BUNE PRACTICI IN AFACERI

BIOGRAFIA LUI STEVE JOBS

Steve Jobs a fost cofondatorul si CEO-ul firmei Apple Computer, precum si CEO al
firmei Pixar. Cariera în afaceri a lui Jobs a contribuit la formarea mitului întreprinzătorului
inteligent și individualist din Silicon Valley care este preocupat de designul produsului și
importanța crucială pe care o are aspectul estetic al produsului în cucerirea clienților. Munca
sa de dezvoltare de produse care sunt atât funcționale cât și elegante i-au adus o reputație la
care mulți admiratori fac referință.
In anul 2007, Steve Jobs ocupa primul loc într-un top al celor mai influenţi 25 de
oameni de afaceri din lume, care evaluează abilitatea acestora de a îşi atinge obiectivele, prin
aptitudini interpersonale, potrivit revistei Fortune.
Realizarile pe care le-a avut Steve Jobs de-a lungul timpului au la baza calitatile sale
ca om precum pasiunea pentru ceea ce facea, inovatia, inteligenta, perfectiunea, faptul ca
gandea foarte repede si avea un nivel de perceptie al semtinentelor si emotiilor rar intalnit.
Pe parcursul cariereri sale a avut reusite memorabile si care au revolutionat tehlologia,
dar si esecuri ce l-au costat pe langa foarte multi bani si pierderea unor functii de conducere
din cadrul marilor firme despre care am mentionat anterior.
In continuare voi face referire la cateva dintre bunele practici utilizate in afaceri de
Steve Jobs, in decursul carierei sale.
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care Steve Jobs le-a inspirat oamenilor
alaturi de care a lucrat si care este esential pentru fiecare afacere ca aceasta sa fie un succes,
este impartasirea pasiunii pentru crearea produselor extraordinare. A insuflat angajatilor
Apple pasiunea staruitoare de a crea produse revolutionare si credinta ca puteau realiza ceea
ce parea imposibil. Si-au facut tricuri pe care scria “imi place la nebunie sa muncesc 90 de
ore pe saptamana”. De frica lui Jobs si din dorinta extrem de puternica de a-l impresiona, si-
au depasit propriile asteptari. “De-a lungul anilor, am invatat ca, atunci cand ai oameni cu
adevarat buni, nu trebuie sa-i dadacesti”, explica Jobs. “Daca te astepti ca ei sa faca lucruri
nemaipomenite, ii poti determina sa le realizeze. Echipa initiala care a lucrat la Mac m-a
invatat ca jucatorilor de exceptie le place sa lucreze impreuna si nu sunt incantati daca
tolerezi mediocritatea.”
Un alt lucru important pe care Jobs l-a uitlizat ca o buna practica a fost faptul ca a luat
competitia ca pe o oportunitate si ca pe o provocare. Ca o ilustrare a increderii sale pline de
aroganta, Apple a publicat o reclama de o pagina intreaga pe Wall Street Journal, al carei titlu
era: “Bun venit, IBM. Pe bune.” Se raporta in mod inteligent la viitoarea batalie din lumea
computerelor ca la un concurs cu doi participanti, a carei miza era disputa intre curajoasa si
razvratita companie Apple si uriasul IBM, care reprezenta sistemul existent. De-a lungul
intregii sale cariere, lui Jobs i-a placut sa se considere un razvratit iluminat, care s-a ridicat
impotriva imperiilor malefice, asemenea unui razboinic sau a unui samurai budist ce lupta cu
fortele intunericului. IBM era adversarul perfect. A prezentat batalia ce avea sa urmeze nu
doar sub forma unei simple competitii de afaceri, ci ca pe o lupta spirituala, ceea ce a
constituit o miscare abila din partea sa. “Daca dintr-un motiv sau altul, vom face niste greseli
imense, iar IBM va castiga, senzatia mea este ca in urmatorii douazeci de ani vom intra intr-
un soi de Ev Mediu al computerelor”, declara el unui reporter.
Anticiparea si acceptarea lipsei de experienta necesara realizarii unui scop, reprezinta
o alta atitudine remarcabila din partea sa in afaceri. Jobs stia ca nu era pregatit sa conduca el
insusi compania, de o parte din el si-ar fi dorit sa incerce. In ciuda arogantei sale, putea fi
lucid. Markkula a fost de acrd; i-a spus lui Jobs ca era inca prea necopt si imatur pentru a
devenit presedintele Apple. Asa ca au lansat o cautare in afara companiei.
Un alt punct tare al lui Jobs era ca stia cum sa-si concentreze atentia. “A decide ce sa
nu faci este la fel de important ca a decide ce sa faci” spunea el. “Acest lucru este valabil si
pentru companii si pentru produse”. A inceput sa puna in aplicare acest proiect de indata ce s-
a intors la Apple. Analiza liniei de produse a scos la iveala cat de disperata devenise
activitatea Apple. Din cauza cresterii birocratiei interne si pentru a face capriciile
comerciantilor, compania scotea ai multe versiuni din fiecare produs. Apple a avut
douasprezece variante de Macintosh, fiecare cu un numar diferit, care crea confuzie, pornind
de la 1.400 si ajungand la 9.600. “Am avut oameni care mi-au explicat trei saptamani logica
din spatele acestei situatii”, spunea Jobs. “Nu am reusit sa pricep.” In cele din urma inceput
sa puna intrebari simple, cum ar fi: “Pe care din aceste produse sa-i spun prietenului meu sa
le cumpere?”.
Designul produsului este un alt punct cheie intr-o afacere. “De ce sa presupunem ca
simplu inseamna bine? Pentru ca, in cazul produselor materiale, trebuie sa simtit ca le putem
domina. Pe masura ce pui ordine in complexitare, gasesti o cale de a face produsul sa se lase
in seama ta. Simplitatea nu este doar un stil vizual. Nu este vorba numai de minimalism sau
de absenta dezordinii. Acesta implica sa scapi pana in adancul complexitatii. Pentru a fi
simplu cu adevarat, trebuie sa ajungi cu adevarat in profunzime”. Acesta a fost principiul
fundamental pe care Jobs l-a avut. Designul nu avea de-a face doar cu felul in care arata un
produs la suprafata. El trebuia sa reflecte esenta produsului. “In majoritarea vocabularelor,
design inseamna aparenta”, a declarat Jobs. “Dar pentru mine, nimic nu poate di mai departe
de intelesul designului decat aceasta interpretare. Designul este sufletul fundamental al unei
creatii umane, care sfarseste prin a se exprima pe sine insasi prin invelisuri exterioare
succesive.” Drept rezultat, procesul de proiectare a unui produs Apple era in totalitate legat
de modul in care era construit si fabricat.
Inovatia poate fi de multe ori totul intr-un business. Asadar proiectul tabletei a primit
un impul in 2007, cand Jobs a analizat mai multe idei pentru realizarea unui calculator
portabil ieftin. Cu ocazia unui brainstorming organizat intr-o zi de echipa de conducere, unul
dintre membrii echiei a intrebat de ce ar fi nevoie de o tastarura conectata la ecran; este
costisitoare si greoaie. A sugerat incorporarea tastaturii in ecran prin utilizarea unei interfete
multi-touch. Jobs a acceptat. Asadar, resursele au fost orientate spre accelerarea proiectului
tabeletei, in locul proiectarii unui calculator portabil.