inghet –
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 176

dezghet, prin scaderea capacitatii portante a structurii rutiere iar prin efectul circulatiei
grele in aceasta perioada se produce degradarea puternica a drumului;
Ploaia – se manifesta si in perioada de iarna cind conditiile atmosferice sunt
favorabile. Poleiul provocat de ploaie se produce brusc si in strat gros. In aceste conditii
masurile preventive sunt anihilate iar masurile de combatere ineficiente. Singura solutie
este oprirea circulatiei pina la incetarea fenomenului. Are efect puternic de spalare a
sarurilor de pe partea carosabila raspindite preventiv sau ramase de la interventiile
anterioare. In multe cazuri se transforma in ninsoare si favorizeaza aderenta zapezii pe
suprafata imbracamintii rutiere. Are efect distructiv asupra zapezii. Pe sectoarele unde s-
a intirziat actiunea de deszapezire aparitia ploii creeaza dificultati la indepartarea
zapezii;
Ninsoarea – se manifesta in forme variate. De regula ninsorile in zona de munte
sunt abundente, afectind circulatia rutiera prin acumularea unui strat gros pe partea
carosabila si intr-o perioada scurta de timp. In cazul unor grosimi de 15-30 cm, se
circula ingreunat, iar cind grosimile sunt mai mari, circulatia autovehiculelor se poate
intrerupe. In timpul ninsorii vizibilitatea atmosferica se reduce simtitor. Cind
temperatura aerului este in jurul limitei de inghet, ninsoarea umeda sub actiunea
circulatiei se taseaza si devine lunecoasa, situatie in care traficul greu are dificultati pe
rampe, iar riscul de lunecus si derapaj este iminent;
Chiciura – nu este periculoasa in timpul formarii. Odata cu cresterea temperaturii
aerului, fenomenul de formare a chiciurii se intrerupe temporar sau pentru o durata mai
mare. In aceasta situatie chiciura se desprinde de pe obiectele pe care s-a format si cade
pe sol. Pe sectoarele de drum cu plantatie mare, a carei coroana se desfasoara deasupra
partii carosabile, chiciura cazuta creaza lunecus, care, fiind prezent numai in dreptul
arborilor, surprinde si conduce la accidente.
Viscolul – afecteaza traficul rutier prin depunerea zapezii pe platforma drumului.
Obstacolele create sub forma de suluri sau straturi continui, ocupind partial sau in
totalitate platforma drumurilor, ingreuneaza circulatia rutiera sau o intrerupe. Efectul
viscolului depinde de pozitia si inaltimea obstacolelor care favorizeaza inzapezirea, de
volumul de zapada pe care il poate antrena, de vintul si de taria vintului. In aceasta
situatie evolutia inzapezirii in timpul viscolului este diferita pe un anumit sector de
drum, iar cei care circula pe reteaua rutiera in aceasta perioada pot fi surprinsi si blocati
in zapada, cu consecinte grave. Urmarile viscolului sunt mai grave pe traseele din
zonele de podis si subcarpatice prin gradul de inzapezire, iar in zonele de cimpie modul
de manifestare face aproape imposibila deplasarea pe drumurile publice, chiar de la
primele manifestari ale vintului. In zonele mai grav afectate, durata de intrerupere a
circulatiei este mai mare si are legatura directa cu procentul din lungimea retelei de
drumuri acoperita cu zapada, inaltimea stratului de zapada si densitatea acesteia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Caiet de sarcini;
- Normativ privind intretinerea si repararea drumurilor publice indicativ
AND 554- 2002;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 177

- Legea nr. 82/98 – Lege pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 43/97
privind regimul drumurilor;
- SR 4032 – 1 : 2001 – Lucrari de drumuri. Terminologie;
- AND 525-2000 – Instructie privind protectia drumurilor publice pe timp de
iarna, combaterea lunecusului si a inzapezirii;

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, sefii de sectoare (responsabilii de proces);
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului operativ de actiune pentru combaterea
lunecusului si inzapezirii sectorului de drum respectiv;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a eventualelor restrictii
de circulatie, de dirijare a traficului si de securitate a personalului pe durata
actionarii;
- intocmeste si/sau colecteaza documentele specifice referitoare la actiunea pe
timp de iarna (bonuri de transport, fise limita etc.)
- raspunde de asigurarea viabilitatii sectorului de drum pe care actioneaza;
- informeaza la timp dispeceratul central despre starea drumului si eventualele
probleme tehnice aparute.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- intervine in timp util si in mod eficient la remedierea defectiunilor aparute;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Personal CTC :
- efectueaza controale si intocmeste, atunci cind este cazul, rapoarte de
neconformitate si urmareste modul si termenul de implementare a actiunilor
corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
I. Conditii tehnice
Utilajele si dispozitivele utilizate in activitatile de iarna sunt:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 178

- autofreze;
- autovehicule specifice multifunctionale (unimog);
- buldoexcavatoare, buldozere;
- turbofreze;
- lame pentru autopluguri si tractoare rutiere;
- raspinditoare de materiale antiderapante;
- gredere semipurtate, autogredere;
- incarcatoare frontale;
- utilaje sau autocamioane pentru patrulare, autovehicule de tractare.
Pentru a se putea executa aceste activitati, este necesara buna functionare a
tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se
realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a
utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de planul operativ de
actiune adaptat si de conditiile efective de lucru.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de materialele
pentru prevenirea si combaterea poleiului, a straturilor de zapada sau gheata: materiale
antiderapante (nisip 0/7 mm, zgura de furnal, criblura marunta), materiale chimice
(NaCl, saramura, clorura de calciu) sau amestecuri ale acestora in diferite proportii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
In functie de drumul aflat in administrare si de impartirea acestuia pe sectoare se
realizeaza, in conformitate cu Instructia privind protectia drumurilor publice pe timp de
iarna, combaterea lunecusului si a inzapezirii indicativ AND 561-2001, un plan operativ
de actiune care stabileste: bazele de actiune, numarul si tipul utilajelor, necesarul de
materiale, carburanti etc., necesarul de personal, lista cu echipamentele de comunicare
(telefoane mobile, statii de emisie receptie), necesarul de utilitati administrative pe baze,
modul de actionare, interventii tehnice, modalitatea de informare, ritmul de
aprovizionare etc. Se amplaseaza, acolo unde este necesar, panouri parazapezi mobile
corelindu-se si cu dispozitia unei eventuale plantatii aflate pe acel sector.
III. Procese curente
Deoarece lucrarile si serviciile privid intretinerea curenta pe timp de iarna a
drumurilor publice sunt foarte diverse fiind structurate pe grupe de lucrari conform
anexei nr. 2 din Normativul privind intretinerea si repararea drumurilor publice indicativ
AND 554- 2002, fluxul tehnologic corespunzator executiei fiecarei tip de lucrare va fi
exemplificat separat, stabilindu-se etapele distincte care se impun, conditiile si
procesele specifice, astfel :
102.1 Pregatirea drumurilor pentru sezonul de iarna si la iesirea din iarna:
curatiri de santuri, taieri de cavalieri si corectarea taluzurilor pentru inlaturarea cauzelor
care provoaca inzapezirea; amenajare de locase pentru depozitarea materialului
antiderapant in puncte periculoase; platforme pentru depozitarea materialelor in
depozite intermediare; inlaturarea obstacolelor care ar putea provoaca inzapezirea
drumurilor (buruieni, maracini, tufe, garduri vii, etc.); instalarea si completarea
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 179

semnalizarii specifice pe timp de iarna; plombarea gropilor, inclusiv aprovizionarea cu


mixtura stocabila sau cu materiale pentru plombarea gropilor.
102.2 Aprovizionarea cu materiale pentru combaterea lunecusului cuprinde:
aprovizionari cu materiale chimice si antiderapante (nisip, pietris, zgura, sare, solutii,
etc.) pentru combaterea ghetii si a poleiului; amestecul materialelor antiderapante cu
substante antiaglomerante, transportul materialelor in depozite, magazii, silozuri. In
puncte periculoase: intretinerea depozitelor pentru materiale chimice si antiderapante,
prin curatare, revopsiri si prin mici reparatii.
102.3 Asigurarea cu panouri de parazapezi cuprinde: aprovizionarea cu
panouri de parazapezi si cu materiale necesare pentru montarea si intretinerea acestora.
102.4 Montarea panourilor de parazapezi cuprinde: montare-demontare,
transport, revizie si intretinere la teren, repararea si depozitarea panourilor de parazapezi
si a accesoriilor respective.
102.5 Deszapezirea manuala si mecanica cuprinde: raspindirea (manual sau
mecanic) a materialelor chimice si antiderapante, in scopul prevenirii sau combaterii
poleiului, ghetii sau a zapezii; patrularea cu utilaje pentru informarea privind starea
drumurilor sau pentru prevenirea inzapezirii in timpul ninsorilor linistite sau al
viscolelor slabe (taria vintului sub 30 km/ora); deszapeziri manuale in punctele greu
accesibile utilajelor in dreptul lucrarilor anexe, parapetelor, trotuarelor, podurilor,
indicatoarelor de km si hm, al coronamentelor de podete, camerelor de linistire,
parcarilor, santurilor si rigolelor cu gheata, suprafetelor izolate cu zapada indesata sau
cu gheata pe platforma drumului, curtilor, acoperisurilor, platformelor, fintinilor, etc.;
marcarea platformei drumului pentru dirijarea utilajelor de deszapezire; deszapeziri
mecanice cu utilaje grele si usoare; utilaje si mijloace de transport pentru degajarea
vehiculelor inzapezite pe platforma drumurilor; mijloace de transport pentru insotirea
utilajelor in actiune sau pentru alimentarea cu carburanti; activitatea de iarna a utilajelor,
echipamentelor si a dispozitivelor pentru interventii (asteptare in baza, consemn la
domiciliu, atunci cind fenomenele meteorologice impun aceasta actiune); punerea in
ordine a bazelor de deszapezire si a punctelor de sprijin; revizuirea si repararea
utilajelor, a dispozitivelor si a mijloacelor de transport proprii, utilizate in perioada de
iarna.
102.6 Informari privind starea drumurilor.
Toate aceste activitati se desfasoara conform prevederilor Instructiei privind
protectia drumurilor publice pe timp de iarna, combaterea lunecusului si a inzapezirii
indicativ AND 561-2001.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea produselor utilizate in activitatea de combatere a poleiului sau
lunecusului pe platforme amenajate;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 180

- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.


3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- planul operativ de actiune cuprinzind anexele conform Instructiei AND
561/2001;
- bonuri de transport, fise limita etc.;
- jurnal de activitate;
- jurnal de informare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 181

PPE – PA & CO – 24 – Semnalizare rutiera

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 182

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a semnalizarii rutiere precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia si montarea indicatoarelor rutiere pe drumurile publice.

C. TERMINOLOGIE
- Semnalizare rutiera: ansamblu de mijloace optice servind reglementarea,
dirijarea si marirea sigurantei circulatiei pe traseul unui drum.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- SR 1848 – 1 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Clasificare,
simboluri si amplasare;
- SR 1848 – 2 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Prescriptii
tehnice;
- SR 1848 – 3 : 2004 – Semnalizare rutiera. Indicatoare rutiere. Scriere, mod de
alcatuire;
- SR 6900 : 1995 – Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice si hectometrice;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 183

- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei


circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei semnalizarii rutiere, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Deoarece fundatiile indicatoarelor rutiere se realizeaza, de regula, din beton de
ciment, conditiile de mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii,
astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 184

- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de


protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi,
dupa intarirea betonuluoi, tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp
de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folie de
polietilena;
- deasemeni executia semnalizarii rutiere se sisteaza atunci cind vintul atinge
viteze mari si impiedica manipularea si montarea indicatoarelor rutiere.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- utilaje dotate cu dispozitive de sapare in spatii inguste;
- dispozitive de sprijinire;
- autotransportor de beton;
- scule si unelte de mana: cazma, tirnacop, lopata, ciocan, fir cu plumb, nivela de mina
(cumpana), ranga, levier, chei de mina, spaclu, pensule, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferite tipuri de indicatoare rutiere;
- diferite tipuri de rigidizari si sprijiniri;
- beton de ciment;
- materiale de imbinare: suruburi, piulite, eclise;
- adezivi;
- vopsele.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.

II. Procese premergatoare


- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 185

fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si


termenul de executie;
- se incheie un contract de executie si livrare a indicatoarelor rutiere cu o
organizatie specializata, in care se stipuleaza tipul si numarul indicatoarelor
necesare precum si graficul de esalonare a livrarilor;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru indicatoarele rutiere
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe teren pozitiile de amplasare a
indicatoarelor rutiere, in conformitate cu planul de situatie.
III. Procese curente
- dupa criteriul functionalitatii, indicatoarele rutiere sunt de avertizare, de
reglementare, de orientare si informare sau semne aditionale la indicatoare;
- din punct de vedere al dimensiunilor, indicatoarele sunt reduse, curente, mari
si foarte mari;
- indicatoarele de dimensiuni reduse se utilizeaza la semnalizarea punctelor de
lucru temporare pe drumuri cu trafic redus, a accidentelor de circulatie sau
atunci cind sunt figurate pe panouri de presemnalizare si se pot instala pe
suport mobil;
- indicatoarele de dimensiuni mari se folosesc pe traseele de drumuri destinate
traficului international si pe strazi de categoria I;
- indicatoarele de dimensiuni foarte mari se folosesc pe autostrazi si la nodurile
rutiere importante;
- pe celelalte drumuri publice se folosesc indicatoare de dimensiuni curente;
- pentru indicatoarele de forma triunghiulara dimensiunea laturii este de 900
mm pentru indicatoare curente, 1200 mm pentru indicatoare mari si 1500 mm
pentru indicatoare foarte mari;
- pentru indicatoarele de forma circulara diametrul este de 600 mm pentru cele
curente, 800 mm pentru cele mari si 1000 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de octogon inaltimea este de 800 mm pentru cele
curente, 950 mm pentru cele mari si 1100 mm pentru cele foarte mari;
- pentru indicatoarele in forma de patrat dimensiunea laturii este de 650 mm
pentru toate tipurile;
- pentru indicatoarele de forma dreptunghiulara sau de sageata dimensiunile
sunt variabile in functie de semnificatia indicatorului sau continutul
informatiei afisate;
- indicatoarele rutiere se confectioneaza din tabla de aluminiu;
- indicatoarele de forma triunghiulara, circulara, patrata sau dreptunghiulara cu
dimensiunea maxima de 1000 mm precum si cele in forma de sageata se
executa din tabla de aluminiu cu grosimea de minim 2 mm, avind conturul
ranforsat prin dubla indoire;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 186

