SUBIECTUL 1.

2.1. CONSIDERAŢII GENERALE

Definiţie. Stabilitatea este proprietatea navei de a reveni la poziţia iniţiala de echilibru,

după dispariţia cauzei care a determinat scoaterea ei din această poziţie.
În studiul teoretic al stabilităţii se utilizează sistemul de axe de coordonate Oxyz.
Nava considerată ca un solid rigid raportat la sistemul de axe de coordonate Oxyz, poate
să efectueze 6 mişcari, deci are 6 grade de libertate. Īn continuare se prezintă modul de
respectare a conditiilor de echilibru, pe timpul efectuării acestor miscări.

2.2. STABILITATEA LA UNGHIURI MICI DE ÎNCLINARE

Stabilitatea navei la unghiuri mici de înclinare sau iniţială, studiază înclinările

până la 15°. În studiul stabilitatăţii iniţiale a navei sinusul şi tangenta unghiului de înclinare se
aproximează cu valoarea unghiului exprimată în radiani, iar cosinusul cu 1.
DEFINIŢIE. Înclinările navei cărora le corespunde acelaşi volum de carenă se numesc
plutiri izocarene.
DEFINIŢIE. Putirile corespunzătoare înclinărilor izocarene se numesc plutiri
izocarene.
TEOREMA LUI EULER. Două plutiri izocarene succesive, pentru un unghi infinit
mic de înclinare, se intersectează după o dreaptă ce trece prin centrele lor geometrice.
Deplasarea centrului de carenă la înclinările infinit mici este direct proporţională cu
momentul de inerţie al suprafeţei plutirii iniţiale drepte, cu unghiul de înclinare şi invers
psoporţională cu volumul carenei.
DEFINIŢIE. Metacentrul transversal (longitudinal) este centrul de curbură al curbei
centrelor de carenă pentru înclinările transversale (longitudinale).
DEFINIŢIE. Cota metacentrică este distanţa dintre metacentru şi planul de bază.
DEFINIŢIE. Raza metacentrică este distanţa dintre metacentru şi centrul de carenă ,
sau este raza de curbură a curbei centrelor de carenă pentru înclinări infinit mici.
DEFINIŢIE. Înălţimea metacentrică este distanţa dintre metacentru şi centrul de
greutate, corespunzătoare inclinărilor nule.
Studiul stabilităţii iniţiale constă în determinarea la diferite plutiri a razelor
metacentrice, transversală şi longitudinală, şi reprezentarea grafică a acestora în diagrama de
carene drepte.

2.3. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND STABILITATEA LA

UNGHIURI MARI DE ÎNCLINARE

Definiţie. Stabilitatea la unghiuri mari studiază înclinarile transversale statice si

dinamice care depasesc 15o.
Întrucat în mod practic înclinările longitudinale nu depasesc 15o, ele nu sunt incluse în
studiul stabilităţii la unghiuri mari.
 Definiţie. Înclinarea statică apare la acţiunea lentă a momentului exterior şi este
caracterizată printr-o viteză unghiulară constantă.
Definitie. Înclinarea dinamica apare la actiunea brusca a momentului exterior si este
caracterizata printr-o viteza unghiulara variabila in timp; prin urmare aceatsa inclinare este
insotita de aparitia acceleratiei.
În studiul stabilitatii la unghiuri mari, aproximarile facute referitoare la functiile
trigonometrice, nu mai sunt valabile. De asemenea, metacentrul transversal nu mai este
considerat fix

2.3.1. STABILITATEA STATICĂ LA UNGHIURI MARI DE ÎNCLINARE

Definitie. Stabilitatea statică la unghiuri mari studiază mărimea şi semnul momentului

stabilităţii transversale şi relaţia dintre acesta şi momentul exterior în cazul înclinarfilor care
depasesc 15o.

Expresiile analitice ale coordonatelor centrului de carenă si metacentrului.

