Zidarie Curs 3b Pereti PDF

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 3 3/7/2007
2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI 2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI
2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ 2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ

a. Structuri cu pereŃi deşi (sistem fagure) b. Structuri cu pereŃi rari (sistem celular)
PereŃii structurali separă principalele încăperi.

PereŃii structurali se dispun, de regulă, la limita între unităŃile funcŃionale (ex. între
– înălŃimea de nivel ≤ 3,20 m;
apartamente).
– distanŃele maxime între pereŃi, pe cele 2 direcŃii ≤ 5,00 m;
– înălţimea de nivel ≤ 4,00m;
– aria celulei formate de pereŃii structurali ≤ 25,00 mp.
– distanţele maxime între pereţi, pe cele 2 direcţii ≤ 9,00 m;
Se admite suprimarea locală a unui perete structural, cu condiŃia suprimării lui şi la
nivelele superioare. – aria celulei formate de pereţii structurali ≤ 75,0 mp.
1 2
2.2. ALEGEREA TIPULUI DE ZIDĂRIE

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)
IA_Zidărie simplă (monostrat)

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) – de evitat în regim seismic!
Cf. CR6-2006 (Eurocode 6)
max. P+2 – funcŃie de z. seismică şi materiale – cu condiŃii:
– conformare regulată
– sistem fagure
– funcŃiuni curente, de mică importanŃă
– înălŃimea de nivel ≤ 3,00 m
numai P – indiferent de zona seismică – pt. anexe gospodăreşti şi
construcŃii provizorii
II. ZIDĂRII ARMATE (ZC, ZC+AR, ZIA)

Cf. CR6-2006
Până la P+4, funcŃie de zona seismică, densitatea pereŃilor structurali a. Din elemente ce acoperă b. Din elemente Ńesute în grosimea
şi materiale. integral grosimea zidului zidului, cu rosturi verticale
decalate (zid monolitic)
3 4
I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)
I.A_ Zidărie simplă (monostrat) I.B_Zidărie dublă fără spaŃiu intermediar

(Eurocode 6) 2 pereŃi paraleli asociaŃi între ei cu mortar în rost
longitudinal cu grosime max 25 mm
(Eurocode 6)
c. Idem b – dar cu parament aparent d. Idem a – dar cu mortar e. Conexiune ranforsată cu f. Conexiune ranforsată cu bare
din elemente speciale, amorsate în discontinuu în rosturi (grosime agrafe metalice transversale metalice în rosturi orizontale
apareiajul zidului din elemente peste 3 mm – 8-15 mm) (min.2 / mp perete)
obişnuite 5 6
1
I.C_Zidărie dublă cu spaŃiu intermediar I.D_Alte tipuri de zidării duble cu spaŃiu intermediar: Zidăriile articulate
Zidării având conexiuni între pereŃi cu elemente de zidărie dispuse transversal
(Eurocode 6) (Risc de ruptură prin mecanisme locale de cedare!)
Folosite în Europa de nord şi SUA. In prezent NU sunt considerate zidării portante
g. Cu miez din mortar sau beton h. Cu spaŃiu de aer sau umplutură din
(funcŃie de dimensiunea spaŃiului – material termoizolant. PereŃii pot fi asociaŃi cu
min.50 mm) + agrafe metalice de armături orizontale înglobate în mortar
asociere a paramentelor Variante:
- Ambii pereŃi sunt portanŃi
i. Conexiuni din cărămizi pe cant; j. Conexiuni din cărămizi aşezate
golul nu e continuu pe nici o orizontal; gol continuu pe
- Unul din pereŃi este portant, celălalt 7 direcŃie orizontală 8
direcŃie
autoportant (min.70 mm) cu rol de parament

I.D_Alte tipuri de zidării duble cu spaŃiu intermediar:
Zidăriile articulate
La nivelul fiecărui planşeu al construcŃiei, indiferent de modul de realizare
a acestuia (b.a., lemn), se dispun centuri din beton armat.
InălŃimea minimă a centurilor:

