Forajul dirijat

Scurt istoric

In anul 1934 a inceput sa se foloseasca forajul dirijat, care , pe acele timpuri era folosit sa omoare o
sonda “salbatica”. Au inceput usor usor sa se aplice principiile forajului dirijat.

Ce este de fapt acest foraj dirijat? Prin definitie este știința devierii unei sonde de-a lungul unui curs
planificat către o țintă subterană a cărei locație este o distanță laterală dată și o direcție de la verticală.

Dezavantajele forajului conventional

 ROP sau ratia de penetrare e foarte scazuta

 Direcționarea motorului cu noroi pentru direcție necesită mult timp
 Imposibil de transferat greutatea datorită frecării mari
 Conducta se poate îndoi pe masura ce alunecă/avanseaza
 Creșterea riscului de lipire diferențială în timp ce aluneca/avanseaza
 Tortuozitate ridicata

Primul sistem RSS a fost un sistem de foraj vertical in cadrul proiectului KTB Continental Deep Drilling in
Germania de sud, anii 1980. Acesta era alcatuit din :

 Un sensor de inclinare
 Un processor de fund

si functiona pe principiul buclei inchise.

In 1993 Agip impreuna cu Baker Hughes au dezvoltat sistemul RCLS- Rotary closed loop system.

 Control de la suprafata
 100% foraj rotativ
 Comanda in timpul forajului
 Buton on/off
 Se poate folosi flux de noroi sau rotatii de la suprafata
 Ratia de penetrare e mai buna fata de forajul normal.

In cadrul acestei tehnologii exista un risc mult mai mic de a se forma un blocaj diferential deoarece
motorul se roteste non stop, functioneaza permanent si astfel nu permite formarea de asemenea
blocaje.

Printre alte avantaje ale acestei tehnologii se numara si faptul ca avem o mai buna curatare a
gaurii de sonda , deoarece avem o rotatie continua, de mare viteza, aplicabila chiar si la sonde cu
unghiuri de inclinare de pana la 30 de grade.