- panourile patrate sau dreptunghiulare cu dimensiunea minima de 1000 mm se


executa din profile de aluminiu imbinate pe verticala;
- spatele indicatoarelor si rebordurile se vopsesc in culoare gri;
- pregatirea suprafetei indicatoarelor in vederea aplicarii foliilor retro-
reflectorizante se face conform specificatiilor producatorului foliilor;
- pentru autostrazi se aplica folii retro-reflectorizante clasa 3 “Diamant”, pentru
drumuri europene, clasa 2 “Intensitate mare” si pentru alte categorii de
drumuri se aplica folii clasa 1 “Engineering grade”;
- prinderile pe stilpi se fac cu suruburi, acestea si piesele de fixare fiind
protejate anticoroziv;
- stilpii pentru sustinerea tuturor indicatoarelor si panourilor cu dimensiunea
maxima de 1000 mm se confectioneaza din teava de otel cu diametrul cuprins
intre 48 si 51 mm si grosime de minim 3 mm sau profile tip Ω;
- pentru panourile cu dimensiunea minima de 1000 mm sustinerea se face cu
stilpi confectionati din teava de otel cu dimensiunile variabile in functie de
suprafata panourilor;
- lungimea stilpilor se stabileste astfel incit sa fie incastrati minim 40 cm in
fundatia de beton sau minim 80 cm atunci cind sunt plantati fara fundatie de
beton;
- atunci cind stilpii de sustinere a indicatoarelor nu sunt confectionati din profile
Ω sau teava galvanizata, se procedeaza la curatarea suprafetei lor de rugina,
tratarea in vederea maririi aderentei vopselei (fosfatare), grunduirea si
vopsirea in culoarea gri prin aplicarea a minim doua straturi;
- atunci cind stilpii de sustinere sunt confectionati din teava, capatul superior se
prevede cu un capac inclinat, sudat etans;
- dimensiunile fundatiilor din beton ale stilpilor de sustinere sunt variabile in
functie de natura si configuratia terenului in care sunt amplasate si suprafetele
indicatoarelor sau panourilor, astfel incit sa asigure stabilitatea la rasturnare;
- indicatoarele se instaleaza pe partea dreapta a drumului, in sensul de mers,
astfel incit sa fie asigurata o buna vizibilitate a acestora de la o distanta de
minim 50 m;
- in cazuri speciale, impuse de siguranta circulatiei, indicatoarele se repeta si pe
partea stinga a drumului, pe portale sau console;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit unghiul in
plan format de fata indicatorului cu perpendiculara la axul drumului este de 5º
la indicatoarele de avertizare si 10º la cele de orientare si informare iar
inclinarea “in fata” in raport cu verticala este de 2º;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele din figurile 67, 68, 69a, 69b, 92a,
92b, 93, 94, 95a, 95b, 96a, 96b, 111, 127a, 127b care se instaleaza
perpendicular sau paralel cu axul drumului, dupa caz sau in functie de
configuratia intersectiei;
- indicatoarele cu folie retro-reflectorizanta se instaleaza astfel incit partea lor
inferioara fata de cota axului drumului sa fie la 1,50 m pentru indicatoare
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 187

triunghiulare, rotunde, de orientare si indicatoare diverse, la 1,30 m pentru


indicatoare de localitate si presemnalizare pentru orientare in intersectii si la
0,60 m pentru indicatoare instalate pe spatii verzi centrale sau insule de
dirijare;
- exceptie de la aceste reguli fac indicatoarele instalate pe portale sau console
care asigura o inaltime libera de circulatie de minim 5,50 m;
- in orase, partea inferioara a indicatoarelor fata de cota trotuarului este la
1,80…2,20 m;
- in profil transversal, distanta de instalare a indicatoarelor, masurata de la
marginea platformei drumului sau bordurii trotuarului pina la marginea
indicatorului, este cuprinsa intre minim 0,50 m si maxim 2,00 m, stilpii de
sustinere fiind amplasati in afara marginii exterioare a santurilor sau rigolelor;
- in intersectiile semaforizate indicatoarele se pot monta si pe stilpii
semafoarelor;
- este interzisa montarea oricaror alte panouri (afisaj, reclame) pe suprafata de
teren cuprinsa intre marginea platformei drumului si linia indicatoarelor,
pentru a nu fi afectata vizibilitatea acestora sau atentia conducatorilor auto;
- este interzis sa se figureze pe indicator sau pe suportul sau altceva decit ceea
ce se refera strict la semnificatia indicatorului;
- tipul indicatoarelor si pozitionarea lor se stabilesc de comun acord de catre
administratorul drumului si politia rutiera care asigura siguranta circulatiei pe
sectorul respectiv;
- indicatoarele de circulatie se intretin de catre administratorul drumului.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.
H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 188

PPE – PA & CO – 25 – Fundatii directe


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 189

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a fundatiilor directe precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 190

B. DOMENIU
Se aplica la executia fundatiilor constructiilor anexe ale drumului, ale lucrarilor
de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere,
considerind ca sapaturile si pregatirea terenului de fundare au fost efectuate conform
PPE – PA & CO – 14 : Terasamente.

C. TERMINOLOGIE
- Fundatie: elementul constructiei care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare, servind la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiei,
repartizindu-le astfel incit sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului iar tasarile
care rezulta sa fie cit mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara
repercursiuni daunatoare;
- Fundatie directa: fundatii care transmit incarcarile numai prin suprafata bazei
lor si se utilizeaza atunci cind terenul bun de fundare se gaseste la adincimea de maxim
4 – 5 m fata de nivelul terenului natural.

G. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.

H. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 191

- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura


realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produselor componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV - uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

I. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei fundatiilor directe, este alcatuit din
etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice


Deoarece fundatiile directe se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu
se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 192

unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi,


dupa intarirea betonuluoi, tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp
de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia fundatiilor directe, sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul
fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul turnat. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de diferitele
tipuri de beton care sunt inglobate in lucrarile de fundatii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- se stabileste tehnologia de executie a fundatiilor directe, avind in vedere
criterii tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul
terenului natural, relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de
manopera, termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic
unitar, realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a
succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
betonarii, respectiv, sapatura, cofrare, armare.
III. Procese curente
- nu se admite executarea fundatiilor infrastructurilor fara existenta studiilor
geotehnice adecvate sistemului de fundare adoptat;
- betonarea elementelor de fundatii din beton armat se face pe un strat de beton
de egalizare realizat anterior, in conformitate cu cerintele documentatiei
tehnice de executie;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 193

- suprafetele de beton turnate anterior si intarit care vin in contact cu betonul


proaspat, se curata de pojghita de lapte de ciment, de betonul necompact sau
segregat in vederea asigurarii rugozitatii necesare obtinerii unei bune legaturi
intre cele doua betoane;
- se iau masuri de dirijare a apelor din precipitatii sau infiltratii, astfel incit
acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona;
- betonarea se incepe numai daca nu se intrevede posibilitatea interventiei unor
conditii climatice nefavorabile (ger, ploi abundente, furtuna, etc.);
- cofrajele de lemn, betonul vechi sau zidariile care vin in contact cu betonul
proaspat, se uda cu apa cu 2 – 3 ore inainte si imediat inainte de turnare iar apa
ramasa in denivelari se evacueaza;
- daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de
lucrabilitate admise sau prezinta segregari, este refuzat sau utilizat in alte
scopuri (strat de egalizare, organizare de santier, etc.), fiind interzisa punerea
lui in lucrarea propriuzisa;
- betonul se va pune in lucrare in maxim 15 minute de la aducerea lui;
- la betonarea fundatiilor inaltimea de cadere libera a betonului nu este mai
mare de 1,5 m, in caz contrar utilizindu-se pompa de beton, jgheaburi, benzi
transportoare, etc.;
- betonul se toarna uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de
straturi orizontale de maxim 50 cm grosime si turnarea noului strat inainte de
inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior;
- se urmareste cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, in special a
celor din zonele cu armatura deasa, prin indesarea laterala a betonului cu
vergele metalice, concomitent cu vibrarea lui;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici
asezarea pe armaturi a vibratorului;
- se urmareste comportarea si mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si
sustinerilor acestora, luindu-se masuri imediate de remediere in cazul
constatarii unor deplasari sau caderi;
- circulatia muncitorilor, in timpul betonarii, se face pe podine, astfel rezemate
incit sa nu modifice pozitia armaturii;
- nu este permisa circulatia direct pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat
turnat;
- betonarea se face continuu pina la rosturile de lucru prevazute in documentatia
tehnica de executie;
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare nu depaseste timpul de
incepere a prizei betonului care este de 2 ore la cimenturile cu adaos si 1,5 ore
in cazul cimenturilor fara adaos;
- in cazul in care, din motive obiective, s-a produs o intrerupere de betonare mai
mare, reluarea turnarii se face numai dupa pregatirea suprafetelor prin cioplire,
curatare si spalare abundenta;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 194

- betonarea elementelor masive, respectiv a elementelor la care cea mai mica


dimensiune este cel putin egala cu 1,5 m, se face in straturi continui fie in
trepte care nu depasesc grosimea de 50 cm;
- durata de timp maxima admisa pentru acoperirea unui strat sau a unei trepte de
beton este Ta = T – Tt – Ts , unde T este durata de timp pina la inceperea prizei,
Tt este durata de transport si T s este durata de stationare pina la punerea in
opera;
- daca betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apa, se utilizeaza
mai multe pilnii, astfel incit sa se asigure omogenitatea betonului si evitarea
stratificarii;
- compactarea mecanica a betonului se face prin vibrare, vibratoarele fiind
dimensionate astfel incit sa poata penetra cu usurinta si, tinind cont de raza de
actiune, sa poata actiona asupra intregii cantitati de beton turnate;
- alegerea tipului de vibrare se face in functie de tipul si dimensiunile
elementului de betonat si posibilitatea de introducere printre barele de
armatura;
- procedeele de vibrare care se pot utiliza sunt: vibrarea interna, folosind
vibratoare de interior, vibrare externa cu ajutorul vibratoarelor de cofraj si
vibrare de suprafata, cu vibratoare placa sau rigle vibrante;
- compactarea manuala cu maiuri, vergele metalice sau prin ciocanirea
cofragului, se admite numai in cazuri accidentale de intrerupere a functionarii
vibratorului, betonarea continuand pina la pozitia corespunzatoare unui rost;
- grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depaseasca 3/4
din lungimea capului vibrator;
- durata de vibrare optima se situeaza intre minim 5 si 30 de secunde, in functie
de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator utilizat;
- distanta dintre doua locuri succesive de introducere a vibratorului este de
maxim 1 m, reducindu-se in functie de caracteristicile sectiunii elementului si
desimea armaturilor;
- caietul de sarcini fixeaza, tinind cont de situatia lucrarilor, de grosimea lor sau
de natura cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betoanelor nu este
autorizata sau este intrerupta in cazul in care nu se dispune de mijloace sau
procedee de prevenire a efectelor frigului;
- atunci cind se poate relua o betonare intrerupta din cauza frigului, betonul
compromis se demoleaza si apoi se procedeaza ca in cazul unei intreruperi
accidentale;
- atunci cind prin documentatia tehnica de executie se prevad fundatii din beton
ciclopian, inainte de betonare se aprovizioneaza bolovanii care se vor ingloba
in beton si care indeplinesc urmatoarele conditii: sa nu aiba fisuri, sa nu
depaseasca, ca dimensiuni, 1/6 din dimensiunea minima a elementului de
betonat, raportul dintre dimensiunea maxima si cea minima sa nu depaseasca
2,5, roca din care provin sa nu fie geliva, sa fie curati si spalati;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 195

- proportia de bolovani inglobati este de maxim 50% din volumul elementului


de betonat;
- la executia fundatiilor din beton ciclopian se toarna un prim strat de 25 cm
care se compacteaza mecanic;
- peste acesta se toarna un al doilea strat, de circa 15 cm grosime, in care se
indeasa, prin batere cu maiul de mina, bolovanii pozitionati la minim 20 cm de
margini si cu rosturi intre ei care sa permita introducerea lancii vibratorului;
- dupa vibrare, se continua executia, in acelasi mod, a straturilor urmatoare,
ultimul strat, fara sa contina bolovani, asigurind o acoperire cu beton de
minim 20 cm;
- in rosturile de lucru orizontale, se lasa bolovanii iesiti in afara cu cel putin
jumatate din volumul lor, pentru asigurarea unei legaturi bune intre straturi;
- la reluarea betonarii, intreaga suprafata, inclusiv bolovanii, se curata, spala
abundent si, daca se prevede in documentatia de executie, se asterne un strat
de circa 2 – 3 cm de mortar cu un continut de ciment ca al betonului turnat;
- nu este permisa inglobarea bolovanilor in betonul care a inceput reactia de
priza si nici contactul direct dintre bolovani si eventualele armaturi sau
mustati de armaturi din fundatie;
- abaterile maxime admisibile la executia lucrarilor din beton monolit sunt: ± 1
cm fata de axul in plan si ± 1 cm fata de cota de nivel.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 196

PPE – PA & CO – 26 – Cofraje

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 197

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a cofrajelor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 198

B. DOMENIU
Se aplica la executia cofrajelor elementelor structurale ale constructiilor anexe ale
drumului, ale lucrarilor de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a
sistemelor rutiere, considerind ca au fost efectuate sapaturile si pregatirea terenului de
fundare, conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente sau ca au fost turnate fundatiile
suprastructurilor ce trebuie realizate, conform PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe.

C. TERMINOLOGIE
- Cofraje: structuri provizorii alcatuite, de obicei, din elemente refolosibile care,
montate in lucrare, dau betonului forma proiectata; in termenul de cofraj sunt incluse si
dispozitivele pentru rigidizarea si sprijinirea lor: tevi, buloane, tiranti, distantieri care
contribuie la realizarea formei dorite.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile de
calitate solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 199

- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia


tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantu clientului,
in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei cofrajelor, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Executia cofrajelor nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind
posibila in orice anotimp, indiferent de conditiile meteo. Exceptie se face doar in cazul
furtunilor, atunci cind vintul atinge viteze mari si impiedica manipularea si montarea
elementelor de cofraj.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul utilizarii panourilor metalice mari);
- aparat de sudura electrica (atunci cind este cazul);
- scule si unelte de mana: fierastrau, tesla, ciocan, fir cu plumb, nivela de mina
(cumpana), baros, ranga, levier, chei de mina, spaclu, bidinea, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 200

verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau


uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferitele tipuri de cofraj utilizate: de lemn, panouri tego sau de scindura, panouri tego
cu rama metalica, panouri metalice;
- diferitele tipuri de rigidizari si sprijiniri: grinzi sau bile de lemn, ranforti, distantieri,
spraituri, pene, tarusi din lemn sau din metal, profile metalice, popi de lemn sau
metalici, etc.;
- diferitele tipuri de materiale de imbinare: cuie, scoabe, sirma, suruburi, buloane,
eclise, chei de lant, etc.;
- decofrol.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate
de cofraj si locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor
de sapatura si/sau fundatii se face transportul si depozitarea lor in incinta
lucrarii, pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu
incomodeze efectuarea celorlalte activitati;
- pe elementele prefabricate de cofraj se inscriptioneaza cu vopsea tipul sau
numerele acestora, precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele de cofraj
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
cofrarii, respectiv, sapatura sau executie fundatii;
- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe terenul de fundare sau pe fundatia
executata forma si dimensiunile exacte, in plan si in elevatie a cofrajelor, in
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 201

conformitate cu planul de situatie sau planul de trasare; trasarea se efectueaza


in conformitate cu PPE – PA & CO – 13.
III. Procese curente
- inainte de fiecare refolosire, cofrajele se revizuie si se repara; refolosirea cit si
numarul de refolosiri se stabilesc cu acordul clientului;
- revizia si repararea cuprind operatiile care conduc la asigurarea etanseitatii lor,
astfel incit sa nu se piarda lapte de ciment pe la imbinari, la stabilitatea si
rezistenta lor sub actiunea incarcarilor ce apar la turnarea betonului;
- deasemeni, fetelor care vin in contact cu betonul li se reface planeitatea, li se
remediaza defectele (gauri, crapaturi, excrescente) si sunt curatate de resturile
de beton, de rugina, de elementele de rigidizare si distantierii utilizati la
betonarea anterioara;
- pentru cofrajele de dimensiuni mari, prin revizie si reparatie, se asigura,
indiferent de materialul din care sunt confectionate, inchiderea cu usurinta a
golurilor de vizitare in interiorul cofrajului, a celor pentru evacuarea apelor
pluviale si a celor de betonare intermediara, atunci cind inaltimea elementului
este mai mare de 1,5 m;
- ungerea cofrajelor metalice sau din placi fibro-lemnoase aglomerate cu
decofrol sau alte substante care asigura neaderenta betonului la cofraj, se face
inainte de montare sau, in unele cazuri, dupa montarea lor pe pozitie dar,
inainte de montarea armaturilor;
- decofrolul in exces se elimina din interiorul cofrajelor; este interzis contactul
decofrolului cu armatura;
- cofrajele de lemn se uda abundent inainte de betonare, asigurindu-se scurgerea
apei in exces din interiorul cofrajului;
- montarea elementelor de cofraj se face in ordinea stabilita prin tehnologia de
lucru adoptata, in conformitate cu desenele sau schitele intocmite si cu
numerotarea sau inscriptionarea tipului de cofraj, efectuata anterior;
- dupa asamblarea si realizarea sustinerii provizorii a cofrajului, se verifica
pozitia lui fata de trasarea efectuata, corectitudinea montarii si respectarea
dimensiunilor elementului de turnat;
- deasemeni, se verifica daca cofrajul executat permite pozitionarea armaturilor,
montarea lor si a pieselor metalice inglobate sau a elementelor care asigura
realizarea golurilor tehnologice;
- dupa corectarea eventualelor neconformitati sesizate, se executa incheierea,
legarea si sprijinirea definitiva a cofrajului;
- incheierea si legarea cofrajului se face astfel incit deformatiile inerente
produse de incarcarile date de turnarea si vibrarea betonului sa nu cauzeze
defecte lucrarilor executate, referitoara la stabilitate, aspect sau dimensiuni;
- pentru realizarea stabilitatii la deformatii, cofrajele se sprijina cu elemente
rezistente si suficiente ca numar, care transmit incarcarile cofrajului unor
puncte de sprijin solide, nedeformabile;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 202

