ANALELE A. R.TOM. XXXLMEM. SECT. ISTORICE. NO. 3.

ACADEMIA ROM;k1\IÄ
11.141

LETOPISETUL LUI AZARIE

DE

I. BOGDAN
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE

CU 4 PLANE

EXTRAS DIN:
ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE
Seria II. -- Torn. XXXI.
MEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

BUCURESTI
lnstitutul de Arte Gralice «CAROL GÖBL;) S-sor loan St. Rasideseu
16, STRADA DOAMNEI, 16
1909. 23.559

Pretul i leu 60 hani.

www.digibuc.ro
 LETOPISETUL LUI AZA.RIE
DE
I. BODDAN
Membru al Aeademiei Romane.

Sedinfrle dekt 16, 23 30 1«nuarie 1909.

I.
ANALELE I CRONICEL1E MOLDOVENE$T1 DINAINITA I.F.TODISETULLI
LUI AZARIE

Din bogala literaturri, istoricil de anale i cronice co au e\istat

in Moldova In sec. XV ,T;i XVI si au slujit de bazA cronicarilor
cari au sells romiinesto In inlitia si a (Jolla jumillate a sec. X\ II,
cunosteam Oat azi in limba sIavL origiitUí numai analele dela Bi-
stri(a, cari contin stiri scurto a-mpra istoriei Moldovei dela 1339--
1506, si letopisetul dela Shitina, care, pe HMO o redactiune a anale-
lor patnene dela 1359-1525, contine cele douil cronice ale epi-
scopului Macarie §i ieromonahului Eftimie, ktoriografii lui Poly('
Hares i Alexandru Läpusneanu, caii descriu istoria donmilor Mol-
dovei dela moartea lui S,;tefan cel Mare ',Anil la domnia inlaia a lui
Alexandru Liipuneanu, 1504-1554 (1).
ALta analele dela Distrito, cât si letopisetul dela Slatina stint cu-
noscute numai In câte un singur manuscris: cele dinthi iiì manu-
scrisul lui Maneo Wudov dela Tulcea, dupa care le-am publicat
la 1895 In «Cronice inedite atingaoare do ktoria Homiinilor», al
doilea in manuscrisul Academiei duhovnicesti din Chiev, dupâ care
1-am publicat la 1891 In «Vechilo cronico moldoven
Ureche».
(1) Data lui Eftimie pentru zidirea mùnstirii Slalina, 7062, Sept,. 3 Vechile cronice
mol(loveneei panil la Ureche, p. 170 i 221). Socot acum anul dela lanuarie i pun 1554
In loc de 1553.
Analele A. R.Tont. XXXI.Mentoriile Seel- IsIonice,

www.digibuc.ro
 I. 130GDAN 58

Analele putnene, continuate, sub forma In care Incepuserä a fi

redactate In secolul XV, pänä la a doua domnie a lui Alexandru
L1puF,4neanu (1565), sunt cunoscute numai in traducerea poloná dela
1566 a lui Nicolae Brzesld, pe atunci secretar al regelui Sigismund
August, apoi general al Podoliei i staroste de Camenita (1).
Cunoscute Inch dela 1844 printr'o publicatie a istoricului polon
W. K. Wójcicki, ele au fost editate din nou la 1867 sub titlul
«Cronica cea mai veche a Moldovel» de räposatul B. P. Hasdeu
In «Arhiva istoricä a României», torn. III, si reeditate de mine la
1891 sub titlul «Cronica moldo-polonä» dupä o copie a muzeului
Czartoryski din Cracovia, iar la 1895 dupa insus autograful lui
13rzeski, care se pästreazä astäzi in biblioteca imperialä din St. Pe-
tersburg (Vechile cronice moklovenesti pelnet la Ureche, p. 173 si
urm.; Cronice inedite atingâtoare de istoria Românilor, p. 119 si
urni.). Am puteà numi, mai exact, aceastä cronicá traducerea po-
long a analelor putnene".
Un siniplu extras din analele putnene, i anume dintr'o redactiune
ce mergeä pänä la suirea In scaun a lui Bogdan Orbul, precedate
de o legenda despre originea Moldovenilor dela Roma, este Cro-
nica anonima, scrisä in imperiul moscovit pe la inceputul sec. XVI
incorporatä In cronica ruseascA numitä «Voskresenskaja». Valoa-
rea istoricA a acestei cronice e aproape nut-a; ea are oarecare in-
semnAtate numai ca produs literar rusesc din acel secol (2) si ca
dovada de interesul ce incepusera sä aibä Rusii pentru Moldova
dela incuscrirea lui Ivan Vasilievici, marele eneaz al Moscvei, cu Ste-
fan cel Mare in 1483.
Analiza cronicei lui Ureche saudupä cercetärile recente ale d-lui
C. Giurescu (3) a lui Ureche i Simion DascAlul, scrisä cam pe
la 1660, In cea mai mare parte dupä analele si cronicele in-
terne an terioare, ce fuseserà traduse, unele In rornâneste de Eustra-
tie logofätul, allele In latineste si ungurete de scriitori necuno-

(1) Cf. acum, pe lng cele spuse despre dAnsul in Cronice inedite, p. 105 si urm., Adam
I3oniecki, Herbarz polski, cz* I: Wiadomoki historyczno-genealogiczne o rodach szla-
checkich, tom. II, p. 106 (Warszam a 1900).
(2) Din punctul acesta de vedere a studiat-o d-1 A. I, Jacimirskij in mtrenis
pyres:we %mum u MOW enocm lIMO. AuaRemin llayra, pe anul 1901, fasc. 1, P. 88 si urm., art.
nI(paTItj O hie.Tgasesim, Bompecenexoti .411Tougerr.
(3) Notti contributinni la studiul cronicilor inoldovene (letopiseVil lui Eustratie logoSi-
tul si letopisetul lalinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascillu1 i Misail
13ucuresti 1908.

www.digibuc.ro
59 LETOPISETUL LUI AZARIE. 3

scuti, pe la sfArsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII, analiza ace-

stei cronice a dovedit eh, afarh de analele i cronicele mentionate,
au existat In Moldova, prin sec. XVI, F.,4 alte anale si cronice scrise
In slavoneste, dintre cari unele mergeau eel putin phnh la doninia lui
Aron Vodrt (c. 1595). Ash d. p. nu Incape indoealä eh, pe lhngh
cronica lui Macarie, a existat si o alth cronich oficialh asupra dom-
niei lui Petru Hares si ea mai toate stirile interne din cronica lui
Ureehe si Simion Daschlul, dela Petru Schiopul pânä la Aron Vodh,
sunt luate din anale scrise In slavoneste dupà modelul celor put-
nene si bistritene si din cronice scrise tot In slavoneste duph mo-
delul lui Macarie, care introdusese In istoriografia Moldovei manie-
rismul bizantin al lui Constantin Manasses (1).
Un manuscris ghsit de curând In biblioteca imperialrt din St. Pe
tersburg vine sh confirme acum aceastä prosupunere, descoperin-
du-ne o parte Inch necunoscuth din izvoarele «letopisetului moldo-
venesc» al lui Ureche, aceea care tratà istoria Moldovei dela Ste-
fan Hares phnä la Petru Schiopul, 1550 1574. Acest manuscris
ne descopere un nou cronicar din scoala lui Macarie, pe chlughrul
Azarie, cunoscut pánh acum numai din douh citate ale unui co-
pist dela 1712 (2), i o nouà reclactiune a cronicei lui Macarie F,4 a
analelor putnene. E vorba çle o rämäsith irnportanth a istoriogra-
riei moldovene din sec. XVI, care merith sh fie publicatä, tradusä
si interprotatä cu toath atenliunea.

MANUSCRISUL 0, XVII, No. 13 AL BIBLIOTECII IMPERIALE DIN

ST. PETERSBURG.

Ca toate celelalte cronice moldovenesti In limbo, slavh, ash si cro-

nica lui Azarie se gäseste intr'un sbornic (codex miscellaneus) de ori-
gine chlugäreasch, la un loc cu alte tratate de cuprins religios, apo-
crif i istoric. El poartä signatura 0, XVII, No. 13, are 328 de file
de un format foarte mic 8° ,5,4 e scris pe hârtie in semiunciala dela sfAr-
situl sec. XVI sau Inceputul sec. XVII. Dela f. 1-206 toate textele
lui sunt de cuprins religios: un canon in cinstea Maicei Domnului,
(1) Cf. asupra acestei chestiuni, pe làng. editiile mele, scrierile r5posatului f3tefan
sanu si ale d-lor N.Iorga si C. Giurescu, care in brosura citatä, p.4, nota 1, O. intreaga
bibliografie respectivá.
(2) Asupra acestuia vezi C. Giurescu, I. o., p. 26 si urm.

www.digibuc.ro
4 I. BOGDAN 60

douä paradise, unul pentru sf. Nicolae, altul pentru sf. mucenic
Gheorghe, niai multe rugäciuni, o slujbä pentru sfântul loan eel
Nou dela Suceava, a cArui niernorie se serbeazá la 2 Iunie (41. lichate
Ci6;1:1;(1 CHATMO %I1IO,%qEI1FJIt1 ÎWtflhtIt UOIdO, Hl HEArn.vb HE
luna lui Iunie In 2, slujba sfântului si marelui mucenic Joan
cel Nou, la vecernea cea mare, f. 103 si urm.), un paraclis in cin-
stea aceluias CRATOMOIr itvittinor nononior : cinstilul
paraclis pentru sfântul Joan cel Nou, f. 124 v. si urin.) si alte slujbe
bisericesti. F. 311-328 cuprind «Intrebári i rhspunsuri» (Hvaipocri,
WTIATII) i alte texte, Intre cari apocriful despre capul lui Adam
(o ammoH.1;. imam). (1)
Textele istorice, singurele cari ne intereseazä pe noi, se gäsesc
la f. 208-310 si anume: a) dela f. 208--224 o cronicA univer-
salä scurlä, urmatá do niste anale sârbesti ce contin i dttevà no-
Lite din istoria Terii-Românesti si a Moldovei, b) dela f. 225-310
letopisetul moldovenesc.
Nu existä nici o notith asupra locului unde s'a sells sau asupra
persoanei care a scris acest sbornic. Particularitátile lui caligrafice
aratì c e scris intr'o mânästire moldoveneascA din lara de sus.
S'ar puteh presupune, dupä slujba i paraclisul lui Joan cel Nou,
scris la Suceava, uncle se phstrau moatele acestui sfânt. Dar
memoria liii se serbil, de bunä seamá, si in alte mânástiri sau bi-
serici, nu numai In cele din Suceava. Mail de aceasta, mânásti-
rile din thrgul Sucevii n'au fost, precát stim, niciodatá focare de
Invätäturä, teologicá, cum au fost de pildá cele din Neamt, Bistrita,
Pumna i altele. Pe la 1749 si 1739 manuscrisul se gäsià intr'o
mitnástire dela_ Iasi, precum aratá urmátoarele douá notite In limba
româná, fäcute de mâni deosebite pe marginile filelor 1-6 si 19-23.
«Scris si In condica svintei mänästir(i) acestie Necorit(A), la let
7257 (.1749), Apr. 22. Si mai s'ânt i alt(e) cárti (2) a mänästirii,
tot scris(e) In condicA ce are sfänta mánástire, care este facutá ace
condicá
si bezedelile a lui Antohi Vod(h), anume Costantin si Du-
mitrascu, (s)'au sculat s-au luat Hotinul, si au vinit si la Es, si au
prädat Esii ì totä tara Moldovii, din Nistru pán' In monte (sic)

(1) 0 descriere mai amänuntitä a manuscrisului se afla% in studiul citat mai jos al d-lui
Jacimirskij. 4
(2) In orig. pare a fi coset(e) se, chirilic KOU c, scris insä ask cá se poate ceti nowt.

www.digibuc.ro
61 LETOPISETUL LUI AZARIE. 5

si On' la Focsan(I), si tot Piscol (=Piscul), sä (orig. Tk) au prä-

dat totä tara, In domnie(a) lui Gligori Yod A); inbla veletul 7248
(=1739), Sep. In 8 zile. Si s'au dus la Noevri In 20 zile».
Notitele sunt necomplete, deoarece In sbornic lipseste Intreaga
tetrada a doua, pe filele cäreia se continua insemnarea dela 1749,
iar din tetradele 4, 5 F;A 6 s'au pästrat, In loc de 24, numai 12
file, dintre cari cea din urmä are signatura (1); din pricina aceasta
s'a pierdut inceputul Insemnärii dela 1739. Din cuprinsul celor
dou'd Insemnäri rezultä cit manuscrisul, pe vrernea ocupatiunii ru-
sesti sub Grigorie II Ghica, SeptemvrieOctomvrie 1739, se aria
In Iasi (2) si cä la 1749 el a fost trecut In inventarul mänästirii
Nicoritä din acest oras. Biserica Nicoritä existä i astäzi.
Nici celelalte Insemnäri din manuscris nu dau nici un indiciu
precis, d. p. proverbul dela f. 136 V. ONTO CIINT% Ao C1101111,e1 CKO
ropimparo» (cine doarmo pânä la apusul
ItIM'O, TON Ile 3HANAE IIEIi4
soarelui, acela n'aro sä gäseascá cuptorul aprins), sau vorbele po-
lone dela f. 259 «Wielmoiny Mosci do», sau cele rusesti i romá-
nesti dela f. 321 v., cari nu merità sä fie reproduse. Nu se stie
nici de undo, nici de cine a lost adus manuscrisul la biblioteca im-
perialá din St. Petersburg. D-1 I. A. By6kov, seful sec(iunii manu-
scriselor, care are meritul de a fi descoperit textele ce ne intere-
seazá pe noi si a fi atras atentiunea d-lui A. I. Jacimirskij asupra

(1) Afar5 de acestea, mai lipsesc din tetrada (quaterniunea) intaia cele doua file dela
inceput. Tetradele 7-20 (a K) sunt toate intregi. La f. 139 incepe o 3111 nurnerotatie,
ceeace aratä 0á sbornicul de azi e aleätuit din douä sbornice legate la un loc. Din al
doilea lipsesc cu totul tetradele 4 si 5, iar din tetrada a noua lipseste foaia dela sfarsit,
cea cu care se incepeh cronica pe scurt dela Adam, cäci f. 208-214 sunt cele sapte file
din urmä ale tetradei 12; tetradele 13, 14 si 15 sunt intregi; a 16-a are numai 6 file. Se
vede cA douh dela Inceputul ei rámáseserä, goale si cà numerotatia :II a fost pea in
urmä pe fila 239, cu o alt5 manä decat cea care a scris i pe fila 244. Tetrada 17 are 12
file, a 18-a si a 19-a lipsesc, a 20-a-26-a au cate 8 file; din aceasta din urrnA cele sase
dela inceput cuprind-sfarsitul letopisetului moldovenesc, a aptea lipseste, pagina Inthia
dintr'a opta e nescrisä, iar pe pagina a doua, cu sign. K-3, incep aintrebärile i räspunsu-
rile». La tetradele ce cuprind letopisetul moldovenesc sunt vreo douä intervertiri de foi,
lesne de recunoscut: astfel f. 267 se aflä inaintea f. 266 i f. 269 inaintea f. 268. Notez
aci câ sbornicul are douä numerotatii moderne: una îi dä, 327, alta 328 de file.
(2) Asupra participärii fiilor lui Antioh Cantemir la ocuparea Moldovei de Rusi In 1739,
cf. povestirea bogatä in amänunte a cronicarului contimporan Joan Neculcea, la domnia
a doua a lui Grigorie Ghica, in Cronicele României de M. Kog5Iniceanu, ed. II, p. 407
409. Pe Constantin i pe Dumitrascu ii numeste Neculcea ala Moscali insträinatip (p. 408),

www.digibuc.ro
6 I. BOGDAN 62

lor (1), mh asigurä eh el apartine colectiilor mai vechi, de pe la

1840-1850.
Trebue sä renuntam dar deocamdatä la putinta de a determinh
mai de aproape locul i timpul in care s'a scris sbornicul dela Pe-
tersburg. At Ata putem afirmA cu sigurantä, eh el nu e mai vechiu
decht sfäritul sec. XVI, nici mai nou decát Inthia jumatate a sec.
XVII, si e scris Intr'o mânhstire din nordul Moldovei.
Sâ analizAm acum cele douä texte istorice ce le editäm dintr'in-
sul i cari, luate la un loc, pot fi privite ca un manual moldove-
nesc din sec. XVI de istorie universalä si nationalh. Ele sunt co-
piate de aceeas mäná si puse intr'aclins unul duph al tul, ea si in
sbornicul dela Chiev.

CRONICA UNIVERSALA .51 ANALELE SARBESTI DIN MANUSCRISUL

DELA PETERSBURG.

Textul eel dintâiu este cunoscuta Ardtare n scurt a celor

tdmplate dela Adam kind in one le noastre, care, sub diferite
versiuni, serveste de introducere la o sumh de anale sârbesti din
sec. XVXVII, Intro altele si la cele din codicele dela Slatina, pe cari
le-am publicat la 1891 in Arehiv für slavische Philologie, vol. XIII.
Ea merge phnä la Manoil Paleologul (1425). Ana lele Insesi Incep cu
anul 1355, adech cu moartea lui Stefan Dusan, si se Incheie, ea si

(1) D-1 A. I. Jacimirskij, docent pentru filologia slavä, si romana la Universitatea din
Petersburg, a avut bunätatea sä m informeze in vara anului trecut despre aceastä
descoperire si a provocat astfel cillätoria mea la Petersburg. D-sa a pregätit i un
studiu asupra letopisetului lui Azaiie, in care se ocupä mai ales de forma literarg a cro-
nicelor moldovenesti in limba slavä. Partea din acest studiu care trateazä, despre anale,
si in deosebi despre raportul din punct de vedere literar al analelor bistritene cu cele-
lalte, va ieì in Archiv für siavische Phdologie, vol. XXX, p. 481 si urm., sub titlul Die
altesten slavischen Chroniken moldauischen Ursprungs. Eine Untersuchung ilber die Re-
daktionen und Kritik der Texte. Despre celelalte cronice d-sa va public& probabil un
alt studiu in limba ruseascä. D-1 A. I. Jacimirskij e un foarte bun cunoseätor al manu-
soriselor slavo-romäne si al literaturii noastre vechi. Din aceste domenii d-sa a publicat
numeroase studii, cari ar merit& sä fie cunoscute si de istoricii nostri si de cei ce se
ocupfi cu literatura noastrá veche. Voiu profità de o altä ocazie spre a aduce la cuno-
stinta publicului românesc aceste studii printr'o bibliografie, cu atät mai mult cä, dupá
räposatul P. A. Syrku, d-1 Jachnirskij este singurul invätat rus care urmäreste cu inte-
res i cu simpatie miscarea literarä dela noi si dá publicului rusesc informatii obiective
asupra ei.

www.digibuc.ro
63 LtTOPISETUL LIJI AZAME. 1

In codicele dela Slatina, cu anul 1490. Prof. V. Jagie) care le-a edi-
tat Intâias datá In Archiv f. slay. Phi lol., vol. II, dup5, un manuscris
sârbesc din sec. XVI aflätor In biblioteca Universitätii din Odessa,
si duph dânsul L. Stojanovie, le-au numit analele dela Cetinje.
Acest din urmä a reprodus cronica universalá, din care prof. Jagió
publicase numai câtevA extrase, In Spomenik, III, p. 119 §i urm.
(Beograd 1890).
Deosebirile intre textul cel nou si cel dela Slatina nu sunt mari:
In partea ce corqine analele sârbesti ele sunt foarte neinsemnate (1),
In partea generalä ele se reduc la expunerea mai prescurtatä a
genealogiilor dela Adam Oa, la Isus Navi si la omiterea hotärlrilor
celor sapte soboare ecumenice. Despre acestea se aminteste numai
anul si locul, Impäi atii sub cari s'au tinut si numärul sfintilor pä-
rinti cari au luat parte la ele, Intio forrnä cevA, mai prescurtatä
decât In manuscrisul dela Odessa. Cf. d. p.
ms. dela Petersburg ms. dela Odessa
ROHCTM1THH HEAHKKI MT AT. lipn KOCTAHTHHIK REAHKkl AS ATk. GISH
ceaa RhICT A rItEWp II 'It HHKE11. GDT REAHKII1H qapticTgovouiTin rpaAk Rh RH-
111131110EFILI Kinic Toga Ao it chgvopa Tiii BAHTIFI Rh CROE HMI OTh pima riptitimAk
n'kT, a WT Hai Italia nuipor It ATO rEWM. Ch3Act, ilk IZE ATO cRoiro 1 1,ApliCTKA,

6-kx.x. ME CRAM»! WTRH TV11.
OEWAWCIE Rf11(11)KhJ gl AT. CDT i-10
WTh Ch3A4HTL1 ME ¡MINI R11. ATO rEW/13.
S. lip CEIVik RhICTIL 14 FlPhRH RhCEMH-
CKh1H C7ROI1k HME Ilk 1114REFI, Tifi soro-
HOCHItIKk OThl 1,k, HA llpIA ROPOROPHACO
C'hROAERITWO HE'llaTHRIA Rk TRAM.
CHIlt1 ROML1 H pdrklk.1 10111T4 KZ Clia-
no o[T]n,n n
M11144 H IIEChSAMI 118 EME
no mirk H CRET*Mh Aoyrk HORAMIIS-
WOE EAHH0R0NSIaT110. Geri% 01(RO OTh
rocnoAa HillHEr0 Rhill1011-kilEHLI AO 11Ph-
IIMV ChR011(1 HNCE Rh WWII '1141 lt*Th,
WTh il1lEa4HAN1 ME MAKEAOHIMIlilld )'itS
AITk. (Spolllenik, HI, p. 120).
EhoAoci 11E111110d :41 ATk. g". Ilpu CEMk

vhsopA Ao ii-ro iiii AT. liToom rkgmi RhICTh 11 CkR011 h Rh ISOFICTAHTHIIE CINFAE,

skin, Irk guuncTanTnirk rpm*, g ATo iTH CREThlKh OTh1 1,k, 11i1 anagiAonlia Aoy-

(1) Vezi variantele de desuptul textului.

www.digibuc.ro
8 t. 130GDAN 64

Wh HslOCTRO PWAWCIA REA(H)KAl'O. KOR0011,tt KOHCTMITYHA rpo,a, Kk TKApIt

rAIX KE CRIATIil WTH,H
H. C'hROMUITOIr AOINIt CHEThIH, H p43cwk-
F1/110111T0y 11111-11-1MK KE AVKHIBE CEMOy
Ck3AdHlict H turksAmina EA1111000-
HCI.CT110. OTKCTOHTh 3t1 RTOC1h1 ChROIlk
OTIt HintRitro ¡VkTk MR. (ibid.)

Titlul si Inceputul «Arätärii In scurt», pânä la David, nu s'au

pästrat In sbornicul dela Petersburg. Ele trebue sä fi fost Insä iden-
tice cu cele din textul dola Odessa, care ar urnpleà cam douá pa-
gine din manuscrisul dela Petersburg, adecä tocmai fila care lip-
seste din tetrada a noua a acestui manuscris (cf. nota 1 dela p. 61).
Le-am Intregit dar In editia noastr5, dupä a lui L. Stojanovié.
Dup5, editia textului dela Chiev (Archiv f. slay. Phil., XIII, p.
502-525) reproducerea celui dela Petersburg ai puteà sä se parä
superfluä. Ea se justifica Insä prin douä motive: a) sbornicele mol-
dovenesti dela Chiev si Petersburg coutin una din cele mai vechi
redactluni ale analelor sârbesti, intratá In manuscrisele moldovenesti
pe vremea lui Stefan cel Mare si râmas5, ash, Mr5, continuArile si
modificärile suferite do aceastä redactiune In manuscrisele din Ser-
bia sau din alto teri locuite de Sârbi. AO, find, pentru stabilirea
definitiva a acestui text, o nouä copie, pus5, la dispozitia invátati-
lor särbi, va ii totdeauna binevenitä. b) Textul dela Chiev 1-am pu-
blicat fär5, traducere, deoarece atunci m adresam unui cere re-
strâns de specialisti. «Arätarea in scurt» si analele sârbesti au avut
Ins& o influentä väditä asupra istoriograflei moldovenesti din sec.
XV, si e bine ca ele sä fie cunoscute la noi In cereuri mai largi (1).
Ele dau o idee destul de exactá de problemele istoriee gene-
cari preocupau lumea noasträ cärturáreascá In sec. XV si
ralt3
XVI, Inainte de contactul mai deaproape cu cultura poloná si a-
puseaná, adecä cu cultura renasterii. Cine va ceti astázi traducerea
acestei «cronice universale», se va intrebä mirat: cum a fost cu
putintä, ca o expunere atât de seac5, si de neinteresantä, din punctul
de vedere modern, sä intereseze pe cärturarii nostri din sec. XV
si XVI In asà, grad, Incht s'o considere ea cea mai potrivitá intro-
ducere la istoria national& i s'o reproducá In atâtea
Lucrul se explic5, In mod foarte natural. Analistii i cronicarii
nostri din sec. XV si XVI aveau o educatie pur cálugäreascá.
(1) Cf. articolul meu Ein Beitrag zur bulgarischen und serbischen Geschichtschreibung,
1. c. din Archiv f. slay. Phil. Am spus acl caAratarea tri scurt» a servit de izvor i lui Moxa.

www.digibuc.ro
65 LETOPISETIII Lin AZ ARIE. 9

Hrana lor intelectualä erau excluziv operele teologice si profane ale

literaturii bizantine si ale literaturii slave de sud, care este un slab
reflex al aceleia, având toate defectele i nici una din calitatile ei.
Asa find, Intelegern de ce istoricii-cAlughri din mânästirile moldo-
venesti aratä inheres numai pentru istoria prescurtatä a Evreilor
cronologia seacä a regilor tor, pentru istoria imperiului persan, a
lui Alexandru oel Mare si a diadohilor; Intelegern pentru ce la
istoria imperiului roman ei dau atentie numai faptelor ce sunt In
leghturá cu devoltarea crestinismului, pentru ce din istoria Bizan-
tului ii intereseazä iaräs mai mult luptele pentru coclificarea ade-
väratei credinte sau a «pravoslaviei» i progresele rnonahismului.
Asa frind, Intelegem de ce acesti vechi analisti se multurriesc sä In-
registreze despre Traian numai cuvintele «au domnit 19 ani si 6
luni», pecând la luarea Consiantinopolei de cruciati ei ofteazä Im-
preunä cu Grecii pentru marea nenorocire a acestora de a fi fost si-
liti sä porneneasch in biserici, la «porneneste doamnen, pe Papa dela
Roma; lntelegem de ce din istoria Terii-Românesti si a celorlalte
state din jurul lor ei n'au introdus In copiile lor nimic nou, ci s'au
multumit ou ce au gäsit deagata In analele sarbesti, aduse dela
sudul Dunärii; intelegem, In starsit, de ce ei nu stiu nimic din marile
evenimente, petrecute In apusul Europei, cari au schimbat fata
lurnii moderne.
Acestea ajung la cunoslinta Moldovenilor abia In sec. XVII, prin
intermediul Ungurilor i Polonilor, si se reflecleazá In istoriografia
lor, IntAiu foarte slab sub predecesorii imediati ai lui Miron Costin,
apoi in scrierile acestuia, primul cronicar moldovean care nil
mai stä de loc sub influenta literaturii bizantino-slave si care nu
mai cunoaste originalele slave ce au servit de izvor i indreptar
cronicarilor din sec. XVI.
chstiga toate notiunile sale de istorie universalä si de
istoriografie din opere ca «Arätarea In scurt» sau din hronograful lui
Manasses, nu putea sä. aibä nici cunostinte bogate, nici orizont larg
in apreciarea evenimentelor i persoanelor, nici artä adeváratä In
expunere. Individualitate, personalitate i obiectivitate, sunt notiuni
necunoscute cronicarilor nostri din sec. XVI, fiindcá erau necu-
noscute i izvoarelor dela cari s'au adäpat ei. Spre a-i puteà aprecia
cu *dreptate, trebue sä cunoastem aceste izvoare. Numai cunoscân-
du-le, ne vom pu tea da seam& de deosebirea fundamentalá ce s'a
produs In spiritul Moldovenilor prin sputurarea vechii culturi orientale
si primirea celei occiden tale, si vom putea pricepe mai bine supe-

www.digibuc.ro
10 I. 130GDAN 66

rioritatea lui Ureche, Miron Costin si cei1ali asupra lui Macarie sau
Azarie, cu ale caror opere ne vom ocupa, analizând al doilea text
pe care 11 publicam din sbornicul dela Petersburg.

IV.
LETOPISETUL LUI AZARIE.

Sub titlul Povestire In scurt despre domnii Moldovei (Givodifie

e% Kparivh w MOMilliC1{111X POCII0AtIMIO (1), codicele dela Petersburg
cuprinde istoria Moldovei dela 1359-1574, In trei texte bine deose-
bite unul do altul: a) cel dintáiu sunt niste anale dela 1359-1518,
cari, cum vom vedeb, Indata, reprezenta redactiunea cea mai corn-
pieta, din câte cunoastern pana acurn, a analelor dela Putna; b)
al doilea este cronica lui Macarie, episcopul de Roman, dela
1501 1550, deci Intr'o altä redactiune decât cea cunoscuta din
codicele dela Chiev, care mergea numai Walla la 1541; c) al treilea
este cronica calugärului Azarie, care continua pe Macarie i tra-
teaza istoria Moldovei dela 1550-1574. Voiu nurnl aceasta corn-
pilatiune de anale i cronice, cu un singur cuvánt, letopisetul lui
Azarie," cum 1-a numit In sec. XVII un glossator al cronicei lui
Ureche si Sirnion Dascalul. (2)
Când acesta zicea: «afla-se scris la un letopiset s'arbese de
Azarie calugärul, precum In zilele acestui domn Alexandru Voda
(e *vorba de Alexandre], fiul lui J1ia i nepotul lui Alexandru cel
Bun) s'au hirotonisit preaosantitul mitropolit chir Teoctist, de Nico-
dim den tara sarbeasca, prin zilele bun-credinclosului cneazului
Gheorghe Despota», sau când el ziceà: «scrie la un letopiset vechiu
sârbesc, de Azarie calugarul izvodit, precum In zilele acestui Bog-
dan Voda s'au Inceput a da dajdie Turcilor i perttru aceea ne-au
nurnit Bogdani pana astazi; acest Bogdan \WA este tatäl lui Ste-

(1) Ace 104 titlu se afirt si in codicele dela Slatina. E de sigur vechiul titlu al analelor
putnene, generafizat i pentru compilatiunea kr cu cronicele lui Macarie i Eftimie sau
ale lui Macarie i Azarie.
(2) Terminul oletopisetp, pâmi la o stabilire deilnitiva a terminologiei noastre istorio-
gran ce, s'ar puteà Intrebuintii in Intelesul de acompilatiune de cronice si anale», pästrand
pentru aceste din urmä intelesul consacrat de istoriografia unix ersalA si numind acronice»
operele istorice cari dovedeso oarecare prelucrare litPrarA si sunt scrise de contimpo-
rani, cum sunt ale lui Macarie, Eftimie, partea originalä a lui Azarie, cronica lui Miron
Costin q. c.

www.digibuc.ro
67 LVTOPISEM. Lilt AZARIg. 11

fan Vodä cel Bun» (1) -, este evident a 01 aveä Inaintea ochilor
tocmai compilatia de care, e vorba acl,, aci in Qa se aflä amän-
douä stirile reproduse de el. Intâia este: Jail npu HEM (sc. 41AE,PH-
ANA) BAMOCAOHN CA Hp1WCRAIVEHNId iwp ,O,EWHTHCTIa. NA MNTpONOMITCTHO,
WT nivrpTapp NIIKOAHMA CpMCKIJA 3EMAA, ripti 6AACOLIECTHWIIM mcnorrk
PEWpali», ar doua; oil ripH HEM (so. dpwwk) NrIllA CA Am TorpcHattv.
Stirea cea dintâi e reprodusä de glossator exact. A doua e modi-
Reath Intr'adins, spre a explicA, numele turcesc al Moldovei, Analele
nu pun Insä Inceputul birului turcesc sub Bogdan II, ci sub Petru
Aron: COCHOACTBOKA A pWN h." ATM. H ripH HEM NAtIA CA AAH TOrpCHail (2).
Ele relateazá prin aceastä stire un fapt istoric, dovedit astázi
printr'un document autentic contimpuran, prin declaratia lui Petril
Aron si a boierilor sái, dath logofátului Mihul la 15.Iunie 1456 (3),
Se poate Insä, ca In copia analelor utilizatä de glossator pasagele
referitoare la Bogdan II si Petru Aron sä fi avuti prin omisiunea
din gresealà a frazei «rocnoAcTsos4 ajmni ii whT(.k)», urmätoarea redac-
tiune, care-1 Indreptätia sä pue Inceputul birului turcesc sub Bog-
dan II:
TOCHOACTI3JHA 601'N 13CIEGOM, MHZ anatriApa HOEHOAT, WTELAVI CTEilLINA
HOECOAT, g" AIT(t). H %%while EA18 PAAH(A) FIETp%, pEKOMIII qw., olr pz,mc.b.i.
It npH HEM (sc. npH GOPMNI) ',WM CA MN TOIrpCHAA (4).
Oricum ar fi, cert este cä glos-satorul n'a putut Imprumutá a-
ceste douh pasage dintr'o redactie izolatá a analelor, ai cáror au-,
tori, cum márturiseste lnsus Macarie la, 1542, erau «cu totul ne-
cunoscuti», ci din izvodul lui Azarie, care cuprindeá In partea lui
(1) AL. Kogälnieeanu, Cronicele Ronsdniei, ed. H, Bucurepti 1872, I, p. 117 pi 149. lio-
edniceanu atribuise aceste interpoläri lui Eustratie logofätul. D-I C. Giurescu, L c., p.
31, le atribue pe amândouâ copistului dela 1712 al cronicei lui Simion DascAlul, In tex-
tul cfireia se gitsesc Intocmai cu aceleapi cuvinte.Dup ä. o comunicare a d-lui Giuresca,
pasagiul despre Ohrida a fost din eroare särit la Inpirarea pasagelor reproduse din ma.
174 al Academiei Române. El se aflä Intre punctele 4 pi * dela p. 31 a bropurei sale pi
apartine aceluiap copist dela 1712. Tot acesta a intercalat, dupit d-sa (ibid.), pi la dom-
nia lui Iuga Vodä, eel dela 1400, notita 06 el eau trimis 'MUM la Arhiepiscopul de Ohrida
si au, luat blagoslovenie de au pus mitropolit» (dupi un letopiset al lui Dubäu logofltul),
ceeace poate sä, fie adevärat pentru Alexandrel, nu lug. pentru Iuga. Cf. N. Iorga, Isto-
ria bisericii ronulnesti $ i a vigil religioase a Romdwilor, vol. I (Välenii-de-Munte 1908),
p. 37 pi 83.
(2) Cf.. cronica moldopolonäf In Crowice inedite, p. 121.
(3) V. A. Uljanickij, Materialy, p. 86-788,
(4) In trad. «Bogdan Voevod, fiul lui Alexandra Voevod, tatäl lui Stefan Voevod, au
domnit 2 ani. Si i-au %la capul Petru, zis Aron, la Räväseni. Si pe vremea lui s'au In-
ceput birul turcesc».

www.digibuc.ro
12 (AIDA 6'8

dela Inceput analele dela Putna. (1) Intrebuintez cuvântut izvod

fn Inteles de «copie, compilatie», cum erà Intrebuintat de cronicarii
secolului al XVII-dea si al XVIII-lea (2).
Acest izvod la alcAtuit Azarie curând dupa venirea In doMnie
lui Petra chiopu1, pe care il numeste «Petru al doilea», Floco-
tind de aPetru IntAiu» pe Rarefti, cáruia In exordiul cronicel sale
Ii zice «Petru Voevod tel Bâtrân», i trecând eu vederea peste
ceilali domni cu acest nume, pe cari trebue sä-i fi cimoscut totus
din analele ce preced cronica sa. A procedat, se pare, a0,, din pri-
cina a el o considerà pe aceasta numai ca b continuare a cronicei
lui Macarie, care se ocupà In primul rând de Petru Rares, cel Mai
Insemnat domn cu acest nume pânä la dânsul. El a scris la porunca
lui Petru chiopul, precum Macarie scrisese la porunca lui Petru
Rares, i cu Indemnul mitropolitului Anastasie si al marelui logorät
poläi, precum Macarie scrisese cu Indemnul marelui logofát Toader (3).
ContinuAnd numai opera lui Macarie, el nu face nici o aluzie la
analele mai vechi, cari nu 1-au influentat de loc In compunerea sa,
scrisä excluziv dupä modelul lui Macarie si al lui Constantin Manasses.
Inceputul si sfârsitul eronicei sale dovedesc cá ea ni s'a pastrat
(1) In acest sens trebuesc modificate cele spuse de mine asupra lui Azarie In Vechde
cronice moklovenagi 01'14 la. T.Treche, p. 27-28, Cf. Jachnirskij, Archiv f. sl. Ph., XXX,
p. 489 si
(2) Cf. d, p. urmátoarele pasage din Sirnion DascAlul si din Neculcea: «jar eu adunând
izvoade de limba noastr5, aflat-am izvod de 'nceput, earn pre scurt 5. vreme, si toate pre
And insemnând phn5, la domnia lui Vasilie Voivodo ; cs'au apucat duinnealui Miron Costin
vel logofát de au flout un letopiset .... din Inceputul lumii.. la Dragos Vod6
si dela Dragos Vod'a 1-au scris de pe izvodul lui Ureche vornicul, ph,n5, la Aron Vodá
(O. Giurescu, I. c., p. 15 si 69, p. 53). De aceea vb. a isvodi Insamn4 ln limba veche ro-
mâneasc5. nu runnel a traduce, ca slay. H3ROMITH (cf. Giurescu, L b., p. 47), ci si ka coin-
pane, a alcItul, a compia, a adunh. Ia olaltit mai multe scrierip, cum se iede d. p. din
titlul letopisetului lui Simion DasealuI, pfistrat In eopia lui Constantin Vladulovici. dela
1725: «Letopisetul tgrii Moldovii, dechnd s'au desc6lecat tara, si di eursul anilor si de
vieata domnilor, care scrie dela Dragos Vodit panii la Aron Vodh. Izvodit de Simion Dasert-
lul, care si el I-au scris dupre un letopiset ce erà izvodit mai inainte de raposatul Gligorie
Urechet, vornicul do tare de jot» (Giurescu, I. c., p. 26). Metes Mteles Il avei cuvântul
IDIOM, In limba veche ruseasc6; cf. exemphil citat de I. I. Sreznevskij dintr'un manu-
seris din ser. XVI aTuo ss Hum* tvsp-k-rox npeolimmo: ash am g5sit gresit in copiev, adic5,
tn copia chip& care copià scriitorul. Sreznevskij traduce pe Hamm, cu MINOR% (MaTep1111114
iiia czoBapa Apesue-py(cKaro 313131na, I, col. 1039-1040). In româneste Intelesul lui inod
poate sli, fie si rezultatul unei contaminatii a lui Ø3BO cu MONS (difl (-lailoAS) acolectie,
adunare, compilatie, eodt, d. p. tsoirb sasonnea eolectie de legi.
Acesta erh, cred, Insus fratele lui Petry Hares. Cf. N. Iorga, Istoria,bisericti ro-
mdnefii, I, p. 158.

www.digibuc.ro
69 LETOPISEUM LIII AZARIE. 13

1ntreagA. Ea Incepe cu -cuvintele : «PAnA aci au mers alatuirile ri-

toricesti ale pArintelui Macarie; sä, Incep dar i eu, fostul i neT
mernicul lui ucenic, Azarien i sfarseste cu euvintele: «Acestea le-am
scris eu nemernicul cu multA ostenealk precat am putut sä, le cu-
prind 43U mintea, cu toate c n'am putut ajunge In wrednicie pe
pArintele dAtAtor de vorbe bogate, izvorul de vorbire aleasA», se
Intelege pe Macarie. Cea din urmä, datä, din cronica lut e Lode
1574, vremea instalArii in domnia Moldovei a lui Petru GhiopuJ
cAruia Ii doreste vie* 1ndelungatA si pace adâncA, din ale cArui
fapte InsA nu povesteste nimic. Azarie a scris prin urmare In cur-
sul anului 1574 sau mai probabil 1575.
El este dar cu douAzeci de ani mai tAnAr decAt Eftimie, celMalt
ucenic al lui Macarie, care la porunca lui Alexandru LApusneanu
continuase cronica clascAlului sAti dela 1541-1554. AceastA coati-
nuare Azarie n'a cunoscut-o, desi din codice!e dela Slatina se vede
cA ea erà rAspânditä In civil pe la 1561. (1) El n'o pomeneste de
fel si In cronica lui nu se constata nici 9 urmA de Intrebuintarea
ei. CâtevA particularitAti de stil comune uneia sti alteia se explicA
usor din modelele comune pe cari le-au urmat autorii or i !din Ma-
caria si Manassos.
Necunoscând dar pe Eftimie, Azarie aleAtuit izvodul numai
din analele putnene si din eronica lui Macarie, la rare a adAogit
partea sa originalA. El a urmat astfel sistemul pe care cu sute de
ani Inainte 11 urmaserA cei -rnai multi istoriografi bizantini: eei mai
ndi continuau pe cei mai veehi, TAM sä, incerce a prelucrà, pe baza unor
izvoare nouA, operele predecesorilor.
SA analizám acum cu deamáruntul fiecaie din cele trei pärt,i ale
izvodului lui Azarie.
a) Analele Putnene.
Analele ct1 aari 1ncepe acest izvod merg pâra la 1518, adech phnä
la lupia lui Siefánitâ cu Tátarii din Perecop, si sunt scrise fárá in-
doeala la mânástirea Putna, ca i cele din letopisetul dela Slatina
cele din traducerea poloná a lui Brzeski. Pe când Irish aceste din
urnig, au, pâna la 1518, numai trei tiri asupra mAnAstirii Putnei
(zidirea ei la 20 Julie 1466, sfmtirea dupá 20 Aug. 1470 si immor-
mántarea lui Stefan pel, Mare ia 1504), iar cele din letopisetul dela.
(1) Cf. Vechile cronice anoicloveneftii p. 212L-222 i p. 11-12.

www.digibuc.ro
14 L )30GDAN 70

Slatina einei (Mdirea la 4 Iunie 1466, sfintirea la 3 Septernvrie 1470,

arderea la 15 Martie 1484, räposarea egumenului Ioasaf la 8 Oc-
tomvrie 1485 si instalarea egurnenului Paisie la 1486), analele
cele nouä au fece §tiri (ziclirea la 10 Iulie 1466, sfintirea la 3 Sep-
temvrie 1470, arderea la 15 Martie (1) 1484, räposarea lui Ioasaf la
29 Octomvrie 1485, instalarea lui Paisie la 15 Fevruarie 1486, moar-
tea Mariei, doamna lui Radul voevodul muntenesc §i soacra lui Stefan
cel Mare, la, 11 Maiu 1500 (2), moartea lui Paisie la 23 Iulie 1502,
moartea duhovnicului Andonie Bolsun la 4 August 1502, immormân-
tarea lui Stefan cel Mare la 1504, si a lui Bogdan Orbul la 1517) (3).
Stiri asà, de multe si asâ de precise asupra mânästirii Putnei, cum
sunt d. p. cele privitoare la sfintirea si arderea ei sau la räposa-
rea duhovnicului Andonie Bolsun, n'au putut fi scrise decât In mâ-
nästirea In care aceke fapte s'au petrecut. Aceasta ests cu atât
mai evident, cu cât despre celelalte mânästiri din tará, unele mai
mari si mai vechi decât Putna, nu se pomeneste de loc.
Acela§ lucru II dovedeste precizarea exacta', a locului din biserich
unde e Ingropat Bogdan Orbul «In nartexul cel mare, de partea stângá»
(n REAmvkii npnnparrt, w AEalklA CTpalsik) i expresia de sub anul 1470,
unde se spune cá dupá biruinta asupra Tätarilor Stefan venì sä
sfinteaseä hramul prea sfintei 115,scátoare de Dumnezeu» (UPMAE Ad
WCRATkIT xpaivt nrhcsAvrEn noropoAnu,n), expresie Ce se justified numai
dad, ne inchipuim eh cel ce o scrià se aftà chiar In mânástirea Puts
nei. Altfel ar fi zis «se duse sä, sfinteaseä» (now AA WCHATkIT).
CA toatá partea privitoare la domnia lui Stefan cel Mare e scrisä,
de contimporani, aceasta se vede nu numai din exactitatea si pre-
ciziunea cu care sunt povestite faptele lui, ci §i din expresiile de
(1) Analele zic «Mercurio. Mare spre Job), acestea cad ing In an. 1481 la 14 spre 15
Aprilie, deed 15 Martie ar trebui Indreptat In 15 Aprilie; cf. E. Kozak, Die lnschriften
aus der Bukovina, p. 69-70.
(2) Cf. aceeas dat5. In analele dela Bistrita, Cronice'inedite, p. 47-48.
(3) Toate stir& acestea, afará de arderea Putnei, se aflá si In cronica lui Ureche, Insä
cu urrnátoarele deosebiri: ráposarea lui Ioasaf e pusá la 19 in loc de 29 Octomvrie 1485,
moartea doamnei lui Radul Voevod, care la Ureche e numitá Despina in loc de Maria (cf.
mapIA MCIIFINd In analele bistritene) e pus5. la Martie In loo de 11 Main 1500. La 1486, in
loc de paisie se zice «al doilea arhimandrit» al Putnei, dar la 1502 Paisie e pomenit cu
numele. Greseala Iosif, In loc de Ioasaf, din analele originale sub an. 1485 o are si Ureche
sub an. 1470; in documente numele acestui arhimandrit e totdeauna Ioasaf; cfl Kozak, Die
Inschrifien aus der Bukovina, p. 66, n. 5. Vezi Cronicele Bontdniei, I, p. 153, 157, 167,
168, 176, 177, 178, 184, 186. In cronica lui Ureche si in traducerea lui Brzeski ultima
stire depre manástirea Putnei este din an. 1527 (immormantarea lui tefänit5.).
e

www.digibuc.ro
71 LETOPISETUL AZARIE. 15

sub anii 1468 i..1.497 ELdomnului nostru Stefan Voevod» i «domnuI

Stefan Voevod» (rocuommor mummy CTE/PlIg HOMO., l'OCHOAHHk CTE/PH
HOEHOM), care cu greu fi gäsif loc intrscl povestire de mai tärziu.
Pe domnii anteriori lui Stefan analitii Ii numesc simplu «voev'ozi»
sau citeazä numai ou numele, färá sä adaoge §i atributul odomivi,
care are Inteles nurnai In gura unui contirnporan,
Analele din izvodul lui Azarie au prin. urmare toate calitätile unui
text autentic contimporan.
o singurá omisiune §i o singurq intercalare ulterioara so constatä
In acpst text, Omisiunea prive0e un pasagiu de sub anul 1511, pästrat
In cronica lui Urephe, despre moartea Mariei, váduvei, lui Stefan col
Mare, 0 Immormântarea ei la Putna (1),, jar iptercalate îmi par a.
fi cuvintele «precum punt 0, páná astázif» (WHOM CAT H AO ceAt), adaose
duph «Balta §i Qceul», pe cari Stefan le-a pritnit, dupä anale, dela
Mateiu Corvin In anul 1468, (2) Pentru un contimporan al lui Stefan
aceste cuvinte n'aveau Inteles; ele au fost intercalate probabil In tim-
pul domniei lui Petru, Rareq, spoate de Macarie Insuq, care Intr'un
loc al cronicei sale yorbe0e de aceste douä cetäti, cedate lui Rareq
din riou de Joan Zápolya.
In comparatie cu codicele delaiSlatina analele din izvodul lui Azarie
au mai multe date din istoria Moldovei ; ele se apropie in aceastä
privintá de traducerea lui Brzeski, cu. care se mai potrivesc i in
lipsa celor douit tiri despre lupta lui Itefan I cu Sigismund la
Hindov i despre participarea Bizantinilor la conciliul dela Florenta.
In codicele dela Slatina lipsesc urmätoarele OH din izvodul lui
Azarie : 1) data mortii lui Alexandrel, 26 Aug. 1454 ; 2) durata
domniei Petru Aron (doi ani), täierea lui de catre Stefan i nce-
putul tributului turcesc ; 3) prädarea tinutului secuesé, la 5 Iunie
1461 ; 4) táierea celor trei boieri Isaia vornicul? Negrilä pahar-
nicul qi Alexa stolnicul, la 1471 ; 5) lupta cu Teppluy dela 5 Ost.
1474 ; 6) moartea Cneajnei, fetei lui Alexandru Voevod (3), §i
boierului Stanciul, la 8 0 10 August 1479 ; 7) prädarea Poloniei
luarea Trembovlet i Podhaietului, la 1498; 8) moartea Mariei, sopa
lui Radu i soacra lui Stefan eel Mare, la 11 Maiu 1500; 9) moan
tea lui Paisie qi a lui Andonie Bolsun, unul egurnen, celälalt du
(1) dara In anul 7019 Fevruarie, Mercuri In säptämäna albk au murit Maria, doamna lui
Stefan Vodk si cu cinste o au Ingropat In mänästirea Putnein (Cron. Rom., 1, p. 181).
(2) Cf. eau däruit Mateias craiul pre Stefan Vodä cu douä cetäti mari la Ardeal, anume
Balta si Ciceul» In cronica lui Ureche (Cron. Rom., i, p. 156).
(3) A cárui Alexandru, e greu de hotärlt.

www.digibuc.ro
16 I, HOGDAN 72

hpvnip Al putnei la 2,3 Tune i 4 Augupt 1502. Din aceste rapte,

lipsen h traducerea lui Brzepki Aurnai ceje de sub Np. 6, pi 9;
celela,lte Punt povestite aproape ou aceleapi cuvinte, cum pe vede
din urmätorul tellou :
H MpE (60. tiAlAriliApEAh) Wit &MOM -Tenze Alexander w Bialogrodzie
rpaA-k, K ¡VkTO ,,S11,aft, mrr. its. vmarl voloskim, annd domini 6962,
facnoArrnoRit gOrAmi KGEROAd, CItHrh Augusta miessigcza
MadHAPA HOEHOAÏ, WTEIVIt CTf*Miti ROE- Hospodarein zostal Bogdan voie-
BOA H vilTrktif EMS riiatt(d) uoda, sin Alex[an]dra ioieuodi; bil
rltTp'k, pnomm apvti, hospodarem dale lieczie. Ktorego
rocnoAcTnoe4 ¿limn g irkT(*. H opt dal sczi4cz Piotr voieuoda, ktoregd
Hfs% HAHRt CA Mil TOIrOCK44. H HO Wk- zwano Aron, w Rausat Ktori hos-
KOMIKO npisvat toTrkile f Moir rnap(n) podarem bil duie lieczie. Za fego
CTRISMIk KOHIGA& vdieuodi poózgli Vdlochouie dauacz
dan Turkom. Pothem nastal Voie-
uoda Stephan hospodarem i dal
sczi4cz tego Piotra. (1)
niTo esikap 101I. t, 110110EHA CTE- Anno domini 6969 luny 5 titenze
IISAH 1101130Ad CAKSHCKOVIO SEMMP. Stephan voieuoda voioual czakiel-
sk4

111 AtTO p.S111,0,0, O1ckH UKICT ¡CALI Anno domini 6979 dal sczi4cz Ysa,
ABOOIHK rk norpnnom HM.HHHtOM H iya duornika, Niegrila czesnika i
MEad CTOAHHK. Aleksa stolnika.
It*To poH CIN Anno 6982 Octobris 9 byly szi
111,M14ACIILHEM H Çit orpn rnt AASHT"kH- V9grouie z Multany, nad Vwri bil
CKOH SCMAH, I HOKItIEHH Czapalussi, i pobyto Vwri. (2)
rt-kTo e3S DittHH MAIJKOAIlk wk,e,- Anno 7006 voioual ziemiq polslut.
CK010 EMM4:, BIt1W IIHWKti Ki rninpm.p. Markola voloski, bil z woiskim asz
H no nix. HAE CTE4AH HOMOM Bit 4YkA- blisko Luoua. I potem zassig possedl
(1) Ash cred 0ä trebuesc cetite acurn mlineatele 2 Si 3 din Cronice inedite, p. 121. Har-
naran este in Min. 2 o gresealä evidentä pentru o psszcia, iar 9n alin. 3 o repetitie
dup5 cel precedent; »ten bilhospodarem trzi latha" din oL 3 este o gresealä a lui. Brzeski;
cf. cronica lui Ureche (Cron. Rom., I, p. 151) aiarä Petru Vod5 au domnit doi anib, Ca\
In izvodul lui Azarie.
(2) Traducerea polont este gresitä; doradä versiunea cronicei lui Ureche care, des1
amplificat5, reproduce lextul izvodului lui Azarie : Inteaceastasi hula In 5 zile au fost
rfisboiu In tara munteneasca cu Ungurif si cu T5palus 1od5 sf. au izbändit Stefan
Vodi" (Cron. Rom., I, p. 160).

www.digibuc.ro
73 LETOPISETIIL LIU AZARIE. 17

CIC0144 3EMMO H HAHN W H if Staffau voievoda do ziemie polsky,

roam, TEPEEOIM H HOAVEH,ls, I CIIHSEHGE voieual j i dobil duu zarnkow,, Trg-
Hri H HPHHEAE minvr,la mAT IPt CHOW bowlei i pod[hjaied; i spafil; dq zip-
BEN4110. mie suei tesz prziuiodl ludzi wielie.

