Programa analitică la disciplina Comunicare în limba română

Programa şcolară este un document oficial, elaborat de Ministerul Educaţiei

Naţionale, care configurează conţinutul procesului instructiv-educativ la o disciplină de
învăţământ. Ea este instrumentul de la care se porneşte o proiectare didactică. Programele
şcolare cuprind: o notă de prezentare, competenţe generale, competenţe specifice şi
exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi ale învăţării şi sugestii metodologice.
Programele şcolare pentru ciclul primar prevăd activităţi specifice în vederea
formării competenţelor lingvistice.
Analizând conţinuturile programelor la disciplina Comunicare în limba română,
putem observa diferenţe de abordare şi prezentare, care se datorează structurii
programelor şcolare dar şi vârstei elevilor.
Pentru a înţelege mai bine programa şcolară la disciplina Comunicare în limba
română pentru clasa a II-a (Nr. 3418/19.03.2013), vom detalia câteva aspecte referitoare
la aceasta.
Competenţe generale şi competenţe specifice:
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute
1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din texte accesibile variate.
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un text audiat.
1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu
claritate.
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute.
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare.
2.2. Transmiterea unor informaţii printr-o suită de enunţuri înlănţuite logic.
2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în diferite contexte de comunicare.
2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte familiare, manifestând interes şi încredere
în sine.
 3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare
cunoscute
3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut.
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din
universul cunoscut.
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în contexte cunoscute.
3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor cărţi adecvate vârstei.
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare.
4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu respectarea convenţiilor de bază.
4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin intermediul limbajelor convenţionale.
Conţinuturile prevăzute în programă, care se referă la competenţele lingvistice şi
care trebuie predate şi apoi evaluate sunt:
- Vocabular: cuvântul, cuvinte cu sens asemănător, cuvinte cu sens opus, cuvinte care au
aceeaşi formă şi înţeles diferit.
- Fonetică: sunetele limbii române, vocale şi consoane, despărţirea cuvintelor în silabe la
capăt de rând.
- Propoziţia/enunţul (fără teoretizări).
Comparativ cu clasele pregătitoare şi clasa I, la clasa a II-a, tipurile de exerciţii
devin mai complexe şi mai numeroase. Astfel, în programa şcolară apar exerciţii care
vizează: scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau combinarea unor silabe;
plasarea semnelor de punctuaţie într-un text; analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor;
identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi cuvinte; ordonarea alfabetică a unor
cuvinte date; formarea unor cuvinte din silabe date; formarea unor cuvinte prin derivare
cu prefixe şi sufixe(fără terminologie); jocuri de tip Fazan, Cuvinte alintate, schimbarea
sensului unui cuvânt prin schimbarea unei silabe/unui sunet, etc.
 Analiză a manualului şcolar