Curba de carenă şi metacentrelor

Fie yOz, sistemul de axe de coordonate corespunzator secţiunii transvesale care

include centrul de carenă. Pentru plutirea iniţială dreaptă sunt calculate: centrul de carenă B(0,
KB) si metacentrul transversal MT(0, KMT). Sub actiunea momentului exterior de mărime
Mext, centrul de carenă se deplaseaza în punctul Bϕ de coordonate yBϕ, (KB) ϕ, iar
metancentrul transversal în MTϕ de coordonate yMTϕ, (KM) ϕ.
Īn continuare, se vor determina coordonatele punctelor Bϕ, MTϕ. Pentru aceasta, se
presupune ca sub acţiunea unui moment exterior de mărime dMext, nava se înclina
suplimentar cu unghiul infinit mic dϕ. Īn urma înclinării suplimentare, centrul de carenă se
deplaseaza din Bϕ in B1, iar metacentrul rămâne în MTϕ. Deplasarea BϕB1 a centrului de
carenă rezultă din deplasarile elementare: dyBϕ = BϕA a centrului de carenă rezlută din
deplasarile elementare: dyBϕ = BϕA, d (KB) ϕ = AB1.

Fig. 2.7
 a.Curba centrelor de carenă. Curba centrelor de carenă corespunde definiţiei şi în
afară de proprietate mai prezintă două proprietăţi.
Proprietatea 1. Forţa de împingere Arhimede aplicată în Bϕ are suportul întotdeauna
normal la curba centrelor de carenă în acest punct.
Proprietatea 2. Curba centrelor de carenă are razele (BMT) ϕ, ϕ = 0o… 90o de acelaşi
semn, deci nu prezintă puncte de inflexiune.

b.Curba metacentrelor sau evoluta metacentrică.

Definitie. Curba metacentrelor sau evoluta metacentrică este locul geometric al
metacentrelor transversale proiectat pe .
Evoluta metacentrica prezintă doua proprietăţi:
Proprietatea 1. Tangenta intr-un punct MTϕ la curba metacentrelor coincide cu
suportul fortei de impingere Arhimede si este normala pe plutirea care admite pe MTϕ ca
metacentru transversal.
Proprietatea 2. Curba metacentrelor prezinta puncte de inflexiune si acestea
corespund conditiei d2(BMT)/dϕ2 = 0.

Braţul stabilităţii statice. Momentul stabilităţii corespunzator unghiurilor mari

de înclinare.

Definitie. Braţul stabilităţii statice pentru unghiul ϕ de înclinare se noteaza cu lS si este

distanta dintre suportul fortei de deplasament si suportul fortei de impingere Arhimede.
In continuarem sunt prezentate patru modalitati de deducere a formulei de calcul a
bratului stabilitatii statice.
a.Se cosideră nava reprezentată prin sectiunea sa în planul transversal acre include
centrul de carena, raportata la sistemul de axe de coordonate yOz. Pentru plutirea initiala
dreapta W – L se scrie:
B(0, 0, KB), G(0, 0, KG), MT(0, 0, KMT). Fie Mext, momentul exterior ce inclina nava in plan
transversal cu uncghiul ϕ. Plutirea inclinata este Wϕ – Lϕ
In urma inclinarii, centrul de carena se deplaseaza in Bϕ metacentrul transversal in
MTϕ iar centrul de greutate ramane in G.
Observatie. Vectorul moment al stabilitatii MS poate fi exrpimat prin suma
momentelor fortelor ce actioneaza asupra navei inclinate, calculate in raport cu originea 0 a
sistemului de axe coordonate.
Observatie. In cazul inclinariilor transversale, vectorul MS are proiectie numai dupa
axa Ox si aceasta este: MS = ∆lS.
 Fig. 2.8

b.Se cosideră sistemul de axe coordonate yOz, corespunzator sectiunii transversale

