• Conversia analogic digital

• Conversia digital analogic

Capitolul 1
Conversia analogic digital şi digital analogic

După cum a fost mnţionat în capitolul introductiv, structura unui lanţ de

prelucrare digitală a unui semnal presupune existenţa a două blocuri cu
un rol special: convertorul analogic digital aflat la intrare şi convertorul
digital analogic aflat la ieşire. Tot acolo a fost menţionat faptul aceste
interfeţe sunt necesare întrucât în natură semnalele au variaţie continuă în
timp sistemele digitale necesită semnale digitizate. Altfel spus, semnalul
de intrare în sistem este analogic (continuu), convertorul analogic digital
converteşte acest semnal în semnal digital, semnal ce este efectiv
prelucrat conform cu algoritmii de prelucrare rezidenţi în sistem.
Semnalul rezultat în urma acestei prelucrări este apoi reconvertit în
semnal analogic de convertorul de ieşire şi livrat ca atare. In aceste
condiţii prezentul capitol este structurat pe două mari secţiuni:

1. Conversia analogic digital şi

2. Conversia digital analogic

1.1. Conversia analogic digital

Procesul de conversie a semnalului analogic în semnal digital constă în
ultimă instantă în transformarea unui semnal cu variaţie continuă într-o
succesiune de numere (figura 1.1).

3
 Conversia analogic digital şi digital analogic

Figura 1.1 Convertor analgic digital

Din punct de vedere formal, această conversie presupune parcurgerea a

două procese succesive:

• eşantionarea semnalului analogic (preluarea unor mostre din

semnal la intervale de timp prestabilite - momentele „tk”)
• cuantificarea semnalalui eşantionat (stabilirea valorilor discrete pe
care le poate lua semnalul, în fapt asocierea numărului nk valorii
semnalui la momentul „tk”).

1.1.1 Eşantionarea semnalului analogic.

Procesul poate fi intuitiv înteles cu ajutorul figurilor 1.2 – 1.6. Figura 1.2
prezintă un semnal analogic. Se constată variaţia continuă a acestuia.

Figura 1.2 Semnal analogic

Figurile 1.3 şi 1.4 prezintă modul în care se face alegerea eşantioanelor.

Se poate observa că frecvenţa de eşantionare trebuie astfel aleasă încât
eşantioanele să reproducă forma semnalului analogic. În fapt, frecvenţa
de eşantionare trebuie să respecte o anumită condiţie ce rezultă din aşa
numita “teoremă a eşantionării” (Nyquist-Shannon). În fapt această
teoremă fixează limita minimă a frecvenţei de eşantionare. Limita
superioară este în general fixată de capacitatea de prelucrare a sistemului
digital.

4
 Elemente de electronică digitală

Figura 1.3 Alegerea momentelor de eşantionare a Figura 1.4 Eşantioanele semnalului

semnalului analogic analogic (model ideal)

Figurile 1.5 şi 1.6 prezintă modul efectiv de obţinere a eşantioanelor.

Figura 1.5 Alegerea eşantioanelrt Figura 1.6 Semnal eşantionalt

Procesul poartă numele de “sample and hold”. Se poate observa că

nivelul eşantionului este limitat de nivelul semnalului analogic.

1.1.2 Cuantificarea semnalalului eşantionat.

Prin procesul de cuantificare fiecărui eşantion i se ataşează un număr

întreg. Figura 1.5 pune în evidenţa faptul că eşantionului “k” îi
corespunde numărul “nk”. Altfel spus, în urma acestui proces se obţine o
multime de numere:

S = {n 1 , n 2 , K , n k , K} (1.1)

fiecare număr fiind proporţional cu mărimea eşantionului corespunzător.

Trebuie făcută observaţia că numere sunt exprimate în baza doi cu
ajutorul unor coduri asupra cărora nu se va insista în această secţiune

5
 Conversia analogic digital şi digital analogic

1.1.3 Convertoare analogic digital

a.) Simbol

Figura 1.7 prezintă simbolul uzual al unul asemenea convertor.

Simbolurile ANSI şi DIN sunt identice.