Potrivirea Antra izvoclul lui Azarie i traducerea lui Brzeski nu

se, márgineste numai La aceste pasage, cari Lipsesc In letopisetul dela
Slatina ; ea se manifestä i Intr'o suma da albe -arntinunte, comune
tuturor celor trei redaqiuni ale analelor putnene, 'Jar ou deosebire In
pasagiul asupra luptei din codrul Cosminului, care In trarlucerea lui
Brzeski, afar& de Weva greseli ate traducAtorului, e aproape identic
ou pel din izvßdul lui Azarie, pe când in ietopisetul dela Slatina el
e p totul presourtat.
AO, de pildá, zidirea Putnei e pusä In amândouä la 10 Julie 1406
(cods dela Slatina are 4 Junie),. arderea Bräilei la 27 Fevruaria 1470
(cod. Slat. n'are data lunii), cásätoria lui Stefan cu Maria din Mangop
la 14 Septemvrie 1472 (coch Slat. n'are data lunii); durata dornniei
lui Stefan e socotith 47 de ani, 2 luni qi 3 säptämâni= (cod. Slat.
are numai 47 de ani i 2 luni). Potrivire a existat, probabil qi In
datele urmätoare, schimbate anume din gresealä de copisti:
5 Julie i1463 pentru cassátoria lui Stefan cu Evdochia )(cod. Slat. are
5 Janie)) 26 Julie 1476 pentru lupta dela Eásboieni (Ood. Slat. are
26 Junie)i 14 Julie 1484 pentru. luarea Chiliei de Turci (cod, Slat.
are 14 Iunie, ian trad. lui Brzeski 15 Martie), 26 Julie 1496 pentru
moartea dui Alexandru, fiul lui Stefan (cod. Slat. are 26 Janie),
In ce prive§te lupta ou Polonii din 1497, letopisetul dela Slatina
pomeneqte numai de pornirea lui Alberb, de arestarea, sohlor lui
Stefan i trimeterea lor la Lemberg, de asediul Sucevei qi de intoar-'
cerea färä izbândä a oraiului.
Jzvodul lui Azarie dä, pe Lânga acestea, durata asediului (3 ship-
támâni), pomeneste de conoentrarea trupelor Jut Stefan la Roman,
de ajutprul de 12.000 primit dela regele Ungariei, fratele JuL Alberti
sub comanda lui Birtoo, cuscrul lui Stefan, de ajutorul munteneso
§i turceso, de tratärile de pace prin Birtoc, de lupta din codrul Cos-
minului si de o alt.& luptá data Polonilor de vornicul Boldurd Aceste
amänunte se regäseso toate In traducerea lui Brzeski, cu urmätoarele
deosebiri: fraza din originalul slavon «rneroAR, kuro rpAArr HA TOMITH
!MATH rpogE KM* H neArpo,» (zicând, so. Albert, C4. merge impo-
triva Turcilor, ca sä iea cetätile Chilla si Belgradul) 9 n1oçuit4 cu
o frazá ce se referä la Stefan ek t ori tiJ possedlna Tur kin (care
Analele A. .1tTom. Secf. Istorice, 2

www.digibuc.ro
18 I. BOGDAN 74

mersese Impotriva Turcilor). Aceasta sejiimba cA1 totul Intelesul origi-

nalului, care nu pomeneste de nici o expeditie a lui Stefan in contra
Turcilor la 1497, ci vrea sä spuie cä A1ber á pretextat o expeditie
contra Turcilor, ca á adoarma pe Stefan si sä-i poata cuceri tar&
Asediul Sucevei e dat cu cinci saptarnâni In loc de trei (i do bi val g o
5 niedziel i nie dobil: H pH41114 ere) FlifA.HFIWITOM orcrrkwa),iar
ajutorul turcesc nu e pomenit, lipsind fraza «H WT Rapt 6d1H3HTA
eirloy (sc. CTE1110H0r) nomestp». Nurnai la starsit se deosebeste poves-
tirea : traducerea lui Brzesld face pe craiu sa se intoareä pe la
Hotin i admite cá nurnai o parte din oastea lui a fost nirnicita de
Boldur la Cosmin, prin näruirea copacilor InVnati asupra ei (z a-
rambawss ym vir K uSm1nta bukouin4). Despre ajutorul mira-
culos al sf. Dimitrie nu pomeneste nimic; Brzeski poate s5 fi omis
Inti'adins aceastä superstipe a originalului.
Intoarcerea craiului pe la Hotin (1) si surparea copacilor asupra
armatei polone la Cosmin (2) nu se pomenesc In nici una din redac-
tiunile originale ale analelor putnene ele au existat Ins& de sfgur
In redactiunea lui Brzeski.
Comparatia izvodului lui Azarie cu traducerea lui Brzeski si cu
letopisetul dela Slatina dovedeste astfel c manuscrisul dela Peters-
burg ne-a pdstrat cea mai completd Ø cea mai autenticd redac-
tiune a analelor putnene, din celle cunoa0em /And acum. (3) Am
puta, rluml aceastä redactiune Analele putnehe A., pe ceä din tradu-
cerea lui Brzeski Analele putnene B., lar pe cea din codicele dela
Slalina Analele putnene S., insemnand cal A. pe Azarie, cu B. pe
Brzeski i cu S. Slatina.
Autorul letopisetnlui moldovenesc, folosit de Ureche si de Simion
Dascalul, a avut din hceste redactiuni pe cea dintäi, care e si cea
mai buna.
Acest letopiset cuprindea nu numai toate Stirile ate se afla in
izvodul lui Azarie i in traducerea lui Brzeski, intr'o forma ce se
apropià de copiile actuale ale acestora j in deosebi de copia izvo-
dului lui Azarie, ci i alte stiri cari In. aceste douá lipsesc.
Atari's., de lupta lui Stefan I cu Sigismund la Hindov (1395), de
care donica lui Ureche i Simion Daseälul nu stie nimic, toate cele-
laite fapte din istoria Moldovei, pe cari acesti doi cronicari din
PH s
(1) Cronica lui Creche are tliatin (Cron, Rom., I, p. 1731.
(21 bt cronica lui Ureche ?I. c., p. 172) asi nnruind copacii oei Intinati asupra lor mu)tg
oaste leaascg au peritdi
(3) Dll Jacimirskij, in studiul citat din Archiv f. sl. Ph., XXX, comparând aceastgi re-
dactie on celelalte, ajunge la concluzia ca, ea este redactia prindtiVi a analelor putnene.

www.digibuc.ro
75 LETOPISEVIL Lim AZARIE. Id

sed. XVII le-ati Imprumutat letopisetul maldUeriesc sau din cel

lafinese,amârtdouä traduse la sfArsifut sec. si In prima juma-
tate a sec. -XVII dupa originalele slavonesti mai tvehli (1), stint po-
vestite In cronica lor eu amänuntele ce se gäsese in izvodul lui Azarie
si lipsesc In traducerea lui Brzeski sau I» letopisetul dela Slatina.
Pe lângb% cele citate mai sus din iRoria Mânästirii Putna, amin-
tese aci z moartea lui Alexandrel la Cetatea-Albk tributul turcesc
sub Petru Aron si täierea acestuia de Stefan, prädarea Säcuilor la
1461, täierea bolerilor Isaia, 14egrilh i Alexa la 1471, rásboiul cu
TepeluS la 1474, moartea Cneajnei, fetei lúì Alexandru, Ii 147.9, iprá-
darea Poloniei la 1498. (2) Pentru amánunte, cf. stirile b,supra lutrii
Crheitinei la 1482 si asupra pierderii Chiliei i Cetätii-Albe la 1484
uncle Ureche i Simion Daseälul au, ca i izvodul lui Azarlid, nu-
mele pârcalabilor VMcea i Ivanco (sau Ivan), Ivasco si Maxim,
Gherman si loan (Sau Oanä) nume cari lipsesc Si In letopisetul
dela Slatina si in traduderea lui Brzesld. (4)
Asupra raportului dintre analele izvodului lui Azarie letopi-
setul moldovenese al lui Tireche si Simion Dascálul, nu putem intrà
In detaliuri mai precise, cât timp im avem încä o editie britieä a
cronicei aceStor din urmä. Din cercetärile d-lui Giurescu rezultä cu
eVidentt cä intrInsa sunt o sumä de intercaläri posterioare, d. p. celd
atribuite de d-sa lui Misail CAlugärul (5) si ale eopistului dela 1712.
Ceeace 8'a afirmat insä despre izvoarele lui Ureche i Sirnion
DascAlul, pe baza analelor slavonesti cunoscute pârtä acum, se con-
firma si mai mutt pe baza celor din tiou descoperite: aceste izvoare
aveau o mare valoare istorick intru erau alcätuite din stiri
analistice contimporane, despre al bäror adevär cu greu se poate
indol cinevà. i aceasta nu numai pentra faptele din domnia lui
tefan eel Mare, când au inceput sä se Scrie analele putnene, ci
pentru faptele posterioare, pânä la domnia lui Arorl Vodk cAci
pentru domniile lui Petru Rares, Stefan Läcustä, Cornea, Alexan-
dru Läpusneanu i Petru Schiopul autorul letopisetului moldovenesc
a avut la Indemânä anale scrise In slavoneste, cari nu s'au desco-
perit ncä, cari Insä pot sh se descopere de ad Inainte. Çolectiu-
(1) Vezi C. Giurescu, 1. c., passim, In deosebi p. 60 si urm.
(2) Cron. Rom., I, +1,151, 152, 157, 160, 166, 174.
(3) Cron. Rom., I, p. 162 si 167. In editia lui KogAlniceanu, se stie, luarea Cr5.ciune1 e
pug, gresit la 1475; cf. C. Giurescu, 1. c., -p. 33.
(4) Ele se af15, insà, in analele, dela Bistrita.
(5) L. c., p. 33.

www.digibuc.ro
20 1309,DAIsl 70

nile mari de manuscrise din Ti,usia, hribogâtite prin achiziliuni con-

stante fäpute hi secolul trecut din mânkstirile Moldoyei, pot sâ pon-
tinä Inc& surprinder,i pl4cute pentru istoriografiat noasträ.

b) Cronica lui Macarie.

Arpnica 1i4 Macarie se tannin& In letopisetul dela platina cu in-
stalarea 1u Petru Aare§ in a doua domnie, 1541, si erà redactatk
prepum spune insus autorul ei, la 1542. In Izyodul lui Azarie ea
merge zece ri mai depute, cuprinzând si domnia a doua a jui
Petrp Rares, domnia flului ái Ilias si inceputul domniei lui tefari,
al doileai fiu al lui Rams.
pin ultimii ani ai lui Petru Rares, Macarie arninteste foarte pre-
scurt f3cpeditia contra lui Mailat la 1541, marea grije ce fpurta, pentru
biserici si moartea lui, la 3 sept, 7054=1546. (1) Din yieata Jul Dias
el aminteste numpi de näravurite lui cele rele si de turcirea lui In
1poo, iar din a lui stefan de suirea in scaun si convertima Arme-
nilor la pravoslavie In 1550-1551. Din propria sa yieatä, Macarie
aminteste de alungarea sa din scaunul episcopal de &Are Ilias
de rec4iemarea sa de catre tefan, pe care 1-a uns domn Ip AuT
ceava scaunul de paitropolit find atunci, pe cât se pare, vacant (2)1
hL ce an ß Kris Macarie aceastä continuare a cronicei gale, pl
nu ne spune. tiind nsa ca el a träit tiânä" la 1 Ianuarie 1558 si
a dela tefazi Rares incoace nu mai scris nirn, continuarea pro-
nicei pentru anii 1541-1551 trebue s'o punem primii ani ai
domniei lui Alexandru Läpusneanu.
Ca fapte, aceastä c9ntinuare nu aduce nimic nou la cele cunoscute
din pronica Iui Ure0e; ca. stil si manierä, nu e nici o deosebire Intro
partea delEy 1504-1541 cea dela 1541-7-1551. Acelas material
de puvinte, imprumutat in cea mai mare parte din Manassas (3), ace-
(1) Cronica lui Ureche are I Sept. 7055, cu inceperea anukd dela Septemvrie, adao-
sul aVineri la miaz-noapter. (Cron. Rein., I, p 205). Data 3 Sept. 7051 o g.sim i intre
niste Insemnari din biserica Papautilor (Botosanf), la N. Iorga, Studii i docutnente, vol.
XVI, p. 278.
(2) Prin retragarea temporal% a lui Grigorie, asupra cáruia cf. memoriul meu despre
Evangheltile dela Romer «i Voronet, Analele Acad. Rom,, t. XXIX, p. 651 si urm.,
N. Iorga, Istoria bisericii rontdnefti, I, p. 107.
(3) Din alti autori sunt hnprumutate urmätoarele cuvinte cari lipsesc In cronica lui
Manasses: mamma& prinderea päsarilor In tat, cf, 114Entsmos sAictaila In traducerea
lui Grigorie Nazianzenul, ap. Miklosich, Lexicon; ,aosAlsomoin, traitor In teri streine, pere-

www.digibuc.ro
 LgTOPTSgrIl Lili AZÁRii.

abriuutic (GAAPOW6p4aEult, Aospo3pwierik, arkrAmornetiO, aceleasi fi-

1eafif

guri retorice : comparatii4 transitii, invocatiii aceleasi Intrebuintäri

improprii ale cuvintelor KHA3k pentru BØI1HI1k, iistpk pentru POCTIOAHH6,
N,VHElie pentru rocnoxpl, torril) pentru POCHOACTI10, CHITANTk pentru
cm.hrrk; aceleasi Imprumuturi de fraze Intregi din cronica lui Manas-
e4, despre care am vorbit In «Vechile cronice moldovenesti.»
lath', &key& exemple, luate pe rand din aceastä nouä parte a
cronicei lui Macarie; et completeazä cele spuse acolo asupra ace-
stui Servil imitator al unui scriitor din epoca de decaden q. a lite-
raturii bizantine.
HENASHANT BO GOP%, pENE, MAU HANIMMITA, Man. NEHARNAHT NW, rem?
BOP% MTh% NANNHAId4 (p. 143 din ed. mea)? orig. rod; puoi, rckp xac
19.04 teg arxv l'CriOUttEad (v. 4098); Macarie Intrebuintedzet gresit
mixima in loc de mixee. (1)
H WT CEPO IGKICT C'ImIENd NfilipcT04, Man. aitIlintIXT% ck1uEut 11Firk1nTal
(p.i38--189), orig. (b&vr;oct cpccc th ri)4 &ok (v. 3914).
MUMMA 11A7.1111 KAEBETAMH, Man. CUTARAMIIIE CUAT'1,1 HAUPKI 'W-
H ET/1AM (p. r41), Orig. VII covsaxe(PiCe pooVic ia.tpat comyriydac (Sr,
12'99); cf. tot la Macarie c%1ATI-I HAM!' EitERETAAIN MILHNB.itiWE (despre
Mihul, la domnia intaia a lui Petru Rares).
H IMAM(' HaAENYEA1 CTNILUHHAA, AOCTOHNkliN CAV.319., Man. Ham ntIAENTEM%
AOCTOMMIHAVZ (p. 119), orig. 7c6.intoxe 7Ctrup.,Ot
slvcov, kciito aux.p6(m) (v. 3242).
OGNAXENk 110 WAX nrhcronA, kIKO dirOruk pMUi, NC HCNOVWENAIN Gp11)(1
TANNIOWLANUMN, H BMX FICKAHHaFf NW3A0100, Man. IGZIC'TZ, iv rope, ONAMIEH%
H HMANWTH 117.3AOM1,... OGNiPA:EN% DUCT% WT C50HX7. Wind BliPerils, pan%
(p. 119), ... Gp4 TAWKONIAH'kINAAN (p. 103), orig. -rims
ye5 ikescv6c, Tutiv6tapc4 eilr4ou, iy61.31moro Toby if:x=5 xchOcirep pc,rricç
aotrAK,... itetpactiorc aircacgcs purdocop.rpoyrrizot4 (v. 3243, 3245,
2.60; &rep-64 din v. 3245 e fradus gre§it cu KvamInc%, ceeace Ma-
carfe repetä fará 11 vázut, de sigur, originaul grqcesc.
W 3LICIICTH, sirkpto MOTWH, THPI0 NAOKINOCT.NIANkIN, CTFUO 11E3XEM1311,142
MITE ITZ.C'EX OCTFAHNIEE, Man. W 31113HCTH, :313IIHO pA3110NHINE, PO-
HHTE410, CROWE AINOPOW,MHAA, T79310 tIA0B+N0C7ilPEAMIN, .3h1.1 E IdA0104T44,

grinus; 11401(CTHTH d spune, a sfátul ; npovirrrxnuTs a trgdä de mai nainte ; spzno,i.oywisr

mic la suflet, cf spxnamyinksz zio,p64uxoc, ap. Miklosich, f.d. Cuvintul did uring ar puteä
sä fi Insä format de Maearie$ dupg icpAsocpsAst din cronica lui ManasSesi cara tradued
gsesit ptY grecescul arepóxoloç lute la mânie (p.78t din ed. ,mea., v. 1858 din orig.).
(1). Citez pasagele din Manasses dupg-editia mead care va apgrei In anul acepta; ar
fost de prisos sg ciiez manuscrisele, accesibile pentru foarte

www.digibuc.ro
22 Z. toaDAN 78

llitIARO C7Mp7.THtiti, cTrkAo BE3'iltEAt3HAd, Rafe BWkrE, ocTrhntnee (p. 119)t

orig. yO6ve, 191pEov xcasir6v cpoysii (netradus In bu1gáre0e)
accimmt, cntoprEe tiopc6xevtpe, TETpt Co6pcocoß6pe, apeoccava. cp.pp.onceti-
Tpta.? Potin 19.0.vciaftrrb piXoc ckcEaopove Icchcciw tnrcuot4m
(v. 3248A250); Macarie a läsat afara cgteva cuvinte din aceste
treit versuri a lui manasses pe cele ce le-a luat, luat insä
deantregul, cum a fácut si In alte locori.
II* HE npt3p4; ITABAHROE ORO, FIX nmpl ['pant, Man. FM HE RIY6rh
ornw npenirnoe ONO, FIX nmpt npiurk hi 138), orig. &XX& yelp 96%
tioe ti) Aspapov aE5c*, CAX' É7CEInt6InGSV 466C (v. 3892-3893).
ad orso pPIEHA RItIWA HtliVIH 1W. npon3KFAEnn, POpECT 60 A011111EKHLIA PA--
l'OMTH npnnumeT Hid, Man. H C14 OlreW pEtIfitt BkiIUä Flani I Hp01-13-
REAEHH, POpECTk RW ,d,OrWEEHeld PILIPOtlaiTH flpHHX;KAAET Hlt1 (P. In), orig.
Itoti tutitch ittiv iipiv iv 7Capsx@cicec. i icp.c ci chceijq
Xalety xccravaph.Cet. (v. 3260-3261),
Expresille WT ninnaro HiPip7,Td117A, oirTepwrrn nmexActrun MOGOLIkCT-
HHAAH, H3pRiAlikIH ROBIAOHOCE11,k, comparapa IIQIE KOHk WhKkin
OlfCTk §i allele, sunt luate toate din traducerea bulgáreascá a lui
Manasses; pp. 206, 112, 991 113 din ed-. mea, sau vv. 6173,
2980, 250, 3037 din orig.
Noua redactiune a cronicei lui Macarie se terming, ca si cea
veche, cu o fraza luaa aproape ad litteram din Manasses: H WhICT%
Hp'116EAHKAA TrkRif CpERpONI% OORclIVHd, WT KOHEIVA 3E4IMI AO ROHEL%%
H I1HIH, H no inamoy imnAlpn AVA:E uSWiRAHTEMO e'lyx (ed.
rnea; p. 93), orig. 7. a Time irepETpci.vo4 acik1refe Cf.p7upoccaitty,
ax,pcov pic E4 Cbcpct Vic txVicu xci.1 po6-.)ca, %c.d. 7ccosexxt ca.XirECouca.
TtV s tby )c.Cas-fp 7cEarcy (v. 2334-2336).
Macarie, aplicánd lui stefan Rares, convertitorul Arrnenilor, aceastk
laudg a crestinismului din timpul lui Constantin cel Mare, schimbh
pe cpEsRodm ononaii'nd In 311aTOKORAHHildeuvânt imprumufat tot
din Manasses, zice In loc de PAdCiAll1H H BflHXlVH simplu PileICAlpH
adaogg dupg frkpx un fro, ceeace face ca lauda s priveasch pe
tefan personal; je cánd la Manasses ea se referg la credinta tuturor
In Dumnezeu, la al cärei triumt contribuise Constantin cel Mare.
Pân i convertirea Armenilor din Aroldova e descrig aproape
cu aceleasi cuvinte, cu. care Manasses descrie stârpirea pAggnis-
mului, din imperiul roman: Mu (sc. Constantin) HH3A0iKH Trknwpd,
H 3dTROpH xparwm, HHrigE lipHHOWMKA MINH ntavni H mpu-
KSIHr1 HEIHICTOT% H CliRpihrkIHX TIAG% 110Tp1atIEWE CZNROpH H RUM
dy%3GCTH (ed. mea, p. 93), orig. biritoc' mcOsile Tr:tic pcotiok, gxXscce

www.digibuc.ro
79 LETOPISETIIL LIIt AZARIE. 23

T& tettén è'y or icpoct,oy 'E4-rpec aqfp.oct ;etc 19.0cEct4, xcd 76v cd-
Rpciw ivccytcp.61) xr..d Oitapüív ôrrEcov xci.techcpEipairo xcd Aciav
paexopEac (v. 2330-2333).
Macarie pune in loc de «acesta» (mu) «acesta deci, din pronia
dumnezeeascä» (C% OVTO npoevtiacitom soNatim), Inlocueste pe aElini» (Gum)
,pu «Intunecatii Armeni» (no/wand!' apnAtie) i ziCQ ajertfe deperten
(COIrETUWA NyWITItl) In Loc de «jertfe tzeilor»,, (8.hcw,i4 wpwrwki), Mrá .

se gandeasca Pa In pasagiul lui Manasses e vorba de temple, cle

jertfe pi de grgii pagâne, pe cari Armenii din sec. X.V.I nu le tt \Tau
pi nu le practicau.
Dar pe dânsul nu-1 preocupà porelatiunea exacta dintre fapte
vorbe. El a gasit In modelul säu p fraza ce i s'a parut pa se
poate aplica lui ,Stefan Rares, nu i-a t'eaul înà prin minte c perse-
cutiunile Armenilor de pub acest domn nechibzuit nu pot fi cpm-
parate cu actiunea civilizatoare a lui Constantin cel Mare. AO yom
vedea ca a procedat i ucenicul sat' Azarie.
RedActiunea cea noua a cronicei lui Macarie nu ridica deloc va-
loarea ei istorica pi nu poate pa schimbe Intru nimic apreciare4
nefavorabila ce am dat asupra acestui scriitor la 1891.
In ce privepte partea cunoscuta din cronica lui, manuscrisul dela
Petersburg are cateva, variante, cari II arata superior celui dela
Chiev. In acesla lipsesc unele pasage, cart se regasesc chiar 'in
letopisetul moldovenesc al lui Ureche i dovedesc ca izvodul lui
Azarie a fost utiiizat de autorul, letopisetului moldovenesc tocmai
in forma ce ni s'a transmis prin manuscrisul dela Petersburg.
Astfel, la expeditia din 1529 a lui Petru Bares In Ardeal, In re-
dactiunea dela Slatina se spuneà ca acesta pi-a trimes ostasii 86,1
sub comanda lui Grozav, marele vornie, pe când, in redactiunea
cea noua se spune GA ei au avut i un, al doilea comandant, pp
Barbovschi. Cronita II numeste «capetenia optilor» (somk FltithAMIHK1)
ceeace letopisetul moldovenese sau Ureche au tradus prin hectman
«0 au trimes pre Grozea vornicul cel mare pi pre Barbovschie hat-
manul, cari erau mai credinciopi din boierii sai» (Cron. Rom., I, p,
191) (1). Macarie intrebuinteaiä i dânsul cuvântul hatman de doua
ori, odata, la domnia lui Stefänita i altädatä la a lui Map II, despre
(1) Acum se explicg expresia cronicei «n urr Apa.kis 4ACT HM H HOHMIZBIL HM 1131JTH
ripinto 61141lltHIJD4 Dupa -versiunea manuscrisului dela Chiev ar fi trebuit Ss avem eel In a-
mtindouä locurile Moç 11ui», DU Fint glom Grozav i Barbovschi aunt eitati lmpreuni
In mai multe documente, cel dinttdu ca vornic, al doilea ca portar de Suoeava; cf. d. p.

www.digibuc.ro
24 f.bodnift

dari spune GA au táiat capetele hatmanilor lor Arbure §i Vartic:

WTC`INE MGM p'rmma MEN) dp6pe, WTALIE » H (MAIM KATMetHil MEN)
BdpTHISII. Pe la 1542 i 1552-58 portarul de `Suceava aveA, dar
1;ti titlul §i functiunea de hatrnan. In documente îns i Arbure
Earbovschi i Vartid sunt numiti totdeauna 4ol-Eari de Sucehvan (1).
La pagagiul despre tefañ LAcustA, lipse0e In manasetisul dela
Chiev o fraza Intreagá OH:GE HON MA% GbJCT rM Orion 110 KUM I3ENIAH
MOAAdEkl H 34i1013CTI11».
Letopisetul moldovenesc o traddsese greOt cu «In zilele acestui
domn stefan Vod6, au fost foamete mare §i In OA Moldovei i la
tat& ungureascd» adáogâncl, ea sá explice porecla stefan, c5,
läcustele aU fost pricina acestei foamete (Cron. Rom., 1, p. 250).
E probabil cá originalul letopisetului moldoVenesc a miUt ovrrpo-
HAAVocrhil in loc de (iropc,r.kii, ceeacë a putut sá pro\roce gr4eala
de traducere «tara ungureacán, in loc de qarA, Unoillabiei» sou
«tara munteneasch».
DéosebirilA de lecturá la aceste douá pasage, §1 la câteVá altele
televate In note (2), se explicá prin gre§eli de ale copiOilor. Intre
textul dela Petersburg §i cel dela Chiev existá Insl §i o deosebire
care trebue explicatá ca o schimbare de redactie facutä de Macarie
InsuF,4, anume la domnia lui Petru Rare. In manuscrisul dela Chiev
istdeasta Incepe tu cuvintele: «In acelat an §i in aceea. Iuná (adia.
7035, Ianuarie), cu binecuvântarea lui Durnnezeu, s'a suit Irf domnie
bele trei documentet dela 11, 13 16 Martie 1529 din bibiloteca Academiei RomAne: R. tr.
Intr'un doe. dela 5 Martie 1529 (PK%
rpouna Attoptinna, R. H. KapRORCKOPO, nowrark COURCK0r0.
No, 21.7) Grpzav e citat i ca pArcalab de Roman: s. n. rpoaana u n. AarriSna, napnananont no-
norpapcnnx, B. n. sap mcnoro, noyrapic cogancnoro. Of? Melchisedec, Cronica Romanuhti, I., p. 160.
(1) Cf., pe 1Ang5. documentele citato in nota precedent5, doo. dela 2 Aprilie? 18 Mar-
Lie si 30 Martie 1546, 3, 6 si 18 Martie 1548, dela Petru Rares si Ilias II, In biblioteca
Acad. Rom. Vaitio e numit in toate iiI)ortar de Suceava» (norrapk MUNN) i anume
cAnd hrrpo Seirraii, arid nrrni R4p1HKORH.16. La Melohisedec, Cronica Romanului, J, p. 172,
numit simplu RtIpTHICZ, (R. O. 1140THIC4, swot)* cSgoscsarci ) 15 Main 1546); RAPTORMS ibid., p. 180
(2 Martie 1548), trebue stt fie o greseal4 ln log (ite [1411THKORWIA. Cat pentm Arbure, el e
citat In foarte multe documente de Ale lui tefan cel Mare, 13ogdan Orbul
of. t. Kozak, inschriften aus der Bukovina, p. 5-9.
(2) Vezi d. p. pasagiul «Apottrun 1411H Clh rfAHNIkpls 3tITROØHRWH P,PERIiiro HHAHPHVIDs din care In
manusorisul dela Chiev lipseso buvinteld arennmeak SOTROpHRAMD. Pasagiul deVenià astfel mal
obscur, desi compara0a lui Petru Rares cu Inderih, principele Vandalilor, erà evidentA.
Man.c itto n HUH r npknalt WI' WO mKo AMIGIRIlit flIAHAtip% arra- HS Ilk H 3411IOPH4 S IACT1
cantor° yupopila H ICIH. » AiTH ero (ed. mea, p. 116), orig. Ical ypcip.p.wca sciap.evog (1); b tr4,0
raip.ep iTcctioccorcat,íli canoll xerconae[actç rxot cr6 c còi '1v8iprov 'god Taii.sttv
Tixvot (v. 3139-3132).

www.digibuc.ro
81 LETOPISZTOL LIM AZARTZ. 25

domnul Petru Voevod, fiul bAtränului stefan Voevod, la Mr läu

multi ani sä-i dea Dumnezeu si a fost uns de mans, preaosfin-
titului mitropolit chir Teoctist». (1) Manuscrisul dela Petersburg are
urmátoarea redactie mai amplificatä: «Intr'acelas an si Intr'aceeas lunä,
dupá arätarea lui Dumnezeu, fu ales In domnie si Impodobit cu
cununa domneaseä Petru eel minunat, despre care In putine cuvinte
am pomenit mai sus. i acesta era una din odraslele In veci neui-
tatului stefan, ascunsä ca odinioará lumina subt obroc. .i cu vred-
nicie fu Mältat In scaunul domniei, dupa sfatul obstesc, E,1 i pomäzuit
cu mirul binecuvântärii de mâna celui despre care mai lnainte am
pomenit eä a pomAzuit si pe nepotul aceluia». Cuvintele ninwratt sitior
Ara «multi ani sa-i dea Dumnezeu» (sc. lui Petru Rares) aratä, cä re-
dactiunea manuscrisului dela Chiev este cea dela 1542. Numai dupä
1546 a putut sa elimine Macarie din textul ski pe a AUFWV4i1 EiVIOr
Arra». Intro 1546 si 1558 a schimbat el prin urmare si pe HETIM
BOEHOAA «Petru Voevocl» In prim. .itoAnkm «Petru cel minunat», pe chink
cTaparo CTE4It%F14 ROMAN «fiul bAtrânului Slefan Voevod» In EAHHk WT
qixAmn ITHC1101k1MATHAPO CTE4s/1114, CZKIMHELI laHOXE IAPAE CHITHAIIHNK Hoi,
CHACA041 «una din odraslele In veci neuitatului stefan, ascunsä, ea
odinioarä lumina subt obroc», pe rfiliox FirkWCRAHJEFIUMPO MHTp0110MITA
tarp Anvii.Tricr4 ode mâna preaosfintitului mitropolit chir Teoctist»
In p;AKo* I1}KE H KnorKe CEPO WHO HH3X0Aik nrhAmcnotwlaix ode mâna
celui despre care mai lnainte am pomenit cä a pornkuit si pe ne-
potul aceluia».
Schimbarile acestea nu sunt posterioare lui Macarie, deoarece Ef-
timie a cunoscut pasagiul despre Inceputul domniei lui Petru Rares
sub aceastä nouá forma, pe care o imiteazä &and vorbeste despre
inceputul domniei lui Alexandru Lapusneanu : «Intr'acelas an si
Intr'aceeas luná, dupá arätarea lui Dumnezeu, fu ales si ridicat In
domnie... minunatul Alexandru... i acesta este unul din feciorii In
veci poinenitului Bogdan Voevod, dar fusese ascuns ca odinioará
lumina subt obroc, ori ca luceafärul sub pâmânt», In orig. TOPOAW
Mad H TOPOMAE Arkilltd, HO WT9%8E11710 ncrAfito, H3GptIl1k RkICT H FlOAHH-
XEllk HA POCHOACTHO... , ., 410A1iblH tIAEZAHAPZ 6CT KO Fi CZ, EAHHk WT
Ck111086 npnaionommiamwo sorAdne HOMAN, H CZKpkIEFIk 6bJCT IdISOWE 1111-
PAE CHITHAFIHK n0A CFIXACOlk, HMI MOM AEHHHHA 110A BEhillEX (Vechile
cronice Itioldovenefti, p. 168 si 218).

(1) Titlul !opera, nirrpa soiiimi (domnia lui Petru Voevod) poate &A' fie al unui copist
posterior.
*

www.digibuc.ro
 I. 206DA14 82

Observatiunile de pan5, aci dovedesc cä, In ce prive§te textul lui

Macarie, copia dela Petersburg este mai biota dealt cea dela Chiev ;
ea trebue luatä, de bazá la stabilirea textului definitiv al acestei cronice.
Pentru editia de fatä, am putut utilizà, din fericire, §i o a treia
copie, aceasta 'rash mai putin completä decât cea dela Chiev, de-
oarece nu merge cleat pánä la a doua expeditie a lui Petru Rare§
In Ardeal. Ea se termina cu cuvintele: H g7.393ATHR CA neTp% goe-
BOAA WT TX.,Ç 13% MA CRITA0 HORtAHR H Aoork tlflpt1SHB, BAUM C% CO-
6074 3A4Td T4AAHT% MHOiKUTRO Il HHAd, HAAW.Ki 1.1,ApCTRO 8CAKAATH CA
EiKE WT XHTEA 3EMAI TOA npLAT «§i astfel, dupä 0 strälueitä
biruintâ §i dupá bune orândueli, s'au intors Petru Voevod de acolo
la ale sale, aducând cu sine dela läcuitorii acelei teri o multime
de talanti de aur §i alte lucruri, spre folosul §i indulcirea domniei».
Pânä aci ea prezentä redabtiunea manuscrisului dela Petersburg, cu
deosebiri In ortografie.
Am citat In notele dela textul slay toate variantele de oarecare
Insemnátate qi nu-mi rámâne decät sh dau aci câtevä, notite asupra
rnanuscrisului In care s'a pästrat acest fragment din cronica lui Macarie.
Este un sbornic de 333 ff. In-8° mic, scris pe hârtie, dupá toate
probabilitätile pe la slArsitul sec. XVI, §i se aflä In colectia d-lui
Elpidifor Vasilievici Barsov, membru al societâtii de istorie §i anti-
chitäti de pe lângä, universitatea din Moscva §i fost multá vreme
secretar al acestei societäti. Pe la 1682-1683 sbornicul apartinea unui
popa dela Bisericani, cum se vede din urmätoarele Insemnäri In ro-
mâne§te : «Aceasta sfântä carte este a popii lui Neculae de sfäntä
mánästire Besericani, datä lui Neculae pomanä de Doroteiu de Be-
sericani ; sä se §tie c'au fost a lui Doroteiu, cumpäratä de dânsul pe
banii lui; deci sä, treab5, nimi cu aceastä carte, färá popa Ne-
culae. TOE [HIMEM R AT. ,ari, MC. WK. ANN (acestea le scriera In
anul 7190, luna lui Octomvrie In 4 zile)» (Ir. 1). «Aceastä sfântä carte s&
se §tie eh este a lui Dorofteiu. Monah Dorofteiu (f. 150 §i 150 v.)».
«Aceast& sfântä carte sä, se §tie cg, este a lui Dorbfteiu ot Beseri-
cani, ce s'au luat de popa Ion de Besericani de fimonah (=shimonah)
Do[rolteiun (f. 168 v.). «Ermonah Nicolae ot Bisericani» (f. 333 v.).
De§1 manuscrisul are pe pagina Intâia titlul «carte de rugäciuni»
(KHHI'd MWAERHHK% No. 6), el nu cuprinde numai rugáciuni de ale párin-
tilor biserice§ti, ci, ca toate celelalte sbornice In cari s'au"pástrat cro-
nicele noastre vechi, i o multime de alte texte de cuprins religios
apocrif, interesante unele §i astázi pentru sectarii ru§i: acatiste,
paraclise, canoane, slujbe, cânturi sau imnuri (uponCut), Invätäturi de-

www.digibuc.ro
83 LETOPISETIIL LUI AZARI2. 27

spre eresurile Latinilor, despre posturi, mátánii, veghieri, Dumineci

1. a., tot lucruri privitoare la vieata cAlugáreasca. Fragmentul din
cronica lui Macarie se aflà, la ff. 154-168, intre niste note bise-
ricesti cu text grecese, ff. 128-153, i un acuvânt» al cunoscutului
grämätic bulgar Vladislav despre restaurarea mânâstirii din mun-
tele Rylo i mutarea rnoastelor sf. Ioan Rylski dela Târnova la
Rylo, ff. 169-180 (1).
Posedând acum cronica lui Macarie in trei còpii si publicând In
acest memoriu pe cea mai completä, am crezut eä e bine sh dau
si variantele celorlalte douá. Asupra celor mai importante din punct
de vedere istoriò am vorbit mai sus; acestea sunt putine. Cele-
lalte, consemnate In note, privesc mai mult redactiunea i ortografia
textului. Ele vor servi mai târziu, dacá se vor mai descoperi
alte còpii, la clasificarea acestora.
Cele mai multe variante sunt din domeniul ortografiei sau al fo-
neticei, i aci se observA c5, manuscrisul dela Chiev si al d-lui E.
V. Barsov se apropie mai mull unul de altul, fArA ea deosebirea
dintre ele si cel dela Petersburg sA fie consecventä In toate parti-
cularitätile ortografice sau fonetice. Cauza este ca copistii moldo-
veni nu-0 prea eradeau seamä de sensul acestor particularitäti.
Astfel ei seriau In aceleasi cuvinte ir i la; A Si Ii; A Si X; dA, EA,
VA, 01rA,r0A, 1.1A Si AX, VA, oyx, ox, ix, itix, Inlocuind câte-
odatä pe A sau x din aceste combinatiuni de sunete cu a;
sau : cf. HOF:WITH HOHWIITH, nocTII:KE HOCTI.INE, flEpCH IlEpCkl la
nom. pl. ; gen. sg. 3EINAA, pt. BOAI 110; ThICALIld
Aocnitnnimcnintx; flOddirdA HOMNIX, 3ErNAEA 3ErNAEJK, npa-
HTA pmciph peAcyx CA, MIKA
cAt 'XENON., IIiVhlVkIh
1141IFAX, AOANklA AOANkIX, cf. nparaihnpanti, um:3pm, u1i3pAa,
ARAOALA ta,NonTii, XXE lame; TMLIdiNk TVIAiNk, spaimxGpt1HAil. Trans-

(1) Ot@AORO 0 WKHOECAEHili CR/ATIIIA: lt4614TtAhl 11pill0AORV4TO WTH4 1141110r0 7WAHH4 9IFIACK4P0, H KAM>

nrialecenk 661CT WT Tp7.410B41 R4S, TSFICAF CAARHI,IH MOH4CTIII16 plFMCI4k141, CSIIHC41HOF liA41AFICAAHOM rpilAF4TH-

KOMD. Cf. A. I. Jacimirskij, Caasancida pyccrda .pynonaca pymbinciorgh 6n6niorens, St. Peter-
sburg 1905, p. 265. Dupà acesta urmeazä, niste imnuri atribuite unui calugär Filoteiu,
«lost logofAt al lui Mircea Voevod» : onpffirkA4 H4 448cii4461HK 441F4A1JFIFIIIHK H KOr0p0AH4H6IHK 111443AHHKI.
nfrimposNwsnt wrium IMIHFCLIHM H CRATIAHMla H 1444114411IHM 1436144HHWHM MAFIEHHKWAI H BS-
H KzCkM
HAIHAFFIHT6IHM CR4TI11M, riptintiumipla CR. CZ 4136p4HHIIIHM 4.4AWM 4IrA04WM), 1CM nOrr CA no-
AMIN, naqwwe WT OCM4C0 A,tif CHITIMK(II4 MtC/4441. TKop4H1 bip 451-140V4 MOH4X4, 40T0$41T4 61111111141r0

MFIVI4 801110A7A, 144 flONIAICTHO Illfliat4T111M ROP0p0AHHAD. Cf. A. I. Jacimirskij, Hs% caanaaciamb py-
xonneett, Moscva 1898, p. 58 si urm., p. 159; Gramm Kin n pyczNin pyrrounen praburcram 6n-
6Jriorem, p. 146, 353 si urrn.

www.digibuc.ro
28 I. BOGDAN 84

formärile x=o sau iti=E se Intâlnesc foarte rar: cooni cnomm,

HOREA4HIJA nosEAtule. Chte odatä, formele necontrase se contrag,
altá datä, râniân: cf.7unae At
w., T4a TAXE, terminatiunile ¡MIRE
AWE la pers. 3 sg. imperf., rn ii la adj. determinate, .havfi
la pers. 3 pl. imperf.
Restul variantelor se poate grupà sub rubricele urmätoare: a) unele
forme gramaticale se inlocuesc prin altele, d. p. participiul trecut prin
aorist, sau dat. dual prin dat. plur.: HE emmor HE ezannom, ,,a,p7aN7Mik
p&Kanial pxicanin, cf. CciAll CVKifiAti Cif ; b) unele
cuvinte sunt Inlocuite prin altele, d. p. HAIM, TAR TARO, HE
IIH, UTAH KparlipE, ROPA rocnom, ov-cHopnn cycHownik, Am:worm-
WhAtillEk 41110101101WEAMilli, WT TOHOT; 0 se adaog6 sau
liC TOHOT
se omit unele particule, conjunctii sau forme pronominale, ca no,
H, Inge, Fro, Emor; d) se schimba ordinea cuvintelor in frazà:
114 liONELI, ROHEU,k iNHTÏA, Arkciau,a en. Arlicihm, cooero nolirh
CROEPO. Considerând In deosebi variantele liecArei còpii, nu putem
spune in mod absolut despre nici una ck e mai bunk deckt cele-
lalte, din punct de vedere al limbii.
Am arätat mai sus eh in manuscrisul dela Petersburg (A.) si In ma-
nuscrisul lui I3arsov (B.) unele pasage sunt mai complete decât In
cel dela Chiev (S.). Cu toate acestea, se gäsesc i in acest din urmA
unele lecturi mai bune; cf. d. p. i Hemoy lasAlo, A. si i HEMOT AIORORk
faRA.kil S., CAOROAI npowni HEmAtea:Ho A. si CA011041 flpOHTH RUA HEIM-
AtOiNHO S., .iprilaiwa A. si iipzwkHwe WT 9NOCTII S., HATAWA H ell-
/PHA A. si l'ATAWA l'AdrOARt H CTE4SAH4, AORpOpWAIlklA tuTpacAH S. Se
gtisesc i unele forme gramaticale mai corecte In S. decât in A.
Astfel superioritatea acestui din urmä text este relativá; s'ar puteâ
gasi de aci inainte altele mai bune. Reconstruirea formei primitive a
cronicei lui Macarie pe baza unei critice a textului ar fi deci riscata,
si de aceea n'am incercat a o face In editia de fatä, decAt In câtevA
cazuri, unde greselile sau omisiunile copistilor sunt prea evidente.

c) Cronica lui Azarie.