– la pereŃii interiori: egală cu grosimea plăcii planşeului
– la pereŃii exteriori şi cei de la casa scării: dublul grosimii plăcii planşeului
LăŃimea minimă a centurilor: 25 cm

k. Conexiuni din elemente de l. PereŃi cu grosime redusă, la In general este egală cu grosimea pereŃilor; la pereŃii exteriori lăŃimea centurii
zidărie transversale la câteva asize; distanŃă relativ mare, asociaŃi cu poate fi mai mică decât a peretelui (2/3 din grosimea pereŃilor şi min. 25 cm)
de regulă doar unul din pereŃi este zidării transversale (contraforŃi)
portant. Sistemul permite realizarea unor zidării
portante cu înălŃimi foarte mari, pereŃii
fiind asociaŃi sus şi jos cu centuri de b.a. 9 10
2h h
11 Centuri de b.a. la nivelul planşeelor 12
2
I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE DIN PIATRĂ NATURALĂ
Centură b.a.
Centură b.a.
Centură de b.a. la terminaŃia superioară a zidului 13 14
I. ZIDĂRIE NEARMATĂ DIN PIATRĂ CU PLANŞEU DE B.A. I. ZIDĂRIE NEARMATĂ DIN PIATRĂ
ANCORAREA ŞARPANTEI DIN LEMN
Legătura placă – perete prin intermediul centurilor de b.a. 15 Centură de b.a. la terminaŃia superioară a zidului 16
II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)
17 18
Zidărie cu “stâlpişori” (“sâmburi”) de b.a. Realizarea stâlpişorilor şi centurilor de b.a.
3
Dispunerea stâlpişorilor de b.a.

(CR6-2006)
la capetele libere ale fiecărui perete;
de ambele părŃi ale oricărui gol cu suprafaŃa ≥ 2.5 mp (uşă 1.20 x 2.10 m);
pe conturul construcŃiei la toate colŃurile, intrate şi ieşite;
în lungul peretelui, la max. 4.00 m interx (max. 5.00 m la sistem fagure);
la intersecŃiile pereŃilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor este la >1.50 m;
în toŃi şpaleŃii care nu au lungimea minimă normată
19 20
Dispunerea stâlpişorilor de b.a.
Dimensiunile stâlpişorilor de b.a. Dispunerea centurilor de b.a.

(CR6-2006) (CR6-2006)
SecŃiunea transversală a stâlpişorilor: Centurile se dispun la nivelul fiecărui planşeu al construcŃiei, indiferent
– aria secŃiunii transversale ≥ 625 cm2 min 25 x 25 cm de modul de realizare a acestuia (b.a., lemn)
– latura minimă ≥ 25 cm
La construcŃiile etajate cu pereŃi rari (în ‘sistem celular’) şi la construcŃiile
tip ‘sală / hală’ se dispun centuri şi în poziŃie intermediară, între planşee.
21 22
Dispunerea centurilor de b.a.

(CR6-2006)
Centurile sunt continui pe toată lungimea pereŃilor şi formează contururi

închise.
Continuitatea centurilor poate fi întreruptă - cu măsuri speciale - în
dreptul casei scării.
23 24
Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de b.a.
4
Dimensiunile centurilor de b.a.

(CR6-2006)
H min
20 cm
SecŃiunea transversală a centurilor:
– aria secŃiunii transversale: min. 500 cm2 = 25 x 20 cm
– lăŃimea: min. 25 cm dar min. 2/3 din grosimea peretelui
– înălŃimea: min. 20 cm
25 Centuri de b.a. la nivelul fiecărui planşeu, asociate cu stâlpişorii 26
II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) III. ZIDĂRIA ARMATĂ

RezistenŃă mai mare la acŃiuni orizontale + ductilitate
Saint Jean de Montmartre, Paris / Anatole de Baudot, 1897 – 1904.