Figura 1.7
b.) Notaţii folosite

VIN tensiune de intrare;

VREF+ tensiune de referinţă (limita superioară a domeniului de conversie;
VREF- tensiune de referinţă (limita inferioară a domeniului de conversie;
SOC comandă conversie;
D0 – D7 semnal digital de ieşire
OE semnal comandă a ieşirilor tri-state (se va reveni);
EOC semnal de ieşire activ pe durata conversiei.

c.) Descrierea funcţionării

Semnalul analogic de intrare se aplică pe terminalul “VIN”. Evident acest

semnal trebuie să aparţină unui domeniu (domeniu de conversie)
domeniu ale cărui limite sunt fixate prin nivelutile de tensiune aplicate pe
terminalele “VREF+” şi “VREF-“.Astfel domeniul de conversie are valoarea:

VF = VREF+ − VREF _ (1.2)

Semnalul se eşantionare se aplică pe terminalul “SOC”. Pe durata

conversiei se activează semnalul pe terminalul “EOC”. Semnalul digital
de ieşire (cuvântul digital) se culege la terminalele “D0” ÷ “D7” (porţi tri
state). Acest cuvânt – pentru convertorul din figura 1.7 – are o lungime

6
 Elemente de electronică digitală

de 8 biţi. Activarea cuvântului digital de ieşire se face prin aplicarea unui

semnal pe teminalul “OE”.

d.) Parametrii principali

MSB (Most Significant Bit) Bitul de semnificaţie maximă. Vezi

figura 1.8

LSB (Least Significant Bit) Bitul de semnificaţie minimă. Vezi
figura 1.8 Unitate de măsură pentru acurateţea convertorului. Pentru
exemplul prezentat se obtine o acurateţe de 1/28=1/256≈4%.

Figura 1.8

Rezoluţia: Numarul de niveluri distincte care pot fi deosebite de

convertor. Unitatea de măsură este bitul. Pentru convertorul din figura
1.7 – intrucât cuvântul de ieşire are o lungime de 8 biţi – rezoluţia sa
este de 8 biţi, iar numărul de niveluri ce pot fi deosebite este:

N=2 8 (1.3)

Frecvenţa de eşantionare. Vezi figura 1.3. Este limitată inferior de

teorema eşantionării iar superior de capacitatea de prelucrare a
convertorului. De obicei se operează la frecvenţe apropiate de
frecvenţa impusă de teorema eşantionării.

1.2 Conversia digital analogic

Conversia digital analogică reprezintă procesul invers conversiei analogic
digital. Figura 1.9 prezintă schema bloc a unui asemenea convertor.

Figura 1.9 Convertor digital analogic

7
 Conversia analogic digital şi digital analogic

In principiu conversia presupune transformarea unui număr intr-un nivel

de tensiune sau curent. În condiţiile in care la intrarea unui asemenea
convertor se aplică un set de numere, la ieşire se obţine un semnal
analogic (continuu). Aceasta presupune parcurgerea a două procese:

• Conversia propriuzisă şi
• Filtrarea semnalului rezultat din conversie.

1.2.1 Tehnici de conversie digital analogic

Literatura de specialitate prezintă o multitudine de soluţii pentru

conversia unui număr binar într-un nivel de tensiune sau curent. Prezenta
lucrare se opreşte numai asupra unui convertor ce foloseşte o reţea de
tipul R-2R. Motivul este evident şi anume nivelul de complexitate relativ
redus al acestui tip de convertor.

a.) Schema

Figura 1.10 prezintă schema de principiu a unui asemenea convertor.

b.) Notaţii folosite

R-2R reţea rezistivă;

D0÷D4 reţea de comutatoare; fiecare comutator este poziţionat pe
Vref sau masă funcţie de valoarea bitului corespunzător;
astfel, spre exemplu dacă D3 are valoarea „1” atunci
comutatorul corespunzător este poziţionat pe Vref, în timp
ce dacă D2 are valoarea”0” atunci comutatorul
corespunzător este poziţionat la masă.
Vref tensiune de referinţa