Azarie Ii incepe povestirea asupra domnilor Moldovei de uncle

a läsat-o Macarie. Continuând domnia lui Stefan flares, el aratá
cum boierii 11 ucid pe acesta la Totora, Indemnati de pribegii din
Polonia, cari se temeau sä, nu fie 0 el ca fratele sku Bias si sä,

www.digibuc.ro
85 LETOPISETIII. LUI AZARIE. 29

Inchine tara la Turci. Dupa acest omor, pribegii proclamh domn pe

unul dintre dânii, pe Alexandru, despre care Azarie nu stie eh era
furl natural al lui Bogdan Orbul, 11 aduc tri tará si-1 pun In scaun
Ja Hâr läu. Se povesteste apoi despre foametea din 1552, despre
ch'sätoria lui Alexandru eu Roxanda, fata lui Petru Rares, despre
nasterea lui Bogdan si Petru, despre zidirea mânhstirii Slatinei,
despre expeditia dela 1556 in Ardeal in ajutorul lui Ioan Sigismund
Zápolya, despre moartea lui Macarie la 1558 si numirea lui Anas-
tasie, viitorul mitropolit si protector al lui Azarie, la episcopia de
Roman, despre ivirea lui Despot la 1561, despre lupta dela Verbia
cu Alexandru i fuga acestuia la Iasi si la Chilia, de uncle trece
la Constantinopol i apoi In exil la Iconium.
Domnia lui Despot o Incepe cu ocuparea Sucevei i recunoasterea
lui de &are tara de sus ; prin mith el obtine confirmarea dela
Turci. Curând dupä, aceasta el isi d pe fatä vrájmásia fath de bi-
serica ortodoxh si credintele sale «luterane»; de aci conjuratia bo-
ierilor, cursa ce i-o Intind ei cu stirea c Dumitrascu Visniovetchi
vine asupra lui, trimeterea ostasilor sub comanda lui Tomsa, unul
din tre conjurati, In contra lui DUmitrascu, mhcelul mercenarilor lui
Despot la Ciuhru si proclamarea de dornn a lui Tornsa, chruia i
se &A, numele de tefan. Conjuratii asediazá Suceava, unde se in-
chisese Despot, bat pe Visnio vetchi la podul Vercicanilor si-1 tri-
met legat la Constantinopol. Scäpati de el, ei prelungesc Inch pa-
tru luni asediul Sucevei, pânh ce Despot e predat de ostasii shi,
cari isi asiguraserh iertarea dela Tomsa. Despot e omorlt In fata
cethtii.
Sultanul dá domnia din nou lui Alexandru; Tomsa fuge la Lem-
berg, unde e thiat impreunh cu tovaräsii shi; Lhpusneanu vine in
tar* pedepseste pe boierii cari II trädaserh consacrä, ultimii ani
ai vietii sale, amärite de boalá, binefacerilor pentru biserici. Inainte
de moarte, 1568, el se chlughreste luând numele Pahomie si lash
domnia fiului shu Bogdan, sub tutela doamnei Roxanda, care e des-
crish cu cele mai mágulitoare epitete, ca mare binefhchtoare a bi-
sericilor, shracilor, bâtrânilor i tuturor neputinciosilor, si care in
urma unor lungi suferinte îi dsá -sufletul la 1570 (sau 1571). Bog-
dan, lipsit de sfaturile intelepte ale mamei sale, cade in bratele unor
lingusitori primejdiosi, se imprieteneste cu nobili poloni i isi pe-
trece vie* mai mult cu dânsii, risipind averea phrinteasch.
Sultanul dà, domnia lui Joan, despre care Azarie spune eh se

www.digibuc.ro
30 L BOGDAN 86

dedea drept fiu de domn, färá sa precizeze de al cui. (1) Pe

acesta 11 descrie cu cele mai negre colori : tiran Grunt si lacom
de avere, ucigas de boieri si de cAlugäri, despretuitor al legii
crestinesti si In deosebi al sfintelor icoane. Mazilit de sultan, el
Indräzneste sä se Impotriveascá Turcilor, dar e sdrobit la Cahul
isi gäseste moartea pe douä cämile. De trádarea Goläestilor si a
altor boieri (2) Azarie nu pomeneste nimic; din potrivk el are nu-
mai cuvinte de laud& pentru logofátul Golái, acest intelept i evla-
vios boier, care cunoscând puterea neinvins5, a Turcilor, sfätuise pe
tiran sau sä se piece lor sau sà, phräseasch tam, asupra cáreia
era sä aducá atâtea nenorociri prin nesupunerea sa. Azarie îi ter-
mina% povestirea prin lauda lui Petru, fiul lui Mircea din Tara-Ro-
mâneasck cáruia sultanul Ii Incredintase donmia dupá mazilirea
lui Joan si care se pregátia sh o iea fárá rhsboiu si färä vársare
de sânge. Cronicarul ii doreste domnie Indelungatá.
Azarie se aratá astfel ca un intim al logofátului Golái i protejat
al mitropolitului Anastasie, cari 1-au si recomandat lui Petru Schio-
pul ca istoriograf. Pentru vremurile de atunci, cálugárul nostru
trebuia sä treacá de orn foarte invätat Reputat ca ucenic al lui
Macarie, acest «luceafär» al Moldovei, el se adápase la aceeas
scoalä de slavonie, care din ce In ce ave.& mai putini credinciosi,
cki cultura apusului Incepuse sä pátrundá In Moldova. Dar pe la
1574-1575 nu-si Inchipuià Inc& nimenea intre Moldoveni cá istoria
terii lor se poate scrie i In altá limbä decát cea bisericeascä. De
aceea mitropolitul Anastasie, care fusese si el un ucenic al lui Ma-
carie, i logofatul Goläi, un iubitor de cárti (3), cunoscând stiinta de
slavonie a lui Azarie, 1-au pus sä continue opera lui Macarie.
Poate cá cronica lui Azarie, asà, cum ni s'a pästrat In codicele
dela Petersburg, sä fie numai o Incercare ce n'a plkut domnului
si n'a fost continuatä; poate sä fi fost Insä continuatk dar nu ni
s'a pästrat, sau nu s'a descoperit mneá Intreagh. In tot cazul, cro-
nica lui Ureche i Simion Dascálul ne dovedeste cä asupra dom-
(1) Din documentele lui loan ArmeanuI se vede eä, el se dedeh drept fiul lui tefb,-
n4ä, cici se numeste, atat In titlu câ i In legenda pecetii sale, eflul lui tefan Voe-
yob; of. doc. dela 21 Fevruarie 1573 si cel din 12 Martie 1574 din biblioteca Acade-
miei Române, acesta din urmä cu pecete (Pee. No. 221).
(2) Cf. Ion-Vod4 cel Cumplit de B. P. Hasdeu, ed. II (Bucuresti 1894), p. 131 i urm.,
sau Maria Romdnitor din Dacia Traiand de A. D. Xenopol, HI, p. 114 si urm.
(3) Cf. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Romdniei, II (Bucuresti 1908), p. 169.E vorba
de marele logofát Ioan Gobi (Golia), in documente rtus roam.

www.digibuc.ro
87 LETOPISETIIL LEI AZARIE. 31

niei intâiu si a doua a lui Petru chiopul a mai existat o alth cro-
nica oficiala, cu date foarte amanuntite si precise pânä la 1591 r0
continuata pana la Aron Voda cel Cumplit. (1)
Asupra lui Azarie insus n'am putut allá nimic. Faptul cá cronica
lui se gäseste Intr'un manuscris ce a apartinut In sec. XVIII bise-
ricii Nicorita din Iasi nu..e suficient pentru a presupune cä ea a
fost scrisa in acest oras. Dar legaturile lui Azarie cu logofatul Go läi,
care a fondat o mânastire In Iasi, si faptul ea pe vremea lui Petru
Schiopul resedinta domneascä se mutase In acest oras, vorbesc In
catva In favoarea lui. Cronica insas nu 0, nici un indiciu asupra
locului unde s'a scris i nici o stire din vieata autorului ei. Este
evident Insá ca acesta a trebuit sa slujeasca la episcopia de Roman
sub Macarie i Anastasie, va fi petrecut poate i la Rasca si va fi
trait pe ränga mitropolitul Anastasie in Suceava. Rana la alte
ne multumim deocamdata cu aceste presupuneri.
Azarie îi scrie cronica dup5, amintirile sale personale si din au-
zite. Scriind pe la 1575, el vorbeste de fapta petrecute numai in
intervalul de 25 de ani In urma, si nu se vede sa fi utilizat nici
un izvor sells sau tiparit, nici o cronica, nid un document, nici o
inscriptie. De ad lipsa de precizie cronologica i unele greseli In date,
despre cari nu se poate hotärl Ins& cu una eu doll& GA apartin
toate lui. Unele pot sh fie ale copistilor ulteriori, deoarece izvodul
dela Petersburg nu este un autograf.
Astfel mo arte a 1 ui St ef an Rar es o pune Azarie In Septem-
vrie 7060=1552, ealculand exact durata domniei lui la 1 an si 4 luni,
cad. dela Maiu 1551 pana la Septemvrie 1552 sunt tocmai 1 an si
4 luni, daca incepem anul dela Septemvrie. Eftimie da i ziva mortii,
30 Septemvrie, i calculeaza domnia lui Stefan, pe care o incepe la
Iulie 1551 (2), Ia 1. an, 2 luni si 2 saptämâni (Vechile cronice moldo-
veneqti, p. 217, 218). Cronica lui Ureche are gresit 2 ani si 4 luni
(Cron. Rom., I, p. 208).
Ivirea lui Despot e pusä «In al nouhlea an» al domniei lui
Alexandru Lapusneanu ; cronica lui Ureche are 1561 (p. 211).
Pentru 1 upt a del a V er bia Azarie n'are nici o data ; cronica
lui Ureche dä 18 Noemvrie 7069=1561 (p. 211).
L up t a d e lângà Ciuhru a mercenarilor lui Despot cu Tomsa

(1) Cf. Cron. Rom., I, p. 242, si C. Giurescu, 1. c., p.60, 62 s. a.

(2) Intre niste insemnäri dela biserica PA,pgutilor (Botosani) Inceputul domniei lui ste-
fan Rams e pus la 11 Iunie 7059 (1551); v. N. Iorga, Studii fi documente,, XVI,p. 278.

www.digibuc.ro
32 'I. BOGDAN 88

e push gresit la August 7072.1564; cronica lui Ureche are exact

August 7071.1563 (p. 213).
Mo arte a lui De sp ot e push, gresit la Noemvrie 7073, ceeace
ar da 1564 sau 1565, pe child ea s'a Intâmplat la 1563. Ureche si
Simion Daschlul au exact Noemvrie 7072, ceeace, calculând anul
dela Septemvrie, dh 1563 (p. 218). Intr'adevär el a fost omorit In
anul acesta, la 5 sau 6 Noemvrie.
Prädarea Moldovei de Tatari sub Tornsa o pune Azarie
la 7073, adich 1565 sau 1564; in realitate ea a fost la 1563.
Inceputul dornniei a doua a lui Alexandru LApus-
neanu e pus de Azarie la Martie 7073, adich 1565; data exact& e
Martie 1564, când Tomsa päräseste tam; la Maiu 1564 el fu thiat
la Lemberg.
M o"ar tea 1 ui L hp usneanu e push la Martie, In loc de Maiu,
7076=1568 (data exacta' e 5 Maiu), iar a R o x an d ei la Noemvrie
7079.1570 sau 1571. Ureche i Simion Daschlul au pentru cea
dintäi numai anul 7076, iar pentru a doua 12 Noemvrie 7078
(p. 222) (1).
Aíte date, pe cari ne-am astepth, &A le gäsim in cronica lui Azarie,
lipsesc cu totul. Astfel zidirea sau sfir4irea mânästirii Slatina: pe
cea dintâi o gäsim la Eftimie, 3 Septemvrie 7062.1554 (Vechile
cronice moldovene0i, p. 221), pe a doua In cronica lui Urezhe,
14 Octomvrie 7066.1557 sau 1558 (Cron. Rom., I, p, 210).
Lips'esc i unele evenimente istorice, pe cari Azarie sau nu le-a
stiut, sau, &ea le-a stiut, nu a vrut sh le pomeneasch, ca d. p.
därâmarea cetätilor In a doua domnie a lui Läpusneanu (cf. cronica
lui Ureche, 1. c., p. 221), Incercarea lui Despot de a introduce
socinianismul In tarh prin scoala dela Cotnari, s. a.
In alegerea faptelor pe cari le povesteste, Azarie e consecvent
cu scoala la care a invátat. Ca cei mai multi hronografi bizantini de
mai thrziu, si In deosebi ca Manasses, el nu-sr dà siIinà sh scoath la
iveala din faptele despre cari auzise pe tele mai importante sau pe
cele mai caracteristice pentru istoria unei persoane sau unet epoci.

(I) Cf. N. Iorga, Inscriptii din bisericile Ronsdniei, I (Bucure§ti 1905), p. 48. Data exactá
a mortii Roxandei n'o cunoaqtem, deoarece piatra de pe mormintul ei nu s'a pästrat la
Slatina. Ms. Acad. Rom. No. 174, copiat la 1712, are la f. 148 data 11 Octonwrie, In loc de
12 Noemvrie ; ea e introdusä probabil de copistul dela 1712 (comunicare a d-lui C. Giu-
rescu).Datele primite ad ca adevärate sunt cele admise de d1 N. Iorga in Geschichte
des rumetnischen Volkes, Gotha 1905, i In istoria Románilor pentru poporul Romdnesc, Vä-
lenii-de-Munte 1908, gi de d-1 D. Onciul, Din Istoria Rowldniei, Bucure0i 1908.

www.digibuc.ro
89 LETOPISETUL LUI AZARIE. 33

Pe toate le priveste sub prisma interesului religios; pe domni

Ii laudä sau Ii critich numai din acest punct de vedere. De aceea
el nu vorbeste nimic de partea slaba din domnia lui Lapusneanu,
un zelos ziditor i restaurator de biserici, cum nu vorbise nici
Macarie de partea slaba a domniei lui Petru Bares, nepovedtind
d. p. Infrângerea dela Obertin si pierderea Moldovei de jos, care
a urmat Indata dupä alungarea lui la 1538. Inghenunchiarea tot
mai mare a terii sub Turci Intro 1550 si 1575 Azarie n'o observä,
precum n'a observat nici rusinea täierii lui Tomsa de catre Poloni. Bi-
rurile impuse terii In rástimpul acesta, fiindea loviau i In mânästiri,
sunt judecate ca persecutiuni religioase, nu ea necesitati provocate
de marirea tributului turcesc.
Astfel valoarea istorieä a acestei nouä cronice e relativ mica. Ea
este mai interesanta din punct de vedere literar, Intrucât ea ne aratä
ca scoala lui Macarie, care continua pe a lui Teoctist, celui mort
la 1528, a trait mai departe pana, spre sfârsitul sec. XVI. Azarie
e un adept mai fidel al acestei scoale decât Eftimie. El se sileste
sá reproduca toata arta retorica a .lui Manasses i izbuteste In a-
ceasta tendintä mai bine decât Macarie; de aceea nenumäratele atri-
bute, gramadite unele peste altele fará nici un rost, de aceea toate
figurile retorice, despre cari am vorbit la Macarie, de aceea vorbi-
rile Inchipuite si imprumutate In parte din Manasses, acolo unde
Li se pare& ca, se potrivesc cu personagele sale.
Din exemplele ce urmeaza se va vedeà GA acestora nu li se poate
da totdeauna o insemnatate reala.
Astfel, chiar la Ineeputul cronicei sale, povestind conjuratia boie-
rilor impotriva lui "itefan Rares, care dupa un alt izvor al lui Ureche
pare sá fi fost omorlt mai mult pentru purtarea sa desfrânatä
pentru ocärile pricinuite caselor boieresti, Azarie spune cá pribegii din
Polonia au adresat boierilor din tarä o scrisoare In care le ziceau : aVreti
sa aveti puterea In Moldova ? Bagati de seama ca puternicul stefan,
pe care II Impinge tinereta, are de gand sa, se scoale cu cruzime
asupra voastra si sa inchine tara la Turei, ca i fratele sáu Ilias»,
Iar povestind moartea lui, el zice cá stefan ar fi exclamat cuvin-
tele: «vai de tine, dreptate, pe tine te plâng i dupä tine oftez, cáci
inainte de mine tu ai pierit i ai murit». i scrisoarea boierilor pri-
begi i exclamatia lui stefan sunt facute dupa povestirea lui Manasses
despre rasboiul troian, v. 1284 si unni. Vorbind despre dusmania
dintre Odiseu i Palamede, Manasses istoriseste cum cel dintâiu a
tiut sa insufle Agamemnon nelncredere In Palamede, insinuând
Analele A. Rom.Tont. XXXLMemoriiie Seef..Iskirice. 8

www.digibuc.ro
34 I. BOGDAN 90

cä «puternicul Achile doreste sä iea puterea In Grecia, oiui tinerata

II impinge», si cà Impreunä cu prietenul säu Palâmede ei vor cautà
sh-1 rästoarne, dupä biruinta Troiei. Agarnemnon, crezând calomnia,
acuzA de trädare pe Palamede si-1 condamnä la moarte prin pietri.
Dându-si sufletul, Palamede ar fi zis cuvintele:,«vai de tine, dreptate,
pe tine te plâng si dupä tine oftez, &ad inainte de mine tu ai pierit
si ai murit». Cf. cu textul lui Azarie urmatoarele din originalul gre-
cesc al lui Manasses si din traducerea bulgâreascá:
«ipp piv, «ÉT) potccXeO, FLpA4 vTic cthv Eatwov 6 xpatuc6-
xstp 3AXùXEÓç xevssi- Texp Ve ÓT71C» (v. 1311-1312);.. ei.XXo
cp19.eyeAttevocei Tb Attu TOT() auctuz* aXtOsca, cè Iccd7revOcii Iccd
c'tvco' cì) yey tio') i:pou1t6Xcaccc xf.:d ,rpoE0aNcilui)Orp (v. 1326-1328).
optimum AH» (gresit In We de KOIVETz) pEtIE OW Rapt°, BiltICTH FAH
Ormorfiumm cl)(HMH, GOAFT GW IOHOCTk»; . . . HNC tHrIkC0-11:1 pEK%

piI3B+ l'AtIrOA% MI cnrcorea HCTHHO, TEGE HAd'I1 C H CM/A, TZI IW

nimerlie MEIN norme H oymp.h%» (ed. mea, p. 41-42). Pasagiul al
doilea II reproduce Macarie Intocmai; In pasagiul Intâiu schimbä nu-
mai pe VIVEWN AN, ()ENE IN XWEIJETE sui, pERWINA, pe EAMACTIII In 410--
MOCKWA, pe 4,ÇHMH In CTE4Sduk i pe uw In ero, adaogând dela sine
partea a doua a scrisorii, despre intentia lui tefan de a omori pe
boieri si a inchinà tara la Turci, care pare sä fi gäsit un räsunet
In urmátoarele cuvinte ale cronicei lui Ureche: «si mai apoi, de
vrea domni mult, nu vrea hi ca sä nu iee urma frátine-säu, lui Ilias
Vodá» (Cron. Rom., I, p. 207-208).
Vorbind de foametea ce a bântuit Moldova In primul an de dom-
nie al lui Läpusneanu, Azarie spune c5, din pricina ei avoevodul,
cercetând toate casele In cari se pästrà aurul si väzându-le pe
toate goale, i neavând nimic, voià s Impartá norodului mertice,
dar neavând de unde, se Intristà i tânjà». Luând drept bune aceste
vorbe ale cronicarului, s'ar puteà atribui lui Läpusneanu intentia de
a ImpA,rti ajutoare säracilor pe vreme de foamete. Din cronica lui
Manasses se vede Insä cá acest pasagiu e Imprumutat Intreg din ca-
pitolul despre domnia lui Vasile Machedoneanul, despre care se
zice, aproape cu aceleasi cuvinte, aeuxovhim H Hdp0A0ir thwillife
fiiI3MTH H 113%1ICKAIM AOMOIMI 311dTOXptIHALIVKA, HXE flVAWhE C7TA34tIKA
HirttuinvAm MHOXIICTIM, H 1311,VEIM MCA ripa3r9d H HH"IkCOXE HAIALIJX,
slum, TXX41A111E, HELLIAOliddlUE, crivEaatue, HE HiWhillE 'ITO MTOOpHTH CH»
(ed. mea, p. 177-178), orig. Osktccg ai zip xotvip xpigiorm
anaoeivott atepeuvrpcip.avoc ormoc xpoccoppoópou, o Tcvec icfAv coy-
écrytTrov Tex; T(i.)1) Xin./.6CCO)V XEtIVC.q, (3Xici/C/4 l'ircl1PCCAt; ccòxtrilpok

www.digibuc.ro
91 LETOPIRETTIL Lin AZARIE. 35

avsXov stiTOZOOMC, Xyat) Pcx,picoc gyepsv, Xov, i¡avóvat, obv,

srxev 6 TC, yvocto (v. 5255-5260).
Despre Bogdan Läpusneanu Azarie spune c erà «viteaz, cu inimä
Indrázneatä, rnester In a invârti sulita, a Intinde coarda arcului pe
táietura sägetii», ceeace repetá ì cronica lui Ureche sau izvorul ei:
a la cálárie sprinten, cu sulita la hale& nu prea lesne aye& potrivnic,
a sägetare den arc tare nu puteà fi mai bine» (Cron. Rom., I, p. 223).
Dar aceste dexteritäti ale lui Bogdan poate sä fi existat numal
In Inchipuirea lui Azarie, care l-a descris cu euvintele lui Manasses
despre Tzimisches, Impáratul Bizantin: «wh Aonp7. 11,HAUICX11 . . . .
xpanpocp%A% . . . H KonIennz HOTpACATH HelOrIEHE6, H LXI TANUITH 8% TA-
crirkm,rw, nuovuteriam%» (ed. mea, p. 191), orig. ijv
T1-11311)(& 5t,cAbc
6 TCctuazIj avapórzicXaTxvo xcd aópo aoXtzócluov (netradus In
bulg.) xpukEveni oxylp.vo sóCoo EXxecy T6..; vaupk &rd. (3eX6v
yXopEcno (v. 5703-5708). Celelate atribute ale lui Bogdan le 1m-
prumutá Azarie dela alte personage ale lui Manasses, d. p. Aocpo-
pACTEIJK, CA HAM dela Constantin fiul lui Leo: Aospo-
tie Ao excHti,
pCTE11%, HAMM^ CA EALI (ed. mea, p. 152, orig. xocatcputc, xpotcl-
youc touMCcov V. 4409), iar restul povestirii despre dânsul, cum
s'a Imprietenit cu facätori de rele, «cari i-au ros inima cum roade
viermele lenmul eel dulce», i tu máscárici, cArora vi-a impártit ave-
rea si de sfaturile chrora ascultà, ea Rovoam fiul lui Solomon, l-a luat
parte din vieata acestui Constantin, parte din vieata lui Mihail fiul
lui Teofil, care, ca si Bogdan, a fost bun cât timp a domnit im-
preunä cu mama sa Teodora Bogdan domnise intâiu cu mama sa
Roxanda In urmá insä a chzut victim& tovarásilor räi. Roxanda
e descrisä si ea In parte cu calitatile Teodorei, in parte cu ale So-
fiei, sotiei lui Iustin eel Mic (p. 125 din trad. bulg., v. 3447 si
urm. din orig.). Cf. Intreg acest capitol din Azarie cu Manasses, p.
152 sq. si 168 sq. din trad. bulg., v. 4406 sq. (domnia lui Con-
stantin si a mamei sale Irina) si 4958 sq. din orig.:
E%Ch ii3AABA HAVEHHWMT,AIHO:KkCTRA MHPFM11,EM% CHOHAM, cmhxoTeopu,Em%
H CISEFMWH7A1M7 H HA ESOAECHHEkAr id3A1?1pItiniz rirp%Rem% (ed. mea, p. 170);
PA8M1411 H/WhEITH HECKMAHVAAH Hannarkap. Celt H OAEXAAAAH H

poditui 3AZITOTKAMIHMH (p. 171); (eapm) MEE mum 8% hfiXAHAil k1IWI (IIMETH
137 CAMEO Apizo H CUPhAY, 91.1,E EPO (p. 172); TAXE suripTEnm. MAAAOMEIT-
FIHMI OTpON7.1... ApEEAE poeomm, COAGAIW11067. ckaa (p. 206, despre Mi-
hail Calafat); IiptimhcHewem C1 ENIOIr AMKAIMIHM% AUTU,Er11% H C7.111AAX1pHAM
CFMALI,E EPO MI:3%MM, laKCCE MARECA CAA,Nlidd L1p7diE ArfiliOCVAANTH (p. 153);
orig. 6Xu4 xpyittecraw iircotX(iiv dtpacoo4 toi c ormtExtacç, TeXotocatec

www.digibuc.ro
36 I. BOGDAN 92

pncrzpofc cipp.atootpótpotc, pip.otc (v. 5034-35) ; v.aaltsc 8.. 7.(...d xpt-

p.uatv 48.6votc ivatArci4ouv xcLE xtteovEzotc 'cputpapac mti ,n-iirXocc xpo-
awcciatotc (v. 5059-60); (B48ac) 8c 'tSirekiWoy T6v Mrzaid cbc clx6)-
Xrji Xoxb it'Ao, xasotpaTetw Ts Ttv otkoti mtpaiLty lcul cocatclAc (v.
5096-97) ; mcì irpayrof3o6Xotc xpti)tievoc vtipmc totTc wrzfotc, xxaciirep
irpiv 6 PcoPokt 6 IoXop.Covzoc T6voc (v. 6177-78); impstacp19.apincov
sEc afrc610 Ttby ltovvoxolcivoli xriE 8c/.1:avtiwtcov sip) akor.) Itup8Eav xo-
Xmcfatc 6c aivapot, Tat ykoxózopa mtAkrptec Uorioú.-roc (v. 4411-13).
Descriind setea de aur a lui Joan Armeanul, Azarie spune, intre
altele, cä pârtá si pe ostasi i-a lipsit de lefile lor. Cazul ar fi foarte
interesant pentru Moldova sec. XVI, unde stirn cä erau putini os-
tasi cu leafk dacá spusa lui Azarie n'ar fi o:simplä reproducere,
fárá un fond real dovedit, a cuvintelor lui Manasses despre Nichifor
Ghenic: AHWH :NE H BOA WT AnrOn Hp, CH rhtm WT orpotitt "Ix (ed. mea,
p. 157), orig. è'as4yrice ItaE t6v atpa.T8v tdiv iiropetkop.bow (v. 4575).
Azarie a luat numai cuvânttil din glossa traduatorului bulgar §i a
zis: AHHHI XE H EOM.] WT oypoirKe Hx. Celelalte nelegiuiri ale lui Joan
sunt povestite sau dupä capitolul asupra lui Nichifor Ghenic (cf. pasa
3MTOIr la Man., p. 156, cu pasa no wk 3AIITOIr la Azarie si evCA KO-
HMIHE 3/1000TH7ila AKCTH, Idi{0 Ad dtpE I'M OGFATIAET CA .3MTO, HCTMIIHT
CAA H IS% HEAlt; nrktucer CA la Man., p. 157, din care Azarie a schimbat
numai pe RUA in R%CfrAd no), sau dupá capitolele asupra lui Ma-
vrichie si Apsimar, din cari a Imprumutat blestemul aurului (Man.,
p. 127-128, 139-140).
Am citat aceste Imprumuturi din Manasses, spre a arAtà, CA ele
merg asà de departe, incât compromit pânä si,suprinsul real al
cronicei lui Azarie. Mai sunt si altele de felul acesta (1).
Nu ne vom mirà deci de loc c5, mai toatA partea formalä a cro-
nicei lui Azarie e Imprumutatä din Manasses: atributele, metaforele,
descrierile, comparatfile, reflexiunile morale si filozofice, invocatiile
si exclamatiile, transitiile. Adäogând toate acestea la cuvintele im-
prumutate din Manasses, rezultà GA cea mai mare parte din mate-
rialul lexical al lui Azarie e datorit traducerii bulgáresti a acestui
scriitor. Dau aci o list& a) de cuvintele luate Intoomai, printre cari
majoritatea o formeazâ adjectivele compuse, b) de cuvintele ce pot
fl formate de Azarie dup.& altele din Manasses sau din Macarie :
a) RE3hACTEH% fárá cale, absurd, grozav, 6MPOAHEN% frumos, 6Acar0-
rispd3ela frumos, IMIHKOMpOEHT% darnic, REAHKOKFIHAEH% CU. aripi mari,

(1) Ele sunt relevate mai toate in notele ciela textul cronicei.

www.digibuc.ro
93 LEV:11'18E7UL LEI AZARIE. 37

BKICOKOCTEfiENENZ cu trepte inalte, inalt, ritormorreopEgth facAtor de glume,

mäscäriciu, PrIX60K001rME11% cuminte, rpmoonpdaEra mândru, crunt la
privire, rpworviera. ingâmfat, Aor.poapayea frumos la fatä, Aosporsoc%
cu pär frumos, cu plete frumoase, AOCTOtIkCTEIA vrednic de cinste,
pretios, Alwaocpto Indráznet, mivkatioommAninii% ImbrAcat In fier,
setpoomera cu chip de fiará, 311ATOTOtIEFI% CU aur in unde, 3AATOO1r-
K4WEN% infrumsetat, Impodobit cu aur, 3AATOTKAN% tesut In aur,
3ne1roxper1l pt. pästrätor de aur, amrhpïe credintä rea, necredintä,
34101ATpEll% viforos, 3A0AltIVATEAE11% ce suflä greu, 3A0AiXTE11%
sgomotos, 3,loonviem räu närävit, cu näravuri rele, !grin Koperren% tare
la luptä, Inversunat, MA0,009)43E117I fraged, gingas la fat,ä, M1101`060-
PATEN% foarte bogat, MHOPOROA:311E11% mult Incereat, mult chinuit, nnio-
ro,Nrkeen% bogat In lemne, MHOPOIS7.311a1 % viclean, nitioremAowkiim
populat, MX)KECIrVIHA f. cuminte ca un bärbat, OBrpHOMITH a ImbrhOsà,
11030pCITOKATH a privi, sc. In teatru, npuonopeu,% Intâiul luptätor, ante-
signanus, ceerknocpm% cu inimä crudä, CATAOAcirilign% cu suflet luminat,
alliKANT% sfat, consiliu, ClilifiTp0ApiKAIITE stäpânire, Impärätie, cnaBooymïe
släbiciune de minte, C7fl0A1411StITH CA a se liaise& Impreunk mnoutoy-
WECTIIMITH a märturisi, TopmonmpEn% ca turnuri tari, Inthrit, THp%-
Aolipm% (In ms. gresit -npuTk) cu piept tare, TOrICINOCE4% purtätor
de tolbä, de pharetrá, xoponEp% cu aripi mici, pläpânde, go1ason-
11011tI91ANIIIM comandant de tagmä, cäpetenie de oaste, IHTI1I1K pur-
tator de scut, scutas, IIMINICMOCER% purtätor de Coif, /J031+11{0114tIAATE

principat, lap0AMEla crud ca leul, inimos ea leul. (1)

b) OE/14)141ln fälos, dupä REIteprligEeerrii (adj. se gäseste Ins& si In
alte texte vechi, cf. la Miklosich, Lexicon Hemp 1min p.aTcakoppigilov;
ncEcurbAEuz a tot mâncátor, dupg, iMelaMiZ, Cf. la M. IllICECZAAkla
7CatiyúTOC, serliponpasea cu näravuri de fiará, dupá se4poonpa3m, cf.
la Macarie swhimaimum cu chip de fiarä; 3A4TOAIORIE iubire de aur,
dupá 3,1tITOMCCER% sau 3/VITOMOGHIM iubitor de aur; Atuorogplmeucreïe
vreme Indelungatá, dupä nnuoroKprknimEta, cf. la Macarie RE3ErkeMlICTRIE
vreme nepotrivitä; AnAcormki pt. mâncátor de carne, dupä /NAM&
sau Aulcolama; paAocT[H]oemeta cu fap vesell, dupä po,ocTriccin-
-ocpa3m, -OM CU privire, cu fafá, cu ochi veseli; cmhperio-
wmpTe smerenie, cumpátare, dupä cnivkpeionnzAp%; ClarEAMApEN% desert,
dupá coiremmAtn, cf. Insä la Macarie corenixAprotiu si la M. ColrEAM-
Aplill% v.ev6r.ppow; Tpoymmourk adv. cu ostenealä, cu silinÇä, dupä

(1) CâtevA din traducerile acestor cuvinte bulgäresti sunt aproximative, Intrucât ele
nu dau exact originalele grecesti ale lui Manasses; acestea aunt !Lisa consemnate toate
In glossariul meu la editia traducerii bulgäresti a lui Manasses.

www.digibuc.ro
88 t. 130dbAN 94

TPOYAOAIOCHR% muncitor, cf. la M. TIVIrAOMOIGKII7. §i la Macarie MORO-

TPOIrAlll adv.; poate si cpenpocTpord subst. undä de argint, dupä
CpEl;p0CTpOlr11117 adj., cf. MI" cpEnpocTporfirkw la Manasses, p. 209.
Se Intelege cä o parte din aceste cuvinte, d. p. BEMIKOKpHAEIA,
Cpworrum, AANOCON7311EHI, npmonopw, KoyAonepy le-a putut Impru-
mutà Azarie indirect din Macarie, din care a imprumutat si altele,
d. p. pe AlOGOCAKIWATEilk, nti,çouoiuR7, pETCT110, CA0130110AOXIIHM. i unele
figuri retorice, .ca d. p. «a bea paharul neIndnrat al mortii» (moTxR,
,Inum HCJJIITH C7.Mp7.111), pot fi luate indirect din Macarie. Azarie
e Ins& mult mai bogat i In cuvinte compuse si In figuri retorice,
pe cari nu le-a putut luà decât direct din Manasses.
Itärnân, cu toate acestea, o sumh de cuvinte, pe cari Azarie nu
le-a gäsit nici In Macarie, nici In Manasses; acestea sau le-a I'm-
prumutat din literatura slavä bisericese'd pe care o cunosteà, sau
le-a compus singur, ceeace e mai putin probabil. Unele se aflä in
lexieonul paleoslovenico-greco-latin al lui Miklosich; altele insä, de-
stul de numeroase, lipsesc dintr'insul. Iatä lista celor mai intere-
saute, Intrucât se Intâlnesc foarte rar sau nu se intâlnesc de loc In
textele cunoscute si studiate 'Ana acum de lexicografii slavi:
IMAIWICKOIrCEN% iscusit, incercat, la M. probatus, din Berynda;
iubitor de bine, la M. cptkciTch&oc; GMPOCTOMITE bunä stare,
la M.-CTOM11111 Stictriasca. firmitas; GAMOMMILICAHTH a don . bine, a fi
binevoitor, la M. lipseste; Bi141`001rIAMIEWA mângäitor, cf. la M. sm-
1`401711WATH laetificare; BOIICTRO lupta, räsboiu, la M. lipseste; so-
pENIE, perronopEnhe luptä, cf. la M. GopENTE luptä, pATOGOpktl,k luptátor;
BEIIMA110 adv. färá crutare, cf. la M. GEWTAAkli% aic6tolloc severus
si vb. tiff/m.11.TH a cruta; RECEAOOK% CU ochi veseli, la M. lipseste;
rmeollocrpiamae tunderea capului, tonsura, lipseste la M.; Aonpocsmw-
CMITH a gândl bine, a fi prudent, cf. la M. A0GpOMMICAlkN% pru-
dens; MBPOOrilITEAM, Invátátor de bine, cf. la M. -maa OíaL-
Xo pulehra docens; 3AtITONECKAGANO adv. färä a crutà, aurul, fárá cru-
tare, lipseste la M.; 3/10AIOTY, crud, turbat, cf. la M. 3/01110Tk11% cru-
delis; KAMEHIP-IkCTEM Impodobit cu pietre scumpe, lipseste la M.; KINK-
unman frumos la fatá, eu fata frumoasá, lipseste la M., cf. [vac-
HOMitlitN% frumos; AAHOPOMCKtITEM14 7. lingusitor, amágitor, lipseste la M.;
.11110rOC1ITA% luminos, la M. valde lucidus; mriorocTpdAdMIA eel ce
sufere mult, la M. p.opEctinoc; nimmnpimorz adaos de mitä, dare de
!nag, lipseste la M., cf. npunom additio, additamentum; FMOIrCTHTH a
spune, a convinge, la M. suadere, concitare; IIMATEXENT. (=HEAIATE-
M11%) neturburat, la M. non turbatus; FIEHOMTAlig% nedarnic, la M. illi-

www.digibuc.ro
95 LETÓMETUL LUÍ AZARIE 39

beralis eqtatciaotoc; Hyd3CAA110 adv. färä judecatä, cf. la M. FlEptl-

CXAkH% demens; ocrpoopmmum cu arme ascutite, lipse§te la M.; npdg-
Aocx,a,A pt. drept judecator, cf. la M. npamomAz adj. recte iudicans;
npanmorwiti% cu suflet drept, cinstit, lipse§te la M.; flpOOTCTX[111TH a
päräsi, a träda de mai Inainite, 1ipse0e la M., cf. la Macarie npo-
OTG`kriiTH a fugl de mai inainte; nrkorprrpmi a lntrece In §iiretenie,
cf. la M. nplparroiTH decipere, niyhr.rrin valde calidus, nptorm-
rrpinli fallere; penoirlaark adv. ca un rob, cu supunere, la M. -,v4alkil0
uti servum decet; cewroArkmil adv. cu sfintenie, cum se cuvine unui
sfânt, cf. la M. -Af1101% adj. Espocps-ntc sanctum decens; CRAlpEtiliti-
illaTEOSATH a slujl la o slujbg, bisericeasca, lipsWe la M., cf. CHAII1E-
11111-1kCTE0 (apo)ctivy sacerdotium; cHoporapHaTz cu aripi WV, lipse0e
la M.; CAOBOGONITOMBE11,% dätätor de cuvinte bogate, darnic dätätor
de cuvinte, lipse%e la M.; CMMAPUTROEt1T11 a fi de aceear pärere,
la M. consentire; MCISKITaTI-1 Citt a se plimbà Impreunk cf. la M. CHU-
TATI1 CAI vagari; TIME/MENU furttinä, valuri mari, la M. TpkIMMIGIIIIIE
Tpcxop.Ect magnus fluctus; ygmoutontinn. pt. läudat, cf. la M. XEQACIC110-
ElITH laudare; prrpomerrh adv. me0e§ugit n vorbe, cf. la M.
TpOCIWEECkillili% artificiose loquens; 11,BITOKpACHTEAEli% frumos ca o floare,
Inflorit, lipsWe la M.; 4rolip4RE11% câinos, lipse0e la M., cf. FIkCONIttE%
cu cap de câne, xoyo*riloq.
Aceste cuvinte nu sunt luate de Azarie din vreun lexicon; ele
sunt culese din manuscrise, poate i din &Atli tiphrite, In limba me-
diobulgarä. 0 influentä a limbii ruse§ti ce se Intrebuintà In can-
celaria domneascä a Moldovei nu se observä la dânsul (1). Tot din
manuscrise trebue sä fie luate cuvintele: mammal% (dat. pl. dAdAld-
FilVM) Neamt, German, dAtiMaaliCK% nemtesc, liClilidpk (gen. sg. 11C111Cdpii,
nom. pl. HcHurig)- tâlhar, uciga, gr. cot4 cw asasin Azarie tra-
duce prin acest cuvânt pe rusescul cazetc, =Top% luteran (pl.
AwropH), cneramm Spaniol (dacä nu cumva crliminvoi e o greealä de
copist, pentru CrldilliwAll). Din scriitori bizantini traduF,4i In bulgäre0e
sunt cuvintele: HCT pentru Dunärea, navaia pentru Ungariaaceasta
e numitä la Bizantini i llcvvovk i IlutovE (2), nepcma §i flEpClikiH
.

pentru Turc, turcesc. Din Manasses In special sunt cuvintele NIVASk

pentru boier moldovean sau diregätor turc,, enapp. pentru portar

(1) Doar rupEipxipi de cktevA ori =4 s'a' fie rusisme.

(2) Pentru acest din urml, cf. In viea4a sfântului bulggresc Naum dela Ohrida, din
sec. X sau XI, p5stratl intr'un manuscris din sec. XV: oyrou, IIEWHCKTH fahliCh : Ungurii,
neam peon (flown% Haanom, Bizraperui crapima n.m Marceparia, toom 1908, p. 53 i 58).

www.digibuc.ro
40 I. BOGDAN 06

(de Suceava) sau hatman(1), u,apk, itaperroogaTH pentru domn, a domnl,

Ramp pentru doamnä; cf. imam; lirEN1011% i altele asemenea la Ma-
carie. Moldovei ii zice de mai multe ori moAAoga si MO/IA(1U (dat. si
10C. A0M01341, AIOAMIrh) pe Iânga obisnuitul 410MARCISA4 3EMA`k, iar Terii-
Românesti oyrpomaVit si 3dropaida 3eniffh «tara munteneascAD, termin
ce se gäseste si la Macarie.
Din punctul de vedere al cunostintelor gramaticale, cronicarul
Azarie prezentä o scädere väditä, fatá de predecesorii säi din sec. XVI
si fag" de analistii din sec. XV. Si unii si altii au scris In limba
mediobulgarä a literaturii bisericesti, pe care o cunosteau numai
din cärti si pe care n'o vorbiau. Cunostinte teoretice asupra acestei
limbi n'aveau Insä nici unii nici altii. Operele gramaticale ale Slavi-
lor de sud le erau necunoscute, iar cele rusesti Inch nu Incepuserä, sä
aparä. Dacä totus analistii sec. XV si Macarie scriu o limbä literarrt
cevit mai coreclk cauza este ca ei sunt mai apropiati de buna tra-
ditie a scoalei dela Neamt, transplântatä la' Bistrita si la Putna, pe
când Azarie e cu o jumátate de secol In urma ei.
Vorbind mai sus despre modul de expunere al lui Azarie, am
vázut cât de dependent este el de modelul pe care il urmeazä.
Aceastä dependentä trebue explicatá nu numai din tendinta lui de
a se apropià, de un model considerat ca ideal, ci si din lipsa de
stápAnire a limbii In care scrià. Si In adevär, fiecare pagink fie-
care pasagiu, ba aproape fiecare frazá din Azarie aratä c5, el nu cu-
nostea bine nici formele, nici sintaxa limbii rnediobulgare. Aceastä
necunostintá merge& ash de departe, Incât de multe ori el a lásat
la cuvintele Imprumutate din traducerea bulgáreascä a lui Mana-
ses acele sufixe de cazuri, pe cari le cereau constructille bulgäresti
ale traducátorului, nu constructiile sale schimbate. Astfel el zice
Intr'un loc despre Ioan Armeanul «pnna so wk 3/IATOIr» (cáci erà rob
aurului), In loc de pAn% co st 3neTor, fiindc5, In traducerea bulgä-
reascá a lui Manases, la capitolul despre Nichifor Ghenic, &Ise «pail
(1) Eparh numevte Azarie pe boierul Dimitrie care, Impreunrt cu logoffitul Gavriil, erà
tutor al lui Bogdan LApupeanu la inceputul domniei sale (1568). Cred a acest Dimitrie
e fostul portar de Suceava, pomenit In documente dela 1558 qi 1560: H. n. Atinurrp8 nop-
'rapt ctImatcnora (7 ai 16 Apr. 1558, 5 Apr. 1560: Acad., Rom. 99/XCIV, Pee. No. 83 i 47);
cf. kappq praefectus, 6 ncapxoç rilç TC 6 X e co G praefectus urbis, In traducerea bulgäreascit
a lui Manasses in4pxn rp4Anadn. Demnitatea de apraefectus urbis» puteà fi identificatrt, In
mintea lilt Azarie, cu cea de portar a1 Sucevii sau hatman. Pe la 1559 se oonstatá 0 un
mare logofát Dumitru (Acad. Rom. 36/XXXVII); acestuia Insä Azarie nu i-ar fi zis eparh,
cum nu-i zice nici lui Gavriil. Pe la 1570, sub Bogdan Läpupeanu, erà portar de Suceava
un Vasilie (vezi douá documente, unul din Martie, altul din 27 Iunie 7078, la Acad. Rom).

www.digibuc.ro
97 UTOPISETUt LUI A2Alifg. 41

3g1dTOr 3/14TOMOGII,d» (ed. mea, p. 156, orig. aoeiXoto xpocrobs xpocrotiondij v.

4552); acl Insa, gen.-ac. pasa era cerut de verbul AOCTlisdET%, era
deci obiect direct, pe când la dânsul pas% este subiect. Tot ma a
rämas OGATIAHA In fraza despre Stefänitä OH AVKX Hd 3EMAH 'mama
Kp%HMH » (si zäcând la pämânt stropit de sânge), unde dupa mom
(pt. pres. nom. sg.) ar fi trebuit sä urmeze OBAHM; Azarie cetise
Ins& In Manasses despre Achile «osprhTowx, opwa ileamipa HIAHNIH 06-
MIldild» (ibid., p. 44, orig. Elipov tbv ti¡po) xeEp.evov ocrp.ocaL Irepoptiivoy v.
1401), unde OGAHOHA e obiectul direct al lui ourkToulx.
Greselile de felul acesta sunt cele mai elementare posibile. Dup5,
ele, n'avem de ce ne mira dach vom g4s1 la fiecare pas In textul
lui Azarie terminatiuni gresite, forme gresite de cazuri si de nu-
mär, constructii gresite de prepozitii sau de verbe, lipsä de con-
çordantä intre substantive si adjective Intrebuintate ca atribute, qi
alte constructii sintactice false, ca d. p. norninativul, In loc de ge-
netiv, dupá comparative, sau acuzativul, in loc de genetiv, dupá
verbele ce contin o negatiune. Sunt i concordante provocate de
limba românä, d. p. rpaA 6fEdid (cetatea bAtutä) In loc de rpm sTgat,
caci rpm In slavoneste este de genul masculin.
Voiu ell& In urrnätoarele câteva, din aceste greseli; a le Insira pe
toate, ar Insemna sä reproduc o mare parte din cronicä; ele sunt
de altmintrelea foarte usor de recunoscut:
sapsapoodo, pa3GOHHHtlkCKWH In loc de sapwood, prI3BOHMILIkCHld adv.;
loc. pl. sum si orrpox In locul genetivelor Impel si orrop%;
HAEiHEHHkhli instr. sg. In loc de C7. HHOMIGHEHMINUI instr. pl.; lc% op*.
H OCUATHHKM, 15% caaioApwisupi c8AfitHENVVNI,
Rouse) Haiiihaïe, 1{% 11,dpCITOIRMIIHM rpm.k in loc de KZ 11137.130MATHHKOAM,
H % CdiNOApwAatti .c8ATHAiEH8, K HHWHAA, H% A3idsoorwideal%
sau A3k1KOHill'IAfidM%, K LI,AperrsotpupEA rpa,k6; 6E3 CMAMIIEHÏE In loc de
6E3 cmumpEoïa, Pam edam opYwato In loc de paAs imam npUtTïa ;
)COIllETE IMICTH AAOAAdECKKIA In loc.: deBA/WTI-I tHOWHCAH, OIrCTpMAHWA
CA Hd AMAMI: In loc' anomosx sau 410M013d (Intrucat & e de-
seori intrebuintat In loc de 74, ca si In alte texte mediobulgare, cf.
nom. sg. BECHAG=BECHd, THWHH7fi= THWHHA, sau instr. sg. spzda--=sp%-
sï76 §i allele), HHOLIkCT1301pfilpHAA HCTAsddllIE In loc de oso,otcrsormiox
(gen.-ac. pl.); o CTEtisturh nfrkApiffindro BMW& In loc de o cmisturli
BOEBOAt, )01MA,Osrk Lopoodil noaarr6 In too de 87,
ltdpCTIH HOAdT`h, AO RAIM02filpHili rpm In loc de Ao gaptoimparo rpma,
s% MORI rpm, s poAoct rpm In Joe de rpaKk; cserknocpmmx
TaTepki In loc de TdTdp%, CEA48 MOBAllpdP0 in loc de /110BAWEMS;

www.digibuc.ro
42 I. 13 OGDAN 98

NY3MOGH 620,7filptid H49E NLICTOA&Illeti In loc de nN.Axipati DIM NtICTO-

xipup,; iOiECHh1LH H MONaCTkipTE NE MOGAA In loc de MCVIEBNHK7.
iNONaCTKINN. Cf. Inc& LIETkipH /WhCALI,k in loc de gerkipn
ilitCAU,A,
rocoreTtmil rapompe In loc de AINOPONOrriTHOEsau Aillorosortmaa
11%ClIKk IMOIrCHINdH WhCT. . . . NEH7.Ic0IrCNO In loc de HEIM-
kICOX TIMM AOCTHrk In loc de Maim,' Tfark (pe Lacox poate s&-1
fi luat Azarie din diplome domnesti date In Iasi, In cari se aflà
loc. 13%laCOX), CZA1famk XO,NeTtiN FAITH sau Cp7TK BMOIralilk
in.loc de ragman , si as& mai departe.
0 parte din aceste greseli ar puteà, fi explicate ca particularitáti
ale limbii bulgare moderne, p&trunse In redactia mediobulgarä a
lui Azarie, d. p. formele de casus generalis la temele in a, loc.
=gen. plur., unele constructii gresite ale prepositiilor, s. a. Azarie
ins& nu cunosteâ limba bulgarä modern& ; daa, ar fi cunoscut-o,
s'ar fi furisat In redactia lui m&car un caz dousá de articol postpus,
care pe la sfârsitul sec. XVI se Incet&tenise si se generalizase In
toate dialectele bulgare de azi; s'ar fi furisat probabil i vreun
genetiv sau dativ cu NA, care In documentele muntenesti incepe s&
se arate din sec. XV, sau vreun infinitiv Mr& sufixul TN, deopo-
trivá de vechiu. Nimic Ins& din toate acestea i nimic din celelalte
fenoméne morfologice, cari pregätesc transitia dela limba medio-
bulgar& la cea neobulgarä. Azarie scrià Intr'o limb& moartk ale
cärei forme si constructii sintactice le cunosteâ prea putin. De aceea
opera lui n'are nici o important& din punct de vedere linguistic.
Ea ne aratá cel mult cá epoca predomin&rii limbii slave In Mol-
dova se apropià de sfAr0t.
V.
RAPORTUL DINTRE LETOPISETUL LUI AZARIE SI CRONICA
LUI URECHE.