care include centrul de carenă. Pentru plutirea initiala dreapta se scrie: B(0, KB), G(0, KG) si
GB = a. In urma inclinarii navei cu unghiul ϕ, centrul de carena si metacentrul transversal se
deplaseaza in Bϕ si respectiv MTϕ. daca din G se duce GZ (BMTϕ atunci bratul stabilitatii
statice pentru unghiul ϕ este lS = GZ. In scopul stabilirii formulei de calcul, se face
urmatoarea constructie grafica:
– din B se duce BI Oy si BR ⊥ (BMT) ϕ;
– din Bϕ se duce BϕI Oy, deci I = BI ∩ BϕI;
– din I se duce IP ⊥ BR;
– din Bϕ se duce BϕF ⊥ IP;
– din G se duce Gl ⊥ BR.

Fig. 2.9

c.Se consideră sistemul yOz, corespunzator sectiunii transversale care include centrul
de carena. Pentru plutirea initiala dreapta sunt cunoscute: centrul de carena B(0, KB), centrul
de greutate G(0, KG) metacentrul transversal MT(0, KMT), raza metacentrica transversala
BMT, inlatimea metacentrica transversala GMT si a = KG – KB. Fie MTϕ, metacentrul
transversal corespunzator inclinarii ϕ, avand pozitia definita prin coordonatele yMTϕ, (KMT) ϕ.
Prin MTϕ trece suportul forzei de impingere Arhimede. Normala din G la acest suport
defineste bratul stabilitatii statice lS = GZ. Daca din MT se duce MTZ0 GZ, atunci:
lS = GZ = GZ0 + ZoZ = lSO + ∂lS.
(2.1)
unde: lSO = GZo este bratul stabilitatii statice obtinut in ipoteza mentinerii metacentrului
transversal in pozitia initiala MT;
∂lS = ZoZ este corectia adusa lui lSO ca urmare a deplasarii metacentrului transversal
din MT in MT∂.
Īn continuare se determina marimile lSO, ∂lS. Pentru determinarea corectiei ∂lS se face
urmatoarea constructie grafica:
–se prelungeste cuportul fortei de impingere Arhimede si se noteaza cu MTV punctul de
intersectie al acestuia cu axa Oz,
–se duce prin MT o dreapta orizontala care se intersecteaza cu verticala coborata din MTϕ in
punctul d;
-se duce prin d o paralela la ZMTV; peprendicularele din MT si MTϕ.

Fig. 2.10

Definitie. Punctul MTV, definit de intersectia suportului fortei de impingere Arhimede

pentru inclinarea ϕ cu axa Oz se numeste metacentru virtual sau prometacentru.
Observatie. In functie de valoarea unghiului de inclinare, prometacentrul poate fi
situat deasupra sau sub metacentrul transversal, dupa cum ∂(BMT) este pozitiv sau negativ.
 d.Se consideră nava reprezentată prin secţiunea sa în planul transversal care
include centrul de carenă, având plutirea iniţiala dreaptă
W – L. Sub actiunea momentului de marime Mext nava se inclina cu unghiul ϕ iar plutirea ei
devine Wϕ – Lϕ. Avand in vedere cele prezentate momentul stabilitatii se poate crie sub forma:
MS = MSf + MSg. (2.2)
Din formula braţului stabilităţii statice rezultă unele definitii si observatii.
Definitie. Bratul stabilitatii de greutate lSg pentru inclinarea ϕ este parte componenta a
lantului stabilitatii statice si reprezinta distanta de la centrul de carena B la suportul fortei de
deplasament.
Observatie. Bratul stabilitatii de greutate este pozitiv pentru KG > KB si negativ
pentru KG < KB.

Fig. 2.11

Definitie. Bratul stabilitatii de forma lSf pentru inclinarea ϕ este parte componenta a
bratului stabilitatii statice si reprezinta distanta de la centrul de carena B la suportul fortei de
impingere Arhimede.
Observatie. Bratul stabilitatii de forma este intotdeauna pozitiv.