8
 Elemente de electronică digitală

Figura 1.10 Convertor digital analogic R-2R

c.) Funcţionarea

Convertorul prezentat este un convertor de 4 biţi. D0 are rolul de LSB

(bitul cel mai puţin semnificativ) iar D3 devine MSB (bitul cel mai
semnificativ). Practic semnalul de intrare este reprezentat de numarul
binar N2 („N” în baza 2) ce trebuie convertit. Astfel dacă N2= 1010 cele
patru comutatoare vor fi poziţionate după cum urmează:
D3→Vref;
D2→masă;
D1→Vref
D0→masă.
Revenind la cadrul general, se poate demonstra că tensiunea de ieşire are
valoare:

N 10
Vo = Vref (1.4)
2n
unde:
N10 numărul binar exprimat în baza 10.
n numărul de biti al numărului binar.

Pentru exemplificare se va calcula tensiunea de ieşire a convertorului

prezentat în figura 1.10 în condiţiile în care acestuia i se va aplica la
intrare cuvântul binar:

9
 Conversia analogic digital şi digital analogic

N2=1010 (1.6)

Se poate constata că N2 - vezi formula (1.6) - conţine numai 4 biti întrucât

se analizează un convertor de 4 biţi. Altfel spus în formula (1.4)

n=4 (1.7)

De asemenea este necesar să cunoaştem valoare Vref. Pentru Vref se va

alege valoarea:

Vref=5V (1.8)

În aceste condiţii poate fi formulată următoarea problemă: Ţinând cont de

(1.6), (1.7) şi (1.8) să se determine valoarea tensiunii de iesire a
convertorului prezentat în figura 1.10.

Soluţie: Valoarea tensiunii de ieşire se obţine înlocuind valorile

amintite mai sus în formula (1.4). În prealabil trebuie
calculat N10. Valoarea acestuia este
N 10 = 1× 2 3 + 0 × 2 2 + 1 × 21 + 0 × 2 0 = 10 (1.9)

Înlocuind (1.7), (1.8) şi (1.9) în (1.4) se obţine:

10 10
Vo = 5 × 4
= 5× = 3.125 V (1.10)
2 16

În concluzie, daca convertorului din figura 1.10 i se aplică la intrare

cuvântul binar {1,0,1,0} atunci convertorul va livra la ieşire tensiunea de
3.125 V.

1.2.2 Convertoare tipizate digital analogic

Dupa cum a fost amintit există convertoare digital analogic (DAC) care
se comportă la ieşire ca o sursă de curent sau ca o sursă de tensiune.
Pentru simplitate acestea vor fi numite în continuare IDAC, respectiv
VDAC.

10
 Elemente de electronică digitală

a.) Simboluri

Figura 1.11 prezintă simbolul unui convertor de curent digital analogic,

în timp ce figura 1.12 prezintă simbolul unui convertor de tensiune digital
analogic. Simbolurile ANSI şi DIN sunt identice.

Figura 1.11 IDAC Figura 1.12 VDAC

b.) Notaţii folosite

In+,Iin- referinţele superioară respectiv inferioară pentru curent;

Vref+, Vref- referinţele superioară respectiv inferioară pentru tensiune
D0÷D7 cuvântul digital
OUT semnal analogic de ieşire

c.) Funcţionarea

Principiul de funcţionare a circuitelor prezentate în figurile 1.11 şi 1.12

este identic cu cel prezentat în secţiunea 1.2.1. Realizarea practică a lor
poate fi mult diferită. Trebuie reamintit că există mai multe modalităţi
practice de realizare a lor, altfel spus există mai multe tipuri de asemenea
convertoare. Prezentarea acestor tipuri depăşeste cadrul acestei lucrări.

d.) Parametrii principali

Rezoluţia reprezintă numarul maxim de niveluri pe care le poate

genera la ieşire. Pentru exemplele prezentate acesta este 256 (28). În
multe situaţii se preferă ca rezoluţia să fie exprimată prin numărul de
biţi ai cuvântului digital de intrare.

Frecvenţa maximă de eşantionare. Ca şi în cazul convertoarelor
analogic digital aceasta trebuie să respecte teorema eşantionării.

Gama dinamică reprezintă raportul dintre semnalul maxim şi
semnalul minim pe care le poate genera convertorul. Se măsoară în
decibali (dB).

11
Conversia analogic digital şi digital analogic

12