Analiza cronicei lui Ureche si a lui Simion Dascálul ne-a arAtat

de mult oà, izvoarele acestei cronice si In deosebi letopisetul mol-
dovenesc, cel mai important dintr'insele, contineau toate stirile
analelor putnene i o parte din stirile cronicei lui Macarie, ash
cum o cunosteam din redactiunea dela Slatina. Izvodul lui Azarie
ne-a dat, Ince priveste analele putnene, o nouà confirmare a acestui
fapt, intrucât redactiunea lor este aci 0 mai apropiat& de letopisetul
moldovenesc decht cea dela Slatina. Rämâne sä ne intrebärn acum,
dad, In letopisetul moldovenesc se gásesc urme de a doua redactie

www.digibuc.ro
99 LETOPISETEL LEI AZAR/E. 43

a cronicei lui Macarie si de cronica lui Azarie. R&spunsul von-i vede&

Indat& c trebue sá fie afirmativ.
Relativ la domnia a doua a lui Petru Rares, adica la anii
1541-1546, letopisetul moldovenesc pare sä nu fi continut nimic
din cronica lui Macarie. Pe cand acesta citeazA pentru anul 1541
o singurA expeditie a lui Rares In Ardeal, cea din Iu lie care se
termin& cu prinderea lui Mailat, letopisetul moldovenesc cunoste&
dou& expeditii: una la 1541, când Rare§ prinde pe Mailat, alta
la 1542, când el pradA numai «tara ungureasc&». Macarie spune
apoi c& Rare§ a intrat In Ardeal pe valea Oituzului i s'a Intors
pe la Câmpulung, pe când letopisetul moldovenesc spunea eh el a
intrat In prima expeditie pe la Oituz i c& pe la Bistrita i Câmpu-
lung s'a Intors din a doua expeditie ; pe unde s'a intors din Int&ia ex-
peditie, sau nu se spune& Intr'Insul, sau s'a omis de Ureche. (1)
Afar& de aceasta, In Macarie lipsesc oirile despre restaurArile de
biserici si mânästiri si despre plecarea lui Ilias la Constantinopol,
15 Maiu 1542; cronica lui Ureche nu le poate ave& dec&t din le-
topisetul moldovenesc. Poate cá i ziva mortii lui Rares, Vineri, 4
Septemvrie (2), s& fie luat& din acelas izvor.
E deci probabil cä pentru a doua domnie a lui Petru Rares le-
topisetul moldovenesc reproduce& o alt& cronica oficialä, nu pe a
lui Macarie; aceea pare s& se fl deesebit de aceasta si prin cro-
nologie: Macarie socoteste anul dela Ianuarie, letopisetul moldovenesc
dela Septemvrie. Cuvintele lui Ureche «au plätit datoria sa ce au
fost dator lumei» (sc. Petru Rares) ar indic& o cronic& din aceeas
scoalá lilerarä ca a lui Macarie; cf. la Man. (ed. mea, p. 94, 96,
134): WHIM WWII/ 314410Bd14111t1H... VIMECH1t1H CIMAEAz,WTAACT%
HOE, CU glossa t H Iyhtik orwrhim,WTMTH ['pun TInEcrixa. .3mui 3(111-
MOBAEU1011, In orig. tifi 7CTIXe0 ala6vCAL tty am/mkt:Gay To0 cwipouç
xspatief.co, 461 aw3vat 'rò a0VOCC "0:IV ZOEW TOE) G611C4TOC "Ct T.?)
T-7,1 auvecce(c);) (v. 2363-64, 2432, 3797).

In ce priveste domniile lui I1ia i Stefan Rares, cronica lui

Ureche contine unele stiri ce dipsesc In Macarie i Azarie si nu le
are pe altele ce se gäsesc la acestia, d. p. alungarea lui Macarie din
episcopat de catre Ilias si reintegrarea lui de c&tre Stefan; ea are
(1) Cron. Rom., I, p. 204-205.
(2) Sept. 4 e gresealk in loc de Sept. 3, care cade la 1546 tocmai trite() Vineri. Mae.
eerie are 3 Sept. (1546 -= 7054; 7055 la Ureche se explica prin calcularea anului dela
Septemvrie). Inscriptia de pe mormântul lui Rams la Pobrata n'are data; cf. N. Iorga,
Inscriptii din bisericile Romaniei, I, p. 66-57. Cf. n. 1 dela p. 76,

www.digibuc.ro
44 Í. ItOGDAN 100
i

apoi o MO, judecatä asupra lui Stefan, a cärui omorlre o justificä, pe

când Azarie o desaprobá. Cu toate acestea, izvorul ei a trebuit sá
ounoascä letopisetul lui Azarie, cáci urmAtoarele trei pasage des-
pre desfrAul lui Dias, despre iarna dela 1548 si despre convertirea
Armenilor sunt luate evident din acesta:
«Av And Mug& sine sfetnici tineri «¡trap* 'ICU KO LIAM RS AHECZIAT-
turci, cu cari ziva petreceA, si se HHICkl flpIEALIA, 118 HOIIIH ME CK11138H-
desmerda, iarä noaptea cu Turcoaie HkIM ar.iplinamimk orwu H CpzAllil
curvind» (Cron. Rom., I, p. 206). liZA AA».

«i intr'acel an a domniei lui (7055) all AtTO ire3HS (7056) 6111CT 3HALI
facutu-s'au ierne grele si geruri mari, MOT 14, MKO H AARica Piczxwwai
cAt si viile si pomii au secat de
geruri» (ibid.).

«Pre Armeni, pre unii de bunt+, «H CailAH (sc. apmkuu) KZ 601'01r

voe,... pre altii cu sila i-au botezat» p438mho II CRITOI( HeTHHHAWO icoslvE-
(ibid., p. 207). HYA fiZA,C nirk[1161.4,E, WEN H rOTAIr,
WKH Mt H HfrOTAIIM».
Asupra cronicei lui Azarie nu poate incapeà nici o Indoealä, ca
ea a fost utilizatá intreagá de autorul letopisetului moldovenesc.
In tâiu de toate, o suma de pasage dintr'insa se regäsese aproape In-
tregi In cronica lui Ureche. Astfel cele patru pasage din capitolul
XXII despre foametea dela 1552, despre expeditia lui Läpusneanu
dela 1556 in Ardeal, despre iarna grea din acel an si despre moartea
episcopului Macarie la 1558, si pasagiul din cap. XXV despre ex-
pedipa lui Soliman in Ungaria la 1566 (Cron. Rom., I, p. 210 si
222), desi nu sunt traduse ad litteram, se A/Ad Ins& a fi luate din
Azarie. Cap. XXII al cronicei lui Ureche «despre domnia lui Ale-
xandru Vodä Läpusneanul» pare a fi chiar Intreg o traducere liberá
a pärpi corespunzätoare din Azarie, amplificatá numai cu o notitá
asupra sfintirii mânástirii Slatina si cu o frazá stereotiph de anale (1).
(1) Cf. in rnanuscrisele ce contin redactiunea lui Simion Dasaul urmatoarele cuvinte
dela domnia lui Alexandru Lapusneanu: gAceasta poveste ce scrie mai sus, care spune
de Ilias Vodit si de SteMnita Voda si de Joldea Vod . si de Alexandru Voda, cronicariul
lesasc Undo povestea mai deschis, [iar nu aduce] aminte de toate semnele pre rand cate
s'au facut, iar letopisatul eel moldovenesc, macar ca scrie pre scurt, insl aratá toate sem-
nele pre rand, care toate le-a[m] tocmit prin poveste, care la locurile sale». (O. Giurescu,
1. a., p. 24). Sub scronicariul lesasc» e de !Moles acl detopisetul latinesco, cum cu drept
ouvant presupune d-1 Giurescu, I. c., p. 67.

www.digibuc.ro
101 LETOPISEIIIL LIM AZARIE.
«Inteacestac an (1552) au fost omor
mare ci iarn6, grea».
«In al patrulea an a domniei lui
Alexandru Vod5, (1556) trimis-au sul-
tan Suleiman hochim la Alexandru
VodA ci la Petru VodA, domnul mun-
tenesc, BA mearei, cu oaste la tara
Ungureascg, pre pohta Ungurilor, s.
le puie craiu pre Stefan, feciorul lui
Ianoc craiu, la scaunul cel de mosie
a Mane-seta. i indat5,, dup . poronca
impAratiei, au mers ci 1-au dus de
1-au wzat la cr5le, çi de atunce
s'au plecat Ungurii a dare bir Tur-
culni. far& domnii se intoarserg, cu
toata oastea lor, cineci la tara lor,
aducAnd mult jac ci dobând,1 dela
Unguri».
«Pre acea vreme fost-au lama
mare ci geroasel, de au inghefat do-
bitoace c1 hiere pen paduri.»
«Iara intia.zestac an 7066, Septem-
vrie [SimionDascalul are Ghen arie 1],
prestAvitu-s'au Macarie, episcopul de
Roman, ziditorul cilncepätorul m6n6.-
stirii Râccai, carele au fost la scaunul
Romanului 27 de ani, ci cu cinste
1-au ingropat In mAnAstirea sa; c in
locul lui s'au sfintit pre Anastasie,
om destoinic a primire slujba pas-
toriei sale, carele 14 ani mai apoi
au fost ci mitropolit» (Cronica lui
Ureche, p. 210).
«In anul 7075 (=1566), Septemvrie
26, sultan Suleiman s'au rädicat cu
octi ci au mers asupra Nemtilor, unde
www.digibuc.ro
45
wRz TA 0100 Epinuna u A*Tol (1552)
DOCTIOKE Anopk ßi%II 3FMAH MOA.
Adigki
((FL A'kTVIV ir3RA (=1556) DOCAA
napii HEPCKkIH CSAIMEHk KZ AM.-
HOEKOAA, D 0 or in onEHIE 0Sr-
P p o M, H KZ nwpainno, 34POPCT*H
sotnom, nogEnt H 110HAWUJA
CZ KOHCKAMH, liZHATpl np*Atnk or-
rpoy sknu.A it CA czatTom CTAPtIl-
WEIHAM Hp npani CTE414114 H A n pt-
CTOA WTRA ctiotro iWAHZLIIA
DOCTMCHIBM».
. ((TOW GlaCT 3 II M 4 HA SEMAIE
cReplin H 3AosiTpunini mpas k
II AIOTk.
«E. A*TO p3Is (=1558) rEH. I
EMICKOHZ MAKOTE npinomunt H
KOPOONTOAWil IOHEII »TÏuO npLwrk,
EPOME [TtA0]... CKXTAHO MKT Cl1011M11
OrIEHHKKI KZ CZ344HHOE WT HEPO MO-
FIACTkIpk p2A9KkI... OirKpACH ic nrk.-
CTOAIt pOMMICKMH. . . .
H CkICT npiimmuck nirkrrona Fro AP-
VepeucTRa AHACTACTE..... IMF AORrk
H goroorroAnt onpxmitA CTAAA xpiw-
T0134 Çi irkTk, no TOM ME 1313KEAEHk
GEACT HA.... MHTP0110AHTCKIIIH
EljACTOAkp.
AtTO ,3o,A, (7071=1566) essrre
REAHKIal 1.1,41/Is 119CK6111 COVATHMEHIs H
1113ARIErk CI COGOX MIEVIDKliCTKATZMIs
46 L BOGDAN 102

mula prad i Asip5, au amt. Mai MOAN H CirCTIDSMH CIA K IlptIATY10

apoi find cuprins de boalä acolo au
murit, dupa ce au imOrMit 44 de
ani, si au 15,sat Impärätia fiiu-säu
lui sultan &Aim».
(ibid., p. 222).
BENIAH ArldM4HTHCT+H, H TAM* KOHERA
HOWL% HODATk, APAC1MI,c1 KAI, HMI H
1.101pCTKOHil irkT, II OCTAII/18 gq-
CTI30 CHM CWVICAr CRomoy CEAHMOTD.

Pasagelo din cronica lui Ureche (1) nu reproduc Intocmai cronica

lui Azarie; la domnia lui Läpusneanu ele sunt asezate Ins& in acela§
sir, si desi forma lor româneasa a trecut prin douä, prelucrhri, a
letopisc4ului moldovenese 0 a lui Ureche, o sumä de cuvinte
de expresiuni ale originalului slavonesc au Minas neatinse. Cf. «pre
pohta Ungurilor» cu no CifiV10/161111 oyrpom, «la scaunul cel de mosie
a tátâne-säu» cu 1141 HFACT0/16. WT11,11 CIMPO, «iarná geroasä de-au Inghe-
.tat» cu 311 csfrhne H mpaak. Pänä i greseala de fraducere «omor
mare», In loc de «foamete mare», se explica prin mopk Beim din
original. Tot din acesta trebue explicat numele de Stefan pentru.
Joan Sigismund, nume sub care erà cunoscut de Turci fiul lui Joan
Zápolya. Nepotrivirile din pasagiul dela 1566 au rezultat din com-
binatiuni cu alte izvoare. De fapt datele nu sunt exacte nici la
Marie, Mei la Ureche, cáci expedilia lui Soliman dela 1566, care s'a
terminat cu luarea Szigetului i cu moartea sultanului, nu s'a inceput
In Septemvrie, ci In Maiu, iar sultanul n'a murit In Tillie, ci in noaptea
dela 5 spre 6 Septemvrie (2). Din pasagiul despre moartea lui Maca-
rie i numirea lui Anastasie la Roman, autorul letopisetului moldove-
nesc a Imprumutat numai faptele, lásând afará toatä partea de reto-
rick cum a fácut i cu celelalte Imprumuturi din cronicele slavonesti.
Comparând mai departe cronica lui Ureche cu a lui Azarie, vedem
cá urmele acesteia se cunosc la descrierea luptei lui Alexandru
LApusneanu cu Despot si a fugii lui la Constantinopol, la descri-
erea luptei lui Tom§a cu Visniovetchi si ou Despot, la deserierea
mortii lui Läpusneanu, la istorisirea domniei lui Bogdan, fiul acestuia,
si a lui Ioan Armeanul. In general, nu e niei un fapt istoric In
cronica lui Azarie care sä, nu fi trecut, prin letopisetul moldovenesc,
si In cronica lui Ureehe. Astfel bätälia dela Verbia si trádarea unor
boieri NO de Läpusneanu, aluzia lui Ureche «zic unii c5,
acolo sä, hie fost rásboiul cu viclesug» (Cron. Rom., I, p. 211) se

(1) Zio prescurtat Ureche, pentr.0 a nu repetà mereu Ureche i Simion DascAlul.
(2) Cf. Fessler-Klein, Geschichte von Ungarn, III, p. 595 i 598.

www.digibuc.ro
103 LETOPISETUL LEI AZARIE. 47

refer& la cronica lui Azarie (1), fuga lui Läpupeanu prin Iai la
Chilia §i Constantinopol i exiliul la Iconium, bätália dela Ver-
cicani a lui Tomp, cu Visniovetchi si trimeterea acestuia la Cons-
tantinopol, trädarea lui Despot de cátre mercenarii säi din Suceava,
amänuntele din vieata lui Bogdan Läpusneanu i a mamei sale Ro-
xanda, cruzimile lui Joan Armeanul, toate acestea sunt povestite
intia datá de Azarie.
Letopisetul moldovenesc se apropià de bunä seamA, de Azarie mai
mult decât cronica lui Ureche, deoarece in aceasta s'au intrebuintat
pentru domnia lui Despot qi izvoare polone. Asemánarea aceasta
o atestä lnsus Simion Dasalul când spune cá «pentru acest Despot
Vodâ letopisetul moldovinesc foarte prea scurt scrie» (Cron. Rom.,
I, p. 213; cf. i p. 215). Scrià a0, fiindcá tot asà sera si Azarie.
Concluzia este evidentá (2).
Voiu pune In urmAtoarele NO, in fatä, o sumá de pasage din
cronica lui Urechedela domnia lui L'Apu§neanu pâná la a lui loan
Armeanulcu pasagele corespunzátoare din Azarie; se va vedeà cá
multe expresiuni i propozipi sunt reproduse Intocmai.
«Alexandru Voda, dupa ce perdù a(fingAariApk) Hasiirk HA spogx m-
räsboiul (sc. la Verbia), fugi spre Iai inx H TEKWNi meox-,Tpzrk Aornirk H

si de acolo 10 luti, doamna i fugl H TOpOE HPOONTOTORA CA HA RpAlik. AEC-

la Husi. Acolo se grijià ca sIt strAnga D OT we nip.km rpaA, HI HEM-

War.. ce nemic5, n'au folosit. CA Des- WCATk KoraTerB4 affnura HON-

pot... s'au Intors spre Suceava HWM RJ pA3Kkal<H 111111WHia LIACT

au apucat scaunul i cetatea Sucevei SEAAAH HOKOpH CA% mitt Ilptinomig
cu toat6 averea lui Alexandru VodA; FI '7"kX CM* AZMHHAAH H milwromc-
de unde pre slujitori i-au umplut KATE/11%MM CAOHECKI7 flKhI K7 HOHCTRO

cu bani si pre boieri cu cuvinte bune IIt AAFAAHAOA EMCTei.:OH HilKk Kpii-
dulci i-au i s'au In- flialpH)CICA EpArld, OCTAHAK MAT(Hilt

(1) Cf. In textul acesteia estxx »c irkup Ndsivropapi sogsoAt.... H npsitice nornemwits Ha
aireTHO, H pauyArk
(2) Reproduc, dup5, scrierea d-lui C. Giurescu (p. 47), intreg pasagiul lui Simion Des-
cAlul, foarte important pentru chestiunea ating aici. oPentru domnia acestui Despot
Vod ä. letopisMul cel moldoveneso foarte pre scurt eerie, cIt numai ce aratä, cum au venit
Despot de in lara lesasa cu oaste streinä i s'au lovit en Alixandru Vodä. la Verbie
si-au biruit pre Alixandru Voclä gonit panä. la Husi, si de acii s'au intors la Iasi,
unde i-au citit vlädicii molitvä de domnie si i-au pus numele Ion Vod5.; i aratá cati ai
au domnit, iar de lucruri[le] i räsboaele ce s'au flout In zilele lui nimica nu Insemneazá,
nici aratá de ce rudI este». Cele spuse aci despre letopisetul moldovenesc se potriveso
aproape in totul cu cronica lui Azarie.

www.digibuc.ro
48 X. BOGDAN
chinat tara de sus toatg.... Ce Alexan-
dru VodA, vAzand i auzind cá este
golit de tot agiutoriul, s'au pogorit
la Chilia si de acolo s'au dus la Im-
párAtie» (Cron. lui Ureche, p. 212).
«Iará dupá moartea doamnei Rue-
sandei ramas-au domnia n grija lui
Bogdan Voclá si cumu-si era bland
cucernic, asa tuturor aráta direp-
tate, cat se cuno§tea ca nemicl nu
s'au arätat in el den obiceiul tá-
tâne-säu. Nice de carte era prost,
la calárie sprinten, cu sulita la halca
nu prea lesne avea potrivnic, a s5.-
getare den arc tare nu putea fi mai
bine. Numai.... cA, nu cerca batranii
la sfat, ce dela cei tineri den cas6
lua sfat i inatáturA. Iubeà sA auzA
glume i mäscarii i jocuri copilaresti.
Mai apoi bpi de sine Lesi,... risipind
averea cea domneasc6,... Dece im-
pAratul au trimes la Rodos de au
adus pre Ion Voda, care erà la minte
ascutit si la cuvânt gata» (ibid., p.
222-223).
4i aà jurará pre Tomsa, a era
orn cu inima mare» (ibid., p. 213).
«Tomsa, dupa izbanda cu noroc
ce au inselat pre Visnovetchi, s'au
intors spre Suceavá,... au incungiurat
cetatea unde era inchis Despot VodA
§i au abtitut pustele de o bäteau.
Inteaceea multit galceava i hrearnat
se auzia denlontru, ca, Despot pre-
www.digibuc.ro
104
wrs-krk CR AAAAk1MH AO ISEA1
tcss, u,apernotrAtimm rpm-k cntwno
OyTtiplAH A UV».
olgO CI1K »C OCTA CAMOApRMItCTRO
sormnoy,. .. 11 R'k 10HOW/A.... HpA-
ROAOYIBEHli H3 HALIAtAA Hz KHHFAX'
MHAOCTHRII H RpOTOKk,
HCEAA 110ApAM1TM1. irk npanoin no
OTE11,11 HAIC434HH,... konim noTp-kcATin
HAO1r1EHI. H AAFACIt TittrAHTH RR MTH-
BAK cmp-kAAAI IISHOVIBEHAM. Ilocivknw
IlpHirkfIHIllai CIA Moy AMKARILIHIA-
1.011 nAoirkum n4p0xkn,... H WTpHIIM
WT CIRE IIRCH npsnocidrkTminu H npn-
Rawl nz Cfg* 10Hk1A ii sOyia H rnoy-
moTnopgia H RWCT 0r1BH ourkTom
H CR 11HMH... nrpaA... H BRA
H3AAB8AN HAAHÏWAA AAlitVMCTIIA
rpr.gim H CM*KOT13001,1M... Ho murk
npncnon CER* (1AOR*Klil 111101Ap-
HHKELI H HHGA3kItHHHCM, A'VEJ CEB*T-
11111M1,... H RZC/A C141013H141A 11,ApCKA...
HCTRIVERAMHE RO wkwro 341-
'1'041Hk RI poAork rpAAA ÎWAHHk HME-
HEM rAxiionooymn,
Renewkinsak».
«611 oyso imorkivt. WkICTO WT GO-
Aipk, Togintha TapaAo-
n puz, ApsnocpsAD.
aAill-AKOME CHREHOR*MAEHH EMMA
ClflOCTATH,.... RAKIJ OVCTOSAAHWAt CR1
KZ HME RR rpm* 3ATKOpEHWAI H WRIA-
AWWA H IlOCTARHWA TAM-
IRMA H Lunn-Immix WpAMTA, CH p-kn
110rWIChl, H HAtIAWA GHTH rpaA... II
IRKICT11101fAi H ISAHKORI WT 13SHIAWAr
105 LETOPISETIIL MI AZARIE.
puind de viclenie pre capitanul pe-
destrimii, Dervici Petru, cá s'au
agiuns cu Tom§a §i ca sä-i dea ce-
tatea, au scos sabia kti I-au omorit.
Atunce slujitorii... mare zarvá fe-
cerl... §i. a§a, rupsegrá sfat ca sä tri-
mitä, sä, le giure Torn§a, sa hie ei
slobozi §i ei sa-i deschiza cetatea...
*i. a,§à au deschis cetatea» (ibid.,
p. 217).
«In anul 7076 (-4568) Alexandru
Vodtt au cázut in boalá grea §i s'au
priceput cá va muri; dece... chemä
episcopii, boierii §i toath curtea, de
i-au invätat §i le-au aratat mo§tenitor
pre fiiu-säu Bogdan Voditi» (ibid.,
p. 222).
«Ion Voda .... se a§ez4 la domnie...
pre toti i-au covär§it cu vràjm4ia
lui i cu morti groaznice ce fä,ceä,
di vra sä, ia agonisita tiaturor, nu
cu alt me§ter§ug, ce cu värsare de
sânge. *.i den zi in zi izvodea feluri
de munci nouä; bag'at-au in foc de
viu pre vlädica Gheorghie... auzind
cá are avutie Temnitele pline de
cAlugári, ....
socotind cá mai vred-
nic §i mai destoinic cleat dânsul
nim e n'au mai fost. De lege i§i rädea,
a in postul cel mare s'au insurat,
§i alte cálcáturi de lege multe ca
aceste fáceä» (ibid., p. 224--225).
Atmlete A. R.- Tom. XXXLMensorttle Secs. Istorice.
www.digibuc.ro
49
H WT RSHATPIANOT... fill OTKO H*GTO
OTITHH, MGM% ncTpz 'maim, H o CI-
MHOEFIH T*Mk REC*A0Fitl KG 113114*111-
1111M. Gromi los CER* AECROT IlpH31141:
atiu rirrpe, peLte, ICOHAVTROM CROHMK
Elfl*NATM* Tgi rfmAoy pasSwkr»..
11 .16.14 liCTpZrk ME1111 H 34KAMik RItICT
TOT. CDT CE1'0 CMXTHWIN CA H APB-
3TH... H RUCT fhorntiple H HEH*(ITE ME-
MNON' 11M11... 14 WT TOA* MHO% Cf GI
HCKAAVA ... TOrAa H3REA011JA1 H AEC-
!IOTA 11Z14* 113 rpm».
GRZ IETIVZTOE ME A*TO 11TOpe1r0
uNCTIld AAE,IAHAISOSA (.-.1568) ex-
flAAE GS Z*M11.141 H KOHNHII1H He-
Aairk H npop43o1wk cznipsTh; flpH31{.4
CRAIIIEHHOFIALIAAHHISLI H 4E74 H RS-
ekr Hact Bx c4Hoy cxlImy H nooy-
LIEHMH... pacTsopHak H CISVDTpA WI:-
NACT CAMOAPWRECTRA chiHOIr CHOEMOT
gorAaHoy».
«OH ME, leKo Heim nAcTom. roc-
(IOACTIIA, 11E1140.111E CA 0 CIS41M1H 3Ati-
T4... B*111E GO HpABOM oysïH144 H liplikl
fiRM*H*Milf MICO MSCT4 CAdAili114111Ef;...
IssarAa SO 1{011411116 3A001:1ptTHKIA AU-
TH .... Elf1*NACT ME H rEWp114:EHHC-
KOrld wruso KICECISH*N110MOT... H Toro
sorrercTao Amora CRAIN 11011p1111...
H HCIFInZH*AXA CAN TEMI1H11,41 CHAS-
1111M11 HHWIllil.... H HMILHE CESE MA-
MAMBA 11411E 1111111)( MP riptatAe ciro
SKIREILIHK GM 01110 11E11prilth S* ES
GI REAHKK114 ME 110CT MEW&
alit ripHnpstace N HE TVITA 0111s, FIX
H NO01(rli1K MEHHTH CA noorpaih RE34-
KOHOILITH».
4
60 L BOGDAN 106

Asemânärile Intro letopisetul moldovenesc i cronica lui Azarie

rnerg pana, la 1573, adea, pana la lupta lui Joan Armeanul contra
lui Petru chiopu1, trimes de Turd cu ajutorul lui Alexandru domnul
Terii-Românesti, si contra Turcilor; cf. «ciao& au bâtut Ion Vodä
pre Petru Vodä, ... au slobozit oastea In pradä, de au jecuit teara
munteneascá mai mult de jumatate,.... apucatu-s'au de Braila, de
au ars târgul cu totul» (Cron. lui Ureche, p. 226) si « vázând atâta
suptirare ce pArea de Turci, Implându-se de mânie, cu foc au ars
Tighinea si Cetatea-Albä si multa pradá au fäcut i mult plean si
robi au scos» (ibid., p. 227) CU ColrB.hAts BOEBOM, Cdp0CTT26
IMMAEC Cat,..... HBItIAE Hd BpdHk WNW H FlOiKErk T6WHH1 H

[yaw, H /MAO HE DOI% 3EAWA 3aropcTIN, ÇBdM CEGE 0 nowhAl ii o

Malt H 0 =perm GOINITC1Wh».
Se Intelege cá letopisetul moldovenesc merge& mai departe de
anul 1573, cad desi Ureche In predoslovia cronicei sale spune ca
«letopisetul cel moldovenesc scrie pang, la domnia lui Petru Voivod
chiopul 0 de acl s'au stins» (1), totus din cronica lui si a lui Simion
Dascalul se vede cá acel letopiset cuprindeà si domnia a doua a
lui Petru chiopul; aceasta fusese tradusa sau prelucrata dupá o
continuare In slavoneste a lui Azarie, pe care au cunoscut-o Inca
In original glossatorii dela sfârsitul sec. XVII sau Inceputul sec.
XVIII (2).
Letopisetul moldovenesc mergeà chiar, precum_spune Simion Das-
calul In predoslovia sa, Oa, la Vasile Lupu.
* *

Un izvor istoric asà, de important ca letopisetul lui Azarie nu

puteam sä-1 public fárá traducere. Des1 o parte dintr'Insul am tra-
dus-o la 1891, adeca cronica lui Macarie dela 1504 1541, am
cuprins-o totus si pe aceasta In traducerea noua, In care am cáutat
sä rná apropiu mai mult de original si sá Indrept unele greseli sau
asperitáti ale celei vechi, pe cari cu oarecare regret trebue sa
constat c6. n'a Incercat nimenea sä le Indrepte In curs de 18 ani.
Cu ocazia aceasta am introdus si cronologia dela Ianuarie, In locul
(1) Cf. C. Giurescu, L o., p. 14-15. EdiOa lui M. liogälniceanu aveä gresit Petru Rare$
in loo de Petru §chiopul (Cron. Rom., I, p. 129). Nici un manuscris nu are cuvântul
Raref.
(2) Cf. glossa dar letopisetul särbesc scrie c5, la veleat 7090 (=1582) tocma au fost când
au venit Pätru Vodá In scaun cu a doua domniep, atribuitä de Kogälniceanu luì Simion
Dasalul (Cron. Rom., I, p. 235), de Giuresou unui glossator dintre 1712 i 1725 (1. c., p. 29).

www.digibuc.ro
107 LETOPISETUL LIM AZARIE. 51

celei dela Septemvrie, despre care acum 18 ani se credeb, ch a

fost singura lntrebuintatä la noi In vechime.
Ar fi fost poate de folos s Insotesc textele cele nouä, de note is-
torice, cum am Malt In editiile dela 1891 si 1895; izvoarele nou5,
publicate de atunci Incoace si preluerärile la cari au fost supuse,
Intr'o sumä de monografii i In unele scrieni de sintezä ale d-lor
N. Iorga si D. Onciul, ne pun astäzi In stare de a interpretà cu mult
mai sigur si mai complet tirile analelor i cronicelor vechi. Sper
Irisá cä nu vor trece multi ani i voiu aveà, ocazie sä, adaog la iz-
voarele istoriografice gäsite pänä acum altele nouh, pe cart Im-
preunä cu cele vechi le voiu publica intr'un corpus complet al is-
toriografiei moldo.venesti In limba slavä. Intr'o lucrare de felul a-
cesteia vor intrà toate amänuntele pe cari nu le-am atins In me-
moriul de fata, multumindu-mä sä pun IntrInsul numai ceeace erà
strict necesar pentru caracterizarea textelor de curând descoperite.
O lucrare de felul acesteia nici nu poate sä fie fácutá cu deplin
succes, pânä, ce nu vom, aveä, o editie critic5, a celei mai vechi
cronice românesti ce ni s'a pästrat, a aceleia pe care ne-am deprins
a o numi cronica lui Ureche, pe care d-1 C. Giurescu o numeste
a lui Simion Dascälul i pe care eu am numit-o In memoriul de fatä
«cronica lui Ureche i Simion Dascälul», intru cât nu incape In-
doealä cit In cronica acestui din urmá e cuprinsä, si a celui dintAiu,
pe care traditia de aproape 250 de ani II priveste ca Intâiul cro-
nicar al Moldovei, care a scris In limba româneascá. Când vom aveà
textul primitiv si autentic al acestei cronice, când vom sti exact
când si de cine s'au introdus toate interpolárile, când vom puta,
,Aistinge Inteinsa tot ce nu apartine izvoarelor interne dinainte de
dânsa, atunci studiul cronicelor slavonesti, In ce priveste fondul lor
istoric, va fi mult mai usor de fäcut. Cât pentru forma lor, aceasta,
judecatä din punct de vedere literar, are prea putinä valoare si
prea putin interes.
W.
0 TRADUCERE ROMANEASCA DIN SEC. XVIII A ANALELOR
PUTNENE.

Voiu Incheià acest studiu asupra letopisetului lui Azarie cornu-

nicând o veche traducere a unei pärti dintr'insul, i anume a ana-
lelor putnene. Traducerea a fost descoperitä de d-1 Alexandru LA-
pádatu intr'un manuscris al mânästirii Bisericani, care se pástreazá

www.digibuc.ro
52 L BOGDAN 108

astäzi la Academia Românä (1) si asupra cäruia d-sa a dat o scurtä

notitä In brosura «Manuscrisele dela Bisericani si it'äsca» (Bucuresti
1906, p. 25-26 si prefata). D-sa a binevoit sä-mi incredinteze spre
publicare copia sa, pe care, Inainte de a o studià, am colationat-o
cu originalul.
Manuscrisul dela Bisericani este un sbornic de invätäturi si po-
vestiri religioase, cuprinse sub titlul general Inveildtura dulce
sau livada infloritd i traduse din slavoneste de cunoscutul scri-
itor bisericesc din sec. XVIII Vartolomeiu Mäzäreanu, pe când era
arhimandrit al mânästirii So Ica, c. 1770 (2). Manuscrisul e pástrat
numai Intr'o copie fäcutä la 1800 de monahul Teofilact din Bise-
ricani, 209 file. Inainte de 1800 el se termin& la f. 172, precum
se vede din a scara eärtii», care se lncheie cu analele, si dintr'o
notitá a lui Teofilact dela 16 Apri lie 1800, care se gäseste imediat
dupä textul acestora (f. 165-172). Textele bisericesti dela f. 172-209
au fost adáogate In urrnä. Constatärn prin urmare si aci ceeace
am constatat din sbornicele dela Chiev si Petersburg: textele istorice
sunt introduse In sbornice ca anexe la textele de cuprins religios
si moral.
Las altora sarcina de a se ocup& cu traducerea acestor din urrnä
texte, ceeace ar fi potrivit sä se faca intr'o monografie asupra
intregii activitäti literare a lui Vartolomeiu Mäzäreanu. Notez din
parte-mi numai atât, cá originalele slave ale «Invätäturii dulci» se
pot gäsl usor in colectiile de manuscrise ale mânástiririlor in cari
traducatorul ei si-a petrecut cea mai mare parte a vietii sale. Un
manuscris de felul acesta se aflä la mânästirea Putna. El e men-
tionat In monografia parintelni D. Dan asupra acestei mânästiri (3); o-
descriere arnánuntitä a trimes tot pärintele Dan d-lui Alex. Läpädatu.
Din aceastä descriere se. vede cá manuscrisul trebue sä fie de
prin sec. XVI sau XVII, aci se gäsesc inteinsul notite dela 1671 si
1673. El are aproape acelas titlu cu traducerea româneascá, cf.
0 CAdAKXA (siC) 1108tIEHÏE, WT PlidElt1:3Hel H KHHPRI kor KfficTor H CHATkIKII
dHOCTOilk H npopomm, kpapxwm H HPINIOAOGHILIHAA WTH,EM, HOACTk LIECT-.
HMO H oilman., EIOCT41, 110AE.314,1 AortHEHHA» (1. 1) ell atälmácitu-s'au de pre
sârbie pre moldovenie aceastä sfântä carte ce se chiarnä invätätura
dulce, dupä cum si este, care aceastä carte este adunatä din glavizne si
(1) El a fost däruit Academiei la 1904 de Ministerul Instructiunii publice.
(21 Cf. asupra vietfi si activitätii literare a lui Mäzäreanu brosura citatä a d-lui LA-
pädatu si bibliografia indicatá acolo, p. 16 si urrn.
(3) Meindstirea fi conufna Ptftna, Bucuresti 1905, p. 77.

www.digibuc.ro
109 LgTOPISETtm, LtTI A2Alug. 53

din cärtile sfintilor apostoli si a prorocilor §ti a ierarsilor si ale prea-

cuviosilor pärinti, flindcA este foarte folositoare de suflete» (LAO-
datu, 1. c., p. 26). Multe párti sunt comune amândorora; cf. d. p.
W lipOTWCTH f. 59 si apentru blândete» f. 37 v.; cmugw w mow
GpATCAr FIEHABIlMaptill ApOrrk Aporra CEGE f. 79 si «cuvânt pentru doi
frati care uria unul pre altul» f. 51 v.; crtwgw w AIHAOCTHHA f.
123 si acuvânt pentru milostenien f. 63 v.; CAWBW KAKO no,NonaeT
CTOATH BIZ gpvitve f. 167 si «cuvânt cum se cade a sta In bisericä»
f. 87 v.; fairKuk w SpATOTHOpENTE, Kel-CO C7.1130pH rocnoAk KKE)CIVIOE spap-
vreo f. 167 si «cuvânt pentru facerea fratilor, cum au fäcut Dum-
nezeu frati de crucen f. 93 ; npinma IMO HE 3ptrn (In copia pärintelui
Dan 3pHpf) WEIHAAA NA CAM% 1111 mute tIAOBIKOIr, 11% lapkNHAela -MAU
(sic) MIATpUlta mincomm aptTH, 13ApAAAA1 f. 249 (eepnaani e sells 111
margine) i «pildä pentru ca sä nu cAutäm cu ochii la boierli, nici
pe fata omului, ce cu ochii eel dinläuntru sä cautäm la cele din-
lhuntru sufletesti, Varlam» 1. 97; tiloAc, a csAvrona8 BEANKOAUfitiEHEIBOr
Al HMI f. 308 si «euvánt al stântului pärintelui nostru Timotei arhi-
episcopul Alexandrii pentru a treia mintme a sfântului i Intru tot
läudatului mucenic Mina» f. 127 v.; W AIHAOCTIMI1 CAWBW f. 317 si
«cuvânt pentru milostenie» f. 135 v.; CAWBW W ripe3eHTEpa [ime] s%
BAX,A, MnAMETk f. 321 si «cuvânt pentru un preot ce au cAzut In
curvie i Invátäturá chtrá alti preoti» f. 140; cuaero *mu opium
HOXTAAHOE WillpeialsX.01-1)( BpeTiti 335 si aa sfântului
CAWBO ri f.
Efrem Sirin cuvânt de laudä pentru fratii ce träesc de obste, cu-
vânt al 51» f. 146 ir.; cnoso W AlOBBH f. 341 si acuvânt pentru dra-
goste» f. 150 v.; CAWEW memo ¡MINNA 3AATOOrCTAPO [1084EifiEhill 0 Ci3E-
TIE XHTTE (sic) CBITA CEr0 f. 356 si «Invätätura sfântului loan Zlataust
pentru desärtarea lumii acesteia» f. 154 v.; BETKOE AEC1TOCAO0E f. 366
azece porunci pe care le-au dat Durnnezeu lui Moisi» f. 159 v. (1).
(1) Dau aci toate capitolele manuscrisului românese, in ordinea in care sunt asezate
Inteinsul, dupa o notitä a d-lui Upädatu; aceasta poate sä inlesneascä gäsirea origina-
lului: Pentru sfântul si marele post (4).--Cuvânt pentru rugäciune (9 v.).Cuvânt pentru
ruga (12 v.).Pentru smerenie (14). Cuvânt pentru dragoste (15 v.). Pentru clevetire
(20 v.).Pentru räbdare (25).--Pentru infrimare (32 v.).Invätäturä ca sä nu ne aruncam
ochii incoace si incolo, ci sä cilutam drept in jos (34).Pentru bland* (37 v.).Pentru
viclesug (38 v.).Pentru adevär (41).Pentru minciuni (41 v.).Pentru plcate de moarte
(43). Pentru pace (46 v.). Cuvânt pentru doi frati, care urià unul pre altul (51 v.).
Cuvànt pentru lacrämi (57 v.). Ouvant pentru milostenie (62 v.).Pentru Arad i bo
gati i pentru milostenie (63 v.). InValäturä folositoare de suflet (72 v.).Cuvint cum
se cide a sta in bisericá (87 v.).Cuvânt pentru facerea fratilor: cum au fAcut Dumne-
zeu frati de cruce (93).Pildà pentru ea sä nu cäutám cu ochii la boierli, nici pe fata

www.digibuc.ro
54 1. BOGbAN 110

Toate acestea sunt traduse de Vartolomeiu Mazäreanu: asi s'au

tsalmäcit tn Banta mäastire So Ica, unde este hramul sfintilor a-
postoli Petru i Pavel 0 a celorlalti sfinti apostoli, de smeritul i mult
päcätosul Vartolomeiu Wazáreanul, arhimandritul numitei mánästiri
So loan. Intrebarea e acum: a tradus tot el si letopisetul pentru
domnUa dela f. 165 v. f. 172?
Se pare &A nu. IntAdu, fiindcä el nu pomeneste nimic de aceastä
traducere ; al doilea, fiindc5, ea este cu mult mai slabk decht ar
fi putut s'o facá un orn cu cunostintele de slavoneste ale luL Mäzä-
reanu; al treilea, fiindca In monografia despre *fan eel Mare, pe care
a scris-o tot el la 1775 intr'o condica a mânástirii Voronetului si po,
care a publicat-o räposatul Sim. Fl. Marian (1), nu se vede nici o
urmä de utilizarea directä a analelor putnene, fie dupá original,
fie dupá traducerea sbornicului dela 1800. In epilogul acelei mo-
nografii se zice: ascosu-s'au aceastá domnie a lui stefan Voevod
din letopisetul tárii Moldovii si s'au i scris prin silinta sfintiei sale
chir Macarie, igumenul sfintei mánástiri Voronetul, i prin oste-
neala smeritului i mult päcätosului arhimandrit Varftolomeiu Ma-
zereanul, In anii 1775 (2), August 15». Sub letopisetul rii Mot-
dovii se Irrtelege aci letopisetul lui Ureche i Simion Daseälul, pe
care Mázáreanu Il copiase la 1773, Impreunä cu cronicele lui Miron
Costin i Ioan Neculcea (cf. brosura citatá a d-lui Lapädatu, p. 16). In

omului, ce cu ochii cei din läuntru sä cäutäm la cele din läuntru sufletegti, Varlam
(97). Cuvânt al sfäntului pärintelui nostru Timotei arhiepisconul Alexandrii pentru a
treia minune a sfäntului i ntru tot läudatului mucenic Mina (127 v.). Cuvânt pentru
milostenie (135 v.). Cuvânt pentru un preot ce-au cAzut In curvie i Invätäturä cAträ.
ali preoti (140). A sfäntului Efrem Sirin cuvânt de laudä, pentru fratii ce träesc de
obste, ouvant al 51 (146 v.). Cuvânt pentru socotinta cea lnalt, pentru zavistie si
pentru Inblare din loc In loc (148).Cuvant pentru cei ce n'au fries, lui Dumnezeu (150).
Cuvânt pentru dragoste (150 v.).Pentru ca sä, nu ne mâniem (152).Pentru mânie
(152 v.).Pentru bländete (153).Istorie pentru un cälugár (154). Invätätura sfäntului
loan Zlataust pentru desártarea lumii acesteia (154 v.).Zece porunci pe care le-au dat
Dumnezeu lui Moisi (159 v.). Tälcul din sfânta evanghelie pentru judecata cea strasnicä
(161).Letopiset pentru domnii (165 v.). Pentru poslusanie (172). Pentru nesupunere
(173 v.).Cuvânt al prea cuviosului párintelui nostru Ifrim Sirul pentru surparea mandriei
(174). Cuvânt al prea cuviosului pärintelui nostru Ifrim Sirul cáträ Indreptarea celor
oe au Impätimire petrec i cinste i vrednicie cautá (182 v.). Cuvânt a prea cuviosului
pArintelui nostru Ioan Darnaschin la prea sfänta nasterea Domnului nostru Is. Hs. (189 v.).
Douä, foi albe (208-9).
(1) Vartolomeiu Mazerean, Domnia lui qtefan eel Mare fi cea a tut $tefan Tomfa,
ed. de Sim. Fl. Marian, Suceava 1904.
(2) Data oipoe din editia lui Marian, p. 36, e o gresealá de tipar, In loc de otfroe

www.digibuc.ro
111 LETOPISETIM Lin AZARIE. 55

monografia lui Mäzäreanu sunt date numai tref nume proprii Intr'o
formä ce se apropie de a aletopisefuluf pentru domniin si se de-
pärteaz5, de forma româneascä corectä a lui Ureche i Simion Das-
chlul Bolota, Ciceva k;i Vadislav (p. 9 si 19) = Balta, Ciceul
Vlad (Cährgärul); cf. Balta, Cicivi i Vladis!av In ms. dela 1800.
Ele ar puteà sä fie luate dintr'un alt izvor, forma ruseascä Bolota
(6oao-ra) nu se gäseste Ins& In redactiunile cunoscute ale analelor,
sau ar puteà sä, fie formate de Mázáreanu Insus, cum In aceeas
monografie a format tot el pe aVelicago Nova Grada» (rus. Beamcaro
HoBa rpaAa) In pasagiul dela p. 19, Imprumutat din adnotatiunile lui
Nicolae Costin la cronica lui Ureche (1).
Dar pe temeiul acestor trei asemänäri de cuvinte nu putem zice
eä autorul monografiei dela 1775 despre stefan cel Mare trebue
sä fie identic cu traclucAtorul analelor putnene din manuscrisul
dela 1800. Din multele traducen si rezurnate de documente vechi,
pe cari ni le-a läsat Vartolomeiu MázAreanu In condicele diferitelor
mânästiri bucovinene, si din celelalte traduceri ale lui,, se vede ct
el cunosteâ destul de bine limba slavá bisericeascä. El aye& apoi
si oarecari cunostinte de istoria terii, scoase din cronicele scrise In
româneste. E greu de admis ca un astfel de orn sä traduca loc.
BMW «In Baia» (dela nom. scum) cu HAHN («In locul ce se chemà,
Pani»), sau instr. «cu Malcociu» (dela nom. miLIK01111) CU
(«s'au fäcut rázboiu cu Turcii i cu Malcocim»). Dease-
menea cu greu ar fi zis Mäzäreanu «Maria din Pangopan In loc
de «Maria din Mangop» (orig. mepTA WT mtulrona) sau ecetatea Opri-
cinä» In loc de «cetatea dela CrAciuna» (orig. rpor WT Hpamoria), sau
«pre Bolgariu vornicul» In loc çle apre Boldur vornicul» (orig. non-
Greselile acestea nu le putem pune In
Aope sau so0,8ptt AEOPHIIKt1).
sama copistului dela 1800; ele sunt evident greseli ale celui ce a
tradus direct din slavoneste; fàr s aibà cunostinte suficiente de
aceastä limbà i de istoria terii (2).

(1) aIntru acelas an si lung (sc. 1176, Iulie) Ioan Impäratul moschicesc au luat Velicago
Nova Grada i o parte mare din Ora rusascl, care se cheam5. Bielorossia, pre care intaiu
au st5pAnit-o marele cniaz al Litviip. Cf. Cron. Rom., I, p. 165, nota 2: oInteacest an
Ioan ImpAratul Moscului au luat Novogorodul cel Mare i mare parte din tam rusasa
cea albA, adec5. Bielorosia, ce mai nainte vreme ascultà de marele cneaz a Litvei».
M. Kogalniceanu atribue aceasa notitä lui Nicolae Costin.
(2) In aceeas categorie de greseli intrà adouà rAsboae» In loc de «al doilea rAsboiu»
(orig. pro.)). panom=aTopbm imam) sub an. 1467, aBolgarip In loc de *cheia sub an.
1486, aVlov» in loc de Liov sub an. 1497 si omisiunile despre cari voiu vorbi cevà mai jog.

www.digibuc.ro
56 I. BOCIDA11 112

Traducerea deci nu poate sh fie a lui Mazáreanu si nu poate

aveh mare importanth. Important e numai faptul ch autorul ei
a avut Inaintea sa un text de anale, care trebue sh fi fost aproape
identic cu cel din izvodul lui Azarie. In amândou& titlul e acelas
earhtare In scurt pentru domnii Moldovii: Clic13411ÏE 6% epirrivk w Awn-
MECKKIX rocnowEvin (1); amândouh se termin& cu biruinta lui Ste-
fänith asupra Thtarilor la 1518; pasagele cari lipsesc In codicele
dela Slatina sau sunt altfel redactate In acesta, au In traducere re-
dactiunea letopisetului lui Azarie; cf. d.p. pasagele despre Petru Aron
cele de sub anii 1461, 1465, 1470, 1471, 1474, 1482, 1484,
1485, 1497, 1498. Unele phrti din aceste pasage sunt prescurtate,
dar altele sun t traduse ad litteram. Cf. pentru aceste din urmh:
a) «In vremea chnd erà dela zidirea lumii 6867 de ani, atunce
cu voea lui Dumnezäu s'au Inceput tara Moldovii: cumuaa amp
K ATO WT TO/It flp0H3KOAEHTE6I GOXTENI HdtIA Citt AIOAMECItAd
aumat» WT TOIA nu se aflä In nici o alti redactiune a analeIor;
b) «In anii 6978 August 20 au venit multime foarte mull& de Thtari
. . 0 gonindu-i din urmd i-au luat pre toti robi i alte jacuri: e a.hTo
stkoti arr. if ririemiuix TtATtlp ainwrw AIHWAXTRO.. H nor H d K CAt
H X H MAT BEC HAN HX» H Maid K% CAA HX lipseste in codicele
dela Slatina si In traducerea lui Brzeski; c) «6990 Mart 10 Stefan
Voivod au luat cetatea Opricinci (WElpHtIHHk): ,S1J,G M. T npïxr
CTE4SaH BOEKOM r pa A WT epa9 10 H d» din WT epawea se poate ex-
plich gresala WHpHt1Hlik, din epavoyua al codicelui dela Slatina Ins&
nu; d) «In anii 6993 s'au dus Stefan Voivod la craiul lesesc
s'au adunat In Colomia, iarei pellet la acea vreme au venit Turcii
cu Hroniut: Arro HOHAE CT4dElli BOEROM AO epaa.h. atA-
cetwo H C%Gp a LIJ CA 13% K00%%ÏH, a AO To AI rJpÏHOW1 moypio c%
xporeoTom» In cod. dela Slatina lipseste now si a Ao Ton+, iar In loc
de pornorrom e wvanTom. Cf. si urmatoarele expresii de sub an. 1497:
«si nemich Wait sporit: H HWITOME oycrilwia; §i Stefan Voivod de-
abia au facut voea lui: H rocnommk CTEllsaN ROEKOM EABA c%T 13 op H
Boat EPO; s'au mâniat Stefan Voivod si au gonit in urmx Thr:
pa.3rurkea C cre4au KOEKOM H nor H a 13 CAIA Hx; §i i-au bâtut pânà
'in sfdrOt: H HOBH 11X AO ROHR .