Manualul şcolar este unul dintre instrumentele de lucru pentru elevi, poate cel mai
important, care detaliază sistematic temele recomandate de programele şcolare la fiecare
obiect de studiu şi pentru fiecare clasă.
Manualul utilizat pentru acest studiu aparţine Grupului Editorial ART, avându-i ca
autori pe Cleopatra Mihăilescu şi Tudora Piţilă, Bucureşti 2014. Mai întâi, vom enumera
câteva aspecte pozitive şi limite ale acestui manual, pe care le-am constatat.
Aspecte pozitive:
- manualul este atractiv, respectând în general, condiţiile cunoscute legate de structură şi
de tehnoredactare şi fiind corelate cu programa şcolară şi cu vârsta elevilor;
- manualul este organizat pe unităţi de învăţare bine stabilite;
- la finalul fiecărei unităţi de învăţare sunt prevăzute probe de evaluare pentru unitatea
respectivă;
- noţiunile de construcţie a comunicării sunt prezentate în corelaţie cu textele literare sau
nonliterare studiate, nefăcând obiect de studiu separat;
- exerciţiile sunt variate şi vizează atât munca individuală, cât şi cea pe echipe sau în
grup.
Aspecte negative:
- probele de evaluare de la finalul unităţilor de învăţare nu conţin criterii de evaluare
foarte clare şi nici descriptori de performanţă clari;
- elevii din mediul rural pot întâmpina dificultăţi în înţelegerea textului datorită utilizării
unor cuvinte mai complexe.
- doar o parte din exerciţiile date au model de rezolvare.
Tipologia exerciţiilor de evaluare utilizate în acest manual respectă programa
şcolară, exerciţiile fiind grupate pe categorii precum: Familiarizarea cu textul; Înţelegerea
textului şi Explorarea textului. Pe lângă aceste trei categorii, mai găsim exerciţii de tipul:
Ce părere ai?; Exersaţi; Şi tu poţi!; Atelier; Colţul de creaţie; etc.
În continuare, vom enumera câteva exerciţii, din tipurile anterior enumerate, din
manualul de clasa a II-a, utilizat pentru acest studiu.
 Familiarizarea cu textul (vol.I, Unit..Cartea, o comoară de învăţături, Lecţia 3,
Cartea-cuprinsul unei cărţi, Text suport: Cum se face o carte de Grigore Vieru, p.24 ):
1. Citiţi textul în gând, apoi cu voce tare.
2. Citiţi în lanţ, fiecare câte un rând.
3. Memoraţi, apoi recitaţi poezia.
4. Scrie cât mai multe cuvinte care îţi vin în minte când spui cuvântul carte.
Înţelegerea textului:
1. Din ce se obţine o carte?
2. Cine scrie o carte?
3. Care sunt oamenii care trudesc la realizarea unei cărţi?
4. Prin ce transformări trece hârtia până ajunge o carte?
Exersaţi
1. Observă imaginile.
 Ce denumire are fiecare pagină ilustrată?
 Ce informaţii oferă fiecare?
 Ce asemănări există între cele trei pagini?Dar deosebiri?
2. Consultaţi cuprinsul manualului nostru Comunicare în limba română:
 Unde se află cuprinsul în manual?
 Identifică denumirea unităţii tematice şi pagina la care se află textul
Piatra piţigoiului, de Tudor Arghezi.
Explorarea textului
Şi tu poţi!
1. Transformă cuvintele, după model:
tăietor – tăietori – tăietorii;
scriitor - ……… - ……….
tipograf - ……… - ……….
2. Joc de rol: La librărie
Construieşte un dialog cu librarul, ţinând cont de: modul de adresare; salut;
corectitudinea şi claritatea solicitării; alte norme de politeţe.
 Atelier
 Confecţionaţi o carte uriaşă -Cartea clasei- în care să prezentaţi poezii, poveşti
citite, evenimente la care aţi participat, informaţii de interes comun.
 Împărţiţi sarcinile: realizarea ilustraţiilor, redactarea textelor scrise, copertarea,
legarea filelor ş.a.
Modalităţile de evaluare a competenţei lingvistice cuprinse în manualul şcolar mai sus
enunţat se bazează în general, pe teste. Există însă şi câteva sugestii pentru metode şi
instrumente alternative de evaluare.
Revenind la manualul de clasa a II-a utilizat pentru acest studiu, vom exemplifica
tipurile de itemi identificaţi în cadrul testelor de evaluare de la finalul unităţilor tematice.
Itemi obiectivi
 Cu alegere duală
Stabileşte dacă enunţurile următoare sunt adevărate sau false:
Domnul Tăbuş se îmbolnăvise.
Doamna Manoliu ceru un stilou.
Învăţătoarea le explică elevilor cum să răspundă.
 Cu alegere multiplă
Bifaţi căsuţa corespunzătoare fiecărei variante corecte de răspuns.
Întâmplarea se petrece într-o dimineaţă de:
□ vară; □ toamnă; □ iarnă;
 Itemi de tip pereche
Realizaţi corespondenţele dintre cuvintele cu înţeles opus:
se întunecase încetă
rar se luminase
porni noapte
zi des
Itemi semiobiectivi
 Itemi cu răspuns scurt
Ce denumire are fiecare pagină ilustrată?
 Itemi de completare
Completează enunţurile, folosind cuvintele într-o, într-un.
…….. zi, veveriţa a plecat prin pădure să culeagă alune. A urcat …….. copac. A pus apoi
alunele …….. scorbură.
 Itemi sub formă de întrebări structurate
Explică folosirea în text a semnelor de punctuaţie.
Itemi subiectivi
 Itemi de tip rezolvare de probleme
Identificaţi greşelile pe care le-a făcut unul dintre vorbitori. Explicaţi cum ar fi trebuit să
se adreseze.
 Itemi de tip eseu
Redactează un text de 3-7 enunţuri, cu titlul La săniuş, pe baza imaginilor date.
Analizând tipurile de itemi care apar în probele de evaluare din manualul utilizat,
putem observa că se regăsesc toate categoriile de itemi. Neajunsul îl constituie faptul că
într-o probă de evaluare nu se regăsesc itemi din fiecare categorie, predominând itemii
semiobiectivi.