Centuri de b.a. la terminaŃia superioară a zidurilor, asociate cu stâlpişorii27 Inchideri din zidărie armată 28
Armături din bare Ø 3 mm înglobate în mortar de ciment, în golurile cărămizilor şi în rosturile orizontale
III.A_ZIDĂRIA CU INIMA ARMATĂ (ZIA) III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(CR6-2006)
a. Zidărie cu armătură verticală concentrată, dispusă în golurile blocurilor de

– grosimea pereŃilor de cărămidă: min. ½ cărămidă (min.115 mm) zidărie şi înglobată în mortar sau beton, asociată cu armături orizontale difuze în
– grosimea stratului median (beton sau mortar-beton): min. 10 cm rosturi (la max 60 cm interax) + centuri armate în dreptul nivelelor
29 30
5
III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(Eurocode 6) (Eurocode 6)
c. Zidărie cu armătură orizontală difuză, dispusă în elemente cu gol apte să

b. Zidărie cu armătură orizontală difuză în rosturi 31 formeze centuri continui din b.a 32
III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

(Eurocode 6) (Eurocode 6)
d. Zidărie cu armătură verticală difuză în blocuri cu goluri, dispusă la interax redus

e. Zidărie cu armătură difuză orizontală şi verticală, înglobată în mortar
(corespunzător dimensiunii blocului)
33 34
III.B_ZIDĂRIE ARMATĂ DIN BLOCURI CERAMICE ALVEOLARE III.B_ZIDĂRIE ARMATĂ DIN BLOCURI CERAMICE ALVEOLARE
35 36
6
IV. ZIDĂRIE PRECOMPRIMATĂ (Eurocode 6)

III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE
Zidărie căreia i-au fost induse în mod intenŃionat eforturi de compresiune prin
(Eurocode 6)
intermediul cablurilor înglobate şi tensionate; aceste eforturi de compresiune
anulează eforturile de întindere ce pot apărea în utilizare.
f. Zidărie cu armătură difuză în “buzunare” create prin modul de

Ńesere şi umplute cu beton 37 38
GROSIMEA PEREłILOR STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
(CR6-2006)
Raportul plin/gol în plan se limitează funcŃie de:
Se stabileşte prin calcule de specialitate, în raport cu cerinŃe de:
– zona seismică;
– siguranŃă structurală;
– numărul de niveluri;
– izolare termică şi economie de energie;
– poziŃia peretelui în clădire
– izolare fonică;
Golurile se dispun, de regulă, pe aceeaşi verticală la toate nivelurile.
– protecŃie la foc.
(Se admite dispunerea decalată, cu anumite condiŃii de distanŃe.)
Grosimea minimă a peretelui structural: 25 cm (1 cărămidă) Se recomandă ca şpaleŃii să aibă lungimi egale sau cât mai apropiate;
la pereŃii lungi, şpaleŃii cu dimensiuni mult diferite se dispun alternativ.
Indiferent de rezultatele calculelor, raportul între înălŃimea etajului
(hetaj) şi grosimea peretelui (t) trebuie să satisfacă următoarele condiŃii Lungimea minimă a şpaleŃilor se limitează, în funcŃie de înălŃimea
golurilor adiacente, grosimea peretelui şi tipul de zidărie; când nu este
minime:
posibil, se introduc stâlpişori.
– zidărie nearmată (ZNA): hetaj / t ≤ 12;
Se recomandă ca dimensiunile şpaleŃilor să fie multiplu de ½ din
– zidărie confinată (ZC) şi zidărie cu inimă armată (ZIA): hetaj / t ≤ 15.
lungimea ‘elementului legat’ din zidărie. CondiŃia este obligatorie pentru
39 zidării din blocuri ceramice. 40
GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
(CR6-2006) (CR6-2006)
Lungimea minimă a spaleŃilor (lmin) la pereŃi de faŃada şi interiori, funcŃie de
înălŃimea maximă a golurilor adiacente (hgol) sau grosimea peretelui (t):
ZNA
- şpaleŃi de capăt:
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- şpaleŃi intermediari:
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
ZC; ZC+AR
- şpaleŃi de capăt:
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
Dispunerea alternată a - şpaleŃi intermediari:
golurilor pe verticală Dispunerea în plan a golurilor lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m
ZIA
41 42
- lmin = 3t
7
GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE GOLURI ÎN PEREłI STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE: MODULARE
Peste golurile de uşi şi ferestre se prevăd buiandrugi (din beton armat