Aceste asemänAri nu se pot explich altfel decât admitând oh tra-

duchtorul din sec. XVIII aveh inaintea sa un text care In cea mai

(1) Titlul celMalt: Letopiset pentru. domnii este adilogat de traduator, probabil fiinda
analele erau urmate In original de cronicele lui Macarie i Azarie.

www.digibuc.ro
113 LETOPIZETUL LUI AZARIE.

mare parte a lui era, identic cu textul letopisetului lui Marie. A-

semänarea traducerii cd originalul ar fi si mai mare, dacä tradu-
tätorul n'ar fi läsat afar& o sumä de cuvinte i fraze, ii o sumä
de pasage cari i s'au párut de putiná importantä. In categoria a
doua *AA, toate pasagele dela anii 1477 1480 i 1500 1602
despre räposarea lui Teoctist, a Mariei din Mangop, a lui Bogdan fiul
lui Stefan, a Cneajnei fiica lui Alexandru Voevod, a boierului Stanciul,
a lui Petru flul lui Stefan, a Mariei soacra lui Stefan, a lui Paisie
si a lui Andonie Bolsun; se vede cá toate acestea sunt omise cu
intentiune. In categoria a doua intrá cuvintele i frazele urmátoare:
a) «Petrd» dui:A «feciorul lui Mosatin», in trad. gres. eMovAin fe-
ciortil luin (sc. al lui Latco), In loc de «feciorul lui Mosatin Petru»,
orig. Cklifit ItIOIrtH4THH HETIM (1) ; b) «luga» dupä allindov» aceastä
omisiune face ca In «letopisetul pentru domnii» WA se atribue
lui Stefan I, pe lângä cei sapte ani doi ai lui
ai sái, si cei
Iuga (2); c) «Roman, fiul lui» Inainte de alias» In pasagiul «0 au
domnit Ilia un an», In lo6 de «si au domnit Roman, fiul lui
Bias, un an», orig. 11 POCI1OACTROKA pomati BOEROAA, MU% IIATM11/1, /MO;
d) clouä fraze intregi din pasagiul despre lupta cu Polonii la 1497,
a cáror omisiune stria% cu totul Intelesul atestui pasagiu, dovedeste
lush' In acelas timp cá originalul dupä care s'a fäcut traducerea
nu puteà sä fie altul decât cel pästrat prin letopisetul lui Azarie:
mergand Stefan Voivod aU aCTE4s1H1 ACE GOFROM CZSpel C1104

strâns oaste,... frate bun craiului RoncKAazooniatioak Tpxr,TAH{f

lesäsc, si Cu dânsul voivodul Ardea,
lului Birtoe(3), eumnatul lui Stefan
Voivod».
Ophim emoy HOMOW WT ICIJAA*
oIrrpscHero, time Et BpAT AtA-
CKOMS . H C7, HHAAH Et 110E-
110M eipAtitCKkl BHpTOK, CUT CTE
HOERGAT)»

«Si iau biruit (sc. Stefan pe Po- aH passim% Hr.. , H MATH KU-
Ioni) sif le-au luat schiptrurile cele Witt REAHKIil CKhJFITIi Kp4r1fRH H RE-
mari. crestinesti i cr6esti i pusca noruKmfro.11 npTHAE ate T

(1) Cf. In ood. dela Slatina anrrps «MOM, ChM M0TW4THH6D, dar asin Mussaczinow Piotr«
In trad. lui Brzeski l chum MBWATHHI nrrpz In analele bistritene. Numai aceastl din urml
redaqiune puteh sà provoace grepala eletopisetului pentru domnii«. Traducerea exactii
ar fi fost «fiul Mu§atei Petrup.
(2) Cf. cod. dela Slatina, p. 143 din Vedtile cronice moklovenefti.
(3) In ms. «qi cu dinsul voivoclul Ardealului birtoc, frate bun craiuluí ie0sc, cum-
natul lui Stefan Voivod«.

www.digibuc.ro
58 I. BOGDAN 114

cea mare a lui ca 0, vie si altä CTE ilSelHor aoo,yk, t4IO rpamiT
oaste lesasch. *i Stefan Voivod au H ApOtrrA HOHCKA A'kACKA; H roc-

trimis pre Bolgariu vornicul». fIOA141411 HOCAct HOAAOrpA Attoputma».

Omisiunea frazelor subliniate din textul slay trebue explicatä prin

nebägarea de samä a traduchtorului, nu a copistului care a copiat
manuscrisul dela 1800. Prin aceeas nebágare de samä, putem explica
lipsa unor pasage Intregi din originalul analelor putnene, cum e stirea
despre luarea blagosloveniei dela Ohrida In vremea lui Alexan-
drel, cea despre arderea Putnei si cea despre moartea cneazului Joan
dela Moscva. Lipseste si stirea despre moartea lui Alexandrel la 26
Aug. 1454. In schimbul acesteia, sub aceeas (lath, e push luarea
Constantinopolei de Turd: «si In zâlele acestuia, In anit 6962, Avgust
In 26 de zhle, au luat Turcii Tarigradul», stire ce nu se gäseste In
nici una din redactiunile analelor putnene. Ea e Imprumutata din cro-
nica universalh ce precedà letopisetul lui Azarie; In aceasta se zicea
«In anul 6961 au luat ImpAratul Mehmet Tarigradul, Maiu in 29, intr'o
zi de Marti». La 6961=1453 domniä In Moldova Intr'adevär A-
lexandrel; un interpolator al analelor pute& deci sa zicá ch In
zilele lui au luat Turcii Tarigradul. Evenimentului acestuia i-a pus
Ins& gresit data mortii lui Alexandre], 6962 August 26. Poate ch
aceastä gresealä s'a strecurat printr'o omisiune analogh cu cea in-
tämplatä In analele putnene ale copistului dela 1712, la pasagele
despre Bogdan II si Petru Aron, relevate mai sus (p. 67).
Originalul traducerii din sec. XVIII a putut fi urmatorul : «H oy-
aipE (sc. Alexandrel) !I% HEAOM rpaikt, r ATO all*, arr. Es. II
npH HEM npYlAum Torpu,H U,ApurpaAn. Traducätorul a cetit Insä: RH npH
HEM, 14 ATO "SOH, AM ifs, fligAWA Tolfpum gapHrpap. Interpolotia
aceasta ar dovedl cä traducätorul «letopisetului pentru domnii» aveä
inaintea sa un sbornic asemänhtor eu cele din Chiev si Petersburg,
adech un sbornic in care letopisetul moldovenesc era, precedat de
cronica universalh.
O traducere 3à de rea i necompletá a analelor putnene, cum
e cea despre care am vorbit, nu poate aye& nici o valoare istoricä;
trebue sit luám totus notith de dânsa, fiinda ea ne dovedeste cit
pe la sfärsitul sec. XVIII existau inch In mänästirile din Moldova

(1) Traduoere gresittl In loo de .pustile cele mari ale lull) (finssio norm, fro); In pa-
sagiul precedent e tradus gresit fcumnatul lui atefan Voivod» In loo de ecusorul (cerr)
lui $tefanVoivodo.

www.digibuc.ro
115 LETOPISETUL LUI AZARIE. 69

còpii de ale analelor slavonesti, pe cari cálugärii le cetiau In-

cercau chiar sa le traducá In româneste. Astázi n'a 'limas la noi
In tarä nici una din acestea. Cel putin, printre manuscrisele Academiei
In care au intrat si ale Muzeului national de antichiatinu s'a
gasit Inc6, nici una. Putinele câte s'au gásit pâná acum, sunt toate
In Rusia, si dupà, informatiunile ce am cules acolo se mai gásesc
si allele in mâni particulare. Pan6, ce nu vor fi date la luminá
toate acestea, meritä s6, fie publicatá i traducerea manuscrisului
dela 1800.

LETOPISET PENTRU DOMNIL

ARATARE ÎN SCURT PENTRU DOMNII MOLDOVIL

In vremea cand era dela zidirea lumii 6867[ ---= 1359] de ani, atunce cu
voea lui Dumnez6u s'au inceput tara Moldovii.
Drago§ Voivod au venit din tara Ungureasca, din Maramorh§, cu chip de
vanat, §i au domnit doi ani.
Iará duph dansul Sas, feciorul luii au domnit 4 ani.
apoi au domnit Bogdan 1 ani.
Iar4 dupa dânsul Latco, feciprul sau, au domnit $ ani.
Apoi Mo§atin, feciorul lui, au domnit 16 ani.
Apoi frate-sau Roman au domnit 3 ani.
lat.& dupa dânsul au domnit Stefan 7 ani. Si au ucis (1) pre Jagmon craiul
la Hindov.
*i au mai domnit doi ani.
In anul 6907[=1399] au domnit Alexandru Voivod 32 de ani i 8 luni.
Iará Ilia, feciorul lui, sângur au domnit 2 ani §i 9 luni; apoi impreunA
cu frate-sau Stefan au mai domnit 7 ani. *i au luat Stefan Voivod pre
frate-sau Ilia§ qi. l-au orbit; §i dupa aceea au mai domnit sAngur 5 ani.
i-au taiat capul Roman, feciorul lui tlia, i au domnit Ilia§ un n.
lat.& dupa aceea au domnit Petru, feciorul lui A[lejxandru, un an i au
dat cetatea Chilia Ungurenilor. (2)
Si au domnit Ciuhar doutt luni.
Apoi au domnit Alexandru patru ani. *i acesta era fecior lui Ilia. Si
in zalele acestuia, in anii 6962 [..1154] Avgust in 26 de zale au luat
Turcii Tarigradul.
(1) Grel. In loc de au biruit, In cod. dela Slatina pant'.
(2) Gre¢. In loc de Ungurilor, orig. ()mom.

www.digibuc.ro
 r. BOGDAN 116

tar& dup4 dânsul Bogdan, feciorul lui Alexandru Voivod, Witt 1u Stefan
Voivod, au domnit doi ani.
Apoi Petru ce se chema si Aron, find la Rituseni,au tâiat capul lui Bogdan
Voivod. Si au domnit Aron Vodä 2 ani. Si in Miele acestuia s'au. inceput
birul turcesc.
Si acestuia i-au trtiat capul Stefan Voivod.
In anii 6965 [=1457] April 12, in Gioia cea mare, atunce Stefan Voivod,
feciorul lui Bogdan Voivod, cea dinti biruintrt au fâcut-o asupra lui Aron
la Seret la DoljttfAi; i doua rAzboae (1) au facut cu dânsul la Orbic,
iaräs au biruit Stefan Voivod. Dupa aceea l-au ponnazuit domn la Siret
in satul (2) Dreptate. Si au luat Stefan Voivod schiptrul tarii Moldovii.
In anii 6969 [=1461] Iunie 5 si merganslcu ostile au luat tara Säcuilor.
Si in anii 6970 [-=1462] Iunie 22 si márgind la Chilia, au inpuscat pre
Stefan Voivod n glezn.
[Si] In anii 6[9]71 [=1463] Iu lie In 5 si dupa aceea O.-au luat doamn6.
pi Evdochia din Chiev, pre sora Impäratului Simion.
Iara in anii 6973 [=1465] Ianuarie 23, Gioi la ameaa-noapte, au intrat
Stefan Voivod In cetatea Chilia si au incungiurat-o. Si Gioi acolo au petrecut
cu pace; iar5. Vineri) au dat nävalá si au inceput a rumpe cetatea Chilia,
ash au rupt-o toatä zioa si i-au bätut pän5, sara. Si SAnabâtâ i s'au imchinat
cetatea. Si cu voea lui DurnnezAu au intrat Stefan Voivod In cetate si au petrecut
acolo trui zale, veselindu-se i multrtmind lui DumnezAu. Si au mângAiat
noroadele In cetate i le-au pus pärcillabi pre Isaia si pre Buhte. i s'au
intors in stolita sa mn cetatea Sucevii. Si asâ au poroncit mitropolitilor
episcopilor s multrtmasa, lui Dumnezau.
Si n anii 6974 [=1466] lunie in ziici zâle au inceput a zadi mânâ-
stirea Putna.
In anii 6975 [=1467] s'au radicat craiul Mäteias si au venit cu toatä pu-
terea sa; venit-au si Stefan Voivod, si viind noaptea asupra lor, in locul ce
se chemA Pani (3), si i-au dat pre dânsii Domnul DumnezAu In mAinile lui
Stefan Voivod, si i-au ucis multimi de multimi; i atunci au InsAgetat
pre craiul; si asà, s'au Intors rusinat.
intru acelas an s'au pristävit Evdochia, doamna lui.
Apoi s'au impäcat Stefan Voivod cu craiul unguresc, cu Mätias, i i-au
däruit craiul douâ, ceati, anume Balta i Cicivi. (4)

(1) In loo de a/ doilea rdeboiu ; cf. nota 2 dela p. 111.

(2) Orig. ham loc.
(3) In ms. Ihtlili (Sall Ulna); of, p. 111.
(4) In ms. 411,1M111 ; cf. p. 111.

www.digibuc.ro
117 LETOPIRETIIL LM AZARIE. 61

In anii 6978 [=-4470] August 20 au venit multime foarte multg, de TAtari.

Si au fost cu dansii si Stefan Voivod la Lipint (1), aproape de Nistru. Si
gonindu-i din urma, i-au luat pre toti raj i alte jacuri. i ash s'au intors
si au venit ca st sfintasa biserica sa, a NAschtoarii de Dumnezhu; i cu
mAna preaosfinOtului Teoctist mitropolitul au sfintit-o.
Intru acelas an Fevruarie in 27 s'au &cut zavistie si pizma intre Radul
Voivod i intre Stefan Voivod; si au robit cetatea Bai la si au ars-o.
Iar& In anul 6979 [----=1471] au tAiat capul Isaii dvornicului, Alexa, Ne-
stolnicul.
Intru acelas an Mart In sapte au fost räzboiu intre Radul Voivod
intre Stefan Voivod. Si au ucis multime dinteinsii; i toate steagurile i-au
luat, si multi viteji au perit; i numai doi boiari mari au lam% pre Mirce
comis si pre Stan logofhtul. (2)
intru acelas an mare cutremur au fost.
In anii 6980 [=1472] S5.ptemvrie 14 au luat Stefan Voivod alta doamnä,
anume Maria din Pangopa. (3)
In anii 6981 1..14731 Noemvrie 8 Stefan Voivod au impArtAt steagurile
la Milcoy; i asA impreun6, cu 135.sArab6, Laiutie au mers (4) asupra lui Radul
voa. i s-au l&sat Radul Voivod toate ale sale si au fugit cu toatA oastea
sa n stolita sa, in cetatea Dimbovita; iarA noaptea au fugit Radul VodA
din cetate; bait Stefan Voivod au luat pre doamna lui Radul Voivod, pre
fata lui Maria si toatá visteria lui. i acolo au petrecut trii zile si s'au
intors; lat.& pre Basarab l-au lásat sä domneascä; si au domnit numai o luná;
si s'au sculat Radul Voivod si au venit asupra lui Básarab; si au fugit
Basarab Voivod in Ora Moldovii.
In anii 6982 [---=-1474] [me]sip. [Oct. 5 Ta]palos (5) cu Ungurenii (6) au venit
in tara munteneasch si au fost biruiti.
In anil 6983 [-=1475] Ghenarii 10 au venit Turcii la Vasluiu si dându-si
rázbaiu cu Stefan Voivod i-au biruit Stefan Voivod; i multime multà de
Turci au azut atunce. Si le-au luat i steagurile.
In anii 6984 [=14761 Iunie In 26 au venit Mehmet-beg, impäratul tur-
cesc, cu toate puterile lui, i cu Muntenii, asupra lui Stefan Vo lira. Si ea

(1) In ins. Ammo, prob. in loc de Asnimii..

(2) In ins. aline i pre oomis yi pre Stan logoatuls.
(3) Cf. mai sus, p. 111.
(4) In rns. iimpreunä eu lElägrab 5. au mers Laiutie (Amor(iA)D.
(5) In ins. grey. 44H didil osaos: CH44 WOMB; 44 se tine& yi de nukcinie yi de sOnanolUk; Cf.
in letopisetul lui Azarie «s atTO snns, wx. 7, shier sox ca gananoirwento.
(6) Grey. In loc de aUngurii), orig. C2 OirrpH; cf. nota 2 dela p. 115.

www.digibuc.ro
 I. BOGDAN 118
62

cu tolii la Valea Alb& i au biruit Turcii pe Stefan Voivoci i au robit

toata tara si au venit pant la Suceava.
in anii 6989 [=1481] au fost rázboiu cu Tapalo§ la Ramnic. i i-au
biruit Stefan Voivod si. fart de numar i-au omorit. Atunce i sandra au dat
rtzboiu jute; iart Stefan Voivod au lasat pre Vlad CAlugárul Voivodul (1).
6990 [---,--1482] Mart 10 Stefan Voivod au luat cetatea Opricing, (2), si s'au
pus pre ai sti prircalabi; pre VA lce si pre lvanico (3).
In anii 6992 [1484] au venit Btiazatul impäratul turcesc cu Turci asupra
cetttii Chelia (4) i cu Vladislav Voivod CAlugarul cu Muntenii, find par-
alabi acolo Ivascu si Maxim. i dupa aceasta, Avgust in 5, au luat i Ce-
tatea Alba, find parctlabi acolo Gherman si Ioan.
In anii 6993 [=---1485] s'au dus stefan Voivod la craiul lesesc si s'au
adunat in Colomia; iart pant la acea vreme au venit Turcii cu Hroniut
pant la Suceavt si au ars cetatea, si au robit toattt Ora arzandu-o.
Intru acelas an Noe[m]vrie in 16 s'au %cut ritzboiu cu Turcii si cu Mal-
cocim (5) la Ct[t]ltbuct, si cu mila lui Dumnezau au biruit Stefan Voivod.
In anii 6994 [=1486] s'au fAcut räzboiu cu Hroniut la Bolgari (6) la Stretiu.
la acel räzboiu au cbut ,5tefan Voivod. Inst Dumneztu 1-au ferit, si
au tälat capul lui Hroet. (7)
in anii 6998 [=1490] au murit Matias, craiul unguresc.
In anii 7004 [=1496] Iunie 26 s'au pristtvit Alexandru, feciorul lui Stefan
Voivod.
In anii 7005 [=14971 Alberit (8) craiul le§asc s'au rAdicat cu instlaciune
asupra lui stefan Voivod, zacand ca vine asupra Turcilor, ca sä ia cetatea
Chilia §i Cetatea Alba. lará Stefan Voivod au trimis sol pre Taut[ul] lo-
gofttul 0 pre Isaac visternicul cu mari daruri. Tart el le-au luat, si pu-
indu-i n heart i-au trimis la Vlov (9). Tart el cu oastea au venit asupra
cet4ii Sucevii si au incungiurat-o in trii stparnáni, si nemict n'au sporit.
mergand Stefan Voivod au strans oaste... cu dansul voivodul Ardea-
lului Birtoc, frate bun craiului lestsc, cumnatul lui Stefan Voivod (10) ;
rocnoArrnonern mormincnon SIMAH.
(1) Lipseyte (Est doomeasa In Ora munteneascii», orig.
(2) Cf. mai sus, p. 111.
(3) Grey. In lot) de Ivanco.
(4) In ms. easupra Chelia cetAtiip.
(5) Cf. mai sus, p. 111.
(6) Adect la ,5'ch eti a ; cf. nota 2 dela p. 111.
(7) In ms. xpowrk; lh insamng aci e ea In 10141, rmisaptm, Homprc . y. a.
(8) Grey. pentru Albert, orig. dAGElYrk.
in
(9) In ms. na 11110116 (=la Liov); orig. va fi avut K. AIWA sau fix
; Cf. KZ AliftWitil

cod. dela Slatina. Letopis*1 lui Azarie are Ao ANOita.

(10) Cf. mai sus, p. 113.

www.digibuc.ro
119 LETOPISETUL LUI AZARIE. 63

Radul Voivod Inc& iau trimis ajutoriu; si dela imparatul Baiazit (1) Inca
i-au trimis ajutoriu. *i au intrebat Birtoc pre craiul 1es(62.)c si pre Stefan
Voivod pentru pace. i stefan Voivod. deabia au facut voea lui, ins& fi.-
candu-se pace sa se intoarcA craiul pre acea cale, pre unde au si venit. Iara
Stefan Voivod priimind cu cinste i daruind pre Birtoc, i dttruindu-I cu
mari daruri l-au petrecut cu mare cinste. lag craiul nu s'au intors pre
drumul pre care au venit, ce au mers pre unde era tara intreaga. i pentru
aceea foarte s'au maniat Stefan Voivod, si au gonit in urma lor, i 1-au
agiuns in marginea codrului Cozminului. i au luat pre -Dumnezau intru a-
jutoriu si pre sfantul mucenic Dimitrie, si au dat asupra lor i i-au biruit;
si le-au luat schiptrurile cele mari crestinesti si crAesti, i pusca cea mare
a lui (2),.... ca sä vie i alta oaste lesasca. (3) *i Stefan Voivod au trimis pre
Bolgariu (4) vornicul, i i-au batut panä in sfarsit. i asa s'au intors craiul.
In anii 7006 [--=1498) Malcoviciu au robit tara lesasca mai sus de Lvov (5)
cu 25 mile de loc. *i dupa aceea s'au dus Stefan Voivod in tara lesascli si
au luat douà cetati: Terebulul (6) si Podhaetul. *i au adus multi oameni
in tam sa.
In anii 7012 [=1504] s'au pristavit Märia sa stefan Voivod, i 1-au in-
gropat in manastirea sa Putna. i au fast domnia sa 47 [ani] i doua inni
trii saptAmini.
Thal in locul lui au statut domn feciorul lui, Bogdan Voivod, si au domnit
ani 12 si noua luni i trii saptamani.
Iara in anii 7025 [-=-1517] au [s]tatut domn feciorul lui, Stefan Voivod
cel *Thar; i preste doi ani i o luna cea dintai biruinta au facut asupra
Tataralor.

(1) In Ins..1141.31-11Ck.
(2) Cf. nota dela p. 114.
(3) Asupra acestui pasagiu, v. p. 113-114.
(4) Cf. p. 111.
(5) Cf. nota 9 dela p. 118.
(6) Gres. pentru Terebul, orig. Top/solo, ca In letopisetul lui Azarie.

www.digibuc.ro
 TEXTE SI TRADUCERI.
I.

CRONICA UNIVERSALA 51 ANALELE SARBESTI.

KPfITItt 1J1IHMh CaT flAfM/H1 jI AIMIIIHITWO
EptMeue. (1)

11Aadv7, poAH CV,, cï,ok pomi moo, EHOCk Ili1uiI, KaIlHdHk MaiiMENtl,
AAMEMUlk HdpEAd, Hi WEAK E110)0, Etiox.k maAoycana, dvaAoircank MtiMEM, Ma-
MEMt Hold, NOE CIM41. Eh ANN HOEBH IThICTh HOTOM.
II COyTk (Arno oTh tlAdMil AO HOTOHA AIM ,RCMR.
OHMK, CkIHk HOEIk, pomi afalvallAa, ap4sala,a,k popi Kamiaria, FcaHIIaHk
CdA/10Ir, cadaa EsEpa, EREplk StlitEBa, *tIAEKk paraia. Ek ANtI IlSaneKomi pa3-
ACIH cE 3Eduud..11-pn cm% H crraknoTsopEWE BkICT.
Ho 4SatIEI ptirillik popi cEporca, cEporck Haxopa, HAXOpk. mapil
diva/via.
13% norrh BkHitIETk VhTk OTk Ao ar.padva ,Cco3 alak.
filvadtk pop [maim, Hcatik Yanosa, WWI% Mato, Mad Ice IVA, KMAIt ARV.-
dMtl, dBp44Mk nova/it npopoica. G H3REAE AIOATH OTk Err HT&
GOIrTk 01rB0 OTk dIcpaadvoKa nirticEdrhraa Rk 3EALII0 XrilladliCISOIr AO HC-
ïcpatiffklia OTk AtTk FA, â AO CHOW-Wad licoyce H4Mi4
OTk ilAtINIti IE ,r4rOA diad.
HO ïcoycl H4IcIMIIF covrATadvii al/muffin Con,. aioATH ociyhamideavkai OTh
OISPIICTHKIHKItHHOHAMENHIck. BK IJIIh KE YO1rA4, corAhn (2)
AIOAEA1k 5 tl'h Tk.
Ho YOIrA`k E GItICTIt COy'Aft1 I'0,0,011YHAk ü AliTK.
Ho 1`0,0,OHHAI DIcE 4130Ak ii AtTE..
HO tiROA.k »E CA/
Ho CAMErtirh DICE BtipaidIik H AEKOPA ripopo.niu,a, IEIlâ AtIIISHAOHORd, Ati Ai Th.
Ho PEAEOlik

(1) Titlul 11 dau dupà Archiv f. sl. Phil., II, p. 92.

(2) Greq. In loe, de mom, cf. cod. dela Slatina cmAl (Archiv f. si. Phil., XIII, p. 505).
Analele A. R.Torn. XXXI.Mernoriile Secs. Istorice. 5

www.digibuc.ro
66 I. BOGDAN 122

Ho mewl+ ace MNIMEAFKk, Ckliik ErOi Myra F.

Ho ARNMEAFC`k AOAA
HO AOAt ME Ha Hpk ITB ATK.
Ho Haupt ce EzisAdg Tk "A".

Ho F4SAAE IE ERCFBOHk AIM d.

HO eiccacoirk EPAOhlk Arm i.
Ho ErA0411 »E AAOHk ATk FT.
Ho AAOHI IE C4A4OHk.
110 canagrorrh ace OBAAM AIOAMH CAMAIM ATO Emilio.
H HO CHÇK BkIC Tk GE.3BA4CTIE Bk EBNEKk ,ti- Atm.
TOMk IE NA lEpEll ()mum momna AITK.
110 NAN 'ha CarIviOrMit Hp OpOlik nfrileirth CRETHTEAkeTRO (1) N BAACTI% ANOKA
ATk
EkIBAETk 01/%0 OTk CKOH'IANTA Tcoycose AO CAMOriA0Bk1 C7aNpkTN Almk
OTk HOd H OTk HOTOHA ATk ,13pK, A OTk 41AMA PATOB.
Ho CAMOrNA+ AZE topiarreosa cm:yak] AT Ç.
AdindA AtT.
GoAOMOH, ChINK FPO, Al AT
POBOAM Ill AT.
fIda AT.
ficca Mi AtT(o).
itvacatisaT JÇ AIT.
fwapam IT AT.
ci3x-03Ta AtT(o).
IVA0A.id Ü AT.
liVaCk A+T.
&mad fe,o,
031[41 eaapïa rec Aivr(t).
IWAAAM ST AIT.
il)013k S AtT.
63Flael tiA AT.
AT. llII CEM aam C BN3AwrId.
ilmWC
AT(0).
IWAX(1.3 APECANI,k F.
IWAHNM AtT.
IErmiya AvkCAKK F.
pfliviaa ¡I AT. GEPO 0CA1NMB HABOrÇOAOHOCOPik HA'hHHIIKA B% RABNAWH
SAKEAE, N XpdM POCHOAEM 341:MBEH PANT WT NAKOIr3APAANA.

(1) La Stojanovid rrAkento.

www.digibuc.ro
123 LETOPISETUL LUZ AZARIE. 67

EkliidAT 01/%0 WT ca8aa nfanaro Rapt f[e]pe[e]m Ao na.infuïe forkona

newkomnocoptvat ifs'AI AT, t WT kO1rCt1 FhthWHH4 ,ap AT, WT
I1041 AO HOTOM1 d WT dMMt ,A1VOR.
IlangKoAonocop ;GE, no EiKE HAHHIITH 401rCili11141k H pa3opnTn, R4pcT-
[130]Rd (1) E AtT, d nrfrène TOPO AT, kIRO 6111TH Mrk,C arkT gamma WO AA.
Ho cm (2) aiapow, ChM 61'0, El NkT.
EaaTacap, BT Er0, AT(4).
AdPiE, tICOrplipOR Cltifik, NkT al.
Iltrp nepctmin
114411111C if AT.
04SEHAlIT H nnnepAie, npaTa H Bay.xna, MHA4WHHd pWAWAA, IMT4101.1,1 RapcT-
K OIRICTd 414;CALI.,k
AapTE liCTACIlk A5 ¡AT.
N)k, ChINI 61'0 (3), AT E.
fipTanank AitCRill,k a.
firraleplk AaviopAnw ff ,11`kCilt1.1,t1. (4)
00ALlilk AVECAU, a.
Avdp.ie 111060AtHt1H1411% AT Al.
Ck1116 AapTen, idT('h).
flipTc1101%., Hi1pEt1610H "¡pc, ife ArkT(ii).
Hapag
if dpcam kT. OFro 0101HE6 aaElanAp% maneAtvncnisi pa30pn
CTRO flfpCHOE, AIMA:4113W6 aim (5), H 1.1,41pCTBORd Kr AtT H ckakk, H
CKOHL14 C g% BitHWAOHI, Clt1 YhT ií, noicopn KE [Bap]IldpCIMX /13111K H

n oatna LIAHHCHt1 PT.

E% Korit IE WT ¡IMAM AO anelanApa AT frill.
HO Cli0H4dHil (110 dH ApOirk errnToat H 41 ,161dHAPIO 1.1,4 pCTHO IM HT011041 6H

der0E6k %1T íi. -

11TOAOMEll illHAdAE[d]is lipn CEM EirpEliCKkIA CIUMpEHNIJA Mind

EdAdACHki (6) R31tili nrhmicatuRt c.
11T0/1041fil EBEprET i AtT.
IIT011041fil 411,1110H4T0plt 3T NkT.
IIT0/10,11EH AliT(d).

(1) In ms..u,docTaa; cf. cod. dela Slatina, Archiv f. sl. Phil., XIII, p. 607.
(2) S. (= cod. dela Slatina) no nanOlamonocopt naperaona.
(3) S. Aaphs ChM.
(4) In ms. mca; prescurtArile acestui cuvánt le desleg totdeauna in editia de fatä; când
e scris Intreg, II las ash; chiar dacä e gresit, d. p. sticAu,k F mai sus.
t5) S. ¡max kT
(6) In MS, IA AdACICZI pe 13, care poate fi cetit i we, l.am transcris totdeauna hs, d. p.
mai sus MAICIAWHMI, Chl.

www.digibuc.ro
68 I. BOGDAN 124

IITOAOMEH 4SHAOMIITOpit A+T.

Aporrkl EREpPET 1,4 AT.
ninnTOAOMEH 4S8CRWN 3i AiiT ii MiCAtikk.
IITOAOMEH dAFIA r A1T.
finelanAp% F AIT(4).
11TommiEn CFMC (1) FT AT.
HTOAOMEH, HWSki ATWHIICÏE (2), ¡
RAEOnaTpd, HORAN) A.I.WHHC.1.61 AWN, AIT(t). E% ,17, AT(0) cc uNcTee
npole FAHHOHALIAACTRORA (3) PATE itoil kEcap ti, wkT(a) H AVhCAILI,k CaT HE-
PONCE H lawn npotan 1.1,AfgE pLVICTull HAtIFHWE 3RATH C/A.
HO CEM (4) errorcT H.§ AtT H (WkCALI, Bi i rekT(o) uNcTee CROEPO
KAEWHATpOlr OrlikiRk H MINT REC HORWIXR npvvia HII3110"Aal (5) FITOAOMEH-
CHOE LINCTRO, Ap7MCARWEE Eg AT.
H Gkillt12KT OrRO WT AAA"?' AO HALIAAA LI,ApCTRA AVT6CTORA, nO n3IrficT-
111sIX ATOHHCREK, ,Eviin AT.
R% ci ATO tIrrOrCTORA HAMRA poAÏ cA FIA7,TDA POCHOAk HAWk icoirc
XpliCTOC WT CR/ATkIX BOP0p0AHLIA. HIrpnli IKE HOCAAN WCT 137. '101rAEM C%-
RITOM REAMAVAH, WTHHCAHÏE MT110pHTH HIM:MUM H XHTEAEM.
CaT MAMA AO RVIA01343tIEHT4 XpliCTORA irEdS AT.
HO dIrrtkrk 'dgE RapcTRoca THREpTE, CKINIi WO, II AT('b) H Al`hCRakk B%
il AT(0) gdpCTBA FPO lipUTI1 C/A rocrioAk icoyc xpncToc II EVIIPPEACROE [Or-
HEHÏE1 (6) HAtlAtT, H 1351 ITI ATO LkeipCTRA EPO HOCTpAAA HAC paAT ROAFIXA CTpeiCTk.
GMT ;RE WT MAMA AO rocnoAnA 13%3HECEH1A ,,E$AP
Ho CEM (7) pelf F ivh,T(e) H iwkcAu,k i.
1{Aee,VE Fi AT H whcii I.
lifpwo Fi AT Il ikii, il. H RIKARk nOrpERE CERE ?KURA. G7. OrENT
HETpA H HARM H lipV.WkE HA xpncrtanki POHEHTE HAtIAT.
rdAlidC AVkC/M.I, IS, H Fl ANH.
CDAWH F ii ii AHH.
EHTAATE AT(0)
OyEcnaann 1 A.kr. H R% i ATO LkApCTRA EPO BkICT AHEHirE lEPOYCA-
Aibtioy WT pnmA.kn, HO A7 (%`hT'k POCIPAAA HAWEPO icorca KpncTa mneceifin.
THT AT(k) n Al'h.CALIA F.

(1) S. HAOPHHH bi MOO.

(2) S. HapPIEHHI4 H. A.
(3) S. adaog5. no 341C0lis.
(4) S. no 'ioynin » tom-non&
(5) In ins. gresit Hum.
(6) Cf. S. (Archiv f. sl. Phil., XIII, p. 509).
7) S. HO THH911 H4fICTH0H4.

www.digibuc.ro
125 LETOPISETUL LIII AZARIE. G9

AOMETUN II WET 14 AVECALIA al.

EpEtt (VETO H ,E, Mlx/ARA.

Tpeuerik î Arr n mhcAue

flHApVerik FATE i 'ET II di' MtCALk.
ANTONW1 BildrO'IECT11641 ffA WET(e1).
/14,113140 4NTO111114 AT WET.
110410A Er WET n /WIXAR.
IlEpT111141% 113 Alai].
Iordi411.1 AtiffiE
OERNI:0 31 WET H ii AVECA41,.
ANTONH142 CUM. WO (1)7 WET.
ivkT(o) H eirkcAge
ivET(11) 14 MEMO, A.
fitlkleINApS MtIMEH ri elT H 11 ei.hcatu,.
WET.
H MiAISHAI MT ANN.
ropATMIls A' WET.
014,11141 I WET.
A,ElfiE e4T(41.).
Lae H sorloydaH6 ü etr('14) n Ii et.kciau,k.
M.-EC/ARA.
01(41Eaï111 H (2), CKINIt WO, 11 WkT.
RAZIEKATE i ATO.
6pAT WO (3), a matt
thpHALIN WET.
TMSHT etT(k).
Ilpoek H tiseoriati ivivr(k) H ealcAtu,A.
Rep N Kdp1114 H 4101rME04114 rl wirr('k).
AÏWKMITY411 H 41d1H/VITMI Er:ON-ATE Ile (4) elT(o).
RONCT4 (5) II
KONCTMITIIN CEMIKI4 MT AT. (6)
IIpu CEM BKICT i cssvop B HHKEH CaT 1371.311ECENTA VHCTOFitl AO ä
6Wpd TITI WET, a WT tieri/AAd /VETO ,EWHI. E+X7i. 4E CRAT6114
WTRH TITI.

(1) 5. Chin CH111130B.

(2) Tot ash S. In loo de otramplau Is mum.
(3) S. OMAHA, spiry smeAtes.
(4) din Za e adaogat in margine.
(5) S. ICOHCT4Writ.
(6) S. le ATO. In S. mai este stirea despre mutarea resedintei din Roma la Bizant.

www.digibuc.ro
70 L ROGDAH 16

GHWirlau XE c REn(11)13k1 KOHC1'AHTH11, C111 ATOM AT, WCTtUill (1) Timm

Clx111WM CHOHAS topcTuo: KOHCT'h ii ISOFICTAHTIIHOIr H 13WHCWHTÏ10, iota, u,np-
CTRoaa[um] (2) NA, AT(e).
HO CEM (3) forfitni flpbCTMIHHI4 I trkTek).
[I101padH tVETO H ii 4141CAU,11.

OIrtiAEHTHHHall ii 111T.
OriAk F AT(a).
Iflpareidti F
OuvAtveie een(u)iad si Aria.
CDT a-ro mnope AO if-ro 1TH AT(1).
Dropla czmwp GKICT B Fauncrrarinnit rpeAt, 13 AlITO ,EW0A, RIL UNCTI30
AMAWC1ii BEit(H)Kdr0. E.13.xx. C113ATIU WTU,H N.
110 AEWAWCÏH 'ACE '0mm:a apisaATE, Ck1H11 ero, iK AT(t).
OEWAWCIE MMÏH, C111H% WO (4), Kr whT(d).
CDT mnopa AO P--PO AAS ilhT(0).
TpEfill KE CHATkl CMIWp E$ECI, R ATO IRE!, .u% topereo
AavAtveia Ancutero. Erhx;fi ;Kg CUAT61 WTU,H
Ib AEWAWCÏH 33E 1.1,c1pCTROMI Auplikhiri Wila` u AVIICAU,It. (5)
CDT F-P0 mavpd AO kro K AT.
TIET13p%ThJ "XE C%GWp 131tICT 13% xlmaiAturrk, nipti topti AVIptimialurh. Ehcz.
*IKE CILATIA WTRH t.
HO nuptcuarrk DIcE U,Apolom KEA(H)131%1 ut n43T.
A%10 WW1{ WO,
3HHOH, WTEL1,k ErO, 31-
IlmlICTNCÏE AHPOP (6) 13:1"
Icycrrimi, 45,

HIT (7) Aim.

IOIrCT111141H 13Eil(H)KbJ
CDT s-P0 msopti AO T-PO B AtT(t).
I1ATkl clomp MKT I KOHCT,IHTHIA rpaA, [e whTo] ,341:3 (8), ripH itapH
fovolituturk ApEENkim. EIxx IE CHATÏH WTLI,H P.
Ho foycinimi[d]trk IE kurCTH1111 Matti 11,(ipCTB013t1
THoeph 7 NkT,
Manpmfie IT Agyr.

(1) In Ms. OCT4IiHM.

(2) Cf. S. (1. c., p. 611).
(3) S. no uoncrowrIu «I u,apcmouta.
(4) S. MM. apic441IRk.
(6) S. u orkclone
(6) Pentru Ammo.
(7) S. A.
(8) Data ,Isma e pus& in ms. dup ii AiT(i) din aliniatul precedent.

www.digibuc.ro
127 LETOPIEETUL LUI AZARIE. 71

4130Kol KefflilAWK IT AT.

lipaKME AT.
110HCTtINTIIH, ckira ero, Avro.
IINHAoHa C% AltITEpiX CII KOrIIHO marrunox whcAu,A.
liwricTa ff3 lipH cem laHH C cpaHancHw Avazenpopoick max.eiHrr.
11WIICTMITIIH, ChM!. KOHCTIIH, :31"
GT i-P0 cznwpa Ao g-ro pffA.
IIIECTkl CRAW C%GtVp BkICT B% KWFICT.INTHHI Pp/lArk, ß ATW "SOS, npu
topH KWHCTAINTHA [yam Trkm. (1)
io CE41 LIApCTROBLI Ck111% EPO forCTHHTANII r AT.
AEWFITÏE i ATo).
fhtuntAp _I AT.
IOIrCTHIadH BTOpHLI,EX A AT.
(DHAHMIK HapAnae AT(k).
flpTeafe ;BE H aldCTI:ICÏE II T(4i).
OEWAWCTE whr(-k).
KOHWH, HBOHOGOpEU,k, AT(4). IlpH ant puniAtie WTCTXFINIIM WI'
PP%K, cArApza:d 'CA pHAt o cenrk Aaxe N AO CEA.
IIWNICTMITHN PHOENMEHHTH XA AT(e).
ChINIL EPO, i OT.
11WHCTaHTHH C% tiptillOCIMBHOX MATEpTA Hpn Ho* Ii Ain% CaT .A-P0 C%1B0pd
AO ceAmaro pff AtT.
GEANIkl CHATkl azwp HhicT Hy. HHKEII BTOpOE, t AITO ,SCqS, I.1,dpCTBO
NWHCTIIIITH[Iti] H epHinm, EPO. MX.% WE CHAThl 0110
Ho KWHCTANTHWh iKE H ipHHbJ HHHH4Aup ii AT H A 'Amu,.
GrrdllpiiKTE ATO H FT Avhcimva).
il/HVHA GAdrOtIECTHEN Arr(h).
tipAAHHH A AT H ,Whe
MHVIHA 41410pal IT AT H A AdCAll,..
OEW41HA, ChM ero, H1 AIT.
.MHXdHA, CKIH% EPO, C% marrepta a ,o,avAtupox ife AT, H C% BtICHAÏErVI
LIKEAWHONI ATO H i hc,ii. Upu CHX' WGHOSH CA npaBocnade, H HKONW
CHATItIN. 13%CTIABHWA CA B% 11,p%1{BH Hi Mad, H 6,1%P4pE XpHCTLIHE RkII1Lt H CAO-
CAOBEHCKeld C%CTABHIIIA CA CBAThINI lirpHAWNI, B1 ATO
BacHAYE AmeAturi ,41 A+T. IEpH CEM pOIrCH lip%CTHWA CA H HAMA piiC-
PIANE.
rirt,AnacApTH Ri AIT H ÍT nvhcAu,.
theldHAp%, spiry EPO, ATO H APECAL4.

(I) In S. lipse§te speArrim.

www.digibuc.ro
72 c ioGDAN 128
_

1{WHCT4HTHII, ChM% AMWB, !TA wkT(a).

Pomari, cidrik ero, 17 Alvr(e).
Hmr4swp $0144 A /VET H A mkuhu,. lipui cutt nano HAIIAT 3Awrti CA
Rtf. CRAVEN POpii CRATMAI ii3O,' ANACTEA1 nro,WIICHIJAI, Rs UOERWACKWM Mies CX11.110y
ElilE, H ATO ,svIA.
Iw(amik) iti,Hmuicxlii A' 114IT H g AVECAll,.
EhIRAXT Oyu. WT AAAAIA AO 11,11A1HCVA AT ,SiffIA.
Ho 11,11ANIC)011 (1) RAC10E nopppom (2) IT AT ii al ¡Amu,.
PC/A1AH apmponoyil 1 AT II i AVECAU,.
/11111)011A HE4SAAPW11 ,k AdcARA H i AWN.
IIONCTANTHN MOHOAn gr NIT.
OfwAwrin urpopwAtiaa i /VETO H ,I5, AVECAR.
MHX'AIM vrApetti. a AtT(0).
11WMHIIH R AT(1) ii iz AvECAN,A.
11WHCTAIITHH AOIrRA ...-4 AT /I A Airkmu,.
OrAoKïe, NUM fro, C7, ChINkl CROHAIH 5 AVECIMI, 11 /MAO AHH.
P0A1AH AVI`Ell V AT(A).
MIIKAI1A, Clilla 1{WHCTALITIMA AOIrtik 1, -.§ AT.
Illilatkplt BOTAFITAN (3) r AtT(A).
flAEME RWMHHH Ag ¡VET. (4) -
Iw(anik) BarpopoArau, ChIlik FPO, ...-1 AT.
ilLitAA narpopomaii, ChM% EPO, Ai AT.
EWRAMT OTRO WT AAAMA AO CEPO U,ApCTBA WET ,SXBA.
/IMP, ChIlik A1/11101rHAEBk, serpopoAtiïH, F. AIT(a).
fluApoumic nwituum é nIT(4).
icatae arr(e)mt i irkT.
finale, RpAT WO, HE WET.
fIAEP MoypL1,841A0 ANN. H NEWCTpOr11I/0 Gh111111011' Bl& PpA,Vh, RI.CTAWA
-45

WT RWKAi NA !vim, N npfAum ilsporsii rpm, R ATO ,,M1f1, H nowt:me AM-

ITE AiOyp11,01r4SAO, A ilsporsii rpo, ApsawnE whTe NE AIAAA. H 11563,0X11M-
WA rp%11,14 RIWERWE R7t3A126111EHTE R% 11341A+, H flOAMINAVic minx. pHAncistwo
Es npssidx «nombm rocnopi».
Itarrosil ME ,o,EvvAtvpk. BEA(H)K111, AACKAp, A+T Ill.
IVV(Alfilk), 3AT WO, AB AtT('k).
OEWAWri AltIATH, Amapk, CkIll'a FPO, ,K, AT(A). Giii iRE RS torrrk cs
$PorP".
(1) Dupa aced ouvânt S. adaogli uepersosa.
(2) S. nop4itipornic
(3) S. BOTOHLIH, In loo de BOTdIllaT.
(4) irul acesta e adaos In margine.

www.digibuc.ro
 129 LETOPISEVIL LtII AltiE. 11

/1111)011/1 ILLIEWAW11 WTATIt rpm WT ilspOyr, i ATO ,34113., H MTH XIII

rpznwn4 wslivanm cil.
.finAponunk, C11.111% MFIXAHM IMIEWAOI'd, no minp7.TH Wilke coofro gap-
CTKOH4, up! neTpY6pc4 itvaufrk, i AtT.
(1311AAHT, CIIIHT. WO, 1-1,1AEWAOrk,
.iinAponnn, wiz [fro] (1), IlAAEWAOr, A AlT:
nornt WT dAdMit M 3AE ,SWIS
RATA118:31111 H DOCHCkKAFITHI1 11% 1.1811I 11 11AA04(61111k), ChM% iimpomma HA-
AEWAOPA, T ivhT.
ill/111010M HO CCD, CKIH% 1141/101W(A1111A) HAAEWAOPA, iTE A'hT.
TAXE Bp+./nEn4 HOCTILEE C7Mp7,Tk GArICOtIECTHII4 l'OPOCHOAHH4 epz,nAfin,
Rap 0141aHit, I ATO ,S4A, íE [AEK.1. (2)
H 'rpm no TOM MHMOWEAWHM ATOM, WT czaAdtaA KE nnpor g ATO
,343, T8pU,14 FlptHAOHJA KAMIIIOAE H nlykninnum npoA II nplaanix /mom!
CTpA111+1 h 3Al]AA01r. II WT TOAH CwTB0pH CA C7AIXIDEHTE H 11E01rCTpOEHTE BEAU
H 11A1'86/1 U AVUTOX XpHCTTAHCK1t1X1 EMILIA 1E H TpXCH BE1%(11)11,11 110 3LVIAIX.
rIIE ABOHN1 np.humAnnim ATOM WT HEAHXE TOIrpto BAAHHGAE liplill-
AMA, B AITO IlOrkiGE inoArmno nfpwropcnki.
G.IcMk AWATOMOIr dE TEDX1p0Ir C% Bp%X011- WCAlkIX CTOTHII 1.17 r.9-1DAA1
AIT (---=,SWO) 01rAlpf u,apk orpow. 1 TOA:AE AITO OrP,k1WAN TSpu,n npaAl
BAminumna U orrAfinx MCDOTA HA A1A3HO, CE11.
\ ATO sums pAScnna CITATKI KHASK AASAp XCArDAHA 1111K0A8 H OCAII111 ECO.
",SWI1H (3) 161.1CT nrp necxe.
H ¿arm ,SWI1A DUCT gpfnonk GOH (4) Ha A8npannink.h.
A.Lro HOMpVIE CA71111,E. II. 11% TO AITO X0A1 (5) 4%8pter top.
litt 11A091111Kt
AtTo BkICT ROH litt K000118 KHAINTH c4 einoypaTom, in.kcatu,4 fion.
AA101rflATA 01/1111, U C4A1 DAAXEHAA KOHD1111.% WT ,r8po ; lipTEM (6).
11 raw npLmnia Torpum Tp111W13.
AITO BOERAILIA TO1fp11,H HA BAAXE, IT KNA Ampno H BWHCTAHT1111
flOrk1GOLHA.
A'ro pd31111WA TOrpL1,11 OyTp7Cli4r0 KpAM WHIIMOIITA HA HHHOH01110.

(1) Tot ash S.