- in cazul in care elementele de sprijin ale cofrajului reazema pe teren, se


asigura repartizarea solicitarilor tinind cont de gradul de compactare si
posibilitatile de inmuiere, astfel incit sa se evite producerea tasarilor;
- atunci cind terenul este inghetat, rezemarea sustinerilor se face astfel incit sa
se evite cedarea acestora in functie de temperatura mediului;
- dupa turnarea betonului si scurgerea timpilor limita de intarire a lui, se incepe
procesul de decofrare a elementului turnat;
- ordinea de decofrare este ordinea inversa de la cofrare, tinind cont de timpii
limita de intarire a betonului pentru fiecare tip de element turnat;
- decofrarea se face astfel incit sa se asigure o preluare treptata a incarcarilor de
catre elemetele turnate, respectiv prin slabirea, de sus in jos, a sprijinirilor,
apoi a legaturilor si, in final, a imbinarilor dintre elementele de cofraj, fara a
degrada elementul betonat;
- deasemeni, executia decofrarii se face cu grija, astfel incit sa nu se deterioreze
elementele de cofraj si sprijinirile aferente;
- imediat dupa decofrare, elementele de cofraj si sprijinirile se curata, se
revizuie sau se repara, dupa care se depoziteaza in vederea unei urmatoare
utilizari;
- in cazul elementelor din lemn, pentru care s-au utilizat cuie sau scoabe la
incheiere si legare, acestea sunt curatate de materialele de prindere, in vederea
evitarii posibilitatii de accidentare a personalului de executie in timpul
manipularii lor.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificare, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;

2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 203

PPE – PA & CO – 27 – Armaturi


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 204

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de fasonare a armaturilor, a montarii lor precum si
a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 205

Se aplica la executia elementelor structurale ale constructiilor anexe ale drumului,


ale lucrarilor de arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor
rutiere, atunci cind, prin documentatia tehnica de executie, acestea se prevad a fi armate.

N. C. TERMINOLOGIE
- OB 37: otel carbon, utilizat la constructii din beton armat, livrat sub forma de
bare rotunde netede si care are rezistenta minima la rupere de 240 N/mm2;
- PC 52 (60): otel slab aliat cu mangan, utilizat la constructii din beton armat,
livrat sub forma de bare rotunde cu profil periodic continuu si care are rezistenta
minima la rupere de 360 N/mm2 (400 N/mm2).

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 206

- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea


produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei armaturilor, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Executia armaturilor nu impune conditii de mediu deosebite, realizarea lor fiind
posibila in orice anotimp, indiferent de conditiile meteo. Exceptie se face doar in cazul
in care fasonarea armaturilor se face in medii neprotejate termic iar temperatura
atmosferica este sub –10°C .
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia cofrajelor, sunt:
- automacara (in cazul manipularii legaturilor de bare sau colacilor sau, in cazul
montarii de carcase de armatura);
- aparat de sudura electrica (atunci cind inadirea barelor se face prin sudura);
- aparat de sudura autogen (atunci cind se fasoneaza bare cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm);
- instalatii de indreptare si fasonare mecanizate;
- scule si unelte de mina: chei pentru fasonat, clesti, patenti, perii de sirma,etc..
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 207

Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Procesele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- diferitele tipuri de otel-beton utilizate pentru confectionarea armaturilor: OB 37, PC
52, PC 60, plasa sudata;
- sirma de legat de 1 – 1,5 mm;
- distantieri din mortar de ciment sau material plastic.
Procesele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie;
- otelurile pentru armaturi se depoziteaza separat, pe tipuri si diametre, in spatii
amenajate astfel incit sa se evite corodarea, murdarirea lor cu pamint sau
materii grase care afecteaza aderenta beton – armatura si sa permita
identificarea usoara a fiecarui sortiment;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru tipurile de otel- beton
aprovizionate;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost confectionate armaturile si locul
de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura si/sau
cofrare se face transportul si depozitarea lor in incinta lucrarii, pe platforme
amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu incomodeze efectuarea
celorlalte procese;
- pe carcasele prefabricate sau pe legaturile de armatura fasonata, se leaga
etichete inscriptionate cu tipul sau numerele acestora, precizindu-se astfel
pozitia lor in lucrare;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei.
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
armarii, respectiv, sapatura sau executie cofraje;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 208

- se traseaza lucrarile, adica se fixeaza pe betonul de egalizare sau pe fundatia


executata forma si dimensiunile exacte, in plan, ale elementului de armat si
betonat, in conformitate cu planul de situatie sau planul de trasare; trasarea se
efectueaza in conformitate cu PPE – PA & CO – 13;
- in cazul in care cofrajele se inchid dupa montarea armaturilor, procesul verbal
de receptie calitativa pe faze de executie este comun pentru cele doua procese,
armare si cofrare.
III. Procese curente
- fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se face in
conformitate cu prevederile documentatiei de executie;
- otelul beton livrat in colaci se indreapta inainte de taiere si fasonare, astfel
incit, la intinderea cu troliul, alungirea sa fie de maxim 1mm/m;
- daca otelul-beton este ruginit, inainte de taiere si fasonare, este curatat cu perii
de sirma;
- dupa taierea la lungimile prevazute in documentatia tehnica de executie, barele
obtinute se fasoneaza manual, cu miscari lente si continui, fara socuri;
- la masinile de indoire cu doua viteze, este interzisa fasonarea barelor din PC la
viteza a doua;
- barele cu profil periodic continuu (PC) cu diametrul mai mare de 25 mm, se
fasoneaza la cald;
- ciocurile de ancorare ale barelor de armatura se fasoneaza sub un unghi de
180° la OB si 90° la PC;
- la etrieri sau agrafe, ciocurile se fasoneaza sub un unghi de 180° sau 135° la
OB si 135° la PC;
- barele taiate si fasonate, se leaga in pachete etichetate pentru fiecare tip si
depozitate astfel incit sa nu se murdareasca cu pamint sau materii grase care
afecteaza negativ aderenta dintre beton si armatura si sa nu se deformeze;
- plasele sudate se depoziteaza pe platforme amenajate, astfel incit sa nu se
murdareasca cu pamint sau materii grase care afecteaza negativ aderenta
dintre beton si armatura, sa nu se deformeze si sa nu se rupa sudurile;
- confectionarea armaturilor se recomanda a fi facuta, atunci cind este posibil,
sub forma de carcase preasamblate care se monteaza ulterior cu ajutorul
macaralei;
- la montarea armaturilor, atunci cind acestea sunt dese, se are in vedere crearea,
la intervale de 3 m, a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara,
pentru patrunderea libera a betonului si spatii de patrundere a vibratorului, la
intervale de maxim cinci ori grosimea lancii;
- armaturile se completeaza inaintea ultimei etape de betonare;
- pentru mentinerea formei armaturilor in timpul betonarii, se utilizeaza
distantieri, agrafe si capre;
- distantierii sunt din material plastic sau se confectioneaza din mortar de
ciment, turnat in forma de prisme, prevazuti cu sirma pentru a putea fi legati
de armaturi;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 209

- distantierii au grosimea egala cu grosimea stratului de acoperire cu beton a


armaturii, prevazuta in documentatia tehnica de executie;
- se pozitioneaza cel putin 4 distantieri la 1 mp de cofraj; este interzisa folosirea
cupoanelor de fier ca distantieri catre exteriorul elementului de betonat;
- pentru mentinerea pozitiei armaturilor de la partea superioara, se folosesc
capre din otel-beton, sprijinite pe armatura inferioara sau pe distantieri,
pozitionate din metru in metru pentru armaturile cu diametru mai mic de 14
mm;
- pentru armaturile mai groase de 14 mm, se mareste distanta dintre capre atit
cit armatura sa-si pastreze pozitia normala;
- agrafele asigura distanta intre plasele de armatura verticale si se pozitioneaza
cel putin una la 1 mp de cofraj;
- piesele metalice cu praznuri se pozitioneaza prin haftuirea lor de armaturile
care permit procesul de sudura sau, se prind de cofraj;
- petrecerea armaturilor (inadirea) se face, de regula, prin suprapunerea
armaturilor pe o distanta de 40 de diametre;
- la armaturile care permit procesul de sudura, inadirea se face prin executarea
unui cordon de sudura, intre cele doua bare, pe o lungime de minim 10
diametre;
- este interzisa inadirea, in aceasi sectiune, a mai mult de o treime din numarul
de bare existente iar sectiunile de inadire sunt decalate la cel putin 1 m intre
ele;
- la incrucisari, barele de armare sunt legate cu doua fire de sirma neagra de 1 –
1,5 mm diametru;
- la retelele de armaturi, primele doua rinduri de incrucisari marginale de pe
contur, se leaga obligatoriu iar restul se leaga din 2 in 2, in sah;
- barele inclinate se leaga obligatoriu de primii etrieri cu care se incruciseaza;
- la grinzi si stalpi se leaga toate incrucisarile barelor armaturii in colturile
etrierilor si cu ciocurile agrafelor;
- in cazul in care nu se dispune de sortimentele si diametrele prevazute in
documentatia tehnica de executie, acestea se inlocuiesc dar numai cu avizul
proiectantului si cu stipularea acestor modificari in procesul verbal de receptie
pe faze de executie.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 210

3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.

PPE – PA & CO – 28 – Elevatii din beton

Difuzare
Este efectuata de RMQMS
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 211

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a elevatiilor din beton sau beton armat
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de
executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia elevatiilor constructiilor anexe ale drumului, ale lucrarilor de
arta precum si ale lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere, considerInd
ca sapaturile si pregatirea terenului de fundare au fost efectuate conform PPE – PA &
CO – 14 : Terasamente, fundatiile conform PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe,
cofrajele conform PPE – PA & CO – 26 : Cofraje si armatura conform PPE – PA & CO
– 27 : Armaturi.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 212

C. TERMINOLOGIE
- Fundatie: elementul constructiei care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare, servind la preluarea incarcarilor care actioneaza asupra constructiei,
repartizIndu-le astfel incIt sa nu fie depasita capacitatea portanta a terenului iar tasarile
care rezulta sa fie cIt mai uniforme si sa poata fi suportate de constructie fara
repercursiuni daunatoare;
- Elevatie: desen geometric care reprezinta proiectia ortogonala a unei constructii
pe un plan paralel cu una din fatadele respectivei constructii. In cadrul procedurii,
elevatia reprezinta partea vizibila a constructiei care transmite fundatiilor incarcarile
pentru care a fost proiectata si realizata sa le suporte.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 213

- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea


produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei elevatiilor din beton sau beton armat,
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Deoarece elevatiile se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se
refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi,
dupa intarirea betonuluoi, se face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6
ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 214

- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia elevatiilor, sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul
fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul turnat. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de betoanele
sau elementele prefabricate din beton din care sunt realizate elevatiile.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- se stabileste tehnologia de executie a elevatiilor, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului
natural, relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera,
termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar,
realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a
succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul beneficiarului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
betonarii, respectiv, sapatura, cofrare, armare.
III. Procese curente
- in general, turnarea betoanelor in elevatiile constructiilor, se face in
conformitate cu PPE – PA & CO –25 : Fundatii directe; fata de prescriptiile
acestei proceduri, se mai adauga unele specificatii;
- in masura in care este posibil, se evita rosturile de lucru iar atunci cind nu se
pot evita, sunt stabilite prin documentatia tehnica de executie;
- rosturile de lucru se pozitioneaza in sectiunile in care eforturile din timpul
exploatarii sunt minime;
- la grinzi si stilpi suprafata rostului este perpendiculara pe axa iar la placi si
pereti, perpendiculara pe suprafata lor;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 215

- rosturile de lucru se spala cu jet de apa si aer dupa circa 5 ore de la betonare;
- inainte de continuarea betonarii, se elimina betonul necompactat, se freaca cu
perii de sirma pentru a obtine o suprafata rugoasa, dupa care se uda astfel incit
betonul intarit sa fie saturat de apa dar suprafata de contact cu betonul nou, sa
fie zvintata;
- aceste cerinte se indeplinesc si in cazul rosturilor de lucru accidentale, atunci
cind, din motive obiective, se intrerupe betonarea;
- nu se admit rosturi de lucru inclinate, rezultate din curgerea betonului;
- turnarea grinzilor si placilor se face dupa 1 – 2 ore de la turnarea stilpilor pe
care reazema;
- grinzile si placile care vin in legatura se toarna in acelasi timp sau, daca acest
lucru nu este posibil, se admit rosturi de lucru la 1/5 – 1/3 din deschidere,
acolo unde eforturile sunt minime;
- se acorda o atentie deosebita la turnarea nodurilor si monolitizarilor, acolo
unde armaturile sunt dese, compactarea betonului facindu-se atit mecanic cit si
manual, pentru inglobarea completa a armaturilor in beton;
- in cazul monolitizarilor, distanta intre punctele succesive de introducere a
vibratorului se reduce atit cit este necesar (15–20 cm, corespunzator distantei
dintre doi etrieri) pentru obtinerea unei compactari complete, respectiv,
betonul sa nu se mai taseze, sa nu mai apara bule de aer la suprafata iar aceasta
sa devina orizontala si usor lucioasa;
- la decofrarea elementelor din beton armat din cadrul elevatiilor se au in vedere
timpii minimi de intarire a betonului si influenta temperaturii atmosferice
asupra acestor timpi;
- cofrajele fetelor interioare la grinzi si placi se indeparteaza atunci cind betonul
a atins 95% din clasa, pentru deschideri de pina la 6 m si 112%, pentru
deschideri mai mari de 6 m.
G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI
1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 216

- bonuri de transport;
- jurnal de activitate.