Diagrama stabilităţii statice. Proprietăţi. Tipuri de diagrame ale stabilităţii statice

Definitie. Reprezentarea grafica a functiei lS = v1(ϕ) sau MS = v2(ϕ) pentru ϕ = 0o, 10o,
…, 90o se numeste diagrama stabilitatii statice.
Observatie. Scarile utilizate in reprezentarea functiilor lS = v1(ϕ), MS = v2(ϕ) se aleg
astfel incat graficele lor sa coincida.
Diagrama stabilitatii statice corespunzatoare inclinarilor navei intr-un bord are
urmatoarele puncte caracteristice:
– originea O(0, 0);
– maximul M(ϕM, lSM) sau M(ϕM, MSM);
– punctul de apus (declin) V(ϕV, 0);
– un punct oarecare de pe diagrama A(ϕA, lSA) sau A(ϕA, MSA).
Diagrama stabilităţii statice se împarte în două porţiuni:
– portiunea sau ramura crescatoare cuprinsa intre 0 si M;
– porţiunea sau rama descrescatoare, cuprinsă între M si V.
Observatie. ϕV este unghiul maxim de inclinare la care nava, lasata libera, revine in
pozitia initiala de echilibru.

Fig. 2.13

Observatie. ϕM este unghiul de inclinare care, de regula, corespunde intrarii puntii in

apa. In continuare, sunt prezentate proprietatile diagramei stabilitatii statice.
Proprietate. Functia lS = v1(ϕ) sau MS = v2(ϕ) este impara, adica: lS(–ϕ) = – lS(ϕ) sau
MS(–ϕ) = – MS(ϕ).

Fig. 2.14

Proprietate. Daca prin punctul A(ϕA, lSA)∈ v1(ϕ) se duce tangenta la diagrama
stabilitatii statice si dreapta orizontala, atunci segmentul definit de punctele de intersectie ale
verticalei situate la 1 rad = 57,3o fata de A cu cele doua drepte, determina inaltimea
metacentrica (GMT)ϕA la scara lui lS si punctul A(ϕA, lSA) de pe ea. Se duce prin A tangenta la
diagrama si dreapta orizontala.
Proprietate. Permite determinarea valorii înaltimii metacentrice în orice punct de pe
diagrama stabilităţii statice.
Observatie. Inaltimea metacentrica determinata este pozitiva in punctele de pe ramura
crascatoare, nula in punctul de maxim si negativa in punctele de pe ramura descrescatoare a
diagramei.
Proprietate. Pe porţiunea initiala tangenta în origine la diagrama se suprapune cu
diagrama.

Fig. 2.15

Observatie. Pentru 10o < ϕ < 200 se obtin rezultate mai bune, daca bratul stabilitatii
statice se calculeaza cu formula lS = GMT sin ϕ, in origine la diagrama.
Proprietate. Aria suprafetei definite de graficul functiei MS = v2(ϕ), axa 0ϕ si verticala
corespunzatoare unghiului ϕ reprezinta lucrul mecanic al stabilitatii pentru aceasta inclinare a
navei.
Se considera diagrama stabilitatii statice, unghiul de inclinare ϕ si momentul
stabilitatii MS corespunzator acestuia. Pentru o inclinare infinit mica produsul dintre MS si
unghiul dϕ defineste lucrul mecanic elementar:
dMD = MS dϕ. (2.3)
Relatia reprezinta si aria dreptunghiului elementar de dimesiuni MS, dϕ apartinand
suprafetei de sub diagrama.
Definitie. Aria suprafetei definite de graficul functiei MS = v2(ϕ) si axa 0ϕ reprezinta lucrul
mecanic total al stabilitatii corespunzator inclinarii navei intr-un bord si se numeste rezerva de
stabilitate dinamica..
 2.3.2. STABILITATEA DINAMICĂ LA UNGHIURI MARI DE ĪNCLINARE

Definitie. Stabilirea dinamica la unghiuri mari studiaza marimea si semnul lucrului

mecanic al stabilitatii si relatia dintre acesta si lucrul mecanic in cazul inclinarilor care
depasesc 15o.