(2) In ms. M. e ras; cf. S., Arch. f. sl. Ph., XIII, p. 520. Moartea lui tefari Dupn
o pun istoricii sArbi la 20 Dec. 1355 (v. St. Stanojevió, Istorija srpskoga naroda, Beo-
grad 1908, P. 174).
(3) In ms. esums; cf. 1. c. din Archiv, p. 521.
(4) In ms. umesk (Rpm) nosori ; cf. ibid., p. 521 si Archiv, H, p. 94, sau Stojanovi6, Spo-
menik, III, p. 132, 139, 151, 154 (gperko, wpm, on, qp.knos goii) i p. 218 (Rptrik).
(5) S. scpAs.
(6) S. flpIHMII.

www.digibuc.ro
74 f. BOGI/AN lào

E AtTO norkinowA T8pu,u HA gOarh.

E Ark To ,su,tu flOrkinE gekf3HT AMHpa WT AEMHPA DOA durorporuk, ¡ION. I.
E Mao ,su,AI HIACTABH CA rocfloArk Err EWA.
E it1To BkICT 31%mi Mini.
E AtTO sip! HALM GAM C T8plo CpMCIMA 3EMAA.
AITO sum! AleirCïd RAMA H Ati 34pti,
E At To I4I AMHpA tlEAEfad Orman" Iwo'.
E ATO AA8a4 pp,' litt HoliospAO, d nocA, ucnorcTuc EAHHO
AtTO, pa3ckind nimrepu; H WU To:KAE Al To 3Alimitl gkICT HA HClip8.'"
ATO ,,su,KS C%:3Ailikt gkiCT pECagel. Tomm AITO np.komuu c gEA(H)Kki
SOEBOAti 01/TpOSAAVHCKki i'W(arnik) Hoe, rut AR.
E Arro orupe GAMMA 3ETCliki, H HAN% COrATAH pucoruk, KpluntiLt.
E AITO ,su,AR uptvrattu CA rOCHoAre Aleipa, MATH AECHOTA riOprA.
B At To ,,SLI,AA nwkuu AMOIrpAT IJdpk cp%nm.
E At To ,sti,AE nrEcTauu C AECHOT CTE4AU, rocnoAmik CpY,BAEM, îloul. (1)
E VhTG SRAM nompVIE CMNU,F, H gkICT T%ma H sIrk3Aki RHAAWA CA
tau(o)xe t HOIIIH, loH. 31, g cp1Ah.
B AITO ,S11,ME GkICT 3Aki nOHEAtAHHic (2). 11 13% To AtTo nonamium orrpki
TOrpcKAA ApthRt no,, ispoueogenn.
H whTo MOrpt1T cpicAe, H nipTHAIH Bwrus II AgeHHH,Or.
II g% TO ¡rkTo u3r0irk morife H g% HEAA AIHWPW Aoruk cuorh.
E AlTo npiltrui Kapit mOirpAT CMEAEpEgO, arr. 113, H H3REAE rp%-
rS'Im H H B% TO AITO orupE KpAA dAREpTk.
rt.E.To SRAM CRE3ei topk rpWrOype H CTEHAHA H AwmOir, He IMCITE-
CEHTE. To7gAE AlITO A0H[AE1 (3) AECnoT noprk Wm OI'p oy H 3Em8.
AITO WTHAE AECHOT nets 143 A8RpogHHge HA orrpe, H
nntua tionor.po, 'hot (4) (Ia.
AkTO ,,3[I,H Oyu' rdH1ZA ME3HT gErti HA gAAC+X.
B NkTO )(OAT Baum DOA (5) BEArptiA H C%3HAA miputvn. Il II% TO
AirrO p13gH IdHK8A Hit CAAIIIKOH 3EMAH, Hit MAOgimu,t .
E NliTo H3kI,A,E AECHOT noprk CY oirrpu, MIMS opItuFA, uit 3AA-
TH11,0Ar H pa3riki SALMI' HOA HHIMEM, 14 ogopHUIA TOrfal,H HOgoNnAo. TOIKAE
lE AITO thrlani Er0 TA8T H 113C11tIE goHcKS cp%ncuor titi CkITHHH,H. H B%
TO AtTO nriihtui WHAT AECHOT CMEAEPE130, Arr. an.

(1) S. Tim&
A
(2) In ms. mu.
(3) In ms. AAA.
(4) S. front&
A
(6) In ms. ao.

www.digibuc.ro
TRT ruMpIacAwl urf .apivzy

a o&q,v dubs' 39INIJOH 1114}1 avvnievva vri .q.udva

3teI1s4 HH311t0 vt/3 [VIEM0].1.01133V (i) sid113,11 H HBV13011 11/3

.vvoiou H q.ddLou ¶ Tvw3v vsY

oiqx Grene &yd./tow vu 013dOW H 1111E:Vd DIVAVOI
WHIM 0,1011111,30ll
a 014v 611115a HUE:Vd J.VIJA011/ Id1/11 VVAOHHPI
vii 4$110103 'Ili 'HI
0.1411 Viefis"` 3d11/A0 %WEI 41vdAow .312 .st
0.1411 V115d ,11,310(311, 11/31du 03.1.1d141 HVv(1.133 HEM `VOL] 913193

*VVVdjudvin
01$1, %Vs*' mviidu 9dr,n ,Larv)(nv (g) `VvddHd011 HVW 9113V

.51(Hud)0,LH
olq.v Bole HDO(1011 1611 .1.311/30W FIVH3d3
H 11111311(1
"Ao'ruinctoon OV3C0j4
AOFIAY0,11
H VMV9 HH$V11.1 3HHVN131 H VHHVV90113 8VOMHH 'HIV3X-110

oiqx dVns-4 ulvuXAo v./lowm vlimodouund31? Ao ...fienwmAodsi H

oi 0.1141, HWHOU .1.31VX3W (g) OV3(13011011 H J1O'HHHIPI3 33 HWHNIYA(130 'NflOYVdd
od.q.v Yk'ns'" uiva)(Ao muumvvu, v1ou3aV wdoid `Jimutimulsm nevi
H WI 01 0111.V 111114111%8 Y13 VVd31 qinvNYvvx vipo vivv(131 W.Ldgwv H -um
vhou uucvd wdv'n vaawXaw (E) You wcavddvau '1131.110.1.13(131
'VI/ '33
WV, VIV.0.1. oiqv adwho Ao 4AoVvddm '.1.1V 'IV
o1q,v 301S-11 WI11H9A0 3dJA0 1FUV/H3 11.1033V01 (t) vXuvdnit Ao 8Vvddvm
H V/V11111 V3V1,31VVVEI 'VETWV333 II
3V1E0.1. oiq.v umv,ogAu V/3 .1.01133Y 49,10,01,11
'113V "V51 .110 '11(0.1.)MILI 3VNC0j4 oiqv Huv,wq.du 11,3 H V/J01130.1 VH11.1.01133V
VHHEIII AO `95111HVS(1
HVW .1 11H3V 33f.q.9011 (1,93dd H
virliff:101 4Pdvw
v(11.333 1730dMIN '(o) VawYow Amu hoxdou VII

o&q.v GVHS"' 3dIVA0 tryd31 61IVVVINVH VVV(131 .vulgwv H 33 01

Huv.wq.du Mt) .1.01133V `Civt:VV "NM `51 3 63(01)VPH 31,1h .171110H H 3Ne1ol
01p, tuvuldu LIMB $Nv131:1 `VV(1,1 HVW J WO,LOH 33f. H nu$vod 4dv'n
aawYaw codowv invuidu H PIJOFIW IYVd.1 OWV1 maw .ovVq.dll
o1q.v 1311111
(IAN VXVII
H 0.1. 0,11.1r V/1131ndll Hi1dA0.1. -31V3

`ou3d3V .voi
$31015" V30011 Y3W)(31V 33 011VO,LVFIV u 18/3011 Vv(1.1 110H113 03V1
H J.WV33 .0.13
wAouoi 011,30( H H.1.1413U33 Vt3 1711 Hilf1ERMLL
chmi,v yam' HWHId3 V311/X311/ A0333 -110H3OH H NYVV(111 HiVHLkO H

(I) 3 Viamods 'd LJ

(g) -s vBcreve '9.09
(2) 's v2orrre .vJpI
(t) UI sffl .6a.LS 's
(g) U sta oaodven

www.digibuc.ro
oe, gygeog

.17vMvu H %3 01 OLL$V VIIIIHWHOH 3c11A0 VVEIJ OUP( H

WITIVHdq,411 .1101101,VW (i)
411,v 1-111V134ll VI3 OWAVoll `IHIEJI0HVIVH 110H,
01$V MPH
!VOX 9(101 VII 91130H it YVv1J 311HRI 9H JOWEM 00.11(1
'14.11A/EJ10 3W.q.U011 ii1 YOH
-0.13N n
3dJA0 HHHHOHE: (g) 311111178%d 3H Wrninvuyiu 'Oa
0.11.V V01159 V8308 [9(101] VU H V1113:V.OFIW VJAANW
gelyurulin H
311.3E11, 161 `3(1111 H V(13161513 Lu 11/VW3E '111J0d11 H ou.,61 VViJ ruvousi
'YOINOH
o.q.v 3011E1 HIM AVOX vIJV'Il 1.1,A0dY 1.1i011 VU li.)VFMRIV H

..holniudow
0.1.11.v uo'ne i'doX &many VN VHVWVEIVH Ii iniErd YVE1.1 AOVVHVJ
H V/PHIN VsIJONW PIHOVVdd .01VVI
a blip 11011E' HWH011 9(1141 "IThd,13N
01q.V 1,1111Ed HHII I) vVjÁ1 VVII1.23 3 WOJA0d1 '(e) "113J TH 7I1 n
W$E01 `VI1V1VX H OWV1 (t) 3HP1JVE MIPS PIN3NVW0d
01 0111.11 VH3Ol1 VN

[fiv],vX dhow In (g) H HANN HEAINW 4WHII vii q.'nq.cl '110114V(11/3 'LIM `V
1.14(1[3.1
0,i4v land "VOX vmv
%4YHZ,H3 H 3N HtViIj.dU *VJ
VN n 3V*.O.L OLL$V
HUM VJ HVS119.11.3 vVo13o8 roinvVvow vu 013093 *GIVIV3E:
01$V dole minviiidu terohol .t3N
oig.t, 'vole !VOX V3WX3W VN VIIV41311 AOYOH3OH OJVH)HVVVOW
IviEtqf `11J r1WdHEZH H V/3 im A0V%1 HclOHOEINI Wilf1(1,1J10
WWJN1.LUI 4411
VE3/I vu .$mvuJtoV
0J4v 3I1'115' Hav.oviu $Y3 INFIVOIDOLI 61111/313 NIFIP13 17.1.0H,3V `ydJoid Xcin
011.V EOM" 'VOX NICIV'H Nit3w)(3W VII IIINHI H WriJONW -Vc1.1

IVIHILLVdOV OH W3N vivr4.V%3 H H11,13 sHINTOVEHN H 031,11NOA OJONW Vou

WHH 3N 3TOWEVI 0J3 ou q.vul Ii1V/y111
rniduw Yf wii 011 WO1
'H119i10.1011
E h'HIANFHI 0.13
`1111IVIIZ1J10 oull.vodu `Aomuv,uvu wmvavseq.du
H

XIVOJH H3V31HT H sraq.d1ou 3411111W3

oi4v Vuinvl V3wXaw idvb ou4u vlotv Yunq.clu 'A) W0813111103 H
'adw.ho
HVW V `11IEPIVH MN) 40.13 1V3.01.1 60813JVI1 H[V1W V.LVJII H3

11J0d11
0.1411 51151 1711301.1 %JO] 1HEPIVH LunvXv WHIM vn vwi H vILIOdH H

.H.I.voivriv aVw.ol (9) Oil.v 91131,11VVA0

JiViu diNIV3(17 vmvs 1m qAton ,Ao
'oivouornin Iied .s
's .gahrw
(g)
(2) Uj
lay OE
sua
s
wotrloCt.
U oot ap .31-Mon
*JO 'S "111103;11U

(i7) U1 'SW 0W0.1.

(g) u .stu .LvilhoworX 'ea I§ u !'s 'Erei 'd `napsull loan° al 14 'i,uv.cipq I cl .90T,
tg) ur 'nu 'ettmodoi.

www.digibuc.ro
133 LETOPISETEIL Liff AZARIE. 77

AITO ,S11,1QA xv,AT (opt GdM3HT HA rpdAoem cri4sas4 GOEHOM MOAA4G-

CK(11`0, HA KEA° 11 GEArpdA, H
B niTo ,sitqA pa31111111A MHCHOHIE H TOXAE AlTO CKOH'ia
CA enic AECHOT, Happ-iesid rorpr8p0131111, Ha OrITEK, AU. .51.
B atTO ,su,c,e 3arotrumillA Tcyptvi O4%HTM IdGWIIKA HA CAIE,NEpERCIWX
BpATIK, w.
/VETO ,S11,q3 (1) nplcrami CA rOCHOPA 11,ApH14 4 AlapA, own AECHOTA
PlOprA, Or Execor, CEfl. iiî. H Towm A1.TO OrGHWA apmixtuie c nisciirtalla
GdId3k1TA GOHCKS Hd CGOEH CH 3EA1AH.
B WINO ,,Su,g3 HAG H C AAHCHpaills1 OrGHWA La4t Billd3HTA HA
CHOEP1 Cil 3EAAAH.
B alTo ,suqvi Or AVE HpAA oyrpwcrati MdTbW, H 8 ipplirpAAS 311dAiE114
taa(n)iso cwrgopu CA, /11A%Ifid GW c 1311.1111E 11113111EAU1H, kfli;(0):KE
H1101`,A,AHA COA0AllilT hf1H, H flOHAAH GHAYE upainsoe (2) 14 WpANad Repaati,
EA1111011 WT 11,p7.KOGI. xparmillo CY.qIE, H C7 1GGE GA1131%. WKp7OCTIa mien%
TOPO 3AMI1H (3) (Armin H KpdAillHAAIH TOrpCISHAIH AltarkliHH HC 11;11
npocro TAGO iGHENNIHMH wz,cletui.

At-Mare in scurt a celor intAmplate dela Adam 'Ara in

zilele noastre (vremea de astAzi).
Adam au nAscut pe Sith, Sith au nAscut pe Enos, Enos pe Cainan,
Cainan pe Malelen, Malelen pe lared, Iared pe Enoh, Enoh pe Ma-
thusal, Mathusal pe Mamel, Mamel pe Noe, Noe pe Sim. In zilele
lui Noe 'au fost potopul.
Dela Adam pan5, la potop sunt asà, dar 2242 de ani.
Sim, fiul lui Noe, au nascut pe Arfaxad, Arfaxad au näscut pe
Cainan, Cainan pe Salla, Salla pe Ever, Ever pe Falee, Falec pe
Ragav. In zilele lui Falco s'au impärtit pámântul. Pe vremea lui s'au
intâmplat i zidirea turnului (stâlpului).
Dupä Falec, au näscut Ragav pe Seruh, Seruh pe Nahor, Nahor
pe Thara, Thara pc) Avram.
Dela Adam .pârià, la Avram sunt deci cu tolgul 3277 de ani.
Avram au nascut pe Isac, Isac pe Iacov, Iacov pe Levia, Levia
pe Caath, Caath pe Avraam, Avraam pe prorocul Moise. Acesta au
scos pe oameni din ghipet.
(1) In ms. tsum.
(2) In ms. npalpaol, ca In S. (1. c., p. 625).
(3) In ms. saAstii.

www.digibuc.ro
78 L BOGDAN 134

Sunt dar, dela mutarea lui Avraam in Ora Hanaanului Om& la

ie0rea Israiltenilor din Eghipet, 430 de ani, iar pänä, la moartea
lui Isus Navi 495, iar dela Adam 3774 de ani.
Duph Isus Navi au mântuit Dumnezeu pe oamenii cari suferiau din
partea streinilor dimprejur, prin judecätori. Intro dän0i au inceput
mai Intâiu Iuda (0) au fost judeator oamenilor 7 ani.
Dup.& Iuda au fost judecätor Gothoniil 50 de ani.
Dup5. Gothoniil Avod 80 de ani.
Dupä Avod Samegar 7 ani.
Dupä Samegar Varaac i prorocita Devora, femeia lui Lafidon,
40 de ani.
Dup5, Varaac Ghedeon 40 de ani.
Dupä Ghedeon fiul säu Avimeleh 3 ani.
Dupa Avimeleh Thola 23 de ani.
Dupä Thola Iair 22 de ani.
Dupá fair Efthae 6 ani.
Dupá Efthae Evsevon 7 ani.
Dupá Evsevon Eglom 10 ani.
Dupá Eglom Adon 8 ani.
Dupä, Adon Sampson.
Dupä Sampson au stápänit peste oameni Samani un an.
Dupä aceea Evreii n'au avut stápän 40 de ani.
Apoi preotul Ilie au stäpânit pe oameni 20 de ani.
Dupá Ilie au primit sfinprea prorocul Samuil 0 au. linut puterea
30 de ani.
Sunt a0, dar dela moartea lui Isus 'Ana la moartea lui Samuil
610 ani, iar dela Noe §i dela potop 2120 de ani, iar dela Adam 4382.
Dupä Samuil au domnit Saul 40 de ani.
David 40 de ani.
Solomon, fiul lui, 40 de ani.
Rovoam 18 ani.
Avia 6 ani.
Assa 41 de ani.
Ioasafat 25 de ani.
Ioaram 8 ani.
Ohozia 1 an.
Gotholia 8 ani.
Ioas 40 de ani.
Amesia 29 de ani.
Ozia çi Azaria 52 de ani.

www.digibuc.ro
135 LETOPISETUL LI31 AZARIE. 79

Ioatham 16 ani.
Ahaz 16 ani.
Ezechia 29 de ani.
Manasia 55 de ani. Pe vrernea acestuia s'au zidit Vizantia.
Amos 2 ani,
Iosii 31 de ani.
Ioahaz 3 luni.
Ioachim 11 ani.
Iehonia 3 luni.
Sedechia 11 ani. Pe acesta orbindu-1 Navuhodonosor '11 duse prins
in Vavilon, iar casa domnului fu ars6, de Navuzardan.
Sunt prin urmare dela Saul, Intâiul Imparat al Evreilor, 'Ana la
robirea Iudeii prin Navuhodonosor 519 ani, iar dela moartea lui
Isus, fiul lui Navi, 1100 de ani, iar dela Noe Ora la potop 2600,
iar dela Adam 4872.
Navuhodonosor, dupà, ce au prädat Ierusalimul i 1-au risipit, au
domnit 25 de ani, iar inainte de aceasta 19, astfel cä top anii
parätiei sale sunt 44.
Dupa, el Marodah, fiul lui, 12 ani.
Valtasar, fratele lui, 4 ani.
Darie, fiul lui Asurir, 17 ani.
Chir Perseanul 31 de ani.
Camvis 8 ani.
Sfendat i Chiverdie, fra4i i vrajitori, Mideni de neam, rasculán-
du-se au ImpärMit 8 luni.
Dario Istasp 36 de ani.
Xerx, fiul lui, 20 de ani.
Artavan 7 luni.
Artaxerx Mâná-Lung5, 2 luni.
Sodian 7 luni.
Darie Nelegiuitul (1) 19 ani.
Artaxerx, fiul lui Darie, 42 de ani.
Artaxerx, numit Ihos, 22 de ani.
Narsie 4 ani.
Darie Arsam 6 ani. Pe acesta omorindu-1 Alexandru Machedo-
neanul, au risipit Impärätia Per0lor, care tinuse 300 de ani, i au
domnit 12 ani i 6 luni i s'au savAr§it in Vavilon, find de 32

(1) Batitardul, vaos.

www.digibuc.ro
80 I. BOGDAN 136

de ani, dupa ce cucerise 22 de popoare varvare si 13 neamuri

Cu totul dela Adam pâra la Alexandru stint 5188 de ani.
Dupsa moartea lui Alexandru domni peste Eghipet si Alexandria
Ptolomei al lui Lagos (1) 40 de ani.
Ptolomei Filadelf 38 de ani. Pe vremea acestuia s'au tradus pe
limba elineascA cärtile sfinte ale Evr.eilor.
Plolomei Everghet 26 de ani.
Ptolomei Filopator 17 ani.
Ptolomei Epifanie 23 de ani.
Ptolomei Filomitor 35 de ani.
Al doilea Everghet 29 de ani.
Ptolornei Fuscon 17 ani si 6 luni.
Ptolomei Alexa 10 ani.
Ptolomei Mântuitorul 8 ani.
Ptolomei, Noul Dionisie, 30 de ani.
Cleopatra, fiica Noului Dionisie, 22 de ani. In al patrulea an al
impärAtiei acesteia au domnit Inaias datá singur Gaie Iul Chesar
4 ani si 7 luni. De la dánsul au inceput a se numi apoi ceilalti
Impärati râmleni chesari.
Dupä acesta Avgust 56 de ani si 4 luni. In al patrusprezecelea an
al ImpArätiei sale, omorind pe Cleopatra si cucerind Eghipetul in-
treg, au desfiintat cel dintâiu ImpArätia Ptolomeilor, care, tinuse
290 de ani. Sunt prin urmare dela Adam pâná la Inceputul domniei
lui Avgust, dupä letopisetele cunoseute, 5458 de ani.
In al patruzeci i doilea an arimpärátiei lui Avgust s'au näscut
din carne domnul nostru Isus FIristos, din sfânta näscAtoare de
Dumnezeu. Iar Chirin au fost trimes, cu sfatul boierilor, in Iudeia,
ca sà facg, catastihul averilor si al lácuitorilor.
Dela Adam pânà la intruparea lui Hristos sunt 5500 de anic
Dupä Avgust au domnit Tiverie, fiul lui, 22 de ani si 7 luni. In
al cincisprezecelea an al ImpArAtiei lui s'au botezat domnul nostru
Isus Hristos si au Inceput sá propovedueascá evanghelia, i in al
optsprezecelea an al Imp6orAtiei lui au suferit, pentru noi, moartea
de buná voie.
Sunt dar dela Adam pâná la inattarea Domnului 5533 de ani.
Dupà acesta Gaie 3 ani si 10 luni.
Clavdie 13 ani 0 5 luni.
(1) Moxa li zice Ptolomei Epure (B. P. Hasdeu, Cuvinte din Vitretni I, p. 354

www.digibuc.ro
137 LETOPISETIIL LEI AZAR1E. 81

Nermi 13 ani si 8 luni. Si fugind s'ad Ingropat de tiu. Acbsta

au ucis pe Petru i pe Pavel, si cel dintâiu au Inceput goan& astipta
crestinilor.
Galvas 9 luni si 13 zile.
Oton 3 luni si 8 zile.
Vita lie 1 an.
Uespasian 10 ani. i In al doilea an al Impärhtiei sale ad fast
pradat Ierusalimul de Râmleni, patruzeci de ant dupa Inältarea
Dornnului nostru Isus Hristos.
Tit 2 ani si 3 luni.
Dometian 15 ani si 11 luni.
Nerva 1 an si 4 luni.
Traian 19 ani si 6 luni.
Andrian Elie 20 de ani si 11 luni.
Antonin Evlaviosul 24 de mi.
Marco Antonin 19 ani.
Comod 12 ani si 5 luni.
Pertinax 87 de zile.
Iulian Didie 66 de zile.
Sevir 17 ani si 8 luni.
Antonin, fiul lui, 6 ani.
Macrin 1 an si 2 luni.
Avit 3 ani si 9 luni.
Alexandru Mamei 13 ani si 8 luni.
Maximin 6 ani.
Maxim si Valvim 22 de ani.
Gordian 6 ani.
Filip 5 ani.
Dechie 2 ani.
Gal si Vulusian 2 ani i 8 luni.
Inn Han 4 luni.
Valerian si Galin, fiul säu, 15 ani.
Clavdie 1 an.
Chindin, fratele lui, 7 zile.
Avrilian 6 ani.
Tachit 2 ani.
Prov si Florian 2 ani si 4 luni.
Car si Carin i Numerian 2 ani.
Dioclitian i Maximian Erculie 20 de mi.
Consta 2 ani.
Anatole A. R.Tom. XXXIMemoriRe Seq. lotorice. 6

www.digibuc.ro
82 I. BOGDAN 138

Constantin eel Mare 38 de ani. Pe vremea acestuia s'au tinut

Intâiul sobor la Nicheia. i au fost (acolo) 318 sfinti pärinti (1).
Dela inältarea lui Hristos OM' la intaul s'obor sunt 318 ani,
iar dela Inceputul lumii ani 5818.
Sävitrsindu-se Mare le Constantin in vârstä de 65 de ani, au läsat
domnia celor trei fii ai lui Consta i Constantin §i Constantie,
cari au domnit 24 de ani.
Dupá acesta Iulian Apostatul (CAlcätorul de lege) 2 ani.
Iuvian 1 an si 8 luni.
Ualentinian 13 ani.
Ual 3 ani.
Gratian 3 ani.
Teodosie cel Mare 16 ani.
Dela Intâiul sobor pânä la al doilea 52 de ani.
Al doilea sobor s'au tinut in cetatea lui Constantin, In anul 5874,
In domnia lui Teodosie cel Mare. i au fost (acolo) 150 sfinti pärinti.
Dupa Teodosie au domnit Arcadie, fiul säu, 22 de ani.
Teodosie eel Mic, fiul lui, 32 de ani.
De la al doilea sohor 'Ana la al treilea 41 de ani.
Al treilea sfânt sobor s'au tinut in Efes, In anul 5915, in domnia
lui Teodosie eel Mic. i au fost (acolo) 200 sfinp párinti.
Dui:A .Teodosie eel Mic au domnit Marchian 16 ani 0 6 luni.
Dela al treilea sobor páná la al patrulea 30 de ani.
Al patrulea sobor s'au tinut In Halchidon, pe vremea impáratului
Marchian. i au fost (acolo) 630 sfinti párinti.
Dupá Marchian au dpmnit Leu cel Mare 18 ani.
Leu cel Mic, nepotul lui, 1 an.
Zinon, tatal lui, 17 ani.
Anastasie Dicor 27 de ani.
Justin Trax 9 ani.
Iustinian eel Mare 28 de ani.
Dela al patrulea sobor pâdä la al cincelea 102 ani.
Al cincelea sobor s'au tinut In cetatea lui Constantin In anul
6047, pe vremea Impáratului Iustinian cel Vechiu. i au fast (acolo)
165 sfinti páriati.
Dupä Iustinian au domnit Justin cel Mic 13 ani.
Tiverie 5 ani.
Mavrichie 20 de ani.
Foca Capadocul 8 ani.
(1) Fraza aceasta se an in orig. dup5, 5818 din fraza urratoare,

www.digibuc.ro
139 LETOPISETUL LUI AZARIE. 83

Iraclie 30 de ani.
Constantin, fiul lui, 1 an.
Iraclona, impreunä cu mama sa Martina, 4 luni.
Consta 27 de ani. Pe vremea acestuia s'au ivit mincinosul proroc
al Saratinilor Mahamet.
Constantin, fiul lui Consta, 17 ani.
Dela al cincelea sobor pâná la al saselea 129 de ani.
Al saselea sfânt sobor s'au tinut in cetatea, lui Constantin, In
anul 6076, Pe vremea ImpAratului Constantin Bärbosul.
Dupa acesta au domnit flul sAu Iustinian 10 ani.
Leontie 3 ani.
Apsimar 7 ani.
Iustinian a doua oar5, 6 ani.
Filipic Vardanie 2 ani.
Artemie si Anastasie 2 ani.
Teodosie 2 ani.
Leu Conon, Iconoclastul, 24 de ani. Pe vremea acestuia Râmlenii
s'au lápádat de Greci, si s'au tinut Râmul singur de sine pana In
ziva de astázi.
Constantin Copronim (1) 34 de ani.
Leu, fiul lui, 5 ani.
Constantin cu dreptcredincioasa sa mamä Irina 15 ani.
Dela al saselea sobor Oná la al saptelea 120 de ani.
Al saptelea sfânt sobor s'au tinut la Nicheia, pentru a doua oará,
In anul 6296, In domnia lui Constantin si a Irinei, mamei sale.
Si au fost (acolo) 167 sfinti párinti.
Dupá Constantin si Irina Nichifor 8 ani si 9 luni.
Stavrachie 1 an si 2 luni.
Mihail Evlaviosul 2 ani.
Leu Armeanul 7 ani si 5 luni.
Mihail Amorei 8 ani si 9 luni.
Teofil, fiul lui, 12 ani.
Mihail, fiul lui, cu mama sa Teodora 25 de ani i cu Vasilie
Machedoneanul 1 an si 4 luni. Pe vremea acestora s'au Innoit dreapta
credinta, i sfintele icoane s'au pus iarás in biserici, i Bulgarii
s'au fácut crestini, i literele slovenesti au fost alcatuite de sfântul
Chiril, In anul 6360.
Vasilie Machedoneanul 19 ani. J vremea acestuja s'au botezat
Rusii si s'au fault crestini.
(1) Moxa, 1. o., p. 380, ii zice Cupwritu/,

www.digibuc.ro
 T. BOGDM4 i40

Leu Inteleptul 25 de ani si 8 luni.

Alexandru, fratele lui, 1 an si 1 lunti.
Constantin, fiul lui Led, 54 de ani.
Romad, flu! lui, 3 afif.
Nichifor Foca 6 ani si 6 luni. Pe vremea acestuia Incepù a se
zidl lavra din sfântul munte, de (Afro sfântul Atanasie dela Atos,
pe când erit Inch.' In boieria de voevod, In anti! 6469.
Iodn Tirnishii 6 ani §i 6 luni.
De la Adam pânä la Timishii stint a§b: dar 6484 de ani.
Dupâ Timishii Vasilie Porfirogheniiul 50 de ani si 11 luni.
Roman Arghiropul 5 ani i 5 luni.
Mihail Peflagon 4 luni si 5 zile.
Constantin Monomah 12 ani.
Teodora Porfiroghenita 1 an si 9 luni.
Mihail Bâtrânul 1 an.
Comnin 2 ani si 3 luni.
Constantin Duca 7 ant si 6 luni.
Evdochia, femeia lui, Impreunä cu fill shi 7 luni i pUtine zile.
Roman Dioghen 3 ani.
Mihail, fiul lui Constantin Duca, 6 ani.
Nichifor Votaniat 3 ani.
Alexie Comnin 36 de ani.
Ioan Porfiroghenitul, fiul lui, 16 ani.
Manuil Porfiroghenitul, fiul lui, 37 de ani.
Dela Adain pâtiä hi Impärätia acestuia sunt a§à dar 6689 de ani.
Alexie, flu! lui Manuil Porfiroghenitul, 3 ani.
Andronic Comnin 2 ani.
Isachie Anghel 7 ani.
Alexie, fratele lui, 26 de ani.
Alexie Murtuflo 70 de zile. i intámplându-se rieorânduealA In ce-
tate, se sculará din toate partite asupra cetáth, si au Oucerit
Frâncii cetatea, in anul 6710, si au fugit lqurtuflo, iar Ptáncii
nu pt4ini ani au sapanit cetatea. i suspinau Gtecii vázândi tur-
bararea din cetate, §i pomeniau pe papa Rânnilui la cele dintai
«pomen'este doamne».
t$i au dornnit Teodor cel Mare, Lascar, 18 aid.
I n, ginerile lui, 32 de ani.
Teodor cel Mic, Lascai4, fiul lui 4 aM. Aceytia MBA Imprenna
cu Frâncii.

www.digibuc.ro
141 tÊTOPISETIm tAil A.ARfg. 85

Mihail Paleolog au luat cetatea, din mânile Prânpilor, In Rnul

6756, vi acevtia au fAgáduit sa dea bir Grecilor.
Andronic, fiul lui Mihail Pa1eo)pgu1, dupâ moartea 1atä14i
au domnit, patriarh Bind Iosif, 20 de ani.
Mihail Azimit, fiul lui, Paleolog, 18 4ni.
Andronic, flul lui, Paleolog, 30 de aril
Cu to tul dela Adam pânä aci 6866 de ani.
Catacuzin j Posinclit 1mpreunä cu paloioan, fiul lni Apdronic
Paleologul, 30 de ani.
Dupá acesta Manuil, fiul lui Caloioan P4jeologu1, 35 ge ani.
Pe vremea aceea 1-au ajuns moartea pe evlaviosul domn al SârT
bilor, tarul Stefan, 14 anul 6864, Decbemvrie 14 25.
clupä trecere de trei ani, iar de1 facerea lumii in anul 6867,
Turcii au trecup la Oalipole vi au 1uat vadul i multe teri spre
apus. Si de atunci s'au fácut turburare i neorânduealá mare vi par-
gubh prin terile crevtine. Au fost i cutremure mari pe pämânt,
Doi ani dupà% trecerea Turcilor la Calipole, In anul 6869, au
perit Momcilo din Peritpr.
Pe când curgeh apoi al optzecilea an pestp opt sute vi vase mii
(-----6880) au murit tarul Uros, In acelas an au ucis Turcii pe
yâlcavin i pe despotul Ugleva la Marna, Septenwrie 1n 26.
In apul 6882 au biruit sfântul cnez TA,zar pe jupanul Nicola
1-au orbit.
In anul 6888 au fost Chiriopasha (1).
In anul 6889 au fost lupta cu Trep la Dubravnio.
In anul 6894 s'au Intunecat soarele. i In acel 4,ri ai mers Im-
päratul Murat impotriva
In anul 6897 s'au luptat cpezul cu Amurat la Cosova, lun4 lui
Iunie in 15, vi au ucis pe Amurat, primind el Insuv rnoarte fericitá
delq Turci.
In anul 6901 au luat Turcii Târnova.
In anul 6903 au mers Turcii cu rásboiu in Tafra-Româneasck
pierit craiul Yarco i Copstantin.
Ir anul 6904 au biruit Tureii pe craiul ungureso Jigrpont la Nicppole,
In anul 6905 au pierit Turcii In Bosnia.
anui. 0911 au Merit Baiazit sultannl de mâna lui Demir subt
Angora, Iunie In 19.
In anul 6914 au räposat doamna Evghenia.

(1) Se zice Chiriopasha, supecocòv Ráaxa, cand PaOile cad 11 25 Afartie.

www.digibuc.ro
 X. flOODAN

In anul 6916 au fost iarra rea.

In anul 6917 au prädat VMc cu Turcii tara SârbeascA.
ln anul 6918 au ucis Musia pe Vale i pe Lazar, Iu lie in 6.
In anul 6919 au fost ucis sultanul Celepia.
In anul 6921 au mers Musia impotriva (cetatii) NovolArdo, apoi,
peste un an, au biruit pe Bulgari, dar si el au fost ucis in acelas
an la Iscra.
In anul 6926 s'au zidit Resava. In acelas an au räposat marele
voevod al Ungrovlahiei Ioan Mircea, Ianuarie in 31.
In anul 6929 au murit Balsa din Zeta si impäratul-sultan numit
In anul 6932 au räposat doamna Mara, mama despotului Gheorghe.
In anul 6934 au prädat Amurat Impäratul tara Särbeascsd.
In anul 6935 au räposat despotul Stefan, domnul Sârbilor, Iunie
in 19.
In anul 6941 s'au intunecat soarele i era, intunerec si se ve-
deau stelele ca noaptea, Iunie In 17, intr'o Miercuri.
In anul 6945 au fost Lunia Rea. Si in acel an au aprins Ungurii
lernnele Turcilor sub Crusevat.
In anul 6946 au supus Murat pe Särbi si au luat Borcea i Ra-
vanita. In acel an au ars si Scopia i multe suflete au ars Intrinsa.
In anul 6947 au cucerit imparatul Murat Smederevo, August in
27, si au scos (de acolo) pe Gârgur i pe Toma. In acel an au murit
fili craiul Albert.
In anul 6948 au pus ImpAratul In fiare pe Gârgur i pe Stepan
Toma, la Inviere. In acelas an au venit despotul Gheorghe
din tara Ungureascá la Bar si in Zeta.
In anul 6949 au plecat despotul iaräs din Dubrovnic la tam Un-
gurescä, i pasa au luat Novobârdo, Iunie in 27.
In anul 6950 au ucis Tancul pe Mezit beg in Tara-Româneascâ.
In anul 6951 au mers pasa sub Belgrad si au zidit Jarnovul.
in acel an au biruit Iancul pe pasa in Tara-Romaneasca, la Ialovnita.
In anul 6952 despotul Gheorghe, trecând Dunärea cu Ungurii,
au iesit la Zlatita si au bätut pe pasa sub Nis, iar Turcii bäturà
Novobärdo. In acelas an 1-au prädat Taut si au täiat oastea sär-
beaseä la Sitnita. Tot in anul acela despotul au luat indärät Sme-
derevo, August in 22.
In anul 6953 au pierit craiul Vladislav la Varna.
In anul 6955 s'au cásátorit Lazar, fiul despotului, si fu pus despot.
s'au cutremurat pämäntul de dou5, ori.

www.digibuc.ro
i4d tETOPISETtrt MITI AZARIÉ. 81

In anul 6956 au mers Impäratul Murat Impotriva Moreii si au

bätut Toma pe craiul Tomas din Bosnia.
In anul 6957 au bätut impäratul Murat pe Iancul la Cosova,
Octomvrie In 18.
In anul 6959 au murit impAratul Murat, Fevruarie in 4.
In anul 6960 Impäratul Mehmet luând Impärätia au zidit Cetatea-
Nouä, din sus de Tarigrad.
In anul 6961 au luat impäratul Mehmet Tarigradul, Maiu 29, Intr'o
zi de Marti.
In anul 6962 au supus Impäratul Mehmet pe Sârbi si au dä-
râmat Ostrovita. In acelas an au prädat si pasa (cetatea) Chisline si
au prins pe Nicola Scobalici. .

In anul 6963 au prins Iancul pe fill! lui Feriz beg la Crusevat.

Si in anul acela au luat Mehmet Novobârdo si Sitnita, cu cetätile
dimprej ur. .
In anul 6964 au prins fiul lui Silaghi pe despotul Gheorghe la
Cupinic, Dechemvrie in 17. Si in anul acela s'au suit In scaun craiul
Vladislav, fiul craiului Albert. Si Iancul au biruit pe Impäratul Meh-
met sub Belgrad, cu crâstosii (1), Iulie In 22. In acelas an au rä-
posat si el la Belgrad, August In 11.
In anul 6965 au ucis Ungurii pe cneazul de 'fili Orlih (2) la Belgrad
si au legat pe craiul Vladislav. In acelas an au räposat despotul
Gheorghe, Dechemvrie In 24, Intr'o Vineri. In acelas an au räposat
si doamna Irina, sotia despotului, la Rudnic, Maiu in 3. Si In ziva
aceea au fugit Gârgur si tarita Mara, sora lui Lazar, la Mehmed
beg, la Poartä.
In anul 6966 au murit craiul Vladislav, flul craiului Albert. Si
In anul acela au räposat despotul Lazar, Ianuarie Iii 20, Intr'o Vi-
neri, In al treilea ceas din noapte. Si in acelas an au luat pap. ce-
tatea Resava, Maiu In 10; apoi si Golubatul. i Impáratul Mehmet
au luat Amoreia si multe cetäti de acolo le-au trecut prin sabie.
In anul 6967 au fost Chiriopasha. Si in anul acela au luat Turcii
Smederevo prin Iulie.
In anul 969 s'au räsboit Mehmed in Anatolia si au luat cetatea.
Sinope. Si au mers apoi Impotriva lui Iuzum Hasan si s'au Intors
Impotriva cetätii Trapezont si au luat-o.
In anul 6971 au luat Impäratul Mehmed toatä Bosnia si au prins

(1) Crucialii ; cf. la Moxa, 1. c , p. 406, cristoei.

(2) Ulrich.

www.digibuc.ro
88 t. OapAN 144

si au ucis pa craiul ei. Si In anul acela au luat Ungurii cetMea

Iaite si au trecut prin Maciova. In acelas an au räposat Toma
Cantacuzin, Iunie in 25.
In anul 6972 au mars iaräs impäratul in Bosnia, dar n'au putut
sä iea cu räsboiu cetatea Iaite, ci au fugit de sub dânsa. Si Ungurii
au bätut 7vornicu1, dar nu 1-au luat.
In anul 6974 s'au räsboit impäratul cu. Arbänasii si i-au prä,dat
si mare multimp din ei au táiat, i pe Schender 1-au alungat
din tarä, si au zidit acolo cetatea numitä, Coniuh.
In anul 6975 au mers Impäratul a doua, oarä impotriva Arbäna-
silor at3 prädat Tomornita,
In anul 6976 au mers impäratul Mehmet impotriva Caramaniei
si au cucerit cetatea Gavala, si multe alte cetäti de acolo.
In anul 6978 au luat Impäratul Negripul (1),
In anul 6981 s'au arätat o stea luminoasá, cu 'cutremur, Ianuarie 2.
§i in anul a,cela s'au räsboit impáratul pu Iuzurn Hasan, si au pierit
acolo pasa de Romania Hasan Murat si multi altii Impreunä cu el,
la apa Egfratului, August In 4, intr'o Miercuri.
In anu1 6982 au mers pasa impotriva Scodrei, dar n'au cucerit-o.
Si In acela§ an 1-au ucis Stefan, voevpdul Moldovei, in tara sa.
Tri anul 6983 au Mat Turcii Cafa.
In anul 6984 au mers impáratul Mehmed impotriva lui Stefan,
voevodul Moldoyei, si 1-au biruit, si Intorcându-se de acolo au dä-
râmat masa v1tejilor Unguri de pe Dunäre.
Iq arml 6985 au räposat domnul Stefan, fiul despotului Gheorghe,
Octomvrie in 9.
Tri anul 6987 au mers Imparatul Mehrned impotriva Scodre.i si
incercând asupra ei multe mestesuguri de luat cetätile si därämänd
zidurile i pierzâncl multi ostasi sub dânsa, n'au putut s'o iea cu
puterea. Impäcându-se apoi cu Venetienii si intelegandu-se eu ei, când
se apropie prim4vara, acestia o deterá Turcilor, afarä de läcuitori
si cje lucrurile pe se aflau Intr'insa.
In anul 6989 au trecut Mehmed Impâratul cu oaste dincolo de
mare §i au raposat In 4 Maiu, iar impärätia au luat-o fiul sä,u Baiazit,
:Maim. In 19, si au alungat pe frate1e säu Cern. (2)
In anul 6990 au trimes impâratul Baiazit pe Ahmat pasa Impq-
triva jii Cern si 1-au alungat Tlin Anatolia. Si in aceias an au fost

Negroponte.
(2) Diem.

www.digibuc.ro
145 LtrOinsqtrr, Lrfr AARÍfl. 80

sugrumat Ahmat pasa de chtre impärat, la Adrianopole, Dechem-

vrio in 6.
In anul 6991 au mers Irnpäratul Baiazid impotriva cetätilor lui
Stefan, voevodul Moldovei, impotriva Chiliei i Cetätii-Albe, si le.au
cucerit.
In anul 6994 au bätut Misirenii (1) Anatolia. Si in acelas an
s'au sävärsit despotul VA le, zis Gurgurovici, In tara ungureascA,
Apri lie in 16.
In anul 6995 au ucis Turcii pe Dumitru Iacsici la porple Sme-
derevei, In Octomvrie.
In anul 6996 au räposat doamna tarita Mara, flica despotului
Gheorghe, la Ejeva, Septemvrie In 28. Si In acelas an au bätut A-
rapii i Misirenii oastea Impäratului Baiazit, in tara lor.
In anul 6997 Arapii i Misirenii au bätut din nou pe Impäratul
Baiazit, In tara lor.
In anul 6998 au murit craiul unguresc Matias, si In Tarigrad
s'au arátat un semn mare, cáci daand de sus tin fulger de foc, ca
odinioarit asupra Sodomitenilor, au aprins iarba de puscä, ce se pästrà
intr'o bisericá, i pustile Impärätesti, si multe zidiri si case tun-
cesti ce se aflau In jurul acelui loc, Impreunä cu toti câti trtilau
in ele, au ars.
(1) Egiptenii.

www.digibuc.ro
 II.

LETOPISETUL LUI AZARIE.

OKY1311HIE RI Malt% Cla 11A0AMEGKhIX roGnommen.

C3T CM3At111741 ¡MINI II taTO ,,Sw13 (6867.1359) WT TOIVII 11p0H3110AEHTEtt1

110)4TE4,1 litPIA CA NIOAAdKClids1 3EMAAt liffillAE Apron le BOEHO,11,61WT Olrl'WpCK011
30111111 WT /%1Apt1(1101/1311111t1 3t1 T8pwm lid AWK H r0010ACT130K4 II, AT('k). 4.
H l'OCHOACTROBt1 Cklilk fro CAC ,E, AIT(t1).
/
II rocnomTeosa norAari ,E, 11.hT(41).
Ii rOCIIOACTROFfal MUM ero ILIUM ii AT.
II rOCIIOACTKORd Milk MO1rI1ltATHH FIETp% gl AT.
H POCHOACTE01111 npaT ero pOilettiN T, AT(e).
11 110 HMI COCHOACTROB4 KildT WO CTEIPH i AT.
II rocnomTHou iora IT AT(li). (1)
II ATO ,311,3 (6907.1399) 'fm Ha l'OCHOACTRO emelump% soeaom II
l'OCHOACTRORt1 NB AIN ii IT AACAll,k.
lidiam, np%Kki MUM Ero, rocnoAcTgosa ii Airr(k) lif ,6, ArkcAu,k C441, 4 C.7.
Ali ATOM CROIM1 cTezPitum rOCIIOACTROBAWA 137. KOIrIrk .5 11'hT.
him CTE441H ROECOA4 BpaTe csoEro Hti1t1111A -11 ocA.Iirm ero, 4 CTE$811 HOE-
ROM C441 rocnoAcTsosa I AT.
II WM:me Et1101r rim(a) pomm BOEKOM, H POCHOACTOOKa pommi Romom,
MIN% 1i414WA, ti ATO.
or ,
1 1 OCIIOACTKOIM nerp% BOEKOAtl, ChM% 4461111A114 KOEBOAT, i ',14r1`0. II AAAE
Wilk BEATIO rpm orrponi. p
II COCHOACTBOBt1 9Ionp if nvhcAti,a.
rocnoAcToona tl4E4liApE4k ,E, AT(4), Ck1111 HatIWA COMM. II npu HEM
Et1t1rOCAOKH CA nyhwcoimpEuriki iwp AEWKTIICTk HQ. 41HTp0110411TCT130 WT 114-
Vidoca FIHKOA11414 CIABCKItIA 3641441, npu G4MOLIECT1111.1.4 1 AECHOTI retvprhi.
Ill oympE II% GE4041 rpaNk, K ATO ,su,Ie (6962=1454) dirt. as.
,1) Se poate completà §i AIT(d), cum e in cronica lui Azarie, p. 177.

www.digibuc.ro
 147 , twrotnsertnt, tui AzARtg. Of

,4 FOCHOACTROBA (1) GOWN BOEROM, CidNI ddEldNApd noesoAI (2), wilily.

CTEitdthi BOEROAC a ATN. H wrclgE em8 rmo(a) nETp%, pinodud dptvn,
or pumtn.
___SOCHOWROOd (3) dpwii ii 4114+4- II up" HEM NdilAt CA AdH TovpmAa.
11 HO WhEOMIKO BpImA WTALIE EMOr [`MO) CTUPtik ROEBOAd.
II ATO ,s1.06 (6965=1457) dn. Br, II% gli_u kat.)21±re wro n,np'inAe*r-- .

f
AtOrNTAN CTE$H1 B0EBOA4, Milk BOPAdNd BOEROAH,H C7.TROplrftTOE nowha:Asiii
Nd dptund lid CEpETH,
)(\A Nd THIM or A0diRElp ; RTO id HOGOH C TROpH VA NUM
or dpunnor, H fldli R 3MOZE CTE$M4 BOEBOAA. Ho. TOM xe cmpe Ci. MC+
3EiNdiA C% CHAT+HWHAA AINTp0110dHTOM ntrp AEWRTHCTOM H CZ, HOMO1pDA
BOX.N. HOhl43MWA EPO MI .POCHOACTRO lid CEpETH,. HAM HMENOrET CA rACTO
TO AEpEHTdTE H AO CEA. II nifiATk ciwtrrpH Mortmitaioti 3eMAH.
E iyhTo ,:30A (6969=1461) ION. I- HOROEBd , CTE$M1 ROEBOAd CdR8H-
9noro 3EMAIO.
t1110 ATO ,,.911,0 (6970=1462) ION. it7B orAdpnwAt nintnoto cmtand noE,
RO,AAhu. PdE3110 or REATH- rpdA.
41; Arm ..SLI,041 (697.1=1463) 10d. I OAT CERE POCHOWAN. ErAORTN. Add-
!' LIECTHEd, WT MUNI, CECTpd CEMENd Rap+, -( .
.

dtTo ,sttor (6973=1465) PEN. kr, R'tiE(THFMTO)K, WA nod8notpn, minim

C1E$M1 ROEBOAd EVA REA° rpdA N WRCIAE FPO. H nprhindcT T8 B tlE(TBMO)R
duiptio, H R%, nA(To)n patio orAapnum H Ndil/ALUA pHATH PpdA REATIO. H. Td1{0
plIdWA SEC Milk:H. BldWAN CA AO REklEpd. II% CABOTX A4 npFkAdAe cat rpm,
H RUMAE CTE/Pli ROEROAd R% rpm, BOSiEM H360dENTEM. lit nrhnkicr Toy. ir
AHH RECEdA CA H XRddAt GM 11 ornportinmt MOAT R% rpm& (II NOCTdRN
Hitt T8 HCad H BOr(TR "rip%RdddRil H [07.]3RpdTH CiA KZ lidCTOMITH COON rpdA
COrtldBCRIil, H TARO HO d'h MHTpONOAHTOM H EHHCHOHWM CRONM H 117LC'hdl
hplivdd GildPOMpHTH t0Pd H MOMM W HEM CiTROpHTH R% wolf%
.. Fa. ATO ,stkoA 6974 = 1466) IOA. T NdklAT BAATH, C% HOMOIVITX GO-

X1E7A, CRAW MOM iipt, firVCILITINI noropoAnto R% [ATHOL!.

la E A.-kTo ..5.31.1,0E ( 975=1467) NOE. Ai- B7.3RWA:E C/A npad orrpicnki 'Md911AWk
H MAE Or TOTpO Ill C% RUE* CHAOM orrpunox, H HpIHAOWA Or p0Mall-
NM.: Tp%r H no-A:vow/A EVO. H Tan(o) npïnAowA AO MUM H GlaCT C7.-
¡MICA% ,CTElkNOr 1:0 EROA1 H IldridAE 11014fix lid ',MX R% MUM ; H HplAdAE
pakt cre4dnor ROEBOAli H Ro[H]CLO W0,111 nonnenn RldHJA AiNWPIA/
11)(' COP% II%
1
T'AlliON:CTRO H I npdd TOPAd orcTrkrun GidCT 114 pdTH. H TARO 117,3Rpd-

(I) Prescurtat rmia, mai nainte rirrmosa.