sau alte materiale).
De regulă, buiandrugii din b.a. sunt legaŃi cu centura de la nivelul
planşeului.
La zidăriile cu înălŃimea rândului ≥ 200 mm, înălŃimea panoului de zidărie

între centurile de beton armat, va fi un multiplu întreg al înălŃimii rândului (h
43 element + grosime mortar 10÷ ÷ 12 mm) 44
MODALITĂłI DE REALIZARE A GOLURILOR ÎN PEREłI DIN ZIDĂRIE BUIANDRUGI

(arhitrave, lintouri)
a) ARC FALS
a) Buiandrug din b.a. b) Buiandrug din

zidărie armată
b) ARC
c) Buiandrug din b.a. în

cofraj pierdut din
material ceramic
d) Buiandrug din
c) ARHITRAVĂ zidărie precomprimată
ÎN ARC PLAT e) Buiandrug din 2 profile
laminate de oŃel +
termoizolaŃie interpusă
d) ARHITRAVĂ f) Buiandrug din g) Buiandrug din profil

(BUIANDRUG) elemente ceramice + metalic îmbrăcat cu
45 armătură elemente ceramice46
REZOLVĂRI DE GOLURI ÎN ZIDĂRII PORTANTE APARENTE

BUIANDRUGI DIN MATERIAL CERAMIC
a) Buiandrugi din b.a. în

cofraj ceramic, asociaŃi
b) Zidărie armată + buiandrugi

din b.a. în cofraj ceramic
Arhitrave din zidărie armată.

M. Von Gerkan, Parcare, Bremen, c) Zidărie armată + centură b.a.
1983–1984.
47 48
8
GOLURI ÎN ARC DIN CĂRĂMIDĂ

ARHITRAVE DIN CĂRĂMIDĂ
Dispunerea cărămizilor şi tipuri de arce
a) Dispunere radială
b) Dispunere în 2 inele concentrice
c) Dispunere într-un singur inel, din elemente
în formă de pană
ARHITRAVE DIN PIATRĂ DE TALIE d) Arc eliptic radial, de o cărămidă

e) Arc în plin cintru radial, de o cărămidă
f) Arc plat (‘anse de panier’) cu inele concentrice,
49 de 2 cărămizi grosime 50
GOLURI ÎN ARC DIN PIATRĂ DE TALIE REALIZAREA ARCELOR

ModalităŃi de tăiere a pietrelor şi tipuri de arce pe cintre (cofraje) din lemn
a) Arc în plin cintru

b) Arc plat
cu grosime constantă
c) Arc în plin cintru d) Arc frânt

cu grosime variabilă cu grosime variabilă
a) PoziŃionarea cintrului b) Aşezarea cărămizilor de la c) Inchiderea arcului şi

extremităŃile arcului dezarmarea cintrului
e) – f) Conformarea
pietrelor pentru aliniere la
asizele zidăriei 51 52
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE
ContracŃiile şi dilatările materialelor produc variaŃii dimensionale care

trebuie luate în considerare în proiectul de arhitectură.
In zidării trebuie prevăzute rosturi astfel poziŃionate şi realizate încât să
absoarbă deformaŃiile fără degradări.
In raport cu funcŃia lor, aceste rosturi sunt denumite:
rosturi de control,
rosturi de expansiune,
rosturi de legătură.
53 54
9
Rosturile de control (de contracŃie)
Mişcările datorate contracŃiilor privesc zidăria din blocuri de beton pe