Lucrul mecani exterior. Lucrul mecanic al stabilităţii sau de redresare. Bratul

stabilităţii dinamice.

Din punct de vedere dinamic, inclinarea navei se aseamana cu golirea unui

semicilindru pe un plan orizontal.
Fie I pozitia de repaus a unui semicilindru aflat pe un pan orizontal. Asupra
semicilindrului actioneaza urmatoarele doua forte:
– forta de greutate de marime Fg, aplicata in centrul de greutate G, cu suportul normal pe
planul orizontal si avand sensul de sus in jos;
– forta de reactiune a planului de marime R, aplicata in punctul de contact B, cu suportul
normal pe plan si avand sensul de jos in sus;
Se notează cu a1distanţa dintre punctele de aplicatie ale celor două
forţe. Fie MextII mărimea momentului exterior care rostogoleste semicilindrul pana in pozitia
II. In urma rostogolirii, G se deplaseaza pe vertricala, iar distanta dintre acesta si B devine aII.
Efectul rostogolirii este similar cu cel dat de deplasarea fortei de greutate pe distanta
dII = aII – aI care necesita consumul lucrului mecanic:
LextI-II = Fg(aII – a1) = FgdII. (2.4)
La rostogolirea semicilindrului cele doua forte ce actioneaza asupra lui dau nastere
unui cuplu. Acest cuplu se opune rostogolirii si la inlaturarea momentului exterior va readuce
semicilindrul la pozitia initiala I producand un lucru mecanic. Din punct de vedere dinamic,
pentru semicilindrul oprit in pozitia II, este asigurata egalitatea dintre luvrul mecanic exterior
si lucrul mecanic de revenire.
Se convine ca lucrul mecanic exterior sa fie pozitiv daca se consuma iar lucrul
mecanic de revenire daca se produce.
Fie acum nava reprezentata prin sectiunea transversala ce include centrul de carena,
avand plutirea initiala dreapta W – L. Cele doua forte care actioneaza asupra ei sunt:
– forta de deplasament avand marimea ∆ si punctul de aplicatie G;
– forta de impingere, Arhimede avand marimea ٧V si punctul de aplicatie B.
In pozitia initiala dreapta aceste forte au acelasi suport, normal pe
W – L. Daca sub actiunea unui moment exterior nava se inclina in plan transversal cu unghiul
ϕ plutirea devine Wϕ – Lϕ, centrtul de greutate ramane in aceeasi pozitie, iar centrul de carena
se deplaseaza in Bϕ. Pentru pozitia inclinata suportii celor doua forte sunt diferiti si normali la
Wϕ – Lϕ.
In comparatie cu rostogolirea semicilindrului pa planul orizontal, unde se deplaseaza
pe verticala punctul de aplicatie G al fortei de greutate, la nava se deplaseaza punctul de
aplicatie B al fortei de impingere Arhimede. Oricum si in cazul navei are loc variatia distantei
masurate dupa directia de actiune a celor doua forte intre punctele lor de aplicatie.
 Definitie. Bratul stabilitatii dinamice ld corespunzator unghiului ϕ de inclinare
reprezinta variatia distantei dintre centrul de greutate si centrul de carena masurata dupa
directiile fortelor aplicate in aceste puncte.