AT
(2) In MS. ROgROAT.

(3) Prescurtat riLs.

www.digibuc.ro
 92 T. 130GDA N 148

THWilt CA nocpamnani MANI fIXTEAI ITATukim, 11 HE moo' klli0;la W1111

.
Atthx..v., fix 111.1CT kiliox trk nowt; coxiA.
Ii
14% TOXAE A'hT0 fliYhC' r AUH CA rocnoz:A.1 erAoli.N.
II HO 11.1;x011113i0 KrkmA C%AiliplIIIIVA CA AIENZAi COROA CTE41AR 110ECOAA C%
cArrp%ciad,)% upnium A1ATIALLIEA1, II EIVE HO muipium Actuptm AAPWI3A r0C-
110AHHO1r HI.C2K. CT4Atli sueem.k il rpme, HA 11A1A WT EAAT% II 111111E13,

wz, apAitcnoli 3EA1A11, IiIHOWE CAW II AO CEAli.

7-(1;111 ,A.I.:TO psgoi (6978 -- 1470) Arr. ff ripïmoulA, TATAp MHWPW 411103Z-
te CTI30. 11 Ch,111.1A CA C% HHA111 CTEitAH ROEBOAA HA A8llpotai HA AH1111111111 (1), 11A113
IlliCTpA H flOCHA WA CAl:A 11X H I3%31?T SEC HAIN 11X. II MHO evaspaTH
I kA0X, H tyTHAE Aa WCSATKIT pant nrhauerlai Boropololvilfa,
ilomotifix. noxfE.y., Fiw:we, rIPIOCI3A1pEHHAr0 A1HTp0110MITA lirp ,OEWETHCTA 11
EIIIICH011.1 TANCYA H C% HrOrAlE1111 R%CiA" A1011ACTHp; H HA ArT(Orp)PN AKA:
/HiC'kK iIIICAOA1 IA ApViEpEti H EpEll H ATAliW111.1 Or ;IpWI'%g111111,11., CM. F,
lipli aNciAtifilAprirh iW4ca4v1:.
Torowm Alma 41EK. Ki IlEHARIIA.Im Aonp.1 AYAROA C%TKOptl IIEHABHCT
mra;A8 C'144110A1 HOEHOA0A1 ,I1 AlEXAOr ptiAornn ROMA H CTErPH 130EROAA
11AkliH 1117/AlIALI H 110:141E.
. I; irtro wslto,14 (6979 = 1471) OrC+..1E11 111tIC1' kaA Ammo: c% rurptinom
LIALL111111i0A1 11 AACIA CTOAHHH. ,

ii% TO;NAE AtTO A :1,111k1CT. peL3011 C% p01r/1001 806130 01r COLIH, li

Ila3,110.44 CTE414111 130E11 A H HOIRIAWT lililX AlUIVIVW ¡%%HwKcTßOI II 13%,CH crk-
l'ORE 61'0 GMAT 111.1111A, H MIAMI HI1TAA;11 TOPAA(101r7(HAIIIEHII RKIWA, 11-
"Aa tiochn li k T%liA10 WC1'A1111 XIIHA a REA(11)10 11011'4111111, AllipelA liW-
H CTA1M A retilSETA.
.r.r0rO;I:AE ANA Anr. aA IUtICT Tpx.c REAEH (2) 110 FMCEII =MOAN, It%
nrhmih EPAA CIAA11.1(E) r0C110A1111 WIVI;A(k).
AITO ,31.1,11 (6980= 1472) cm IfirIpïAk C1'E41AH 130ECOAA Cal& [W-
IWI:AA map& WT 414Hr011A.
whTo ,suma (6981 = 1473) HOE. ii paaKhAll CTE4SAH KOEIIOAA 130HCES' (3)
CH010 (4) CTIPORE Of 11111ARWII, H TAKO 11011)01.114 H C% nacepauvm &MTh HA
pn*nit Hoenomn r, C7NEA111.1E CA ToroxAe Ali:CARA fh ild iwkcrk HAp1411,AE-
'' AYLM (WOK KWA A, II Tor minim, C. i AHH. H vuvrasti peASA COEEOAA BMA;
CROA iW WNWA CHOlf II WfrtliA BMX 130HCI{OX MEN. WA HACTOAHÏ11 C11011 rptIA

(I) In ms. gres. AnTHH,111; cf. in cod. dela Slatina !imam, In trad. lui 13rzeski Lipniczi.
(2) In ms.
(3) In ms. corectat din sowed.
(4) Gres. in loc de csoims; cf. in cod. dela Slatina 11011CIOM CR011Ath i in analale bistri
tone sow I:

www.digibuc.ro
149 LE.TOPISETUL LIM AZARIE. 93

AIA11:0131111,A. i ir TOPONIAt AliCiAll,t1 II TH E CT4.111 KOEll.),V1 CI PACM KOH-

CGOAS CGOE.X ti WIIC'kAE PHA, AANIGOBHU;) H E HOlp Tt 1101;101::: fltaA0r1I
GOEBOAd (in rpeAn, Il IlpTAT BOEBOAd rpAA4 H BIH11,1,E HI Ilk H BI-
3AT rocno-4:Ax pilAiA(11 HOENOM H Aupep EPO 4tap72A POCNOiNAX II HUI
CGflORMIld ErOfH 117.ct fl1131.1 FPO H ract crirne EPO; It Toy- ckropn
NECEAA [CA] ; H TeHo em3gperrn cA tW nacTomfin cgon rplA CorlARCEKI, MCA-
pell;4 WCTAINI POCNOACTROMITH. (1) II rocnoAcTnona At-kcAu,k PAAorgt
ROEBOAtt 114(BiliXE AO TOrpON ..11,BI3AT C COPON. TkICAlp TOOR, H
OrAdp1111.1A HA necapilna p113111IN4t ero II goncia E HMI, CA11,1 nowirxe
Ao IttonAtmcnon
E wkTo sum (6982.1474) wx-. i nkicT GOli C ,41-1t1A01rUJEA1 H CZ
Or91111 CZ 4141TINCIi011 3EMAH, H 110BkIENH GklUJA.
E raw ,31.1,111` (6983=1475) PEN. r lihICT BOH (2) HA BACIICArN CI CH-
T8PCNIIIMH,/H 87.3410WE CTE$c111 GOEHOilyi BOXiElo A11-111OCT110 H IltIAOINA
TOPAA RE3 tIFICM UIIOPO AiNOXCTBO, likIWA Minn GE3
11111W31-1, IflIZE nocinik HX; TAGAIO EAHHOPO WCTtIGHWA "ACHILI, CHNA CdIi
LI

&NBA ;.11/4H orbrone HÇ H CZ BEA(H)Kkli111 BZ3.W sgap(e) i. H,

E A.kTo ,su,nA (6984=1476) /OA. ffs nping. Rap& NIEXAIET
GEP CA BACIAWI. CHAMNII CROHAIN --H GICaptillA GOON,A,41 CI NUM H FMCEA
BOHCHON. CGOEN. CTE$111,1a ROEBOASI ; II CITINTH CA tHIAIN GO ir neAo
110T011,1,( H 87.31110POINA tow nponnAfin Torpu,n, n MIAS BIC' GOliCh CTE-
italit BOEBOAÏ, BICI 3EMAA H op'inAowA o corhynd TpZr'
cZNIerotnA.
E ,11cT0 (6985=1477), NOE. IT up hcTeen C np kWCHAlpElINhl INII-
Tp0HOMIT Grp P,EWIITHCTIt.
Ho HEM, alcim.ka MIl., flpICT.11111 CA pitGa, rocnoxAd WT
AltitIPORd. (3)
whTo ,..311,113 (6987=1479) flp11CTaBll CA pan GOilaH BOPMN, Chill%
CTE4dUld GOEHOAT.
TOPOKNE ltiTtl Arr. ii nptcTann cA pane noxIa Illiti141A, AZ11111 'emeldnApit
noenoAï, H CTHPHOt1 GEA(11)Bkl HpiCTeIRII CA F AENk no HEN.
E xliTo ,sn,rui (6988=1480) noe. Ed nprlicTann CA pill; BO:OH
ChM% CTEdlid GOEBOAÏ.
E ATO All,HP, (6989=1481) IOA. ii Gh1CT pt13[10H CZ 11,0114A01/111E/11
H liA3/110:BEATE4dti BOEBOAd, H HOGKIEFIN 6k1111A 11111WPW

(1) Prescurtat cull)

(2) 'Corectat din noson, no e sters cu cernealit rosie.
(3) Tot ash in cod. dela Slatinain loc !de nwurona, cum e in analele bistritene si mai
sus, sub .an 1472.

www.digibuc.ro
 94 L BOGDAN

i
BE3 'MCA& TOPAA 11 waHApt nam or Tom pa3noH. AI CTE$A11 NOENOM WC-
TARN HAM HOENOM KdA8rEpd POCHOACTROUTH AiCrITINCKOH 3EAIAH.
111 AtTO ,,..M1.1,q (6990=1482) ay. r npTAT CTE$AH HOENOM rpaA WT
"Kpagiona H HOCTANN CNON ripmaaatui, ntIVId H HUHN&
nil airro ,,,SH,C,Fi (6992=1484) Alp. il, N cptAek) Hea(HicoH), 14% II0A01r-
110111H HA ilE(THIVATO)K, flOiNEHZE REC MONACTIIplk norTeNcnid AO ROHR&
li% 1 TOWAE AtTO, 10A. vii,,i, rIpTHAE um% EdId3HT CA TSINAH lid NEATIO rpaA,
H C% HHAI NAM BOEKOAd KdAorrepit CA AtOrtITIHH, npl HBAIIIKO H Aid1MAI
ElfIZKAAABH; H no am arr. i IM3AWd H BEAPpdA, ripu repataHt H iw(atirrh)
it,112.01;tritanki (1).
IN atTo ,sti,e1r (6993=1485) an. 1 MOHAE CTE/Isdilk uoecomo iyaa.1:
at ACIWO, H cmpatuA CA 14% KOA0M111.14 AO TOAi npNAoum Torpitli CA
xpomoToat maze AO COrldRH H HOMPOIDA H AVICTO H INAHHWA 3EMAA 110-
.

MIIMAIIIE.
0 0 CEA1 HpICTLIIMI CA pas GO'llaH apVimariApwr iwCH41, WK. 17,q.
TOPO}KAE AITA, HOE. gI, NWT pa3soil c% T8ptikI H CZ, AldpKOA'IEA1 o'r.K7.T-
x _A01101[111, H IMMOXE CTE/Isni KOEBOAA ROXIE/0 AIHAOCIII0.
--rE Arm, su,c,A (6994=1486) 4)c. ir HOCTdRH CTEtIsAH NOEKOAA Hr8-
Maid narde mmaroi atoriampto norTillicgomor.
ID H nO CEAtIt lilkICT pa:3Com C% XpoETom or umrapfx.eNt1 11 HA CEOETII.
Tom pAa11011 riam CTE4ari HOENOM, BOP% cv.x.parm EPO. 11 XpOET8 MEd WT-
CWIENA BKICT. .

E AtTO ,SLI,C114 (6998=1490) ormpg Hpaa 01[Tp7CKkl Aldfidallt.

TOPOWAE a'hTa riptcTaKH CA pac nomati iw(AHNI%), ChM% 15E4(11)Kdr0 !MAMA
4(41114/1) AlOCKORCKAPO, WTER% RE4(H)Kdr0 KHASA AH6IHT04, itillElrEd CTEIPHA
KOEHOAItl. .

E aim ,3A (7004=1496) 10A. ffs ripiwranti CA par. GO;Kfli dAEldtiApO,

kug.tivigTEilidIld ROENOAL
E *ITO ,:ae (7005=1497) INMAIMIXE GA Kpaa whActik, dAGEpTlx C% 1M-
"hAAH CIMdAMI CROHANI AUTÏX HA CTErPild NO oAor, PAAPOAA laK(o)IrpAAET

THN HEAICAr
REAIIKHAIH II
CROII
1
Ha TOIRRII, IMATH rpaAoHE KEW H BEAPpAA. II HOCAd CTEtkEl HOENOAd. npo-
nOlcaliCrIVH, TZOIrT8AA AOPO4SETA H kaNd
AlHOPWAIII mom; mi :NE kIT Hp H WKOHd H HOCAd AO AHO d;
NIICT'llpHHKA, t A

CAM Xi npliim HA COrIdIICKItl rpaA H WGC`IIA WO, H VALIUM EPO F HEA-(EA14)2), H

MitITINKE CArCHIWA. GTEIPH NU tIOEROM mpa CROd 13011Clid li% pONIAHONIs
Tfmr,1 TAM ripTuAi EhlOr noatolp WT Iipawil orrpmaro, 11-diE IPE GpAT
CK0418 Rpm°, HT ThICA111, H C% HHAIII GI KOEHOM apAimmk, urroli, CUT

(1) Sau npzicamini, coreetat din -EL

(2) Completat dupä analele bistritene, Cronice inedite, p. 45 0 48.

www.digibuc.ro
 151 LETOPISETUL LUI AZARIE. 95

crE44Ha ROEROAÏ; u pAAS'A 110,EROM ewe 110CAA EAI'S Homo tp , H WT Rapt EA-
kI3tITA npfnAe Emor nomorp:-.: 147,11pOCH nnp.ron CTE4ANA 140:110A6V:
C%altifpfliH ; H POCHOAIIIIk CTE4MH ROEROAA eAlla cwraopn eon+. ero i. C%Atti-
pain thy. AU CA EpATHAti FIXTEAI HariKE niiinAoum. Ii cre$an nosnoAa wnro-
CTHElso Ii mipond EllitTORA C% REA(II)Rklattl tl AenormAul Atipmn IIIWVUOVCTH EVO
E% CKOA CH. fi Hpart, u rmagpxrn CA TtriacAe FIN.1'E/11 npfnAe, 11X MIME
aFAIAA LIAM. rrOPO paAï pea rn cA cireiton ROEE0A4 H 110PIIA i i. CA11A
HX, H FIOFH HX:R%C EpAH IG.it%HIThCIOt1 norionnn, .11 R%3AT GOVA HQ 110-
AlOillk H. tlrhillICTO.K.' EPO itkiTEpk H CEATAPO 1;4/1.11E0-
HA MIX H pa311Httlik HX, H REAHE wiicr ra HH,Ç. H HAA0111A
AI110.911 REAMNIXII WT HHX, H R%3ATH BkIWA REAllEk1 CEMEITp11 1113AAERH H
REA(H)Iikl 1101f1111ikl EPO. H npInAe nIcr c-re$4nor ROERON11, WHO PpAAEr
Apoirra, .ROHCIVI VkCtd, H POCI10AHNHOCAtt - GOAAOrptt AROpHtiltd,2JHOGH IIX
AO IIONLI,d. H TAKO WTHAE (1) nocpamAen Kpa A ; c Attnn Frhnkuvin cuonsui
fAna cn(4)ce C.
AkTo ,33 (7006=1498) [harm mapHotrIk ivhAcnolo aemmo, MIME All-
WEA IZE mnpap. II no CH,Ç .iiE c'reztlim soenoAd w. A-1'4mm ammo
nixtuni .1t H 13%3AT II rp4M, TEpEROtrA H tIOAXAELI,k, Il C%-/E£XE 11X; Hy11)1111FAE

'AINWPkI A1OAÏ II% CR010 3EA11110.

Imro 'MI (7008 =1500) mati nptc-ranu CA p AGA 110-Aaa ALIVie
rocnowAd pt1)1,811,1 ROEROAÏ., H HOPpEPLElla BbICT R% WAIL
JI8TE_____IICE

E nivro ,31 (7010= b 110A. Ki" pAn , .1103all HaliCÏE,

IIPOratEll
E% T0:1'W ATO HpICTARII CA pan noaan 0flÇ0RI1HR ANAOHIE BOACill (2)
arr.
.(7012=-1504) rwhciAu,d10A. 11.41Eatal GadrOLIECTHRkl
P0C(10AHNUMARREY, 110EROMI, CkIII% G.OPAAFIA ROEILIOgi- H noronna GItIC"P
[W1 nionecrrnpn WT HEPO V43AatIll4al, 11'4 ,11011-T10NIIII rocnownou (3)
H ff whc1MI,4 H F NEA(EAH).

1; EOERO Ï CTA HA PocnoAcir-go (4) Ch111% ERO BOPAAIIk ROEROAti,

14 flO CTE$
H POCEIOACTROBA Gr AIT H ,C7y H F neA(edn) ; H nptcrinin CA

,3ne (7025 = 1517) AIL ff R, H norpenin EkICT itt% IISTHHCIIWAI AIONAC

It% REAHLI,111 npimparrh, w AECHKIA CTpaIlk ; WINHAA EAIOIr FIttalATIt.

(1) In ins. unmiike

(2) CuvantUl sonan e adaos In margine cu rou.
A
(3) In ms. ram&
P.

(4) In ms. rwrEo.

(5) In ms. rwrKoRa.

www.digibuc.ro
 96 I. BOGDAN 152

H no HEM1CT'd HA POCIIOACTRO ChlIVI Ero ,. AlACy cnomor emmonAtfunrr;

cretkn now a mAtiAïn, 11111. H FM ET itizi rocnoAcTna gro, /1111CALI,d
4111.

illi C. MTROpH 11137HOE HOLAXAEHTE Ht1 flp0HAATKIK TdTdpW)C, MEXH flp0[1rITO/V1

11 9110X410M, H 110/1101.plX GOAN H AlOMITH4d1H IlrlitHICTkIt) 110101111ITEpti Or-
3OF10111A WT 1111)C AIHOPO 41H0HatCTHO n% np8vh, H norpt3owA n% iltoxpt,
H HOCVIEHH GAIWA /11110.3H RE3 4HCIIIII lid C81111H no,oum (1) H HOPKICOLIJA,
H Oallitlk 11111130111. H 0InC134111EHH HItIWA WT. HHX" A1HOSH HdilAAH1111,H :KIM,
11 110CAdWA WT M4 H% vunpu ahmtk. Rapgmk n HpdAEttlk H HOEHOAddl.
\s
Old IdiKE AO 3AE W[T] 11)CkiKE(2) up4t HdC C'AIIIICdTEATH d1O-'
noMmArAcTuona C A H 1111111`011 0A011"111 C7SCTAHAElld BKILHA H
9AA0Alk 11KII 4111WPOHECTH11 HplAd111A, d WT HVIiE MHO-
'TpOr XA,EHA 1;k1111A (3), H7C4191tCHla Hddik HEH'IgA0A10, WT lltldr0-
noApe :1:dTE AEli (4) ' o (5).
HpHHECH (6) oyno EAHHO 110 CHLVk, WT ca&Aolr monoTporAnt iat
o ctiieRii,çk CEBE HOCH , 11 AO EXE no] HZIC AT'k)(1%. ;KE 11 ttitpernIa ctione
nmininwfi (7) npnnwhgenik, ne (8) KIIILIEFaErtUt phITOpCTRII likICOKOAVKApOrAlpE, uc
1..kapcnkmak nonen.hraemk nocAtAorxtne, npyit rnarortiA ..napimndro, ine cm-
npoTnnunamk Clt11111 CTEZPHd HOEHOAII AOHAACO, H TOCO HEMIIMI`O.
Cd0130110110Hallilid, Iarp cowAw.p.g. flonEntuul (9) nw MORI x8AocTn, nocvIA-
H'IillWOt Wh CHAWEHHOHHOUAX, c4wEpenno4t i; 4landfii8, o cutornunx CA HE-
, 111EK 4111,HOWEAWHX' Flp"hh1EHEX' H ApKnant (10) n AO 1111C AOWEAW11)C,
FIE .3dUREFfid 01.Eil*V nonpwrn (1 1), HA ATOF1HCELICTH8 npiz,mTn, H Ad 1111XE
CIMACTHON1 oup-tipErVI CA ¡HEIM EA t1OXH1111, HOH,V1:AdM1E, HIGKE Ad%P0C11014-
LVKHLEX prhIa. HCElpdailriPKIVE, H 111IXE 0 1604:TH HOCOBAEHH
C'r1101/;7filpe
13111116TH CA, FIEGKE 0 HdlidatHH AldlIOAOrWItCTFIOUTII (12), MX 0 HZCIX' ci
ROCOHH 13713ClI4TH, cTpoxano4 8 [MCA Nd FIOASX, H ad WHO CHRE. HdL111141
KE OrIKE OrKpACH'rH CAOFId ninEgk CAOHECH 311dT01111ETEHHHIV111 11 . A117,1`k 11013E-

41mM tvrAdTn.
HO HOHH,Il 11pHCHOWACHON11111dE4ad1 H FM MXTCTIA HpliCAOHAlptir0 (13) .

4d1111141 CTE/ktid KOEHWAY, HZ,CHpÏAT 14c1pCTIMI ciwwrpti qpiicAk E ro FIAWA, ior-

MU HOEHOAd, AlTd CAVILI,8 TOTAA WTAd2R1118 TKICX1Pd CEAM00011Tklid Il EMMA
(1) Cuvintele 6E3 quena Ha CSWII [MAMA sunt adaose jos in margine.
(2) Cf. S. si co(Iicele dela Slatina i codicele lui Barsov) WT
(3) Fraza a WT HVg Cz110TptyMAIH4 &MBA lipse§te in S.; CznOTI1OreMlla pare a fi corectat
din -H614, cf. B. csnoTpEmAnia.
(4) S. sorotioApaa:aTi[m]ii, B. sOrOn0APaiK4TEMH.
(5) Cuvintele subliniate sunt scrise in orig. cu rosu, ca titlu.
(6) Tot ash S. si B. Ar trebui npinurkmk; cf. la inceputul cronicei lui Azarie HavIrim;
(7) S. H tmemmum, B. nanmax. (8) S. NH. (9) S. si B. nottwkwA. (10) Tot ash S. §i B. (Ai) S.
si B. noxphrrii. (12) S. si B. AumoAquitzTtles4TH. (13) S. si B. nplicadfsgiparo.

www.digibuc.ro
153 LETOPIGETTM Lin AZABIE. 97

naiad c8PS'Gli4 d AECATHRA 11 ETOVE HOLUE117E 110311AH6111E (1) CA MA, HZ iro-

hilI forunkix riarinuAk.
H HO nivkirEneun LvivrS. E,y111.) Oir , WT c rp hnEuk WtHik, 3APOpCHAVO
HOEHOAA, HA HEi%%d K WHO 011A%'111 CA, H ononm mpg xpncliant.vm,
diuE H npillaprk, HA HE nnarotikvrnntrh. II imuiwrIvA nivkA.kArkx EPO tmisi
li% CZpAXENDO POTOH, 11 CAM peMA o omEntox 110AH11115. II AldAk 110AAPAA (2),
H W 'ITO xoTtanie CA (3) npzgoupomrrïn 0110A1 SAMIlt111 CAVEK nparor
nrEAAoaarru CA, mile HE Ghl IpEAph.111 rocuoAk nirkAntynnk OGItILIHKM CHOHAI
LIAOHUOAIORTEA1; )COAATAA*-ii-W HAY nr111araET, cnrkT8 NIAAo npncnoE,
rAaronA, AECnoTa, IGHE HE 110 AII1WSI HA AlliTp0flOAHTClat111 CAI1 W'P apViepEu
moitAanockuix (4) AocTouuth 13%3HEAEN uptcroA nimorpeAcntou Ao K0114111111
OrGplialnk. 07 011.110 0 CZAIHpalli PIA% HOGICHAOHAH (5) H uawAxi, HE HO-
rpiami, H wnoux CHOA CHX" (6) WTCAA.
11, uo porromoy mu; (7) nivr8, 11E 13%3AIOP (8) CZTp%fliTH 3A0IIICTAI
AtMECHAPO, orcrpmtu c orno rw. H 1111KTOXE ivh ampo-
111-1411 HA ;

TFIRAN. (9) CA, 11 AOCTIGKE thrkurhs. (9) HAp01111ThIll rpm HX. AEWH, OBb.P1114;
WT 1111K 'age 3050111, 11 ORCT7A1A% tpdA (TANTA (10), VIVIA ii 110XHSAA (11),
H morkT uncTnorm (12) rpm. nonaptix, u MGM` HAIN WT rr.N.A8 noAt (13),
HAW 13% CHOd C11 Aoork paAorx, (14) CA.
HE Ammo GE no cfrkA(11) nz:31AIF:ur AUJECK111 Kpart (15) cz max, aioEx
CHAOX (16) HA AIOAAAHCIldA 3EMA, 11411PtIpE (17) H CTpfflNJpE, BOTMLIANII AO-
CAA:WE 11 OlipONEHTE[Alk] (18) AZCTH11.1A1 AWA HhIKIIiÇ WT u,apoadx (19) _

Tp 11; 11 13% CHX" CHOA HAK (20) HOCTHPOWA.

Anaipu AECAT ii Twmpax. (21) ArkT CEAAIld)C I7. npocrkul. re,nonto
upTuAoam AIHOIGCTHO Tarrapg WT flEpENOthi Il HAHAAOWA unpacno (22) H GE3
HICTH NA 3E11/111 AIOAAAHCAII U nomykunw AUIWilatCTHO nirkna GE3 LINCAd,
NAOH'ilKk ;GE (23) Fl CHOTK, wr nncTim n (24) Ao np8.ra, 'upST HEC H ;1;ENZTA
WT GbJPAtIA (25) AO KOTIIIIA, 11 EEC 110ACKIJII cnwr, H73HpAl[111JE
rirku noïii IICHAZHWE.
AeolvroE IE VIITO Reposna RE311FIMIE11C11{4(11 :3,vh maim 113 3d-
ropaaim flAtIE ;HE II% Hp1;AIA 311,11110E, Tp11111%11A% winao, umEnei

(1) S. si B. 1103HdRd4WE. (2) S. si B. nonareA. (3) In ms. xo.r-kaueta, ceeace s'ar puteit tran-
scrie vyrienine ce, dar pronumele reflexiy, cilnd se scrie 1ntreg, se scrie totdeauna CA.
(4) S. si B. A1041,1,HICRNIX6, (5) S. si B. mai corect HOSErkAORdak, -Ras. (6) S. si B. KX
CROd HX. (7) S. si B. nusw. (8) S. HE ementoxe. (9) S. si B. cxnlio.rotextA, rhawtiet. (10) S. si B.
sp4HIA. (II) S. si B. ncausaR, (12) S. RZCHAT UJECTHOTA, B. lexcnxr HIECTRSA. (13) S. si B. Isom,
(14) S. si B. paAotrA. ( 5) In ms. gres. rpan. (16) S. si B. R%3A,R11:13 (r63101ME) MIMIC illilltfestgil
(17) S. si B. HaaRdilf. (18) Cf. S. si B. orepoqueleAth, -1tm. (19) S.
KWh. 41140 HE EAHRO gx.rk CROX CHAX.
si B. topcsmex. (20) S. sil B. Hasid. (21) B. ThICAIllaX. (22) In ms. Ilenpacilo. (23) S. i B
bpseste. (24) B. lipseste. (25) S. surAmt, B.
Analele A. Rom.Toni. Sect. Istorice. 7

www.digibuc.ro
98 I. BOGDAN 154

Ck1114 CEBE H4LEH8A, Er Ad BOHN E7.C`lin0 (1) ane 010101i0AHAET H npank 6E3-
WAZIACTHOIrET (2), if npuriam 3EitiMI AIOAAdECT'kfl, H Atorh 35/11 CEA

WHTEAt ,ZMATHIA. (3) II hplipax CA CZ 60111111 (4) gdpEgli uIEdE RACAOkl,

01r AIWCTLVB, H TAASO 3111 A01/1112k H313p7/1E, H HNN HE A14411 CZ CORN& (5)
HOPOIrHHH.
L'a RE ?RE AITO I CEMIklAt ThICAINA4 (6) tu r fa KONEN, (7) or KSCIVX
TOPO flOCTHWE (8), 411.
Il (9) OCT4113HH amply- csoE418, CTE$dliOr HOE130A+ fornioist8,
114dpZeT1O
AEH1T8 AtT8 (10) Ifkr,A,E ciiii, H BAHOCAOHENTE noivia3miTa puiox
ripiwceAtpamdro MHTp0HOA1T4 IWp AEWNTHCT41, 671 C01[411113ClikIll (11) nprh-
ClidtaITH (12) rpaA.
EkIIilhJ 1E 1'opow; wlyr8 UNCT1341 EPO, agr8cr(e) AVhCALI,d, ARM CA
EAtilik WT TaTapachq (13) COATtill WP nepaiona, CZ AiliOXECTHOAL
TaTapk, H GE3 RICTH riffitiAotuat (14) NUICTpk. ptKm, H Aocrawf. (15) riporr H
3EA1A OlipZCT, flO 1-1X. TOPM HCIIIIKOAHlik 01111
BOEBOM H liaripactio H7CT Ni midx (16) cv. CHONAni BON H nopa311
tying HO nogA8. II 8A4RHWA CA KZ PpOIrr'h u flOrpA30111A HZ 'nowt, H
EAHlikl (17) OCTAIIIA [Tomcat 'ix (18) ACAZE 14HCTpd, H TAAL() oIrTorioanix WT
Ammo strarad; ApoIrsYll KE LVT fitlX H :DISH OrCHdIllEffil Bh111.1A. GOATLIN
"iKE dAnk EAH/I 01rTE9E C MdAifinti CHOHMH, ()rpm's,' ul T7. 117. rilast; npviati
;NE Guno ez3morwwix 0yrollECTH, fAl1111 if WISH H 1E3LVFIXX1411 WThlAWIMA
H flOCIMMAENIL AOCTHPOWA CHOHK Arlivrk. at& POC110O( sor8 (19) uatuem8
km/. Kpuvr8, 11733A1Z3AHRUIOA18 Tellt(01 (20) TOPAS BpdPWA1
lipaceANO egawkmixoni I Q Rurkummx ll,dperreax. ALIA0 AlOGOCAKIIILITEAEAL
flOBICIAORATII. (21)
Taxe(22) nptamia 14 AtTA LI,ApCTHOlidWE (23) riaA FIEFICH (24) tra.
piirpaAt CEAHAI, Chink BAk1:3HT4 ti,apt. Tz. oirso cznpa A1110;ECTE0 mink H
CHAd MICA, N !MASH!' CA WT u,apHrpaAa H npitiAE mopt H OHAVIII CA lid
H3AltINATINH, Ud u,aperrHo co4sïHcIcof, AEXXIII1EE lid RZCTOIS, H Bpari
CZTEOpH C NIIAL11 H 11149TOWE OVCII`h, H HALIE 110P8GAZ WT CHOLIX AtfiLVW-
CT130 ROHN, H HZ3131N1THH CA WT TXA8 H npHorrorroea% (25) CA wropoE H flOHAE
HA 11dd ECTIMCIMA 3EAVVk H nfehAT i7+ (26) H YEpOyCilAHMIs.., H WT TZAOIr (27)

(1) S. si B. HICIZIC, .KIL, (2) S. si B. gt3MAKCTIOTITIs, -rr. (3) Cuvintele H MOTt 3141Ali Cf.%

;farm* (S. )gwrim.) CIMXXHR6 lipsese in B. (4) B. RWHHIA. (5) S. i B: C060/A. (6) S. si B.
TIJCX.1114Mk, -dM. (7) S. KOHIU,k NCHTId. (8) B. normate. (9) S. si B. Bpseste. (10) S. gi B. pe.
irk.roirkreor, -ersEi. (11) S. C044HCKIIM. (12) S. riptcmuuna, B. HACA4Hilh1H. (13) S. gres. Terapil. (14) S.
X
B. nirkeusA. (15) S. si B. AocwkwA. (16) S. si B. mix. (17)5. OB. tAuKo. (18) In ms. uporcee.;
S. si B. nporoes exh, sr. (19) S. gi B. lipseste. (20) S. si B. TAM% (21) S. si B. HOSECtd,ORdTH.
(22) S. si B. Team. (23) S. si B, gaprritos44wi. (24) S, wad. 25) S. nnoorroTosna. (26) S. giB. 76,
(27) S. gi B. wr

www.digibuc.ro
155 LETOPISETIIL LUI AZARIE. 99

HOHAE UI ErNIET, 1icIpliRdEA1k1H (UWE; WT HEpCk 'mop, H Hp 1417` rpo,

Fick% (1) M110,KCT130 Atucupial H HelAA1411111il EX, H IiViRpdTHG CA nont-
AMA BY. CGOH CTOA gaiiiHrpaA (2).
BA TpHAECATkIX FILIA C4k11 Wh TIACX1p (3) Kg3ABlir CA Rap% ctiahmEn,
hO C%AlpZTH CEAHAld WT11,e1 CROWO,w r Rapurpam H OIrCTFIMH CA ropt no
A8HAIICT'k11 ptlVk H A0CFHE K& nptAimwal OrrpZCKOH 3EMAII H HIIHAT
HHTH 3EMAI liK H no-aiHreTH, H AOCTIMU AO nEarpaAa H amoro pma, H

HE RIM HMSO 0rflAM1.111WA CA 0ry10RE H 110M0411 HAI HE AAWA, 1111 11311.1A0W1

npoTHek (4) nepavat IIOCAIWAE CAAlli CA nptAawA ntaorpaawHE T8pKOAV,
H nlykimuix H, H Hruaa rpa,Nowm MHWIrkl, H 3EMAA CpAMORA (5) 111A1111111A H

R%3Rp4T14111A CA MCHAT 41041.114 nrknoAonundia (6) maTepe thlw(EA) (7)

['vacuum! (8) %km JG rhOPpdAti (9) H AOHECOWA HX 137. KONCTAHT4111 rpm.

ToazAE (10) AITO HOLIH 0 rocHoAn H GACApAGA, ROEKOM 3E4%AH 3drOpCT141,
AACALIA fl., H RUK0I1H HA EPOEI avhcrk whnkm DEpC1411 HMEHHM (11) MAX-
MET , 11:GE GAIILIAMUE (12) CA WT pWAA Ero (13) ; H7F. KOE OrGO nptrtuTTE CHITS"
Iç Tziwk ? Caropatnaaxx (14) GO CA MOO WT HEr0 1a1[0:KE (15) KTO

H 11Hk1(16) TO HplArk (17) 110118011M CA R%CTATH HA roc-

HOACTE0 To, pEnoankm (18) npuntsH, HatEHoKarm H F1EHMEH0R411H, AAXE AO
WECTHX H G%CH 11016460111A 13% EA11110 AITO.
II A1EXA8 CHAI1414 [10 CH,C OrCTAMEHHR CA 11% toff [Irk TOM paA8a trizTO,
C% nEpcH GOpA CA, OROCAd GHA, OHOPM :RE TIOtilsHIAEAlk (19), METHpHtim (20)
naarnam Hy. npIAIIIWAI afTpXCKk1,1A flpiCKOLIH, 110M01pk WT T26.Ati flpti-
gnaLm; H HE nrEcTa AOHAGKE HE AO KwHita WT flpIA'hAk Trkx nporoHH Hx (21).
HAIM 113%:313pATHAI CA WT 4MA8 IE 1131.1AWXW4%, A EXE o cHH,Ennx (22)
CAORO M noxAETK (23).
ilapcTKormapoy, Idli0"/RE nrkApeig CA, 4lAdA0MOr CTE$aH8 H KOAO
11p1AMApkI,C OKCTp011 (24) xHT1211 ornpalpaR, (25), RETxkni ÁIE 3AHHIleITM11
HE mTpwrh Ha amwst AonpoE prrcnio, Hx. 3anEH B7 nplApEtummx upIcO-

(1) S. 0 B. tisciNt. (2) In B. corectal din gapsrp4A. (3) S. i B. Tpumcamil emp, cemutbst rJrr
ThICRaph (-MO ; rig in loc de AliT e grepaiä.
(4) S. 0 B. ripoTssx. (5) S. i B. sempt cplimopa. (6) B. nyknompshm. (7) In ms. se, S. WIWA,

B. se. (8) B. napacsegs. (9) S. si B. dims- stArpo.a. (10) S. Torwmr. (11) S. si B. corect HMIHIMI, -OM.

(12) B. snimtwe, corectat din snagewe. (13) In ms, gresit pw wp,4 e; cf. S. 0 B. WT pOM ero.
(14) S. umspettiqx, (15) B. mso. (16) S. i B. WM. (17) S. 0 B. spiMA. (18) B. pesomis. (19) S.
XX
si B. (20) S. gel-10mm. (21) In me. greq. nporosn H. (22) S. ¢i B, cmtensp, -LSK.
1106WidEMIn, -OM.
(23) S. cAogo nompotk. (24) S. mai corect no nimpokix oircrpoio, B. npipmApistx Scrpoio. (25) 8.
qi B. prrpt osp4tp4R,

www.digibuc.ro
100 i. BOGDAN 156

curhmmvh)c HECHTCTRO (1), .3.1RIICTH MATTE, H AIOTOE HlHrEiCFLQ 110p0A11;

H 1W. CHK RklifIllEiN Ht,
WTChLIE crE$en RomoAa PAASX KaT.11aNA CROWO R8T1IO
WE Il npzeoica31n1t CHOEPO (2), napnu,aEmdro apmSpE (3), Ai kCialka all. (4), HZ
xpzilwRcumc RepcHkix Arioptx, fai TKICX11.11K (5) rar CEAMMX H EAHHIs 1{7.
TpHAECATklal (6).
TOAZAE WE. fldIhJ A1TO, CETI. MICAH,A, RMARHI`OW CA. HA CTE4SMIA Kos-
BOAT (7) fnetpcn H WE/11011H (8), HUTH (9) H CdTpA1111 (10) ii EEC CHITMIT (1A),
H a EE H.341ETNXTM (12) Ero 113k 11,ApCTRA. GrE4sen Az.F. HOEROAtI, NH RXA'i
f101V104111 HadiA, R7,313p7/RE HA rocnoAa (13) HP-IAA CROX, 111RE H AO1rHX,
MIX" Aoywk (14) rwEed H pcIia HÇ CMARtIIHEI HAMM (15) whcr cem BZ
otipuTmix (16) nfrhAtAx. H ukapereira, 1111)C1E Th1ítM HaCatAORAWA

1103eVii wimiorAa coonx AVECT, HN RUH no nori1191110 ioiïio R% 'TOriRAYHY

CTpt1HtlX "il:HROTA 1111111E11H GlilWA.
ATO paAR 113BH (17) C1'E4SaH BOEROAA AO ThICX411%. (18) nEpck, OR
oli 110,1 flOT Oj TapaczAu, (19), munxipEiti (20) HAt wr H (21)
WT FINK 3E1VIA CBOX RHArkwA.
EZ TpETOE H 'rpHAECATOE 41TO i cEA4uAm (22), TkicAmpam flag nocrn-,KE (23)
01frp%Cliall .3611,11141 nEpcicoE AIHMCCTRO, H IA TpETOE laTO (24) nonnErmi HO-
K opHTH polkoc (25) cs. TpZISAATHIVI (26) cealloApzaaym coy-an-
CROHNI
AlfinV41 Lkaplal (27), H CAMOTO iipaAA (28) H RISE ROHHCTRO (29) WO ROOr-
eriErae (30) Hogeptikm xkiTpx.crtio[m] ¡iv() KOH1.1,4 HaRHIBA (31), H AltiOrad (32)
LIACT TO.A 111AFRIWA, U .noyAx. KpaAcHkni rpaA, pA3llnwA (33) H
clioa nuiprm (34) WTHAOHJA.
Ca'T (35) TOM! orao ninwr8 HEOVTTAHORAEl1il0 (36) im TOff npupacTE,
WT c limp% [EAnnomoir] (37), w r 3anaA1 iKE ApOVT01114 Icptzt surra-rn.
3t1114AHltI41 OrGO, niiitunou (38) CMH, ifttlEUEal 4iEpAundnApz, CaCkf ApVI:LiKX
CA, CI. ciampnwa (39) 'ail, Or`pHillt HAIM' CMH, {WAITL111 .30ROM, EAHHOHAE-
AIEHIHall ETO KlFat nomarainu5, H no RptaiENVI ',NE (40) HIR (41) K7 EAHNOM8
WT HHX WT (42) orrpx, nptAatuA (43) CA, i ApgrOilloy ;RE WT CIC npu-

(1) S. si B. HICIilTCTKO. (2) S. si B. 1ipseste. (3) 8. apawk; In S. 1ipseste. (4) S. si B. an.

Adicado, (5) B. ThICIMPAN.(6) S, i 13. TOHMCATHM. (7) S. HOHSOM. (8) S. si 13. Iremonn. (9) In
rns. gres. H HillUCTH; S. i B. H114114. (10) S. §i B. cdTpanw. (11) S. CHIMIHT, B. CHrAHT. (12) S. si
B. HSAUTHXTH. (13) S. Fora. (14) S. lipseste. (15) S. c.v.Amn kune. (16) S. si B. ORWTHI*IX. (17) S.
panic (18) S. si B. ThicRopk, -Alp. (19) S. qi B. Tapacdom, -au,. (20) S. 0 B. MHHOIrAIIIHM. (21) S.
0 B. Maillil. (22) B. CIAMHM. k23) S. si B. Han] HOCTIIIME. (24) S. H Tprrle IvIrro. (25) In ms.
grog. pocr (26) S. 0 B. TWAATkl H. (27) S. si. B. lipseste. (28) S. si B. Knairk. (29) S. 0 B.
HOHHCICOI. (30) S. si B. asorienemil, K inuute. (31) S. 0 B. 11:mu& (32) S. si 13. MHOrd. (33) B.
pa3shnnih. (34) S. si B. mum. (35) S. lipseste. (36) S. si B. -maw, -Boa.. (37) In rns. Bpseste
lionomor; cf. S. si B. (38) B. irk.:unot, S. k [ua]riammistu woo trlottim. (39) S. 0 B. ciRepuhim,
(40) S. §) B. lipsPste. (41) S. si B. mini. (42) In ms. gres. up wr. (43) S. 0 B. nonAawar.

www.digibuc.ro
157 UTOPMET1IL Lift A2A1ift. 10/.

110%1111.11A CA, IA MUM (1) MEXAOr COflOX âT ccrRA4IjIE, REdE CyCO

BILLIE G'hANOE.
E Nfrro Hinyc8 cEmtkix Tkimp (2) rninino RUTA CTE$1111 BOEGOA4

OZ, Kum CRC/EX CH1t0.16, HA pAA8AA 3APV9C114P0 GOEROAA, IW AIACHNX (3) NE-

AMEN, H 110iGIINIX (4) AO TIMP1110pd AOCTIffla (5); paAotrA IE HOE-

ROM IIE Ap:31m (6) cznpoTng CTAT11, H2F. 0 Awl [WWII CA; CTEttvIll ;GE
ROEBOM emllpirrn CA.
TOPO;I:AE HAIM law, FIO 8E.3111111h0 MAX, CrEillan HOENOM .3ErS1A1
flOCTI-GGE (7) H nponAE HE AlEHWE EANNO RUKOTt, 11 WT
TN.A8 nalytITIA CA HEAMPIt 13% HOCA, 13% HENP.GE O XOT1111 11 :KATIE

CGWFV14, 11 ATO 3tiE, 4ACAU,t1

ToroxAE AITA H A14:C1LI,A, no WTKMIEFITIO GO:KTIO, 113BpAN BKICT 137. HOE-
NO,A,CTA HETpk tii0Anidn (8), n RdpCTFILI (9) FM Norrh n n1111041 ..01r
111E11, 0 HEAPGE CAORO AltlAW,11 nfehmapn. II C7. EAMIK WT IIJAÏH upncno-
neamernmo CTEiVina, CM137,1iEll kIKOIKE HIPAE CWhTHHIIIk tio C11X0,0" HaE
H HA npiwroffh 11,dpCTRA EPO 0G11.141,11 CMIT0111 AOCTOAIlla EM3116A411 N
EAE0A1 nmrown npoarlapEnk, px1i0Jii WACE H 111101rGA CEPO C110E0 11113X0A4 (10)
IlrhAIMC1IOJWIiI1X. (11)
HO ouxoAA (12) Mora EAHHOPO TKO (13), Ampcuadm (14) :CE 'arum Torm
CX1I1EM (15) CEAmopo 111T H ThICX.111k (16) p1113140 N FA111111 npownume. (17) CA, IA.
il TOrOiGAE (18) naciake, nprExAe Al GAMMA% tkK., OrCHE 0 rocnoA,n EZ,
vraporrn ALMA 11,t1pCGItIll 110/1113t1TEA H i110AAAKCGItl (19) OrINTEA, AIHTp0-
11011HT GUT AEWETIICT11, 11% CKOEN EMT nacret, WT Bord Aeposafflum Eni8 (20)
xApInkun, npn G01111,11 GE/11110.14411 MTEACKG141 onpa3om npinittEnoRan BIJCT (21)
IoTEWAtvpk. A1Ii otAolik Awe 11(22) GTO 1111k, RETrld H H01144 (23) AO
G01111,4 (24) N3K1+11;k H Attnura (25) 193.LKAE WIHECTIIIA EPO [AXE no nosl lIC-
IJpdKIIK. CaT 41MAI.IX GO 110GTEN 1111011kCTIA WT Aonrk cwrbAimpTux- (26)
AonpoAITEnen It CK`kATEACTROKAX, II (27) G% 1111,11E11,1K0/11 IPOIriHEIICTK.h AT
1101101rANEK 8E3 maim i (28), N K% HWAMEN (29) EFINCHOEITH IT HCFIA7.111%.