PPE – PA & CO – 29 – Hidroizolatii

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 217

Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a hidroizolatiilor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia hidroizolatiilor la lucrarile de arta.

C. TERMINOLOGIE
- Hidroizolatii: lucrari etanse de protectie, cu scopul impiedicarii actiunii apei
asupra elementelor de constructie; apa poate fi de infiltratie, din umiditatea pamintului
sau ape sub presiune, provenind din pinza freatica.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 218

- STAS 5088 – 75 – Lucrari de arta. Hidroizolatii. Prescriptii de proiectare si


executie.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 219

- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu


graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei hidroizolatiilor, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Hidroizolatiile se executa numai pe timp uscat si atunci cind stratul suport are o
temperatura de minim 5°C.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia elevatiilor, sunt:
- motocompresor de aer;
- topitor de bitum;
- scule si unelte de mina: matura, lopata, mistrie, dreptar, drisca, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul
fluxului tehnologic, au intrat in contact cu bitumul. De asemeni, periodic, se efectueaza
revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor
si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza
aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- bitum;
- impislitura din fibra de sticla;
- carton bitumat;
- mteriale speciale pentru hidroizolatii autocolante;
- suspensie de bitum filerizat;
- emulsie bituminoasa, bitum taiat, citom.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 220

II. Procese premergatoare


- se stabileste tehnologia de executie a hidroizolatiilor, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului
natural, distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera, termen de
executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar, realizat cu scule
si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a succesiunii proceselor si a
productivitatii;
- se verifica documentele de atestare a calitatii materialelor utilizate la executia
hidroizolatiilor precum si corespondenta lor cu documentele mentionate;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare,
respectiv, executie suprastructura sau elevatii culei.
III. Procese curente
- stratul hidroizolant, aplicat la rece sau la cald, se executa in diverse variante si
cu diferite materiale, in conformitate cu standardul specific, tinind cont de
conditiile locale, conditiile de exploatare si importanta lucrarii;
- la executia hidroizolatiilor se respecta specificatiile caietului de sarcini al
fiecarei lucrari, referitoare la materialele utilizate, modul de punere in opera,
executia racordarilor cu marginile elementului care se hidroizoleaza, tratarea
rosturilor si a gurilor de scurgere;
- stratul suport al hidroizolatiei nu are proeminente mai mari de 2 mm iar ca
planeitate, se admite o singura denivelare de ±5 mm pe o suprafata verificata
cu dreptarul de 3 m, in orice directie;
- atunci cind stratul suport nu indeplineste aceste conditii, se executa o sapa de
egalizare pentru elementele de constructie orizontale sau o tencuiala de
egalizare pentru elementele de constructie verticale;
- lucrarile de hidroizolatii se executa numai dupa uscarea completa a
elementelor de constructie care se hidroizoleaza sau a stratului de egalizare
executat;
- inainte de aplicarea stratului hidroizolant, stratul suport se curata temeinic,
prin suflare cu aer comprimat sau, daca este cazul, prin spalare;
- pe suprafetele pregatite pentru executia hidroizolatiei, se interzice circulatia
utilajelor sau a personalului de executie, cu exceptia celor implicati efectiv in
lucrare si care poarta cizme de cauciuc;
- in general, hidroizolatiile sunt compuse din stratul de amorsare, stratul de
lipire, stratul de baza, stratul suplimentar, atunci cind este prevazut in
documentatia tehnica de executie si stratul de protectie a hidroizolatiei;
- stratul de amorsare este din emulsie bituminoasa, bitum taiat sau citom;
- stratul de lipire este din bitum cald sau suspensie de bitum filerizat;
- straturile de baza si suplimentare sunt din carton bitumat, impislitura din fibre
de sticla, bariere de vapori sau alte materiale hidroizolante sau, o combinatie
intre aceste materiale;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 221

- stratul de protectie este din sapa de ciment, beton de ciment, folii protectoare
sau alte materiale;
- la realizarea hidroizolatiilor prin fisii suprapuse la rost, se porneste de la
partea cea mai joasa a elementului de constructie, astfel incit petrecerea
materialului hidroizolant sa se faca de sus in jos, in sensul scurgerii apelor;
- la racordarea cu gurile de scurgere sau cu barbacanele, materialele
hidroizolante se cresteaza astfel incit sa se asigure continuitatea spre gura de
scurgere;
- la rosturile transversale ale hidroizolatiei si la gurile de scurgere, se sporeste
cantitatea de liant utilizat;
- la racordarea cu marginile elementului de constructie, se respecta detaliile de
executie din documentatia tehnica, astfel incit sa se obtina o etanseitate
perfecta;
- pe hidroizolatiile executate si neacoperite cu stratul de protectie, se interzice
circulatia utilajelor sau a personalului de executie precum si depozitarea de
materiale;
- hidroizolatiile executate se protejeaza de razele solare puternice, prin
acoperire cu prelate, folii reflectorizante, etc.;
- se recomanda ca fluxul tehnologic sa fie stabilit astfel ca hidroizolatia
executata intr-o zi sa fie acoperita cu stratul de protectie in aceeasi zi.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- bonuri de transport;
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 222

PPE – PA & CO – 30 – Aparari de maluri din gabioane

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 223

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de aparari de maluri din
gabioane in cadrul lucrarilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care revin pentru
efectuarea acestor procese, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM
mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia lucrarilor de protectie si aparare a sistemelor rutiere si
terasamentelor aferente, impotriva eroziunii apelor curgatoare si alunecarilor de teren,
pornind de la faza de lucru in care sapatura a fost finalizata (conform PPE – PA & CO –
14).

C. TERMINOLOGIE
- Gabion: cos paralelipipedic, confectionat din plasa de sirma galvanizata
montata pe un cadru din otel, umplut cu bolovani de riu, piatra sparta, pietris sau chiar
cu pamint, folosit la executarea unor constructii hidrotehnice (aparari de maluri,
devierea curentilor care ataca malurile, indiguiri sau barari de cursuri de apa);
- Geotextil: material fabricat prin coasere, prin intertesere, cu sau fara liere, din
fibre polipropilenice, poliesterice si polinitrilacrilice, orientate la intimplare, obtinute
prin defibrarea deseurilor sintetice; poate inlocui straturile filtrante de nisip si pietris, la
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 224

lucrarile de aparari si consolidari de maluri, la lucrarile de drenaj sau poate fi folosit ca


strat de separatie intre fundatiile rutiere si patul de pamint;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

J. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

K. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful formatiei de lucru (responsabil de
proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua
procesele respective, dotate cu echipament de avertizare;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 225

- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive


stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful formatiei de lucru si conducerea despre
eventualele neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul
final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

L. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de aparari de maluri din
gabioane, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si activitati specifice,
astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel
incit, deoarece se utilizeaza mortare si betoane, procesele nu se pot executa la
temperaturi negative; deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie sau atunci cind
stratul suport, respectiv suprafata rezultata in urma efectuarii sapaturilor, a fost afectata
de precipitatii.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de aparari de maluri sunt:
- autobetoniere;
- automacara;
- autotrailer;
- autoincarcator;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: lopata, ranga, roaba, mistrie.
Pentru executia lucrarilor de aparari de maluri din gabioane, este necesara buna
functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii
tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de
lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 226

In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a


modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- otel-beton;
- plasa de sirma zincata;
- piatra bruta, bolovani de riu;
- geotextil;
- beton, mortar;
- material drenant.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste procese, in vederea eliminarii posibilitatii degradarii stratului
suport, se executa imediat dupa realizarea sapaturii, activitatile premergatoare
cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile documentatiei tehnice, a
tehnologiei de executie, precum si dimensionarea fortei de munca si a
utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si termenul de executie,
considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si instructajul referitor la
siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea lucrarilor de sapatura.
III. Procese curente
- pe durata executiei sapaturii, dar si anterior acestei perioade, se realizeaza
saltelele si cutiile de gabioane;
- executia lor se poate face pe un amplasament alaturat amplasamentului
lucrarii, pe un teren neted, amenajat asfel incit sa se evite murdarirea cadrelor
din otel-beton si a plasei de sirma zincata sau, atunci cind cantitatea necesara
de cutii de gabioane este mare, in baza de productie industriala, transportul la
punctul de lucru efectuindu-se astfel incit sa se evite deformarea sau
degradarea lor;
- dimensiunile saltelelor si cutiilor de gabioane vor respecta prevederile
proiectului precum si conditia ca la montare rosturile verticale dintre saltele si
cutie sau dintre cutiile montate pe randuri consecutive, sa nu se suprapuna;
- cadrele din otel-beton se protejeaza anticoroziv;
- plasa de sirma zincata se prinde de cadre cu sirma moale zincata, in
conformitate cu specificatiile din documentatia tehnica;
- in cazul in care, datorita inaltimii mari a lucrarii de aparari de maluri, se
utilizeaza cutii din beton prefabricate, acestea sunt aprovizionate sau
confectionate din timp;
- daca documentatia tehnica prevede, inainte de montarea saltelelor si cutiilor
de gabioane, se realizeaza un strat filtrant-drenant din geotextil, suprapunerea
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 227

fisiilor facindu-se din amonte spre aval pe lungimea specificata in proiect;


acest strat filtrant-drenant se realizeaza atit sub saltelele de gabioane cit si in
spatele lucrarii, pe toata inaltimea ei;
- la montarea unei saltele sau a unei cutii de gabioane se realizeaza prinderea
acesteia de elementul montat anterior, prindere efectuata tot cu sirma moale
galvanizata;
- piatra folosita pentru umplerea gabioanelor poate fi piatra bruta de cariera sau
bolovani de riu, in ambele cazuri forma lor fiind cit mai apropiata de forma
paralelipipedica;
- zidaria uscata din gabioane se face in rinduri cit mai orizontale, cu pietrele
asezate pe lat astfel incit suprafata de rezemare intre ele sa fie cit mai mare si
volumul de goluri cit mai mic;
- pietrele se impaneaza intre ele cu pietre mai mici, de forma corespunzatoare
care se introduc in goluri pentru a diminua tasarile;
- pe parcursul executarii zidariei uscate se realizeaza si legaturile din sirma
zincata moale dintre peretele din plasa de sirma aflat la fata vazuta a lucrarii si
peretele din plasa de sirma din spate;
- pentru fetele exterioare se folosesc pietrele mai mari iar in parament se
alterneaza pietrele cu coada scurta cu cele cu coada lunga;
- atunci cind este prevazut a se monta si cutii din beton prefabricate, pentru o
pozare corecta a primului rind, se foloseste un beton de egalizare C 4/5 (B 75),
iar rosturile rindului superior sunt decalate fata de rosturile primului rind cu o
jumatate din lungimea unui element;
- umplerea cutiilor se face cu material local, sortat din albie;
- partea superioara a apararii de mal din gabioane se inchide cu un pereu din
piatra bruta realizat pe beton de ciment, pereu executat in conformitate cu
procedura PPE – PA & CO – 15 : Rigole, santuri, casiuri.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 228

- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto


pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 31 – Aparari de maluri din elemente prefabricate din


beton armat

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 229

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de aparari de maluri din
elemente prefabricate din beton armat in cadrul lucrarilor de drumuri precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia lucrarilor de protectie si aparare a sistemelor rutiere si
terasamentelor aferente, impotriva eroziunii apelor curgatoare si alunecarilor de teren,
pornind de la faza de lucru in care fundatia a fost finalizata (conform PPE – PA & CO –
25).

C. TERMINOLOGIE
- Geotextil: material fabricat prin coasere, prin intertesere, cu sau fara liere, din
fibre polipropilenice, poliesterice si polinitrilacrilice, orientate la intimplare, obtinute
prin defibrarea deseurilor sintetice; poate inlocui straturile filtrante de nisip si pietris, la
lucrarile de aparari si consolidari de maluri, la lucrarile de drenaj sau poate fi folosit ca
strat de separatie intre fundatiile rutiere si patul de pamint;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 230

- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile de
calitate solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil de proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 231

- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu


graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de aparari de maluri din
elemente prefabricate din beton armat, este alcatuit din etape distincte care impun
conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice


Deoarece se refera la realizarea apararilor de mal din prefabricate din beton
armat, conditiile de mediu se restring doar la posibilitatea aparitiei unor furtuni, cu
viteze mari ale vintului, momente in care activitatea se intrerupe pentru a evita
eventualele dezechilibrari ale pieselor prinse de carligul macaralei care pot provoca
accidente sau o montare incorecta a elementelor prefabricate.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de aparari de maluri sunt:
- automacara;
- autotrailer.
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: sufe cu cirlige, funii.
Pentru executia lucrarilor de aparari de maluri din prefabricate, este necesara
buna functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii
tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de
lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- elemente prefabricate din beton armat.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 232

Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,


lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate
si locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura
si fundatii se face transportul si depozitarea prefabricatelor in incinta lucrarii,
pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu
incomodeze efectuarea celorlalte procese;
- pe elementele prefabricate se inscriptioneaza cu vopsea data turnarii si tipul,
precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele prefabricate
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cand este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei, astfel incit sa fie acoperita
intreaga lungime de montare a prefabricatelor.
III. Procese curente
- inainte de montarea efectiva a primului rind de prefabricate, pe un anumit
tronson, se traseaza pe fundatia executata anterior schema de montare si
rosturile tehnologice;
- legarea sarcinii in carligul macaralei si asigurarea la balans sau rotire cu
ajutorul funiilor, se face de personal special instruit si dotat cu echipament de
protectie;
- dirijarea macaralei se face de catre o singura persoana, seful formatiei sau alta
persoana numita de acesta, dar care sa cunoasca foarte bine codul de
semnalizare a manevrelor pe care le executa macaraua;
- montarea primului rind de prefabricate se face cu atentie, in conformitate cu
trasarea efectuata anterior, astfel incit sa se realizeze coliniaritatea muchiilor
superioare si a fetelor vazute precum si inclinarea in plan vertical, atunci cind
aceasta este prevazuta in proiect;
- eventualele decalaje care apar intre unele prefabricate montate, datorate
neuniformitatii fundatiei, se corecteaza cu beton de egalizare;
- deasemeni, pentru o rezemare continua si corecta, elementele prefabricate se
monteaza pe fundatii prin intermediul unui strat de mortar de poza;
- elementele prefabricate nu se elibereaza din dispozitivul de prindere decit
dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului stabil al tuturor
elementelor montate sau care reazema pe acestea;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 233

- pe masura ce continua montarea primului rind de prefabricate, cele care au


fost deja montate sunt umplute cu material drenant local, sortat din albie;
- in acelasi timp, daca urechile de prindere la cirligul macaralei ale elementelor
prefabricate deranjeaza montarea urmatorului rind sau daca ramin inestetic pe
fata vazuta a lucrarii, ele se indeparteaza prin taiere cu sudura sau cu dalta;
- deasemeni, pe frontul de lucru deschis in spatele prefabricatelor montate, se
executa lucrarile de terasamente precum si drenul longitudinal;
- terasamentele din spatele apararii de mal se executa imediat dupa montarea
fiecarui rind de prefabricate pentru a asigura stabilitatea lucrarilor efectuate,
pentru a permite actionarea utilajelor de compactat cit mai aproape de lucrare
si pentru a asigura securitatea personalului care lucreaza in zona respectiva;
- dupa umplerea cu material drenant a ultimului rind de elemente prefabricate
montate, apararea se inchide la partea superioara cu un pereu din piatra bruta
sau bolovani de riu pe beton sau cu un pereu din beton simplu.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate;
- bon de transport.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 234

PPE – PA & CO – 32 – Zid de sprijin din piatra bruta sau bolovani de riu

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 235

3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a zidariei din piatra bruta sau
bolovani de riu, in cadrul constructiilor de drumuri precum si a responsabilitatilor care
revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate,
mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele
specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia elevatiilor lucrarilor de arta sau a lucrarilor de protectie sau
sustinere a sistemului rutier, pornind de la faza de lucru in care fundatia acestora a fost
finalizata (conform PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe).