parcursul procesului lung de întărire a blocurilor, dar privesc şi zidăriile
din piatră de carieră puse în operă înaintea unei uscări adecvate.
Rosturile de contracŃie sau control sunt zone predispuse deschiderii, fără
ca deschiderea să devină o fisură sau o fractură şi fără a afecta
etanşeitatea peretelui. In acest scop, în dreptul rostului se utilizează
materiale expandabile - cum sunt cordoanele din fibre bituminoase.
Rosturile de control se amplasează în zidărie acolo unde sunt
discontinuităŃi de grosime, înălŃime, goluri.
Rost de control în zidărie din blocuri de beton

55 56
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI
Rosturile de expansiune
Mişcările de expansiune privesc:
dilatarea termică - diferită pentru diferite materiale; în acest caz

mişcările sunt reversibile;
dilatarea higrometrică (absorbŃia de umiditate, caz particular al anumitor

materiale ceramice); deformaŃiile se manifestă în timp îndelungat şi sunt
ireversibile. In acest caz rostul tinde să se închidă; ca atare se folosesc
materiale plastice compresibile.
Rost de expansiune în zidărie din elemente ceramice

57 58
Rosturile de legătură
Privesc asocierea între materiale diverse: zidării + cadre din b.a. sau
metal, zidării vechi + zidării noi.
Trebuie realizate cu materiale capabile să preia diferenŃele de comportare

sub încărcare şi respectivele deplasări.
In particular, anumite rezolvări constructive - ca închiderile cu “ecrane”

de zidărie subŃiri ancorate de pereŃi sau cadre din b.a. sau metal, cu
straturi termoizolante în spatele ecranului - suferă deformaŃii diferenŃiate
între straturi, de care trebuie Ńinut cont la asocierea lor, pentru a preveni
fisurarea stratului mai slab. De aceea trebuie evitate legăturile rigide cu
mortar de ciment sau agrafe metalice care prin material sau formă nu pot
prelua deplasările diferenŃiate.
59 60
10
ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE

61 62
2. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A SISTEMULUI DE PEREłI STRUCTURALI

STÂLPI DIN ZIDĂRIE SIMPLĂ ŞI ARMATĂ
63 64
STÂLPI DIN ZIDĂRIE STÂLPI DIN ZIDĂRIE
Coloană la Basilica din Pompei (120 a.C) 65 A. Gaudi, Collegio Teresiano, Barcelona 66
11
A. Gaudi, Colonia Guel, Barcelona 67 A. Gaudi, Parcul Guel, Barcelona 68
A. Gaudi, Parcul Guel, Barcelona 69 Parament din cărămidă (cofraj pierdut) + miez din b.a. 70
PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI
• PARAPETE ??????
Zidărie autoportantă de ½ cărămidă cu contraforŃi dispuşi simetric faŃă de

grosimea peretelui, la interax de cca 2 m
71 72
12
73 74
75 76
PEREłI LIBERI AUTOPORTANłI ZIDURI DE SPRIJIN
Problema stabilităŃii
77 78
13
ZIDURI DE SPRIJIN
ZIDURI DE SPRIJIN DIN ZIDĂRIE ARMATĂ
Tipuri de zidării
Armătură în şliŃuri de ½ cărămidă la interax de cca 1 m (până la 2.5 – 3 m dacă
a) – b) Zidării simple cu grosime variabilă. c) Zidărie armată 79 există şi armătură în rosturi orizontale la max. 60 cm interax) 80
ZIDURI DE SPRIJIN DIN BLOCURI DE BETON ZIDURI DE SPRIJIN DIN BLOCURI DE BETON
81 82
83 84
14
85 86
87 88
89 90
15
91 92
ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ
93 94
ZIDURI DE SPRIJIN DIN PIETRIŞ ŞI PIATRĂ SPARTĂ
95
16

Zidarie Curs 3b Pereti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zidarie Curs 3b Pereti PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rodica Crisan, Constructii din zidarie si beton 2006-2007_Curs 3 3/7/2007

2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ 2.1. ALEGEREA TIPULUI DE STRUCTURĂ

PereŃii structurali separă principalele încăperi.