Calculul bratului stabilitatii dinamice

Formula de calcul a bratului stabilitatii dinamice in functie de coordonatele de carena

si unghiul de inclinare se determina prin doua metode: analitica si grafica.
a. Metoda analitica.
b. Metoda grafica. Se face constructia grafica dupa care se masoara pe (BMT)ϕ, din punctul
Z spre Bϕ, segmentul ZN = a

Fig. 2.19

Definitie. Locul geometric al punctelor Nϕ, ϕ = 0o… 90o, situatuate la distantele ldϕ,
ϕ = 0o…90o fata de centrele de carena Bϕ, ϕ = 0o… 90o defineste curba polara a bratului
stabilitatii dinamice.
Definitie. Locul geometric al punctelor Rϕ, ϕ = 0o… 90o, rezultate din intersectia
razelor metacentrice (BMT) ϕ, ϕ = 0o…90o, cu normalele duse din B la acestea defineste curba
polara a bratului stabilitatii de forma.
Bratul de forma pentru unghiul ϕ este lSfϕ = BRϕ.
Observatie. Curbele reprezentate formeaza diagrama polara a stabilitatii, utila la
determinarea marimilor ce caracterizeaza stabilitatea si dinamica pentru orice unghi de
inclinare.

Diagrama stabilitatii dinamice. Proprietati

Definitie. Reprezentarea grafica a functiei ld = v3(ϕ) sau MD = v4(ϕ) se aleg astfel

incat graficele lor sa coincida.
Pentru a evidentia mai bine proprietatile sale, diagrama stabilitatii dinamice se
reprezinta impreuna cu diagrama stabilitatii statice.
Punctele caracteristice ale diagramei stabilitatii dinamice sunt:
- originea O(0, 0);
- punctul de inflexiune I(ϕI, ldI) sau I(ϕM, MDA);
- un punct oarecare A(ϕA, ldA) sau A(ϕA, MDA).
In continuare sunt date proprietatile diagramei stabilitatii dinamice.
Proprietate. Graficul functiei ld = v3(ϕ) admite axa Oϕ ca tangenta in origine.

Fig. 2.20

Proprietate. La unghiul corespunzator punctului M de maxim al diagramei stabilitatii

statice, diagrama stabilitatii dinamice are un punct I de flexiune.
Punctele de inflexiune ale graficului functiei ld =v3(ϕ) trabuie sa respecte conditia:
d l/dϕ = 0. Derivandu-se in raport cu unghiul ϕ rezulta:
2 2

d2l/dϕ2 = dlS/dϕ.
Se scrie relatia de mai dinainte pentru punctul de maxim al diagramei stabilitatii
statice, se tine cont de faptul ca (dlS/dϕ)ϕ=ϕM = 0 si se obtine:
(d2l/dϕ2)ϕ=ϕM = (dlS/dϕ)ϕ=ϕM = 0, deci punctul I(ϕ1 = ϕM, ldl) este de inflexiune pentru
diagrama stabilitatii dinamice.
Proprietate. Bratul stabilitatii dinamice ldA corespunzator punctului A, de abscisa ϕA,
reprezinta aria suprafetei de sub diagrama stabilitatii statice pana la ϕA.
Proprietate. La unghiul corespunzator punctului V de apus al diagramei de stabilitati
statice, diagrama stabilitatii dinamice are un punct M de maxim.
Proprietate. Daca prin punctul A(ϕA, MDA)∈ v4(ϕ) se duce tangenta la diagrama
stabilitatii dinamice si dreapta orizontala, atunci segmentul definit de punctele de intersectie
ale verticalei situate la 1 rad ) 57,3o fata de A cu cele doua drepte determina(MS)ϕA la scara lui
MD.
 Pentru demonstratie se considera diagrama stabilitatii dinamice si punctul A(ϕA, MDA)
de pe ea. Se duce prin A tangenta la diagrama si dreapta orizontala. Fie ϕA unghiul format de
cele doua drepte. Se construieste triunghiul dreptunghic ale carui catete sunt b, c.
Proprietatea. Permite determinarea momentului stabilitatii in orice punct de pe
diagrama stabilitatii dinamice.
Observatie. Proprietatea anterioară aplicată funcţiei ld = v2(ϕ) permite determinarea
braţului stabilităţii statice în orice punct de pe diagrama stabilităţii dinamice.

Fig. 2.21