O. C. TERMINOLOGIE
- Zidarie: element de constructie rezultat din asezarea, dupa anumite principii, a
pietrelor naturale sau artificiale legate intre ele cu mortar;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 236

- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea


traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 237

- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele


neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei zidariei din piatra bruta sau bolovani
de riu, este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Conditiile de mediu se refera la temperatura atmosferica si precipitatii, astfel
incit, deoarece se utilizeaza mortar, procesele nu se pot executa la temperaturi negative;
deasemeni, nu se pot executa pe timp de ploaie.
Deoarece executia acestor lucrari se face de regula manual, uneltele utilizate sunt:
lopata, ciocan de zidarie, mistrie, drisca, roaba, etc.. Transportul mortarului utilizat, in
cazul in care acesta nu se pot realiza la fata locului sau constituie o solutie
neeconomica, se face cu autotransportoare de beton.
Pentru a se putea executa aceste lucrari, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si uneltelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a utilajelor mentionate precum si o curatare, la incheierea
programului, a tuturor uneltelor si subansamblelor care, pe parcursul fluxului
tehnologic, au intrat in contact cu mortarul pus in opera. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt: bolovani de riu sau piatra
bruta, mortar.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- deoarece aceste lucrari se executa imediat dupa realizarea fundatiilor,
procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 238

- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea


verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
executiei zidariei, respectiv, sapatura, cofraje, fundatie.
III. Procese curente
- inainte de executia zidului in elevatie, se curata fata superioara a fundatiei de
corpuri straine si se spala abundent;
- pentru obtinerea formei si dimensiunilor cerute prin documentatia tehnica de
executie, elevatia zidului se profileaza cu profile din lemn;
- inclinarea paramentului zidului este de 5:1, panta coronamentului este de cel
putin 1:5 spre spatele zidului iar spatele zidului este vertical;
- la executia zidariei, piatra bruta (bolovanii de riu) se curata de pamint, se uda
cu apa si se aseaza in straturi succesive pe mortar, indesindu-se usor in acesta
prin batere cu ciocanul de zidarie;
- mortarul umple in intregime golurile dintre pietre iar contactul dintre pietre se
face numai prin intermediul mortarului, rosturile fiind cuprinse intre 2 – 5 cm;
- pietrele din acelasi rind orizontal sunt de aceeasi calitate, la fiecare 1 – 2 m, pe
inaltime, introducindu-se un rind de pietre mai mari si mai regulate, in vederea
uniformizarii presiunilor in zidarie;
- pietrele de la colturi sunt mai mari si usor cioplite, daca este cazul, astfel incit
sa formeze doua fete plane, normale intre ele;
- piatra bruta pentru zidarii are forma neregulata, asa cum rezulta din cariera,
dar cu dimensiunea minima de 10 cm si greutatea maxima de 25 kg, pentru a
putea fi manipulata;
- fata vazuta a pietrelor este poligonala, neregulata, cu latura de minim 15 cm,
fara ca muchia cea mai lunga sa depaseasca odata si jumatate muchia cea mai
scurta; nu se admite utilizarea pietrelor cu fete triunghiulare sau cu fete cu
unghiuri ascutite;
- pietrele se zidesc in asa fel incit sa formeze rosturi poligonale, cu respectarea
urmatoarelor reguli: in nici un punct sa nu se intilneasca mai mult de 3 rosturi
si rosturile sa fie tesute, nu continue pe verticala sau orizontala;
- zidaria se executa in asa fel ca pietrele cu coada lunga sa alterneze cu cele cu
coada scurta si sa se lege bine cu restul zidariei;
- in timpul executiei zidariei, in functie de specificatiile din documentatia
tehnica de executie, se lasa barbacane de 10 x 10 cm, la distanta pe rind de 1,5
m si pe verticala de 1 m; rindurile se aseaza intercalat;
- barbacanele au rolul de preluare si evacuare a apelor colectate de drenurile din
spatele zidurilor;
- fata vazuta a zidurilor din piatra bruta sau bolovani de riu se rostuieste cu
mortar iar pe coronament se toarna o sapa din mortar care se scliviseste;
- nu se executa zidarii pe timp ploios, pe ninsoare sau pe timp de inghet;
- daca din aceste motive lucrarea a fost sistata, se trece la protejarea ei cu
rogojini, urmind ca la reluare, zidaria compromisa sa fie desfacuta, suprafetele
curatate si umezite;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 239

- pe timp calduros, zidariile executate se stropesc usor si frecvent, pentru a


impiedica uscarea lor prematura;
- mortarul depozitat in jgheaburi metalice, de lemn sau material plastic este
protejat impotriva caldurii sau a ploii, fiind interzisa inmuierea lui prin
adaugare de apa;
- piatra bruta sau bolovanii de riu care se utilizeaza la executia zidurilor,
respecta conditiile de calitate impuse de prescriptiile din caietul de sarcini
specific fiecarei lucrari.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 240

PPE – PA & CO – 33 – Zid de sprijin din beton

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 III 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 2
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 241

9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a zidurilor de sprijin din beton armat
precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea
satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de
executie si in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia lucrarilor de sustinere sau protectie a sistemelor rutiere,
considerind ca sapaturile au fost efectuate conform PPE – PA & CO – 14 : Terasamente,
fundatiile conform PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe, cofrajele conform PPE – PA
& CO – 26 : Cofraje si armatura conform PPE – PA & CO – 27 : Armaturi.

P. C. TERMINOLOGIE
- Zid de sprijin: zid masiv de rezistenta, de beton, de beton armat, de zidarie,
destinat sa preia impingerile orizontale ale unui teren, ale unei mase de material
granular sau ale apei, precum si eventualele incarcari utile si sa le transmita la teren
direct sau prin intermediul fundatiei.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini;
- Cod de practica NE 012/1999.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 242

- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul


de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a executa
lucrarea, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 243

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei zidurilor de sprijin din beton armat,
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Deoarece aceste ziduri se realizeaza din beton de ciment, conditiile de mediu se
refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa fundatii doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi,
dupa intarirea betonului, se face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6
ore, timp de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la executia zidurilor de sprijin din beton armat,
sunt:
- autotransportoare de beton;
- autopompe de beton (atunci cind este cazul);
- vibratoare de beton;
- masina de efectuat foraje;
- scule si unelte de mina: lopata, mistrie, dreptar, vergele metalice, roaba, etc..
Pentru a se putea executa aceste procese, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor care, pe parcursul
fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul turnat. De asemeni, periodic, se
efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor subansamblelor,
instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care
favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt reprezentate de betoanele
din care sunt realizate aceste ziduri, ancorajele si mortarul de monolitizare.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii, apa si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- se stabileste tehnologia de executie a zidului de sprijin, avind in vedere criterii
tehnico – economice care privesc pozitia lucrarii fata de nivelul terenului
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 244

natural, relief, distanta de transport, costuri unitare, necesar de manopera,


termen de executie, astfel incit sa fie obtinut un proces tehnologic unitar,
realizat cu scule si utilaje dependente intre ele din punct de vedere a
succesiunii proceselor si a productivitatii;
- seful formatiei convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazelor anterioare
betonarii, respectiv, sapatura, cofrare, armare.
III. Procese curente
- realizarea zidurilor de sprijin din beton armat se face in conformitate cu PPE –
PA & CO – 25 : Fundatii directe si PPE – PA & CO – 28 : Elevatii din beton;
fata de prescriptiile acestor proceduri, se mai adauga unele specificatii;
- la zidurile de sprijin pentru care cofrajul fetei interioare este reprezentat de
insasi structura geotehnica care necesita sprijinire, inainte de montarea
armaturilor, in conformitate cu prescriptiile din documentatia tehnica, se
executa forajele pentru ancoraje;
- forajele se executa de pe o platforma special amenajata care sa confere
stabilitate si siguranta personalului de executie si masinii de forat;
- dupa executarea forajelor pe zona cuprinsa intre doua rosturi de lucru, gaurile
obtinute se sufla cu aer comprimat dupa care se uda cu apa pina la saturarea
rocii;
- apa in exces se elimina tot prin suflare cu aer comprimat;
- se toarna in gauri mortarul de ciment preparat in conformitate cu prescriptiile
din documentatia tehnica si se compacteaza manual, cu vergele metalice, pina
la refuz;
- ancorajele din otel-beton cu profil periodic continuu (PC) sunt curatate de
impuritati si rugina, prin frecare cu perii de sirma, inainte de a fi introduse in
gaurile forate si colmatate cu mortar de ciment;
- este interzisa implantarea ancorajelor dupa intrarea in reactia de priza a
mortarului;
- intre montarea ancorajelor si montarea armaturilor din plasa sudata se lasa un
interval de timp de minim 24 ore, pentru cimentarea ancorajului;
- la zidurile de sprijin executate independent de structura geologica ce necesita
sprijinire, fata interioara se protejeaza impotriva infiltratiei apei prin realizarea
unei hidroizolatii in conformitate cu specificatiile tehnice;
- apele de infiltratie se colecteaza prin intermediului drenului executat in spatele
zidului de sprijin si sunt evacuate prin barbacane;
- tuburile din PVC pentru barbacane se monteaza astfel incit sa prezinte
stabilitate la eforturile la care sunt supuse pe timpul betonarii;
- suprafata rigolei drenului se scliviseste cu mortar si se asigura racordarea
barbacanelor la rigola;
- deasupra radierului drenului se executa o zidarie uscata din piatra bruta de
circa 30 cm peste care se asterne materialul drenant protejat cu geotextil;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 245

- se realizeaza lucrarile de terasamente pentru racordarea zidului de sprijin la


terenul natural.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- bonuri de transport;
- jurnal de activitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 246

PPE – PA & CO – 34 – Prepararea betoanelor de ciment

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 247

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de preparare a betoanelor de ciment precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la prepararea betoanelor de ciment folosite pentru realizarea
imbracamintilor rutiere rigide, lucrarilor de arta, de protectie, de sustinere a sistemelor
rutiere precum si la executia constructiilor civile si industriale.

C. TERMINOLOGIE
- Agregate naturale: materiale granulare naturale de origine minerala provenind
din sfaramarea naturala sau artificiala a rocilor;
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu
ciment, pritr-o tehnologie adecvata.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Indicativ NE 012 – 99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie preparare a betoanelor de
ciment (responsabil de proces);
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii;
- asigura mijloacele tehnice si materiale necesare obtinerii acordurilor si
avizelor pentru functionarea statiei.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale betonului si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces preparare betoane de ciment :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 248

- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura


realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor de
calitate stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
graficul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor,
utilajelor si aparaturii aferente statiei de preparare;
- participa efectiv la obtinerea acordurilor si avizelor pentru functionarea statiei;
- implementeaza actiunile corective si preventive stabilite, la termenele dispuse.
Operator statie :
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- raspunde de cantitatea de beton de ciment preparata si de calitatea acestuia, in
ceea ce priveste dozajele, timpul de malaxare si regimul temperaturilor;
- instiinteaza seful de formatie de orice defectiune sau susceptibilitate in modul
de functionare a instalatiilor si dispozitivelor aferente statiei.
Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice si etalonarii periodice a
echipamentelor de masurare si control din cadrul statiei de preparare a
betoanelor de ciment si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la
aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de preparare a betoanelor de ciment
este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice, astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Betoanele de ciment se prepara si se pun in opera, de regula, atunci cind
temperatura mediului este mai mare de 0º C si in lipsa precipitatiilor. Daca regimul de
temperaturi se situeaza sub 0º C sau peste +30º C, prepararea si punerea in opera se
poate face numai daca in masa betonului s-a inglobat o substanta de adaos care sa ii
confere acestuia aptitudinea de utilizare in conditiile date si daca punctul de lucru
dispune de posibilitati de protejare a betonului proaspat. Deasemeni, daca exista
mijloacele necesare de protejare, betonul de ciment poate fi pus in opera si pe timp de
ploaie.
Fabricarea betoanelor de ciment se realizeaza in statii de preparare dotate cu
urmatoarele instalatii si dispozitive:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 249

- pupitru de comanda;
- padocuri pentru agregate;
- rezervor de apa;
- instalatie tip draglina pentru alimentare cu agregate;
- dispozitiv de resortare a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a agregatelor;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a cimentului;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a apei;
- dispozitiv de dozare gravimetrica a substantelor de adaos;
- betoniera (malaxor);
- aparate de masurare si control a temperaturilor;
- siloz pentru depozitarea cimentului;
- instalatie de spalare cu jet de apa;
- compresor de aer.
De asemeni, statia de preparare este dotata cu un incarcator frontal pentru
profilarea agregatelor si alimentarea padocurilor si un autotransportor de ciment.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de preparare a betoanelor de ciment
este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor, subansamblelor, aparaturii si
utilajelor care intra in componenta sau deservesc statia. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a:
- dispozitivului de resortare: se regleaza astfel incat viteza de lucru sa fie in
concordanta cu timpul necesar unei ciuruiri complete;
- instalatiei pentru alimentare cu agregate;
- dispozitivelor de dozare a agregatelor, apei, cimentului si adaosurilor, astfel
incit sa nu se depaseasca abaterile limita admise:

Component Abateri admise fata de dozaj, %


Agregate +3
Ciment +2
Apa +2
Adaosuri +3
Aditivi +5

- modului de functionare a aparaturii de masurare si control a temperaturilor;


- modului de functionare a betonierei;
- modului de functionare a comenzilor pneumatice si electrice.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si aparaturii mentionate precum si o
curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul
preparat. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia statiei care cuprinde inspectarea
atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 250

inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau


disfunctionalitatilor. Anual, dispozitivele de dozare gravimetrica precum si dispozitivele
de masurare si monitorizare a temperaturilor sunt verificate, din punct de vedere
metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea betoanelor de ciment sunt:
- agregate naturale de balstiera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25, mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 662 – 2002;
- agregate naturale de cariera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25 mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667 – 2000;
- ciment care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si
SR EN 197 – 1 : 2002, STAS 10092 – 78;
- adaosuri;
- aditivi;
- apa.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii
si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede prepararea
betoanelor de ciment si dupa stabilirea furnizorilor de produse agreati,
conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din produsele ce
vor fi utilizate la prepararea betoanelor si analizarea lor, in vederea elaborarii
retetei/retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale se depozitateaza pe sorturi, pe platforme amenajate
(betonate), prevazute cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii sau
impurificarii lor si avind asigurata scurgerea apelor pluviale;
- cimentul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica, eliminindu-se
astfel posibilitatea aglomerarii acestuia sub efectul umiditatii atmosferice;
- apa se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care exista
posibilitatea mentinerii acesteia la temperatura optima de utilizare.
III. Procese curente
- dupa insusirea de catre client a retetei/retetelor de preparare a betoanelor se
trece la procesul propriuzis de fabricatie;
- dupa verificarea modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor
specifice statiei, se trece la alimentarea cu agregate a dispozitivului de
resortare;
- respectind cantitatile stabilite prin reteta, operatorul cintareste sorturile si le
introduce in betoniera in ordinea descrescatoare a dimensiunii agregatelor;
- se introduce in betoniera, dupa cintarire, cimentul;
- analog se procedeaza cu apa si eventualele substante de adaos utilizate;
- timpul de amestecare este de cel putin 45 secunde, in functie de granulometria
stabilita prin reteta;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 251