2.2. ALEGEREA TIPULUI DE ZIDĂRIE

IA_Zidărie simplă (monostrat)

II. ZIDĂRII ARMATE (ZC, ZC+AR, ZIA)

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)

I.A_ Zidărie simplă (monostrat) I.B_Zidărie dublă fără spaŃiu intermediar

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)

InălŃimea minimă a centurilor:

LăŃimea minimă a centurilor: 25 cm

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA)

11 Centuri de b.a. la nivelul planşeelor 12

I. ZIDĂRII NEARMATE (ZNA) I. ZIDĂRII NEARMATE DIN PIATRĂ NATURALĂ

Centură de b.a. la terminaŃia superioară a zidului 13 14

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)

Dispunerea stâlpişorilor de b.a.

la capetele libere ale fiecărui perete;

pe conturul construcŃiei la toate colŃurile, intrate şi ieşite;

în lungul peretelui, la max. 4.00 m interx (max. 5.00 m la sistem fagure);

la intersecŃiile pereŃilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor este la >1.50 m;

în toŃi şpaleŃii care nu au lungimea minimă normată

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)

Dimensiunile stâlpişorilor de b.a. Dispunerea centurilor de b.a.

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)

Dispunerea centurilor de b.a.

Centurile sunt continui pe toată lungimea pereŃilor şi formează contururi

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC)

Dimensiunile centurilor de b.a.

25 Centuri de b.a. la nivelul fiecărui planşeu, asociate cu stâlpişorii 26

II. ZIDĂRIA CONFINATĂ (ZC) III. ZIDĂRIA ARMATĂ

Saint Jean de Montmartre, Paris / Anatole de Baudot, 1897 – 1904.

III.A_ZIDĂRIA CU INIMA ARMATĂ (ZIA) III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

a. Zidărie cu armătură verticală concentrată, dispusă în golurile blocurilor de

III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

c. Zidărie cu armătură orizontală difuză, dispusă în elemente cu gol apte să

III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE III.B_ALTE TIPURI DE ZIDĂRII ARMATE

d. Zidărie cu armătură verticală difuză în blocuri cu goluri, dispusă la interax redus

IV. ZIDĂRIE PRECOMPRIMATĂ (Eurocode 6)

f. Zidărie cu armătură difuză în “buzunare” create prin modul de

Peste golurile de uşi şi ferestre se prevăd buiandrugi (din beton armat

La zidăriile cu înălŃimea rândului ≥ 200 mm, înălŃimea panoului de zidărie

MODALITĂłI DE REALIZARE A GOLURILOR ÎN PEREłI DIN ZIDĂRIE BUIANDRUGI

a) Buiandrug din b.a. b) Buiandrug din

c) Buiandrug din b.a. în

d) ARHITRAVĂ f) Buiandrug din g) Buiandrug din profil

REZOLVĂRI DE GOLURI ÎN ZIDĂRII PORTANTE APARENTE

a) Buiandrugi din b.a. în

b) Zidărie armată + buiandrugi

Arhitrave din zidărie armată.

GOLURI ÎN ARC DIN CĂRĂMIDĂ

ARHITRAVE DIN PIATRĂ DE TALIE d) Arc eliptic radial, de o cărămidă

GOLURI ÎN ARC DIN PIATRĂ DE TALIE REALIZAREA ARCELOR

a) Arc în plin cintru

c) Arc în plin cintru d) Arc frânt

a) PoziŃionarea cintrului b) Aşezarea cărămizilor de la c) Inchiderea arcului şi

ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE

ContracŃiile şi dilatările materialelor produc variaŃii dimensionale care

ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE ROSTURI IN PEREłI DE ZIDĂRIE

Rosturile de control (de contracŃie)

Mişcările datorate contracŃiilor privesc zidăria din blocuri de beton pe