- durata de amestecare se majoreaza, dupa caz, atunci cind se utilizeaza aditivi


sau adaosuri, pe timp friguros sau la prepararea betoanelor cu lucrabilitate
redusa (tasare sub 50 mm);
- este recomandat ca temperatura betonului la plecarea din statie sa se incadreze
intre 5 si 30º C;
- durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de pastrare a betonului in
buncarul de stocare, atunci cind acesta exista, este de maxim 20 minute;
- seful de laborator transmite zilnic reteta/retetele de preparare operatorului,
acesta preluind datele in cadrul jurnalului de fabricatie al statiei;
- deasemeni, seful de laborator va modifica raportul apa – ciment in functie de
umiditatea agregatelor utilizate;
- in cazul schimbarii retetei de preparare, buncarele dozatoarelor care contin
sorturi neutilizabile, sunt golite si alimentate cu sorturile corespunzatoare noii
retete;
- la terminarea programului sau atunci cind intervin intreruperi in procesul de
preparare mai mari de 1 ora, componentele statiei care au intrat in contact cu
betonul proaspat sunt spalate temeinic cu jet de apa; acest proces se aplica si
mijloacelor de transport al betonului;
- granulometria amestecului si umiditatea agregatelor se determina pe o proba
luata la 200 mc beton fabricat dar minim o data pe zi;
- verificarea realizarii cerintelor de calitate pentru clasa de beton prescrisa se
face pe epruvete la virsta de 28 zile, minim o proba pe zi sau schimb sau tip de
beton;
- seful de laborator completeaza zilnic, in jurnalul de laborator, evidenta
determinarilor efectuate pentru controlul calitatii betonului preparat si a
produselor componente;
- eliberarea certificatului de calitate se face dupa maxim 30 zile de la livrare
pentru toata cantitatea produsa pentru un client in ziua respectiva si este
semnat de seful de formatie si seful de laborator;
- transportul betonului se face cu mijloace auto care sa previna segregarea,
pierderea componentilor sau contaminarea acestuia;
- transportul betoanelor cu tasare de maxim 50 mm se poate face si cu
autobasculante dotate cu prelate de protectie;
- durata maxima de transport cu autoagitatoarelor este intre 35 si 70 minute, in
functie de compozitia betonului si conditiile atmosferice;
- atunci cind transportul se face cu autobasculanta, durata maxima se reduce cu
15 minute;
- bonul de transport cuprinde date referitoare la procesul de preparare si
caracteristicile betonului, astfel: denumirea statiei producatoare, denumirea
organismului care a efectuat certificarea de produs, data si ora exacta la care
s-a efectuat incarcarea, cantitatea de beton, numarul de inmatriculare al
mijlocului de transport si, respectiv, clasa de rezistenta, clasa de consistenta,
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 252

tipul si dozajul de ciment, tipul de agregate si granula maxima, eventualele


tipuri de aditivi sau adaosuri utilizate.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie sau
administrative efectuate;
- depozitarea carburantilor si lubrifiantilor si efectuarea intretinerii utilajelor,
echipamentelor si mijloacelor de transport auto pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- colectarea apelor uzate in bazine etanse vidanjabile sau deversarea lor la
canalizarea publica.

H. INREGISTRARI
- jurnal de activitate;
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 253

PPE – PA & CO – 35 – Podete

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 254

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a podetelor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.

B. DOMENIU
Se aplica la executia podetelor rutiere sau la prelungirea celor existente, pornind
de la faza de lucru in care fundatia a fost finalizata (conform PPE – PA & CO – 14).

C. TERMINOLOGIE
- Podete: lucrari de arta ale caror deschideri sau suma deschiderilor este mai mica
sau egala cu 5 m;
- Podete deschise: podete care au calea direct pe suprastructura;
- Podete inecate: podete amplasate in corpul rampei la o adincime de minim 50
cm sub nivelul caii;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 255

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei podetelor rutiere, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Deoarece la executia podetelor se pun in opera betoane de ciment si mortar,
conditiile de mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 256

- pe timp friguros, se pot turna betoane doar atunci cind mijloacele de protectie
existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei
temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot turna betoane doar atunci cind mijloacele de protectie
existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei
temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi, dupa
intarirea betonului, se face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp
de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de podete sunt:
- automacara;
- autotrailer;
- autotransportor de beton;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: sufe cu cirlige, funii, lopata,
mistrie, etc..
Pentru executia podetelor rutiere, este necesara buna functionare a tuturor
utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin
verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau
uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de
executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- elemente prefabricate din beton armat;
- betoane de ciment;
- mortar;
- bolovani de riu sau piatra bruta;
- materiale pentru hidroizolatii.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 257

- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate


si locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura
si fundatii se face transportul si depozitarea prefabricatelor in incinta lucrarii,
pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu
incomodeze efectuarea celorlalte procese;
- pe elementele prefabricate se inscriptioneaza cu vopsea data turnarii si tipul,
precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele prefabricate
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cind este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei.
III. Procese curente
Podete tubulare
- fundatiile podetului, ale timpanelor si aripilor de racordare cu terasamentul au
fost executate in conformitate cu PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe;
- tubul este elementul care asigura scurgerea apelor de suprafata colectate de
santuri sau rigole sau a apelor din piriuri sau torenti si pot fi de tip PREMO cu
diametre de 400, 600 si 1000 mm din beton centrifugat precomprimat si de tip
BUCOV cu diametru de 1400 mm din beton centrifugat armat;
- legarea sarcinii in cirligul macaralei si asigurarea la balans sau rotire cu
ajutorul funiilor, se face de personal special instruit si dotat cu echipament de
protectie;
- dirijarea macaralei se face de catre o singura persoana, seful de formatie sau
alta persoana numita de acesta, dar care sa cunoasca foarte bine codul de
semnalizare a manevrelor pe care le executa macaraua;
- eventualele decalaje care apara intre unele prefabricate montate, datorate
neuniformitatii fundatiei, se corecteaza cu beton de egalizare;
- deasemeni, pentru o rezemare continua si corecta, elementele prefabricate se
monteaza pe fundatii prin intermediul unui strat de mortar de poza;
- elementele prefabricate nu se elibereaza din dispozitivul de prindere decit
dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului stabil al tuturor
elementelor montate;
- in cazul in care in alcatuirea podetului intra mai multe tuburi, acestea se
mufeaza, se etanseaza mufarea cu celochit si se rostuieste cu mortar de ciment;
- tuburile de tip PREMO se taie, cu unelte de mina, pentru a obtine
dimensiunea de podet solicitata in documentatia tehnica de executie;
- este interzis transportul tuburilor pe santier prin tirire sau rostogolire;
- tuburile care au suferit degradari minore in timpul transportului sau
manipularii (ciobiri la capete) se utilizeaza numai dupa remedierea
deteriorarilor;
- tuburile care au suferit degradari majore (sparturi, crapaturi) nu se utilizeaza la
executia podetelor;
- este interzisa circulatia oricarui tip de vehicole direct pe tub;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 258

- grosimea minima a stratului de umplutura care sa asigure protectia tubului si


repartizarea incarcarilor din trafic este de 50 cm deasupra generatoarei
exterioare superioare a tubului;
- stratul maxim admis de umplutura este de 6 m peste tuburile tip PREMO si 3
m peste tuburile tip BUCOV;
- legaturile podetelor tubulare cu terasamentele drumurilor, cu sursa de apa
(rigola, sant, piriu) si zona de evacuare a apei se face prin lucrari de racordare,
respectiv timpane cu aripi sau ziduri de sprijin;
- elevatiile racordarilor imbraca capetele extreme ale tuburilor si se executa in
conformitate cu PPE – PA & CO – 28 : Elevatii din beton, respectiv PPE – PA
& CO – 32 : Zid de sprijin din piatra bruta sau bolovani de riu;
- pentru reducerea eroziunilor la iesirea apei din podet, se executa pereerea
albiei intre aripi in conformitate cu PPE – PA & CO – 15 : Rigole, santuri,
casiuri;
Podete dalate
- in conformitate cu PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe, se executa
concomitent fundatiile culeilor si ale aripilor, separate printr-un rost vertical,
constituit din doua foi de carton bitumat;
- elevatiile culeilor si a aripilor de racordare cu terasamentele se executa din
beton sau zidarie de piatra, in conformitate cu PPE – PA & CO – 28 : Elevatii
din beton, respectiv PPE – PA & CO –32 : Zid de sprijin din piatra bruta sau
bolovani de riu;
- pe spatele elevatiilor culeilor si aripilor se executa hidroizolatii, in
conformitate cu PPE – PA & CO – 29 : Hidroizolatii;
- deasemeni, in spatele elevatiilor culeilor se executa drenuri in conformitate cu
PPE – PA & CO – 36 : Executie drenuri;
- pentru suprastructuri monolite, executia se face conform PPE – PA & CO – 28
: Elevatii din beton;
- pentru suprastructuri formate din elemente prefabricate din beton, prescriptiile
referitoare la montarea lor sunt aceleasi ca la subtitlul “Podete tubulare”din
prezenta procedura sau prescriptiile din subcapitolul “F. PROCEDURA “ a
PPE – PA & CO – 31 : Aparari de maluri din elemente prefabricate din beton
armat, diferind numai tipul elementelor de montat;
- solidarizarea elementelor prefabricate cu elevatiile culeilor se face prin
intermediul antretoazelor de monolitizare de capat, armate in conformitate cu
specificatiile din documentatia tehnica de executie;
- hidroizolatia tablierului se executa in conformitate cu PPE – PA & CO – 29 :
Hidroizolatii;

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 259

- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;


- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;
- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.
H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 36 – Drenuri


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 260

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a drenurilor precum si a
responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii
cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si
in standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 261

B. DOMENIU
Se aplica la executia drenurilor pentru interceptarea, captarea si evacuarea sau
coborirea nivelului apelor subterane din terasamente si din spatele zidurilor de sprijin
sau culeilor, pornind de la faza de executie in care sapatura a fost executata in
conformitate cu PPE – PA & CO – 14 : Terasamente.

Q. C. TERMINOLOGIE
- Dren: instalatie realizata in vederea captarii si evacuarii apelor libere din
straturile subterane;
- Dren perfect: drenul a carui fundatie este incastrata in terenul impermeabil de
sub stratul acvifer;
- Dren imperfect: drenul a carui fundatie este situata in cadrul stratului acvifer,
din cauza inaltimii mari a acestuia;
- Strat acvifer: stratul de roci in care se afla si circula apa subterana;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

R. E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 262

- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura


realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea
produselor puse in opera si al produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de puformatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

S. F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei drenurilor, este alcatuit din etape
distincte care impun conditii si procese specifice, astfel :

I. Conditii de mediu si tehnice


Deoarece la executia drenurilor se pun in opera betoane de ciment, conditiile de
mediu se refera la temperatura mediului ambiant si la precipitatii, astfel:
- pe timp friguros, se pot turna betoane doar atunci cind mijloacele de protectie
existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei
temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot turna betoane doar atunci cind mijloacele de protectie
existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat, unei
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 263

temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi, dupa


intarirea betonului, se face tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp
de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folii de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de drenuri sunt:
- autotransportor de beton;
- mijloace de transport (autobasculante, remorci).
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: lopata, mistrie, roaba,etc..
Pentru executia drenurilor, este necesara buna functionare a tuturor utilajelor si
dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea
zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii tehnice a utilajelor sau uneltelor, a
dimensionarii numarului lor in functie de frontul de lucru si graficul de executie si a
adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- elemente prefabricate din beton armat;
- betoane de ciment;
- bolovani de riu sau piatra bruta;
- produse de balastiera: balast, nisip;
- geotextil;
- tuburi perforate din PVC.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
- seful de formatie convoaca, in prealabil, reprezentantul clientului in vederea
verificarii si receptionarii, pe baza de proces verbal, a fazei anterioare
executarii drenului, respectiv, sapatura.
III. Procese curente
- la drenurile perfecte, radierul (cuneta) din beton se executa respectind detaliile
din documentatia tehnica si PPE – PA & CO – 25 : Fundatii directe;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 264

- colectarea apelor se face prin: elemente prefabricate din beton semicirculare,


pozate deasupra canalului cunetei, tuburi perforate din PVC sau prin realizarea
deasupra canalului cunetei a unei zidarii uscate din piatra bruta sau bolovani
de riu care sa nu obtureze acest canal;
- corpul drenului se executa din balast ciuruit sau piatra sparta cu filtru din
geotextil sau din prefabricat geotextil drenant;
- in cazul in care nu se prevede filtru din geotextil, pentru micsorarea vitezei
apei la intrarea in dren si retinerea particulelor fine care conduc la colmatarea
drenului, se executa un filtru invers intre pamint si corpul drenului, din mai
multe straturi de nisip si pietris, astfel incit diametrele granulelor a doua
straturi vecine sa satisfaca relatia d1/d2 = 1/4…1/6 iar dimensiunile agregatelor
din fiecare strat cresc de la exteriorul catre interiorul drenului;
- la drenurile imperfecte, fundatia este elastica si se executa din balast sau
pietris, iar colectarea apelor se face numai prin tuburi perforate din PVC;
- corpul drenului se executa in acelasi mod ca la drenurile perfecte;
- la drenurile executate in spatele zidurilor de sprijin sau culeilor, la cotele
mentionate in documentatia tehnica, se realiza fundatia (cuneta) drenului;
- deasemeni, tot in functie de documentatia tehnica de executie, la realizarea
elevetiilor culeilor sau zidurilor de sprijin, se inglobeaza in lucrare
barbacanele pentru evacuarea apelor colectate de dren;
- colectarea apelor se face prin realizarea deasupra canalului cunetei a unei
zidarii uscate din piatra bruta sau bolovani de riu care sa nu il obtureze;
- corpul drenului se realizeaza tot din zidarie uscata, cu filtru din geotextil sau
filtru invers;
- la executarea zidariei uscate, pietrele se aseaza pe lat, in rinduri cit mai
orizontale, astfel incit sa reazeme intre ele pe o suprafata cit mai mare iar
volumul de goluri sa fie cit mai mic prin impanarea cu pietre mici a
interspatiilor ramase;
- pietrele, cu greutatea de maxim 25 kg, pentru a putea fi manipulate, se aseaza
astfel incit sa se asigure teserea rosturilor verticale pe minim 10 cm;
- in straturile intermediare, realizate pentru uniformizarea presiunilor, se
utilizeaza pietrele mai mari, cu fete paralele.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- decopertarea pamintului vegetal de pe amplasamentului lucrarii si depozitarea
acestuia in locatii aprobate;
- inchiderea etansa si acoperirea cu prelate a benelor mijloacelor de transport;
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, utilizarea (atunci cind este posibil) sau
transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 265

- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate;


- asternerea pamintului vegetal in vederea refacerii conditiilor initiale de mediu
sau a amenajarii terenului temporar ocupat sau ramas liber de constructii.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- certificate de calitate;
- jurnal de activitate;
- bon de transport.

PPE – PA & CO – 37 – Asamblare grinzi prefabricate din beton armat


tronsonate
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 266

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de asamblare a tronsoanelor de grinda
prefabricata precum si a responsabilitatilor care revin pentru efectuarea acestui proces in
vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si SSM mentionate in documentatiile
tehnice de executie si standardele specifice in vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 267

B. DOMENIU
Se aplica la asamblarea grinzilor prefabricate tronsonate folosite pentru realizarea
suprastructurilor lucrarilor de arta aferente drumurilor publice.

C. TERMINOLOGIE
- Postintindere: procedeu de realizare a elementelor de beton precomprimat prin
tensionarea armaturii dupa intarirea betonului;
- Beton de ciment: amestec de agregate naturale, aglomerate in prezenta apei cu
ciment, pritr-o tehnologie adecvata.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Indicativ NE 012 – 99 : Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat si beton precomprimat;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie asamblare grinzi din beton
precomprimat (responsabil de proces);
- asigura documentatia tehnica, instalatiile si utilajele, materialele si personalul
necesare executarii procedurii;
- asigura mijloacele tehnice si materiale necesare obtinerii acordurilor si
avizelor pentru functionarea statiei de betoane.
Sef de laborator:
- intocmeste retetele de preparare si asigura efectuarea incercarilor asupra
tuturor produselor componente ale betonului si asupra produsului final;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- participa efectiv la punerea retetelor pe statie;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Responsabil proces asamblare grinzi prefabricate din beton precomprimat :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic si al SSM si admite la lucru
numai persoane odihnite, apte de a executa procedura;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- organizeaza punctul de lucru si raspunde de aplicarea corecta a acestei
proceduri;
- raspunde de calitatea produselor fabricate si de efectuarea inregistrarilor de
calitate stabilite prin planul de control calitate si verificari;
- verifica consumurile specifice de produse si coreleaza necesarul de produse cu
procesul de aprovizionare;
- asigura functionarea corecta si la parametri normali a tuturor instalatiilor,
utilajelor si aparaturii aferente punctului de lucru;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 268

- implementeaza actiunile corective si preventive dispuse, la termenele stabilite.


Responsabil metrologic :
- asigura efectuarea verificarii metrologice si etalonarii periodice a
echipamentelor de masurare si control din cadrul statiei de preparare a
betoanelor de ciment si laboratorului precum si in cazul defectarii sau la
aparitia susceptibilitatilor in functionarea lor.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator procesului de asamblare a grinzilor prefabricate
tronsonate este alcatuit din etape distincte care impun conditii si procese specifice,
astfel:
I. Conditii de mediu si tehnice
Betoanele de ciment se prepara si se pun in opera, de regula, atunci cind
temperatura mediului este mai mare de 0º C si in lipsa precipitatiilor. Daca regimul de
temperaturi se situeaza sub 0º C sau peste +30º C, prepararea si punerea in opera se
poate face numai daca in masa betonului s-a inglobat o substanta de adaos care sa ii
confere acestuia aptitudinea de utilizare in conditiile date si daca punctul de lucru
dispune de posibilitati de protejare a betonului proaspat. Deasemeni, daca exista
mijloacele necesare de protejare, betonul de ciment poate fi pus in opera si pe timp de
ploaie.
Procesele de postintindere si de protejare a armaturilor utilizate se efectueaza
numai atunci cind temperatura atmosferica se situeaza intre valorile de +5º si +35º C.
Asamblarea grinzilor prefabricate tronsonate se efectueaza la puncte de lucru
dotate cu urmatoarele instalatii si dispozitive:
- statie de preparare a betoanelor de ciment;
- poligon pentru executia armaturilor;
- poligon pentru asamblarea tronsoanelor;
- macara de capacitate mare (40 t);
- instalatie de tensionare a fasciculelor de armatura;
- instalatie de injectare a pastei de ciment;
- instalatie de spalare cu jet de apa;
- compresor de aer.
De asemeni, punctul de lucru este dotat cu mijloace de transport si utilaje
terasiere pentru realizarea cailor de acces si a platformelor.
Pentru a se putea executa procesul tehnologic de asamblare a grinzilor
prefabricate tronsonate este necesara buna functionare a tuturor instalatiilor,
subansamblelor, aparaturii si utilajelor care intra in componenta sau deservesc punctul
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 269

de lucru. Asigurarea unei bune functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte
de inceperea activitatii a dotarilor mentionate
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si aparaturii mentionate precum si o
curatare temeinica, la incheierea programului de lucru, a tuturor pieselor si
subansamblelor care, pe parcursul fluxului tehnologic, au intrat in contact cu betonul
sau pasta de ciment. De asemeni, periodic, se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde
inspectarea atenta a tuturor subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea
depistarii si inlaturarii posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau
disfunctionalitatilor. Anual, dispozitivele masurare si control sunt verificate, din punct
de vedere metrologic, de organizatii autorizate in acest sens.
Produsele necesare pentru prepararea betoanelor de ciment sunt:
- agregate naturale de balstiera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25, mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si STAS 662/2002;
- agregate naturale de cariera, sort 0-4, 4-8, 8-16, 16-25 mm care sa satisfaca
cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si SR 667/2001;
- ciment care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini si
SR388/95, SR1500/96;
- armaturi care sa satisfaca cerintele de calitate specificate in caietul de sarcini
si ST 009 /1996;
- adaosuri;
- aditivi;
- apa.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii, lubrifiantii
si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- dupa incheierea contractului de executie in care se prevede asamblarea
grinzilor prefabricate tronsonate si dupa stabilirea furnizorilor de produse
agreati, conducerea dispune sefului de laborator prelevarea de probe din
produsele ce vor fi utilizate la armare si la prepararea betoanelor si analizarea
lor, in vederea elaborarii retetei/retetelor de fabricatie;
- agregatele naturale se depozitateaza pe sorturi, pe platforme amenajate
(betonate), prevazute cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii sau
impurificarii lor si avand asigurata scurgerea apelor pluviale;
- cimentul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica, eliminindu-se
astfel posibilitatea aglomerarii acestuia sub efectul umiditatii atmosferice;
- apa se depoziteaza in tancuri termoizolate, special amenajate, in care exista
posibilitatea mentinerii acesteia la temperatura optima de utilizare;
- armaturile se depoziteaza in spatii special amenajate pentru evitarea
contactului cu pamintul sau cu materiale care pericliteaza realizarea aderentei
armatura – beton;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 270

- deasemeni, se incheie un contract de executie si livrare a tronsoanelor


prefabricate cu o organizatie specializata, in care se stipuleaza tipurile de
prefabricate necesare, numarul lor si graficul de esalonare a livrarii;
- se amenajeaza in cadrul punctului de lucru platformele necesare pentru buna
desfasurare a tuturor proceselor;
- se amenajeaza poligonul de asamblare, reprezentat de o platforma betonata
prevazuta cu fundatii izolate netasabile, dotate cu reazeme mobile care sa
permita scurtarea elementului la precomprimare si descintrarea usoara a
reazemelor intermediare precum si cu dispozitive de asigurare la rasturnare
mobile;
- reazemele de capat se realizeaza astfel incit sa fie apte de a prelua singure
greutatea proprie a intregului element;
- marimea poligonului sau numarul de poligoane necesare se stabileste in
functie de numarul elementelor care se asambleaza si termenii fixati prin
graficul de executie.
III. Procese curente
- depozitarea tronsoanelor prefabricate se face pe platforme amenajate astfel
incit sa nu existe tasari si sa fie prevenit contactul cu pamintul sau alte
materiale care ar putea murdari sau deteriora suprafetele tronsoanelor,
mustatile de armatura sau canalele fasciculelor postintinse;
- tronsoanele prefabricate se marcheaza prin inscriptionare cu vopsea in vederea
asigurarii unei identificari rapide inainte de asamblare;
- la manipularea, transportul si depozitarea tronsoanelor se respecta cu strictete
prevederile din proiect si specificatiile producatorului cu privire la punctele si
unghiul de agatare, punctele de rezemare si sprijinire, etc;
- inainte de asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare se curata fetele
adiacente rosturilor, eventual se indeparteaza prin frecare cu peria de sirma si
spalare stratul superficial de lapte de ciment;
- de asemeni, se verifica pozitionarea canalelor la tronsoanele alaturate, abaterea
limita admisa fiind de ±5 mm la capetele aferente unui rost, pentru rosturi mai
late de 100 mm;
- dupa asezarea tronsoanelor in pozitia de asamblare, acestea se vor asigura la
rasturnare cu sprijiniri care sa nu impiedice scurtarea grinzii la
precomprimare;
- continuitatea canalelor in cadrul rosturilor se realizeaza prin mansoane
nerecuperabile din metal sau PVC care asigura etanseitate si nu incomodeaza
introducerea fasciculelor in canale;
- in conformitate cu detaliile din proiect se efectueaza armarea rostului cu
armaturi netensionate;
- elementele orizontale pe care reazema mansoanele de continuizare a canalelor
se realizeaza din platbande sau bare de OB 37, astfel concepute incit sa
impiedice deplasarile ascendente si laterale ale mansoanelor datorate
impingerii betonului si vibrarii;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 271

- nu se admit dispozitive de pozitionare a mansoanelor care sa ajunga la fata


betonului;
- atunci cind in tronsoanele prefabricate nu au fost amplasate racorduri (teuri)
pentru aerisire si injectare, acestea se pozitioneaza in cadrul rosturilor de
monolitizare prin adaugarea le mansonul de continuizare a unui alt manson,
mai scurt si prevazut cu teava de evacuare;
- asigurarea comunicarii intre teava de evacuare si mansonul initial se face prin
spargerea acestuia cu o unealta adecvata introdusa prin teava, inainte de
injectare;
- dupa verificarea modului de tratare a rosturilor unui element tronsonat se
procedeaza la cofrarea acestora in asa fel incit, dupa decofrare, elementul sa
prezinte suprafete si muchii continue;
- inainte de betonarea monolitizarilor se introduc fasciculele de postintindere in
canale in vederea rigidizarii transversale a mansoanelor din zonele monolite;
- dupa betonare fasciculele se vor misca in canale pentru reducerea efortului de
blocare in urma eventualelor deformatii suferite de mansoane sau patrunderii
laptelui de ciment in timpul betonarii;
- introducerea fasciculelor se face prin impingere sau tragere, capatul de avans
fiind prevazut cu o piesa conica ancorata de sirmele fasciculului care asigura
alunecarea in lungul canalului;
- in perioada dintre introducerea fasciculelor in canale si pina la precomprimare,
in scopul prevenirii patrunderii apei in canale si a coroziunii, se protejeaza
extremitatile aparente ale fasciculelor cu teci din carton bitumat sau material
plastic si se etanseaza zona de iesire a fasciculului din canal;
- la taierea sirmelor pentru confectionarea fasciculelor de precomprimare se
utilizeaza scule sau dispozitive care nu deformeaza extremitatile acestora, in
vederea permiterii efectuarii corecte a operatiunilor ulterioare (montare
dispozitive de avans, impingere, tragere, etc);
- lungimea de taiere a sirmelor se determina prin adaugarea la lungimea
fasciculului, masurata intre suprafetele de rezemare a ancorajelor, a lungimii
necesare pentru prindere in prese si ancoraje, respectiv 1400 mm la 12Ø5 mm,
2100 mm la 12Ø7 mm si 24Ø7 mm si 2650 mm la 48Ø7 mm; de asemeni, se
adauga minim 30 mm atunci cind taierea se face cu sudura;
- portiunile de sirma care au suferit indoiri locale sau care au fost ciupite de
arcul electric al aparatului de sudura se indeparteaza, nefiind permisa
incorporarea lor in cadrul fasciculelor de precomprimare;
- asamblarea sirmelor sub forma de fascicul se face prin legaturi de sirma
moale, de 1,5 mm diametru, la capete si la distante de circa 200 mm in cimp;
- legaturile de sirma intermediare se elimina sau se reduc ca numar prin
rasucirea elicoidala a fasciculului cu un pas de 250 mm;
- toate legaturile de sirma au capetele indoite spre interiorul fasciculului pentru
a nu impiedica introducerea in canale;
- toate sirmele din cadrul unui fascicul apartin, de regula, aceluiasi lot fabricat;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 272

- fasciculele se depoziteaza separat in functie de loturile de SBP fabricate si


aprovizionate;
- pentru o mai buna protejare si depozitare, fasciculele se ruleaza cu dispozitive
manuale sau mecanice, astfel incit diametrul de rulare sa fie de minim
2100 mm pentru sirme cu Ø=5 mm si minim 2300 mm pentru sirme cu
Ø=7 mm;
- conditiile de depozitare asigura mentinerea starii de curatenie a armaturilor
postintinse prin evitarea contactului cu pamintul sau materiale care
pericliteaza realizarea aderentei beton-armatura;
- durata maxima de depozitare pentru SBP fara protectie este de 90 zile;
- inainte de betonarea monolitizarilor dintre tronsoanele prefabricate, fetele
rosturilor se uda cu apa, aplicindu-se principiul “beton saturat – suprafata
zvintata”;
- betonul turnat in rosturile de asamblare are o rezistenta superioara cu o clasa
rezistentei betonului din tronsoanele prefabricate iar dimensiunea maxima a
agregatelor este de 7 mm pentru rosturi peste 25 mm grosime;
- deasemeni, cimentul utilizat la prepararea betonului de monolitizare este de
acelasi tip cu cimentul folosit la executia tronsoanelor prefabricate, in vederea
asigurarii uniformitatii coloraturii grinzilor asamblate;
- la turnare se asigura o compactitate corespunzatoare a betonului dar si o
vibrare atenta prin care sa nu se modifice pozitia mansoanelor de continuizare
a canalelor;
- dupa turnare se iau masuri de protejare a betonului din rosturi, atit impotriva
intaririi rapide cit si impotriva inghetului (in caz de timp friguros);
- utilizarea diferitelor tipuri de aditivi sau adaosuri se face numai cu avizul unui
laborator autorizat;
- dupa ajungerea la maturitate si atingerea rezistentelor proiectate ale betonului
turnat in monolitizari, se trece la efectuarea procesului de postintindere;
- acest proces se efectueaza cu instalatii omologate si de catre personal atestat
pentru aceasta activitate;
- postintinderea se executa la temperaturi atmosferice de peste +5º C;
- procesul de postintindere se coreleaza, din punct de vedere al temperaturii
atmosferice si tinind cont de durata de succesiune, cu procesul urmator,
respectiv protectia armaturilor tensionate prin injectare cu pasta de ciment;
- dispozitivele de blocare a armaturilor postintinse se stabilesc in functie de
tipul si caracteristicile instalatiei de tensionare care se utilizeaza;
- inainte de inceperea efectiva a procesului de postintindere se verifica buna
functionare a instalatiei si dispozitivelor aferente;
- deasemeni, experimental, se stabileste forta de pretensionare necesara, tinind
cont de pierderile de tensiune masurate datorate frecarilor;
- pe baza acestor date se stabileste programul de pretensionare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 273

- pentru fiecare element postintins, se intocmeste fisa de confectionare care


cuprinde date de identificare, forta de pretensionare, constatari si observatii
reprezentind eventuale diferente fata de programul de pretensionare;
- dupa incheierea procesului de postintindere, inainte de inceperea injectarii, se
taie capetele sirmelor cu discuri rotative sau flacara oxiacetilenica, la o
distanta de minim 50 mm de ancoraj;
- taierea capetelor sirmelor nu este neaparat necesara daca betonarea zonelor de
capat permite inglobarea lor in intregime;
- protectia armaturilor postintinse la coroziune se realizeaza prin injectare de
pasta de ciment in spatiile ramase libere din interiorul canalelor fasciculelor;
- armaturile se pozitioneaza, tensioneaza si protejeaza intr-un interval de maxim
60 zile, respectind conditia ca de la tensionare pina la realizarea protectiei sa
nu treaca mai mult de 15 zile;
- deasemeni, procesul de injectare se desfasoara la temperaturi atmosferice
cuprinse intre +5º si +35º C;
- caracteristicile amestecului de protectie se stabilesc de catre un laborator
autorizat;
- etansarea zonelor ancorajelor in vederea injectarii se face cu mortar, beton,
rasini epoxidice sau capace metalice cu garnitura de etansare fixate de placa
metalica de sub ancoraj, in toate cazurile asigurindu-se cuplarea sigura si
etansa a furtunului prin care se face alimentarea cu pasta de ciment si
intreruperea circuitului sub presiune;
- cu cel putin 15 minute inainte de injectare se procedeaza la spalarea canalului
precum si la verificarea etanseitatii si continuitatii acestuia folosind apa sub
presiune sau aer comprimat trecut prin filtru de ulei;
- orice neetanseitate constatata se remediaza inainte de injectare;
- injectarea se face in mod continuu si lent (6 – 12 m/minut), toate racordurile
fiind deschise; astuparea lor se face pe rind, pe masura ce amestecul ajunge in
dreptul lor;
- dupa astuparea ultimului orificiu, atunci cind fluiditatea amestecului iesit este
apropiata de cea initiala, se mareste presiunea cu circa 3 bari timp de 2
minute;
- dupa circa 45 minute de la injectare se procedeaza la reinjectare, in aceleasi
conditii, cantitatea de amestec introdusa fiind de maxim 10 % din cea
introdusa anterior;
- la circa 24 h dupa terminarea procesului de injectare, golurile ramase la
orificiile racordurilor de injectare, golire sau control se umplu cu mortar de
ciment;
- pe parcursul efectuarii procesului de injectare se completeaza fisa de injectare
cu datele specifice fiecarui fascicul injectat;
- in vederea prevenirii corodarii pieselor metalice utilizate in procesul de
postintindere, capetele grinzilor se betoneaza;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 274

- descintrarea elementelor realizate se efectueaza numai dupa precomprimarea


acestora, partiala sau totala, in conformitate cu prevederile proiectului tehnic
de executie.

G. ACTIUNI DE PROTECTIE A MEDIULUI


1. Sol
- respectarea capacitatii maxime a autotransportoarelor de beton;
- depozitarea in spatii amenajate, valorificarea, utilizarea (atunci cind este posibil)
sau transportul in locatii aprobate a deseurilor rezultate din activitatile de productie;
- efectuarea intretinerii utilajelor si echipamentelor pe platforme amenajate;
- colectarea, depozitarea si predarea uleiurilor uzate.
2. Aer
- aducerea motoarelor termice la parametrii normali de functionare.
3. Apa
- efectuarea intretinerii utilajelor, echipamentelor si mijloacelor de transport auto
pe platforme amenajate.

H. INREGISTRARI
- procese verbale de receptie pe faze de executie (conform PCCV);
- jurnal de activitate;
- registru de laborator;
- declaratie de conformitate;
- fisa de confectionare;
- fisa de injectare.

PPE – PA & CO – 38 – Montaj elemente prefabricate din beton armat


Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 275

Difuzare
Este efectuata de RMQMS

Ex.
Destinatar Functie nr. Data Semnatura
Dan Savulescu Director General 1
Liviu Gheorghies RMQMS 2
Responsabil de proces 3

Actualizare
Modificarile sunt efectuate de RMQMS, dupa aprobarea acestora de catre Director General

Nr.
Editia Actualizarea Cauza modificarilor S-a modificat
crt.
1 1 Redactare initiala (SQ)
2 I 2
3 3
4 1 Schimbare standard referential (SMQ) Editia I
5 II 2
6 3
7 1 Schimbare standard referential (SMIQMS) Editia II
8 III 2
9 3
10 1 Modificare domeniu de activitate, actualizare Editia III
11 IV 2
12 3

A. SCOP
Stabilirea etapelor si a modului de executie a lucrarilor de montaj elemente
prefabricate din beton armat sau precomprimat precum si a responsabilitatilor care revin
pentru efectuarea acestui proces, in vederea satisfacerii cerintelor de calitate, mediu si
SSM mentionate in documentatiile tehnice de executie si in standardele specifice in
vigoare.
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 276

B. DOMENIU
Se aplica la montajul elementelor prefabricate din beton armat sau precomprimat
in cadrul lucrarilor de drumuri, opere de arta, constructii care sustin, protejeaza sau
deservesc drumurile.

C. TERMINOLOGIE
- Precomprimare: actiune prin care se introduc deformatii eforturi initiale intr-
un element de constructii;
- R.O.S.T.: responsabil cu organizarea si supravegherea traficului;
- R.T.E.: responsabil tehnic cu executia.

D. DOCUMENTE DE REFERINTA
- Documentatie tehnica de executie;
- Caiet de sarcini.

E. RESPONSABILITATI
Director zonal:
- desemneaza, prin decizie scrisa, seful de formatie (responsabil de proces);
- desemneaza, prin decizie scrisa, responsabilul cu organizarea si supravegherea
traficului (R.O.S.T.) pentru lucrarea respectiva, atunci cind executia ei impune
instituirea unor restrictii de circulatie;
- asigura documentatia tehnica, utilajele, materialele si personalul necesare
executarii procedurii.
Responsabil tehnic cu executia (R.T.E.):
- verifica documentatia tehnica de executie si raspunde de continutul si modul
de intocmire a inregistrarilor;
- opreste procesul tehnologic si informeaza conducerea, in timp util, atunci
cind, din cauze tehnice sau datorita neconcordantei situatiei reale cu
prevederile documentatiei tehnice, nu pot fi satisfacute specificatiile solicitate;
- dispune, atunci cind sesizeaza neconformitati sau situatii care pot determina
aparitia acestora, actiuni corective si preventive si termene de implementare;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.

Responsabil proces :
- instruieste personalul din punct de vedere tehnic, al SSM si sigurantei
circulatiei si admite la lucru numai persoane odihnite, apte de a efectua aceste
procese, dotate cu echipament de avertizare, atunci cind este cazul;
- instruieste personalul din punct de vedere al protectiei mediului si asigura
realizarea performantelor de mediu stabilite;
- coordoneaza executia corecta a lucrarii, in conformitate cu documentatia
tehnica si standardele in vigoare;
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 277

- asigura indeplinirea cerintelor planului calitatii in ceea ce priveste calitatea


produselor puse in opera si a produsului final in conformitate cu prescriptiile
din caietele de sarcini si standardele specifice in vigoare;
- coordoneaza activitatile legate de semnalizarea rutiera a restrictiilor, de
dirijarea traficului si de securitatea personalului pe durata executiei lucrarii;
- intocmeste si/sau colecteaza inregistrarile/documentele specifice referitoare la
executia si calitatea executiei lucrarii si le preda catre reprezentantul
clientului, in vederea completarii cartii constructiei;
- implementeaza, in termenele stabilite, actiunile corective si preventive
stabilite precum si dispozitiile de santier elaborate de proiectant;
- raspunde de calitatea lucrarilor executate.
Sef compartiment MT:
- asigura si verifica buna functionare si la capacitate a utilajelor necesare
efectuarii procedurii;
- coreleaza consumurile specifice de carburanti, lubrifianti si piese de schimb cu
graficul de aprovizionare a acestora.
Sef de laborator :
- asigura efectuarea determinarilor de laborator specificate in caietul de sarcini;
- instiinteaza in timp util seful de formatie si conducerea despre eventualele
neconformitati sesizate la produsele componente sau la produsul final;
- intocmeste si pastreaza inregistrarile referitoare la incercarile efectuate.
Personal CTC :
- efectueaza controalele specificate in PCCV – uri, intocmeste, atunci cind este
cazul, rapoarte de neconformitate si urmareste modul si termenul de
implementare a actiunilor corective si preventive stabilite.

F. PROCEDURA
Fluxul tehnologic corespunzator executiei lucrarilor de montaj elemente
prefabricate din beton armat sau precomprimat, este alcatuit din etape distincte care
impun conditii si procese specifice, astfel :
I. Conditii de mediu si tehnice
Pentru realizarea structurilor din prefabricate din beton armat sau precomprimat,
conditiile de mediu se refera la posibilitatea aparitiei unor furtuni, cu viteze mari ale
vintului, momente in care activitatea se intrerupe pentru a evita eventualele
dezechilibrari ale pieselor prinse de carligul macaralei care pot provoca accidente sau o
montare incorecta a elementelor prefabricate.
Deoarece elementele prefabricate se monolitizeaza in cel mai scurt timp de la
montaj, atunci cind monolitizarile se realizeaza din beton de ciment, conditiile de
mediu specifice procesului de montaj se coreleaza cu conditiile de mediu specifice
procesarii betonului, acestea din urma referindu-se la temperatura mediului ambiant si
la precipitatii, astfel:
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 278

- pe timp friguros, se pot executa monolitizari doar atunci cind mijloacele de


protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de minim 10°C, timp de cel putin 72 ore dupa turnare;
- pe timp calduros, se pot executa monolitizari doar atunci cind mijloacele de
protectie existente asigura mentinerea, in intreaga masa a betonului turnat,
unei temperaturi de maxim 35°C, in primele ore de dupa betonare si apoi,
dupa intarirea betonuluoi, tratarea lui prin udare la intervale de 2 – 6 ore, timp
de 7 zile, astfel ca suprafata sa se mentina mereu umeda;
- pe timp de ploaie, betonul proaspat turnat, este protejat cu prelate sau folie de
polietilena.
Utilajele si dispozitivele utilizate la lucrarile de montaj prefabricate, sunt:
- automacara;
- autotrailer.
La operatiunile care se executa manual se utilizeaza: sufe cu cirlige, funii.
Pentru executia lucrarilor de montaj elemente prefabricate, este necesara buna
functionare a tuturor utilajelor si dispozitivelor folosite. Asigurarea unei bune
functionari se realizeaza prin verificarea zilnica, inainte de inceperea activitatii, a starii
tehnice a utilajelor sau uneltelor, a dimensionarii numarului lor in functie de frontul de
lucru si graficul de executie si a adaptarii lor la conditiile specifice de lucru.
In afara acestor verificari obligatorii zilnice, se face o supraveghere permanenta a
modului de functionare a instalatiilor si dispozitivelor mentionate precum si o curatare,
la incheierea programului, a tuturor pieselor si subansamblelor. De asemeni, periodic,
se efectueaza revizia utilajelor care cuprinde inspectarea atenta a tuturor
subansamblelor, instalatiilor si dispozitivelor, in vederea depistarii si inlaturarii
posibilelor cauze care favorizeaza aparitia defectiunilor sau disfunctionalitatilor.
Produsele utilizate pentru efectuarea procedurii, sunt:
- elemente prefabricate din beton armat;
- dispozitive de rezemare sau sprijinire temporare.
Produsele consumabile pe durata efectuarii procedurii sunt carburantii,
lubrifiantii si piesele de schimb.
II. Procese premergatoare
- procesele premergatoare cuprind stabilirea, in conformitate cu prevederile
documentatiei tehnice, a tehnologiei de executie, precum si dimensionarea
fortei de munca si a utilajelor necesare, in functie de volumul de lucrari si
termenul de executie, considerindu-se ca semnalizarea rutiera a lucrarilor si
instructajul referitor la siguranta circulatiei au fost efectuate la demararea
lucrarilor de sapatura;
- deasemeni, se incheie un contract de executie si livrare a elementelor
prefabricate cu o organizatie specializata, in care se stipuleaza tipurile de
prefabricate necesare, numarul lor si graficul de esalonare a livrarii;
- daca distanta dintre poligonul in care au fost executate elementele prefabricate
si locul de punere in opera este mare, in timpul efectuarii lucrarilor de sapatura
si fundatii se face transportul si depozitarea prefabricatelor in incinta lucrarii,
Cod :
PROCEDURILE PROCESELOR DE PPE –
Editia IV EXECUTIE 03 – 04 – 2006
Actualizarea 1 Pag. 279

pe platforme amenajate in acest scop si pozitionate astfel incit sa nu


incomodeze efectuarea celorlalte procese;
- pe elementele prefabricate se inscriptioneaza cu vopsea data turnarii si tipul,
precizindu-se astfel pozitia lor in lucrare si asigurindu-se o identificare rapida
inainte de montaj;
- se verifica documentele de atestare a calitatii pentru elementele prefabricate
aprovizionate;
- in functie de configuratia terenului, atunci cand este cazul, se amenajeaza
platforme, special pentru calarea macaralei, astfel incit sa fie acoperita
intreaga lungime de montare a prefabricatelor.
III. Procese curente
- depozitarea elementelor prefabricate se face pe platforme amenajate astfel
incit sa nu existe tasari si sa fie prevenit contactul cu pamintul sau alte
materiale care ar putea murdari sau deteriora suprafetele tronsoanelor sau
mustatile de armatura;
- la manipularea, transportul si depozitarea elementelor prefabricate se respecta
cu strictete prevederile din proiect si specificatiile producatorului cu privire la
punctele si unghiul de agatare, punctele de rezemare si sprijinire, etc;
- inainte de montajul elementelor prefabricate se curata fetele adiacente
rosturilor de monolitizare, eventual se indeparteaza prin frecare cu peria de
sirma si spalare stratul superficial de lapte de ciment;
- inainte de montajul efectiv, se traseaza pe fundatiile executate anterior sau pe
banchetele de rezemare schema de montare si rosturile tehnologice;
- legarea sarcinii in cirligul macaralei si asigurarea la balans sau rotire cu
ajutorul funiilor, se face de personal special instruit si dotat cu echipament de
protectie;
- dirijarea macaralei se face de catre o singura persoana, seful formatiei sau alta
persoana numita de acesta, dar care sa cunoasca foarte bine codul de
semnalizare a manevrelor pe care le executa macaraua;
- montajul prefabricatelor se face cu atentie, in conformitate cu trasarea
efectuata anterior, astfel incit sa se realizeze coliniaritatea muchiilor si a
fetelor vazute precum si panta transversala sau longitudinala, atunci cind
aceasta este prevazuta in proiect;
- eventualele decalaje care apar intre unele prefabricate montate, datorate
neuniformitatii fundatiei, se corecteaza cu beton de egalizare;
- deasemeni, pentru o rezemare continua si corecta, elementele prefabricate se
monteaza pe fundatii sau banchete prin intermediul unui strat de mortar de
poza, atunci cind montajul nu se face direct pe aparate de reazem specifice;
- elementele prefabricate nu se elibereaza din dispozitivul de prindere al
macaralei decit dupa realizarea corecta a rezemarii si asigurarea echilibrului
stabil al tuturor elementel