(1) S. gi B. IMIHA. (2) S. Twcastpa, B. -gm. (3) S. grey. M'keTHIAK, B. greg. NACHh/C pentru
MACHK. (4) S §i B. noatsraA. (5) B. Aorri.oKE. (6) S. Ainsgsxsck. (7) S. gi B. 31M(Vii TO.R. . flO-
CTWKE. (8) B. gioAsids nruz. (9) In mg. LOCTRia. (10) B. migKOAA. (11) In locul acestui pasaj
S. are: 11,40CTRO HETpd KOMAT (titlu). ToromAs Airra H MiCAH4, Snaromilto goatill0, HUT.% H4 roc..
noArrso rocnoAssk KETPZ HOEKOM, MINK rraparo CTEOHd BOMAN, Or xpsnoirknistur44 ItHOtr
H HOMi134H SKICT pxsox. npiwccaapessaro MHTp011011HT0 KVP AIWKTHCT4. (12) S. i B. mop*. (13) S.
gi B. orK0 AtTa EAHHoro. (14) S. gi B. MHpelasHIM. (15) S. mom (16) S. si B. MIMI/. (17) B.
ripoumntm, S. 111H4WHEaRt (18) B. Toroc(g), S. Toro. (19) S. gi B. MOAMECKWH. (20) S. i B. Iipse-
gte. (21) S. si B. &kin, CUR. (22) S. lipsegte. (23) S. HORd. (24) In mg. grey. re Ao song& (25) S.
msoro. (26) S. gi B. czrkAipisx. (27) In loc de H CRk ATIACTKOK4K H S. are CirkAiTEACTROR4H14 B.
CB1WliTIACTROR4H H. (28) S. are HZ sinwoonth sroymouTrk dupb, "M. (29) S. smcsfs.

www.digibuc.ro
ÍO i. 130db Ag 158

lip71HH11, H MHT130110AHTCKOM nptvmvii. ,C71,1 H IT i1A1ICALI,k (1) C7GAI131t

HWE W xpncTii noAnnra Ero
AOROACT[1310RAG, 13%C+X WE AIT TELIEFIld (2)
aH H3AHWHO (3). 11 o[T]nAE AAM1AA (4) nxTEAt WTELI,%, E7,C-
M4110
ripTani (5) Tp8AWAi npasEAnkm AtIZI` WT IVAREAHAPO CMAiel (6). AA
HIIKTOWE 3431MT AAH 030E1'0 Aorconne[ro] (7) vuTu,n H 01/91HTM1 CHLI,E F10-
XG4AFIG, MH`h (8) GO 13%C4X Aonpt cuimcmtlinix (9) TAKOGAA H3HO-
11

CHTH 01116, GO 0 suhumnx ['pined:minx miciusato nrhAexn GE3A1AEH (10)

ECT, KOIIMII naqt. Q KICOLIAHWHX (11) Tztimpunx (12) cA? Bchio H B+H-
REM GMAET AOCTOHHL rAE WE 43% HWE WT AO1rX0k11111X EPO CAOREC ta-
ROWE MAIKOAA litUip%AlMH H tIAAOAIOGHt MIKA:UN, HE nonoinffluto EXAM HO-
131111Eli Aiummtro pana, C%KpHglilli (13) TdAAFITk, HE H31ARFIKK Tp0rA Ero nnoA
H /1176.:1a AOM1ECT (14) HA OAT H31ACTI1 (15), H WT11,8 LIAAOAFOGU,8 tIItCT
EAHKO no CHAI WTAATH. 11X ad OrGO InCEA14130, 11013%11EPAA WE WT Tpoy-
AORIt FlOK011 FlpTAT. OGATOF1041113Whi (16) c% WTEILIX G% WhiVIELI,k
CIMTAIlk 13ItICT, 13% AIOHACTHpH IfiKE WT MAAAWCTGd GOP0r11%.3110WEH, EPOWE
MOAHTBAAAH WT AI0T POCHOAlk Ad H36d1311T HAC, dAAHII.
Jto Y1TI IE EAHHOMOr (17), ...3nnvk CxqiH, 110AGHWE EIETp% GOEROAA npw-
LAE pm 114 CA138AH, oirrfacylint 1akiu,1, H pa3A1An GOA CGOA HA AGA
1111%lid, H nrianEAWE ropciaamn FIXTEALA H AotnEA[m] (18) ti% lark-
NhAWAA HX H C%pd3H13111E CiA C% CTdr11111111HAMH (19) nx. CA410 H 011AA10, H
no 137.C7AAg CAK8A11 nowLNAEnn GKIWA, H PlIAMIHMH opx-Afin pd3W.IWA (20)
EAFIH WT rpnAwK (21) nx, H HWE IW HEM, OCTOEMk. 41E9d nwlix AO KWHL1,4
noviumwA; H R%3RpAIII CA WT Txmnr, neTp% ROEROM noApxquanad oy-
CTOIiRk FIX.
TOPOWAE mu; il'hTA, fort'. AAlICALI,A, no 8/V10,1E11.110 icpuívh nplApEtiEnndro
iwan(%)wn, Dom/ma:Wm EMOIr GKITH HA nEnomirkNaginnt (22) cA EMOIr WT
GMCTEAHH (23) 3641At TOA (24), 0Ali1dRAA SKICTpliLlECKKM rpm R% BEMAH TOH,
C% 137diAl OKOAHHM EA (25) onAPWAWITENI II Aoxomui, illpE ki/lilAKILIECTRO 110-
AOIrtIHT, H ApOrrdil CHX AtHWiNt1HWQ rnaroAA WT HECO (26) 117,01pT1TH; Toro
paAn now rocnoAnnk nETp% ROEHOM flp7iïtl WT REAAMX CROHX, rpo3agn
KEMIlidro ABOPHHIVI H GApBWICCIalla 110Ehlk HatliALIHHKel (27), Ii WT MOAN

(I) S. nrkumns IT. (2) In ms. urmeaz5. dup5. TetittiI4 un tro superfluu, care 1ipseste In S.
si B. (3) S. H3AHW1HO. (4) S. si B. Ansrhutm. (5) Tot ask B., S. ItscnpIATH. (6) S. si B.
(7) In Ms. AitInZHtl; cf. S. pi B. (8) S. si B. ENE. (9) S. csAmcntipsx. (10) S. si B. ntrizmian
EtssiAltu+, -eu. (11) B. RhICOUHWTHX. (12) S. si B. Tztpxtplic prob. gres. pentru Tztpxtpiti. (13) S.
§i B. cmphuumi. (14) S. gre. AOSAKT.B. (15) S. si B. H3MCTH. (16) S. H CHATOnO.IHRWtH. (17) S.
qi B. nO avk Aptiromk, OAI. (18) In me. AoweA; cf. S. si B. (19) B. CTdAHILEH4MH, S. rra-
pittuultantk. (20) S. peasHum. (21) S. rpdA. (22) S. 0 B. HEnoKaptupiim. (23) S. EMICTEMHIL. (24) S.
B. TOE. (25) S. si B. OKWAHWE OE. (26) S. si B. WT turo ['Aaron& (27) Cuvintele H SapnWR-
CKLIA Room (B. RW1M) HelEAHHICA lipsesc In S.

www.digibuc.ro
150 twroinsmt Ltff AZAR/E.

IACT (1) Il HOREABk HM (2) II.3kITH ruptuo optimum,

B7.171XIIHRIt HA%
(3) nATEiti, Aporrhmi (4) 7.1:E nomee ropraim forlARCIIMM (5) ruh-
TEM nprilAtAk HÇ HOCTHSATH. (6) G%npoTimiati IE WT oirrpk, IiIRO cï
011101rTHRHIE3 I& 011onm 'whim° cfwk (7) 011AZtliIMIIE, OnffIE 0 ropraux HE
TO1111NO TZLIJAHTE flour:tam, EltlINO O HIECHkIK (8) 110IIE9EHTE Tuork)cm; CZ-
G pARIIIEM (9) ;RE CA HAI HE AIAAH WT apArkAcukix. HtitlAtIFIHIS H WT HHIK
OCMCT711 ERHCROFI, H TAXR41 OpXITt C CORO* (10) 1303ALpE, H orate HHitaall
i;E(ll) Gt1/13k Ap8C WT Aporre (12), sknuE(13) cpaufflia, BkiIItJEM, H IMEE JMT-
Hth% u Aporra nootpprhxx (14), CZI1pOTHRFITH :RE ilea Nrkriumunili (15)
110Nd3ORAKX (16) ciA, u WT opxuaii OrGO, AXE (17) Floyll/RILI Willin0111A (18)
H MAAAHIBAA (19) ioiuiii HM, MHWCO (20) MIIWAXTRO CXIIIEIV1;
H owl (21) OrGO POTORM thvilexA, ,ipGrkh i thinpagAlapi. 11 canorms
11"RE HOApXLIHHII,H CA nprivrearkxx(22) cuipoilimium u Thl (23) ripurioaaium
CA. XplICTLIFIE ?NE Htl nomotp sore npii3eaeing H CZ HUM CZN3H1IIIE Cl
CZHpOTHIlkFITH :CE ABU HA RIPCTRO ORp4THIIIA CA H FIAEIIIH CHAA immutue, 4
AWE nrykApEaobcolm (24) WpAita4 CZ KO MCFMIX4MH H Rzcaminta , EVE AO-
NAME whAAT ti-AZE o CHK 110EINEHTE TROpAT, Ratil A1E TOPMI I14109H4149
K U+ CZ cpcintoiu ocTmnium. (25) 11 riamumt 4IIIWX411111711 WT npu
61.111IE (26) kmo MOH 3E41-
prhu,rk raperli, BOAEHH H 34144HII H ortuism ; II
MID 110 tamthiumoy o eguAirk ApEuukiuni (27), HHOHAEMEIIHHLIA, RZ
TOO iilicoirk. (28) II 113%3up4gnue CA WT HORIAFIBIHE (29) moitVE xptic-
TOHMENHTill, CZ CROHAlli HK H Kopticr cuipoTtinufux 013EA11HE
H r0ctioAtui8 IIETPOr ROEROAt MHWPWLIECTFPh IlpHHECIIIE. ropiau ;Kt, iixwe
npiKe,e CAORO RZCIIOAAHX, FI TH FIE mantle Ud CZIVOTHRHIJK (30) xpanop-
CTROBAWA (31) H 'FACT Hp imBpiume CA nocnemw0m8 T4110XAE HirhA4RIHE.
HNIA NZE VttlIZIHk, 0 CEM CAKILII4B, ficIAOCTEH IGKIE FI I 0RIII1d11110410r
rpa,e,8 H Ap8ritni (32) FlpHAOFIRk, ROA84HZWIt HMEHEM.
GId oyso kIHO CHH,E OrpAXAEI14 (33) BItIWA, HOCAA UETJVA ROEROM CROA

(1) S. WT LIACT 11141-1. (2) S. si B. lipseste. (3) S. si B. VIHMHbiliMk, -went. (4) S. A(101,TIJHMIt.

(5) S. i B. ropiikuint COrldECKKIHMk ( -11111M). (6) B. nOCTIJS4T11. (7) S. si B. MC .(8) S. HH4CHI1X,

B. inacHill. (9) S. si B. CZNI4RWHAL (10) B. COMA. (11) S. §i B. 1ipseste. (12) S. si B. 4polfrk Aporra
(Aptgr ApSra). (13) B. gres. Rbutwe. 1141 n011oyirluvx. (15) S. si B. spiummum. (16) B. sou-
BWHMIKX. (17) S. sm. (18) S. si B. WEIJKOW/h. (19) S. man-ksua..9., B. ntantHWAA. (20) S. lipseste.
(21) S. si B. oRki. (22) S. si B. DimiTaairkvA CA. (23) 5. qi B. CSI1WHI1H6IMIL (-HIJAI) II TU.

(24) In ms. nirkApiKom; cf. S. si B. npicApenvxwm. (25) In me. gres. OCT4RHWH, Cll UJU adaos

deasupra, näscut prob. din preseurtarea GCTRH =orraanwA; preseurtata e aceasta forma

in B., intreagä in S. (26) S. GIJWA, B. RIC (27) S. AtinurkAtk. (28) S. si B. svccosi. (29) S. nod:-
Await, (30) S. si B. CIIIIIOTHR1411. (31) S. xpasopHTRORM1111A. (32) S. Apoyrts. (33) S. oy-plosmad.

www.digibuc.ro
104 T. 130GDAN 160

CH RAACTEAA 1W. WTA2WIEFITA (1) EA1Or Ppd RILICTp1194116 *dRE HE Ruvrilum,

Hp.h AaTH CHM HOAAMMLIEE HAI IWIAACTRO, Il nan (2) EMIIIIAIdX11.16 HAI
111.1A (3) %VT rpaAosk,. Hpaa1 1 hValittIld WTpERUJE CA, Hau (4) ECT npawEn H
WITUTIIklA EAI8. AMAMI AU POCTIOMIllk IMF/ Bo mom CTOpCPE RZ ini (5)
CdAl COROX Toroa;AE AtTA, CE11. 4rhCAU,41, IOHOWECIMIII (6) RZCNOtIll H 'HOMO
B% FINK FIOKOAH H AIN:AatCTRA A'kA0 noBa3a. Omi oyBo WT rpAon, IIÇN
np.LBAE 110CTIVIHE (7) rtycom, FMNAEN. orrIcirkmAn H HEXOTZMIJE (8) npamo
iwatuani flOROpWE CA, ApSnim cTpaxa paXi cakiumpE Himix (9) AIX-A:d
AOGAECT HE MTpZIARIIIIIX, CAIN.THWA CA H nowittGauva Cia, GAdrorioNop-
Witim (10) H TII IlpHAMEHWA (11) CA. H RZ3RpLITIIR CA HETp. nos[no]Aa WT
Tx.AH (12) H% Mott CHAVIO FIOR'hAtIRk H Aonfri.: oyripammk, RAINKI c COROM
3AdTd TdAdHTk AIHOXCTRO H HHA (13), HAIIME II,dpCTRO OYCAAIRAdTH (14)
FACTIt, EKE WT igHTEAk 3EAIA+. (15) TOA Flp7ATk.
OIIk CHLI,E PAIRAMIIIAI (16), IIMIEE nonoyipx. WT CXAS AAULIA AIFIWAUE
paaoyadmaxttnim, Ham ',IZE 11/111pIA HAH CAORO M CHAXET.
AITW AAA, avr. arlichu,a, 11p1MENZMWE rocnommt nE-
Tpz FIO RUMAS (17) ORalipAA OrHOAIIRk 110CAdllk park alifigcHaro, ILIRO Ad
MX WTIIKCHOE EMS AOCTOdifiE 14%3RpATPITk, rip LCUILIEE CA fTpli Ilpt;RAE Rhin-
111HAIH itapismu. OH :NE flU ¡MAO 0 CMIk IMIVATIk ; ne'rpi ;NE ROEROAd (18)
.R%CKOT'h C7E pAT7X OpHATH (19). OvipoTtimiiii ;BE HOIRkIllik11111 (20) imam;
0110 113ROAH CA LIAOR111101110RIIRO4W ROPOr IldWE4101r. COT CEPO rp%Ao-
oyalliTH n3soylaumt H /MTh Bpiunini (21) ocnincallaxx. (22).
oyno 3AE mtuIt TEllEHIEAlk CAORA, IUo4vhu,ç ItIRO i7. AltiA107CO;F:AEHH
TorowAE ATLI, LIJAHORkHOE ROAO WT 1111kIK HA Apoyrkm HpIrrpHomie
Aocn.h H AtEHE carlimaro rop.h naRpT'IALIIII CA H HOCAAH Ha EIHICKOITCHWIl
EFFECTOAk A0Al1kIX ilACTH 3E4IAA (23), n. a.
Aaa !Mild K7 Haimaoy CAORO R7i3REAX.
Ad MO CWA:dAHRIlliA (24) cH MTACHIIRIIIE (25) cia Av.' (26) mown-
CTIII Hp h,IMI, H3kIAE HA [pm WPFIEAI AkIX'diA H ITZtporpz 3E%M HÇ RkiRk, HE
xpanpocT (27) H CAAIIOCT FIEFHIIERdRk EXE HE WTAATH HOHOWEH710 CROEMOr (28).
'FLA% ETAAAJfak (29) C711p0TFIRk CTARWE Maumee T'llAECA IdIi0XE !MUTE Fl HO

(1) S. WTAANiNNWA, B. -41NWA. (2) S. i B. naiad. (3) B. ii NNWA. (4) S. qi B. MC (5) S. i B.

mint. (6) S. si B. IONOUUCKW, losouicickt. (7) S. si B. non-wino. (8) S. NIXOT/MNd. (9) S. si B. HNHK.
(10) S. si B. H s.taronoicopshism, -op'sfsm. (11) In ms. nponomswRt; cf. S. Si B. (12) S. si B. w'r
TAAoy, TAO. (13) S. qi B. NNdd. (14) S. itapcTsor CildWAdTH sau ipprrit[o] otrenampwrii. (15) 84:
smnA. Cu fraza WT NCHTEA BIMAt TORh npiAT se sfArseste fragmentul din codicele lui
Barsov. (16) S. smammik, iar dup5, acesta Iraza NdM Iç o CHXk pwrk MitiNUILVAlpfMk. (17) S.
nerpa ROIROAd szczpoy. (18) S. rOVIOANN Nte NITO sogsom. (19) S. paTTA INVLATH. (20) In ms. npu-
ilkIWKWH. (21) S. KW. (22) S. WesplEAXX. (23) S. AOMMIR.... BMA. (24) S. CaNidAHR. (25) S. crrkc-
maw& (26) S. nip. (27) S. adaoge dupa xpespoer un so. (28) S. mentor noHownirio.129) S. IlaAdx,

www.digibuc.ro
 T qatasums,aq un I1iiYZY 90t

Al3Vw3M ItiVtIPIHctid (T) PUI%V11 11 WVH1111011 (g) windououzdu II 1,vou titvnl

Ovrhwl viudoudm 1,33vq& (g) VIWVLW11 H WI91114d WA0d13 (t) WINYAH -EVd
HFOITIVV '(g) II HVVdd (9) 111111411 IsIV%d11,1, (L) %3 43.1.116[V11]V11 H -Hdll
HVWN Xt1 XHOH1 9HHINV011Odfled HJ.VdHEAH tV13 -11Seq,HOU
VVIAM .40.1139 'V/AONENdll H 3($1.1.1, !MOWN `(s) X1911311/1V (6)
XIIII1W5131
11310 3 11
Wfl 14 Ul '3W.039hH11 W.OHP1 IflV '(OT) ONTOVI0113N Y.I HIIEH '1133

1.111 vvu3c1Vri 'vuv9mclst HF1

'01.VJOH 9W.1111 3011 30dHOY 0.1,3Ft* (TT) AH -ii
H 3HO1d1 :011.13WhIldLION WN 011A0
Hd$U .11011/311 4131110Y 911,1011vvjodu (gT)
171110v, t0J33
.A0.109 0.1,411 WWI (4-1111q.dUVE: H HIVHF1301A0 FIWV9VW3 'AOH1H11.1.1A011011 3W.H
VH0111,
`SIVOM1H3C4113H H 3AHV WVNHII1Hg4V.1.3 Olh 31V. H 1031
3311181111 6%;/3 HYH011 'NW 'OHOV3 H MAO OHOV3 H 11.1,WWV11 OHH0130Y ,(gT)
oVw.odoir, ouito vig.v 3M1H
OIHTI,11 61/A111V s11111V31
OHAO woNtod 'won, (tt)
"00111/Hdy 15110031/11 `911311EMOJOIltV 9:1:051PI (ei)
'1,1,V/VOJVVJ WV011 H WVIIII/dHE:Vd
:WW1 VWFIlleitzd3 %51
AOW3F1 NIHOHOWI (9T) 11,VHP1 V/3 4v/F1VdX %tt '11,1111V1 (LT)
33: 11.11%V 3111VV[41,3Vd Il
(8T) 11.1.1HY1 (6T) 1111%Vit 111VVI3H3VH `3111VVHIIIITZI H (OZ)
11.933 H 1/083
1311W.AOdStHd11 XlifilWVV3W. VOIW.Oih (ig)11.1.V11111tAH 11.1Vd111dEAH (gg)
IVIIINY3Hyd11311 H
(gg) ounvq.) `VAH.1.3d11.11311 tl `AH -OHHV3H
Amy Aowouldau when ti.umuu lusodso ,Lonvulou `(tg) wwrlividu %51 -13W,LAI
'AO1J,WII NO 3H: 33/.031M111
`91111W.OVE:Vd wu 9.1.917 `withSt mom)! (gg) -Vvuvt:
1}11111
(9g) ved9u vArtiwsdounny.i. `(Ls) H V.1,3%H Olitt1Vd.L1
911311VXVIVOilq.d3H3 H

OHM 4111%11 `1114H3d HPIY39 Y. W0H03 MAWR' '091311EMIIIV %II 1V03d3U OH

it,1914YHtiOdq..H:7 V/19513dVIV1 Is1VH3 3111H31%1 V/3 H owq,duw (8g) isodedvu (6g)
HIltINVNYM41051%V11 u iti vd;iq. HANIVAOOMV.W.L H (Os) HAFIE:HdOW41.1.141H H -MY
rusonuod oupi vYou VV111WIVOJOHIV
4VOWA0111 V/INVIVOdll 'W3 H ILL VVH3d31.1
IWSH.LYZEIVTIV `(TO) H OHM
HINIVV1,1 (ge) IltadtV3 WXVItlilia (0G) 4111110X -74111
ulsiriAL3oV H (TC) '11.1,HVGVJOH
ININdH1101114d31 %/1
1,11./t051 '11d13d ,113%11 -W3
VitVai 30H39h19VV/
.1.3%dHO 3AV%d10111d3H3 aw1-111Wm1 `,111311,1111/A03 H11113(1311 -1011
HisiShdd 'NennimiStowv, 3Ht0Hpi 111114111 adiv 0.141 .1.3h3d 1119FIVIA1051111138 -11d11

(1) B .wmainvd (g) 'S VT9119011 (g) .s HanT.I. (t) .5 WrsHbo Wito0.1.3 (9) 'S VINHON 19H3111.1.11TPO
(9) .g Nvvd., (L) 'S HVd9.L (9) 'S EWE4 (6) .5 Irnumew an nu ange4 mdaJput u; -o3ww
Irnia.a.hou mno vas sndoad u j1jOd aolitoaa `nbasonoplow .d LgT (01) 's 'vniw (u) '9 -oV
'11.0%Yhods (g) U *sui vomvv.nidu 70 .5 (9i) 's HP11114.11 WH1l1WVVMS 9 0110V3 simow H 11,14WPU 'ono.i.aoV

(n) 5 11111V0d ng (gT) 's .owi (9T) sonpy vdnp .g (LT) .g WHHO.L (WO In !imvv.i.ovd -WOO
pro gdnp .s (6I) .5 '1`1.4"3 (og) 'S .01glesdil g) (T S 11.1.V1VPISM (gg) .s .6O.LS (sg).H.Lvdwdansu s
.m.uvionws (fg) 'S ',I.LWVVH301.1 (gg) s
-0311EI (9g) III Sm H H 'JO 'S H W0109 (a) 's olrlivfltodosoicwi

(8g) yelooaop UI 'Stu IAIHS3 'JO 13 "IWIAILIS3 (6g) 'S Hj,IdoJvg (02) 'S .916asdff (T) 13
odwritoa.Laurdww (ge) s owi rotse., (6G) .s .xXl-LOY (fe) .0 HPIHHI-1.30VYALL H 'HrilidFM0)1111.61

www.digibuc.ro
io6 f. BOGDAN 16g

AOWII (1) CA KoyAonerhu (2). 4 HO cplAt Tporxmauu CA 1%1011-

Aanclikai (3) now 114111AAHl1Ett. II WT mmAcir trlixx HEA0AntICAZIM Idita 0
HOAK/1111f. 41 ram (4) 0 CHK GOGEISIIIEH c Apoyrk CI& AporrOM MEAN/JUDE
CA H Apmocru CKOEA 113p1IIMATIt (5) TAroTx 11 RAZHJECHOE litCTGO fo
Jun w rum (6) CA. HA GitKA ors* 3muloptvAnnx IlOrptINENUJE ormd (7),
H Hti GANAIIIttd ocirknitem. IINCISt110 KE upwrora xpanuTEAk (8), ui
HAMM (9) CA pppn, IMO eid OlpflOrTHIlk, t1IIÏ OEGOA1 GY,C4t ONAIPMET, 11

ropE, pEtlE, GOEGOAO, HAACTLIE CZIAILIARLIATk WTCTA1111EHÏE. EZCTpACE CA

CpZAI4E41 11 CTptty (10) H noAnurk onkwrk EPO, into cïi cwwim ; wr CEPO
TEtItitIKA CAZ3k1 (11) 113 011f10 FO H CTEHAHM 4ACT01Z3AkIKATEMkt1eld (12) wr
cpmEquwA crhAia, s.h ihp,g OrNIMENO NHAINYE 11 AOCTOMIO C11%361 (13).
Hoe GO 3A0 HE Gil TOCAA, HOE At1 HE Apvinlane CA, HACK0t111111s.WE IdKO BlCHÏH
411. olik KE tuuvrptTu Id CHO IMCKIsHildA11111K 34flOpAl111141i, ATpouox GOAA,
C% AIMWAIII (14) WTKOAIITIt OCTOACAZ MATE:ta., CAZ31:1M11 MIRE I%O9Rt, CEFI. I.
HE EMAKIVEL1111 t%H, CAAE? ROE ElpIlliAlOtHIRWEE CA (15) CAOHO CZE111111ETk ?
MHHT Atli CA Hp0CtIOrT11 CA CIE WT KOHERit RZCT0111111K (16) m;KE AO 3A[1-10,] (17)
nocAhAtiliX. II kl1{0 nAhduJE 111ECT1401rA orawirEtilt CZ 13ZCIIIA41
nEpcom Muuxuk npu 3aAn ha (18), H nA`LIWE HEOrKAOHHO apia u% nAmunitym
ocrponfmximuk H (19) NZFIATp% /110HACT/t1pA (20) KZ REllEpOlf
GEC nplupenTa nitutk, ÇOT1 TporAom nouou ocfrbcTu. HEtkiltt1301.1.11 :GE H CliO-
TOOri1HÏ11 11 CTp%111111 H1 3/10GA, ldNO 0rpOrT1111111E, itiOHACTHplt O8TEGW111A,
H(11MAtItiKA IJIOIE HIïu1 ISW3Altl. OH XE MCA uptapluis OrCTpZAtti CA
NWNEK orighicru cn(a)auïE, onnewErik EWE nuoro
CVO WT CROI1K, IdIO u4worik peck. C ItZCERHAAIllEE (21) CAVILI,E! 1 taa:E
no cux ROE flpilACTAGHTk CAOGO ? CaT CEPO lipocimeuma CA nfixAl HMIs npo-
wwfulum ci. Hliallk, 1W. wpm GrACTIILI/MVE 3noupopAnuni, Wtiti HEROMA,
WIMI EE H KWTAII1E, AOHAEXE HE WCTA NH EAHNk. II nkICT, W POpE,
3:41HWTH 11%3A8KYI, 11 klISO AEHH1111" (22) noA 3enmex cmpn (23) CA, Hal crd-
popoAukui uptuu, u OINIM1 CA Gi;PtIA NEVIA0iN RECrikl, CETI. (24) ill. II uz,naAE
u7. pactenrma 11 sprkrounTaa (25) nacre n IdA0did (2(3) mnoroArkuuda,
11%3410rWOr flp011TH OCTdHH TO1r H GZ3,110GrIEHHeir0 CHOEPO nont, EPDXE nuoro
IMCdAtItIlitt FIE offieniAldun (27), npoxomt (28) no rixTEy nenpopAufitix (29)
sulip (30) ulmunuffium H CISGOSI MINIMA nriwww uar, pusama (31) ospenk

(1) S. npanomaa. (2) S. pyAonepRIN. (3) S. MOAMBC1161. (4) S. we. (5) S. imptirma. (6) S.
town. (7) S. norirkunnum oynui. (8) In ins. 4pwroro xp4HHTOAk; Cf. S. uNcsaaro ?Kt qpwrord xf 4-
HHTIg. (9) S. Ileimoitwa. (10) Dup5, crpax S. adaoge Il Tpenrr. (11) S. Cs18361 TE,haxx. (12) S. grq.
(14) S. MAAHMH. (15) Dup5, em S. adaoge TorAa. (16) S. RSCTOHHIsq.
-117.3A61X4Hf4H44. (13) S. C11838.
(17) Iotregit dupg. S. (18) S. aa[A]a-ka nommus. (19) S. 1ipse0e. (20) S. shirrpipacKaro AteuacTurk.
(21) S. ancssiwkipu. (22) S. mama& (23) S. HEMMA mom. (24) S. adaoge IW-CAU,4.
k (25) S. spkroawra.
(26) S. akp.onT4. (27) S. npiemrkwe. 28) S. H npopAm. (29) S. aenpopmax. (30) S. setirk. (31) S.
pACK4MH.

www.digibuc.ro
1.63 LETOI,ISEtUt L1M AZARIE. loi
11EAHISk1H 117. xpasopcTorix.
H BOCk, NETpE111111114 H iRECTOKKIH WECTROKARk flNT,
H A7,1301(IpOCTFIMH s% spliNgx, nykriostmmeT 41,1 CTpA(C)Tk. H CA7,321; npold-
[WTI!. WT Atom OLIN, rWptd 01r60 npomium (1) IlAdlliMpOMOAr137.3PAAWAAXX
"IAA 14 BAACTH A1111184E (2) pwAdmip8. E& CHX" H C1111,EMIX WECTk ANN diA-
11811% (3) H BE3 Imp& nrhuicT, I1H K7. Nomoy RECtA011A116, 1111111I A1111,4 1101`0
RHArkl3k; KONAAAWE IGAZAA,, AIOTkIA HOyCTKIIIH Raiwhpurik CAXWIFIX (4),
A011ArA4 BOAOTOKOAA 1411111AA (5) II% caRoymm c7.)comaifinni
lllilJJH WT TO3EAAERk TOPO OWIAX0A11111.11E, B01'01r W HEM HkqTø A8LIII1E npo-
3pIEulor H MIK(0) 3111111k (6) Bk1CT 11%, CT4p111WHI4 AA CROHM (7) WTREAWE, H
AOCTOHN`h 1104kTalk Bk1CT II K TIlp%A011k1p11041011. (8). 9H4Egoy HAW
H p0110;KAEllk, IH TOPON1AE 4itCA11,(1.
Hp%110XpAtIHTEME Kf rpapi, Five CAAA firkAHOLIkT11, 3A0AAkIWA'LAXX H
Tkl (9) NA 14Apt, R7LCIIkCK0 H Hdrert Toro ripImm. BOEROAd ME, MHO Or-
AIORHT, CÏt pdCAAOTpHKk, XkITpOCTÏN. VEX ri3mAk,(10), rpm aa riptAaRk or
rpons WI c%xpenierfie, 110TOrld RI&CEId[A]ll,d H311rk, 11011k111 NOE kIKH CA ChMA (11)
rpa,kh cn(e)ceix, HVRE MAAWAI
111`1E14 npiAnocAamt.. 11 eau
NAM R%
rio CHX 'ITO 11 KAKO IlpocTEpk OBkATTA CKO It AIAAA0p0A11111A CROA (1,2)
AtTH itlimomontrli ourpumak ti,Clogenue, n kiK0 opu k. iiptnyweaatuE wpai-
mum' BE3kflEpIX (13), H pacripoolo. CR0I1H U,"kA0Al2kAp7diMA CROA (14)
CVEHTEANHIAN. 1.1ApH11,74 EMU& ORkATk pumatim. OHA IE 06k111111WH CA 0 116111
ECO XAAOCTNO HAAKAAWE, H MIXECpYLAELINO OB1OGH3dAWE (15), NE Imo canArOliti
AAAHAA O ÏHCT&RHth N MHO THH,Neptim CWEHTEA41 CHORO, Xpenparo Hpoa.
.1kcx,e,oy. HEnneHE H 117.3A111XMad, IVACXAg flpY.CEA1 BYEFIVA. 1176 otrco cnotiom
11p0HT11 [RUA] (16) NE 11%3/1101410, flOCTHCNETk RO AAA AITO flOR'hAAAMild onave
H NE ezcliso 110A CIMACIAI (171 &Aswan nonardT14, Aocirk GO C110110 11 rap-
MAIM (18) LIpurlanut, (19) 1101143tITH.
Rpan BO ityd112.Wk ONk, ECOWE c 11111111E [CA0110] (20) micx-oAR, (21) c%nowhXd,
ChJ14 A*KABEIlk (22) H .3A01{%3NENk, A3k1K0A1 A113AA H oriatuk (23)
otrAeptil, MKO 01(CAk1W4 BkIRMAA, ABU DOCAA (24) CROA CH EAHNOA1k1CAVAIHKId,
Topmo CTrk11111 rpm H RpATA 3AKAIO'IHTH H IIIIKAKO (25) W1118CT011" HC-

X°M (26) FlOAATH, MWCAA I1AH NH3 CANN. 110BrhIpH HMI Olrk11301r CT111.14
flp0K0114/1k RUE pomio riplAirru, 11106011414111.444 GICA CA, Aporrkni laral CA
PEAHMEpk BaTtiopHsbni (27) Aperaphro Hiwiptip (28) CS %ENOS. H 111Ak1(29),

(1) S. nprrsie.. (2) S. AHILfHid. (3) S. H dAHOlk. (4) In rns, dupl. I-immix urineaza gres. Ao
HA. (5) S. wboolm. (6) S. MILO 1103114Hk. (7) S. adaoge dupà cKoIliu un gro. (8) S. TwAolispsomoy.
(9) S. BAOMItHHAIK* H Ts. (101 S. mum. (11) S. lipseste. (12) S. lipseste. (13) S. stantpbm. (14) S.
cgoz. (15) S. 06A06h13dawf. (16) Adaos dupg S. (17) S. net USA cnomm. (18) 5. rapatia; cf. neo-
bulg. rapean. (19) S. gnirkriwa urr goasocrti. (20) Adaos dup5. S. (21) S. mrsxop,-k. (22) 5. MUM..
(23) S. wibunIa. (24) S. nocnerts. (25) S. HHK4KONSI. (26) S. trrIlorcroy (pare a fi seris wrnoyerloy)
mcicoA. (27) Cuvintele remimipk 34THOpHEldH lipsesc In S. (28) S. HHA41114. (29) S. aiiIO. H 4AAr.

www.digibuc.ro
108 Î. 130GDAN 164

11%i AO ChITOCTH (1) GAAPKIX WT 11E1'0 IldChITHRItHI CA, kIKOME (2) Hp1A-
cea34 TNEHIE owed. Gl 3AdT0 ['ammo, AtX(INTEMO up4Ap13km, tIA-
(3)

GARC'E'R8 C7,11AEl'EHÏE, Ak3kIKk aa (4) W'rlipX3dEMH BEarCHOAIOIr, d l'AdrOMI-

ROMOr atITItHMEWN (5) orcra, oycrauki H alili0H1.1 (6) nonnpaenni H ldWb
Ca'r CEPO ROEROKh R'Z (7) crrpex. HdHAE REAHlik, TAXUA
H FlEt GTEFITEM (8) mAxeoraacHkiat np%cid orkoetaun (9)
H WA Boroy awairreki H3 raNekand (10) Aorum 13%0101111.1ddWE (11), Gid
01/%0 A0R011110 AMON. CoNddlid CA caoeom. tiptenorm ZE CA CHM GOPZ H
'WI (12) CAZ3,111/11 flpH3frk H oripEApH MorIA ['hi CA orcpzAHo H 1104111.1C/1041h
1341111111,X (13) FlpOCIATHRIt, H MITE IdKO WT Mid IMGY.HX.Rk (14) FaCtiffid MHO
IlEpild nEpcearo camoAp%aao WT NEPO H0RdpCTB0A1 HOCTHSAMT (15), tic-

ilpocii WT Hero pXKki laK(0) (16) BEMMOMOWNH. Oycakmua ?NE CM BEMIKKIH' (1.7)
u,apk HEpcemH, rpkIH, H GkiRdXdpoi (18) 01rEINERK CZAUFAH CA H
CH (19) H HOREdi epaato etveumor HCKOA flOAdTH EMOIr AdH11 AdX1Pi1iiri (20)
'Form orrpom efaHeomor Ram coraHmEHor. 11IEAPHT GO H eapeapk [tart
3110CTpdWAXIIJd H i CEGE (21) flpH3RdHll TROpHTk ROEROAX.. OH :RE- paAoc.rHo
Hplem, Kapnu" c% tuAAki OCTARII H epz3HatH TEMIE (23) NWIMMH, ofrhA-
(22)
c ra 113MT1 (24) nepceklau. Hp.h[A.k]awat, WT H3n1oee (25) cITEH or-
rp%cekix. II w u,apcekm (26) rpaA orcisoplisk (27), nplepacubm rpaAwatk
e0HCTS111kTTH0lik rpaA, H R!blIATpV.IaA01r (28) RitICT HillpERk A0cp03mu1iknix (29).
AA kINO hital CA REAHISOMOIr u,ipIo, HErmAEXAtio FidpgdpCILE (30) Aorwx, or-
l'H. H
Roark eldORIKOAIOGE:3110 Fld ROENOAX. H [WHOA CHOAOGAIETk (31)
AOCTOHHACO, H R% AVIICTO RIMHk H AMR aliCitad CA (32) THWIThd, W ilE WI-
XOM H GAdrOCTH TROEX. (33), caaloApxwie. Gla or60 c./.61t1111A CA FM Al-
T.kx Hoc/Amu-ix' (34).
HN. Il ape cxipor (35)
e% AospoumpHrkatk (36) 'ffi'llER`11 HETp% (37) co-
ERO,Nt, pirrk eapeapcexA 3a0paTH7F,A 8% AlOAAORadVili (38) xliampa IMCX1.11-
11JAdp. H 0 natwhx. REclaimpE cht. TOrAa H Hpilip.ICHk1H COrldRCIISKIH rpaA
INEEKWA1 nommx. CA H MR(0) HER4:CT Hpiorepaweraa, (39) H MRO nplipatm
HOCIMINHWA H kIRO HdflATHX.A GAX.Arniu,Ao, BOrdT%CTRO RIVEN H
H3iNdHATIFIE F10111FZHOWA WT TX.A8 iKE, (40) MISO MHOPOHOG.kAHHRk (41)

(1) S. cwrocm. (2) S. mom Aocniai. (3) S. TiqiiiTtom. (4) S. 1ipse0e. (5) S. 34THIcamm. (6) S,
01(CT4HH H BaKOHH.(7) S. 1ipse0e. (8) S. 6WHIEMk. (9) S. noscu or-Amu-hum (10) S. PAARHHIII.
(11) S. nanoyipaam. (12) S. TZHAMIL. (13) 5. striFutt. (14) S. 117.3MHMHII. (15) S. nocruswr. (16) S.
MICO. (17) S. lipseqte. (18) S. sugaaupaa. (19) S. MUNI cia. (20) S. mimpimr. (21) S. cis*. (22) S.
gitimit (23) S. Awrivi. (24) S. H3MTiok. (25) S. H3Rirk. (26) S. HAMM. (27) S. oycicognEk. (28)88.
nHATpumor. (29) S. Humus AoRposAmmix. (30) S. HdilitafICKAGA.. (31) Dup5. cnoAogoitTs S. adaoge
Toro. (32) S. lipseqte. (33) S. w THKOCTH Tgoix. (34) S. HZ A±T'kK CISSIsfillA CIA HooirkAuktg. (35) Dupä
caulsoy S. adaoge buoy. (36) S. Aospormorkotk. (37) S. niTpor. (38) Lipsese probabil, ea
H MIC(0) HfirliCTX Op torKpauniaah lipsese In S. (40) S.
S., euvintele IUflCH Taop-koxx. (39) Ouvintele
1ipsekite. (41) S. muoronostmom.

www.digibuc.ro
165 LETOPISETIII. LIII AZARIE. 109

IMBINITH CA rpizAhm Olik IlEpCOM 'MASK IM 1.1,dpC1CbJH AOCTHrk (1) rpeA,

OCTdBA% WIAACTHHIcd LINCTHY10 CTE/IStilld WhKOEPO, 11N1E npu INA% nikucT rnaA
n pknotik NO SUER 3EM4II MOAAdBk1 3aropCTIH (2), H Uf 110 MI1WWk 11%-
II

NATp% npu Ritperhiu AOXII Ca2KA ll0 '4111.11X lICOU CM1p7111 (3). H 110
HFAlk RAMA Aporrkm mieldnAph Fitts To, 110pEKAOANI nopurk, otrcTu4; CH TBRAW
inkeyomk nmcnikim OALA3M11% H HalE3E nrlogAe sptme. I1 Ud nxT mama
cnono NACTABAEHO BXAll H CLIIIICANÏ10 CAOHO CKONNOT CA, (4).
,A,t1 MHO cnii,nof CHO6 neTp% (5) REMIKOA01rWHIOH 110 ntaAo (6) ollIJKIIM, 11%
11,11pirrwrX41Hlirt rpexh, iw. !MIX' EAHIlk H4 AECATHX AVIICALI,EX H LIBC4iXk (7)
1P-A OirCTtX CAM B CANOr C2M1.1ÏH4Ut. II (ITO AA'APO H Amoro CAORA? Ilw-
B eerk Tomor BEAHHIMH camoAp7,-aKen,k MHAOCTHIPEINUÏ11 u WT CHOHX H Nd nrkia-
TIE (8) nocHitarrk gro CZ, CBOHA1 BHKMM KOMI-MOM 11% EAU Cr6HpkIBINEE CA
Toro Aapento H B AITIX nylictuwee (9) CTh4dH4 H dA1/111Apd 111,dpE4M,
1171 BItICOTt EMBOA1 (10) EPO WT HH3OCTH 11 XfdlIHTEA fro TB0p1ITE. U,dp-
C1`010 ceoern8. H CH01111 0GO neTp% BOEHOAd, MHO swhpk ÀT TONOT (11)
N MHO WT C1TEH OpEdk, H A01410110ANWH 110CTHSAFT HCTJW., H BW. npnum 3d-
ropcilnw (12) BMA. dBfE IMCE AlliWiNkCT130 AIOAMBCKWX fiddCTEAk, 1dKO 113-
1PECTNO otrirtAlium, upodidwA CA (13) EMIKO 117, Anork tj EMIKO arkTnocirix
pwm CYMIWE H EAHHO B H1p09HTk111X, FISCT41 Oliddrmaro uoput WCTA1111111A
H MHO HpHMTH npanna AocTurtvwA(14) H pacupocTp%Ternit NOAEMAATk AAdllAid
Rapt cgogro (15) H 114A1116 0 APB3FIXTÏ HK npoorham (16) 117XFIOANIA. fl H-
AZE cnx impouuTtnunix, nytiApeuenkul (17) Mtworm., H TOTFI0Arl1141101rA6
BEAHISk1H AOPO4ETK WCTiiHMKW (18) IPA TnfrhAoinaptrkm (19) iv:434ml, rpaAl
crykromu (20).
He AMIWPO :HE 110 crhAl H uopwk whnkninni 0ÇKdII1EH Buck (21) H nerpor
n oenoKk WTHEAEHlt, H c714A opx,Silo H Gpatmo tuio, B ATo ,341,o, (22),
nrhcRakd 4sge.
HAIM BHA+, 11ETp7. BOEBOM AEllk CROBOAEIN 1111111t1 curnTpoApm;enTE
npvioe AocTnau LIkeTH AOCTOM1ÏE; TpETOE TOW ?NEWLIN CA (23) ATo OF011-
CTBOIrA (24). II HHKTom ndk C%11p0THBAllA CA. E7iH11AE B 11,dpCKI+111 C0r-

'14111CHk1H rpm (25) c% tvTnponoAueuminn FPO Repcukhuu Cdt1WHHH11,11. JI

amps CA C7. WTC1`NdItVAILITHMH, WT HEINEN 11011X,A11B CA, 01(CTpB4%AAET CA
AVitNHTMCTRO H pNaidAtil Hdpeapciaanm 4dA0A1 nplApeueran (26) CHA3111111,H

(1) a lipsevte. (2) Cuvintele A1H Fiemk glACT PA4A nrknonk 110 gcu BIMAH MOAMISId H 3arop-
rrtH lipsese In S. (3) S. cxmoxThi. (4) In ms. Ad cnomarr CA e repetat tncá odat5. (5) S.
noTp% HOEROM. (6) S. no nionoy. (7) In loc de H Rzcips S. are au,sm. (8) S. npIATII. (9) S. Nit-
AMBLE CA. (10) S. 11Z3ROARt. (11) S. HC TONOTh. (12) S. spuinii 34r0prr1ii. (13) S. nptioinio oio. (14) S.
WHAM. FlOCTHCOMA. (15) S. enotro Rapt. (16) S. lapOCTHHA. (17) S. no.kwunnhm. (18) S. orramium.
(19) S. Tnilskonnpirkno, (20) S. cTirkromkiu. (21) S. lipseste. (22) S. #3 CAMINO:Mk AiSt.
(23} S. lipse$e. (24) S. OCORCTECTA. (25) S. rptIA CorlasCIMH. (26) S. nirkmeguilibm.

www.digibuc.ro
 110 I. BOGDAN 166

OrA111M11`k HCISAdIllA CA H A1111,41 11K WM/44111A 11 8E411RO440r gam WTFIECW111A,

11EpCKdRO 71:E KI1A.Sd Adp0Bkl 13734BLIETk AillOPOB0144T11114111 (1). Ile HO MOWS+.
ZE 14 137.3A1OBAE1174CA CBOX (2) topHu" EA1111M (3) H BVIKAEAtHliklAt CBOA
1.414roptVAIIIJA Ain't' HAMM' 11 CTElisald (4) WT ,111,1E1 ld I CEBt flpHBArktlE.
II ad 0111G0 nonorimum TAK013611141 tvspa3oAt liONE14k. HAMM (5) ?BE filKOME
GMCT B713M0X110 V7dIHCALI11 CA CAOBOM HZ. lipdT11,.h H H3B1CTWk, MKOINE A114
CA A11111T1t, A4r,TWA1 (6) NOCA tHICAO TkICAllhl ¡YETI% ceAntocorroysHa H npo-
CTHK fl1Tk nATopo 11 HAT0p0 HAT, npowhTuaro nitcRavi. rOCHOANN ;BE HE-
Tp% BOEBOAd Bd liliA111 H EIHTTH H A0BpOtIACTMA CT41pOCTk tcp7.MHT,
klOWBE 3AdT011Epk awe KTO pELIET HAH (7) ISIIKNOCK Nd 3A411hilK (8). ,
EiBE 110 CHX'k 11TO HAN KOE npinsiumieme CA CAORO CZAHILLIETIa.

.1g% CIIK H C1111,EBMX Ariaocp%Akm FIrEGItIBAA H crpox,

BEMAO1r111kFlItIll
110CTIBBE OIrCTp%A1H CA (9) IMPIMCKdd 3EAIAA BOAOTOKOA1k WATOriCKWAlk
H M110)111tCT130 C COGOM BEAMH IJYbFIIilJ1J LIHNOFWIAANIIKkl H X'041AOCAOBHAMPO
H RIAMPO apAtnaiero BOEBOAM MANA4Td :31 &LICH Ffitcama EA% H BEAHROA18
ltIIp1 COrATHAIEHOIr tumuli% 11 HO apAtActioti 3EA1M1 xpimphi xpesporix H
311dTd 4111WWItCTBO CITOBH1pCTBOIrA FI 13% C110t1 OCTp08p%)076, 111141FIHNH firk-
MT.heb AA%r0110AEA1 13%313pdTHB C. (10)
GM 01/O 110A0r1HWA TAKOBk1A1 [06030AM] (11) KONELlik. AIM ?BE natim
B%3BpdTHA1 CA. 14. 110BV1EP,Ai4 oirso EMOr 137.C1 kIKO BEAEOrMENk HO-
pht*Awor, 11,F7KBH IlpHAEX4M11E 114311MA H B% CTpdCA soroKH 4BQTM 11
AommuNAA nrhAmApt tic110301rA, B74, SCIENIt BMNIAE 116,A,Xl`k, LIAOBIKk ChM,
B% H 1111611,11 KHTÏ4, Mp7.TZBIldr0 ECTkCTBA TofmAoripuudro, Apor-
dro upoa, KZ. COrtlAWE, B A.hTW ,311A, r" CEO., TORO nocTiaw, H uoty-
CIMA OBHT`liAk H MOAEB111111" 11011p4ITCHA1 tlECTITh Toro CKMTAWA,
II C7.C741ATOM EHHCH011% H CUERO CHITAHT4 8%, Bk1COTM topcTee H lid
riptcTodk WT11,4 ERO ididWd (12), imorrhis% MARKOCFMAk H Hp%110A01r111E111t, NH
t111COM 11BH CA WT11,01r 110A0BENIt, NH Ck111% HO NAR43dFITIO BlklEk, NM BZ.C`fi
CMIXT11 H 110K0A`hBd, BAdrOCTOANYE RAAPOAA CBATMA 60:1aA 111,p%KlIE H 34-
KWIlk/ ginnTÏN, H Q 01(BORMX NH ALMA nplAIAApil UBE HME110-
CHK otrnpaaarbA CA colrimmApvikm,
BAB 11 KBAAA CEGE 0 OTH11,0114BAENH. II B
drerhucKit BO LIAM B% ANEMBITFINKM 11pTEMAA, B%. 11011111 ?BE ClOp71111k1A1
drclIANNIMIMk Or11111 H cp%Ati,E AoriAE:KE C%Bp%111ENO epdror NCH,114111E

(1) S. AmorosoraTruaMII. (2) S. csoRt. (3) S. MUM. (4) S. CALHIJA rIldrOAR H CTIz114H41 A01410111HAHLJA
WIINICAH. (5) S. HdAtH (6) S. ATOAllk ttp-kstA. (7) S. 1ipse0e.
(8) 8. mattri. Cu acesE cuvânt se isprgveste redactiunea Into. pisetului dela Slatina.
(9) Prob. in loc de OIrCTp8MHHIL CA. (10) Prob. In loc de IMR(14TH
11) In ms. lipsesto OR0430A16.
(12) In ms. lipsete prob. nsscAoumi dacá nu cumva originalul lui Macarie a avut i'nfaut,
KliaKIMH6. tCTL

www.digibuc.ro
L91 galasmo,Laa .anivzv TIT

3933 H HPLLVVOX, 071.1091111 Os ,Lm q.cluoV XHEI1UVJP1W%) VgAu VWHhO V/sLO,X

H,L$VH %9 7P.L1.40 3I H Tbri 3hPU 3W. %II HinV%d3 O HN14/3%)

%9 EN/
q.9.1.3 393) VJWOL H 09.0111.MMV OJMNIV !MIMI PI II1FWV d93d) H P.INVE: -WV
MIMS 11117d9%) HPlIVOX0V .95351ENH HNII,111411%9 %11 31133 Pd91) H -11093H113

vs H
tivuxlmovnow vin4'uw.H5V H PnVH1,H5V3N OV 011105 `IiituAt h 3W.H
OU 113)%11 HVW3E: 19111193VOW HN511dWidIPs
d3.11.115C3dU H NEAP) H "iutuivuou
3(NVXMVE:%9 (T) 43%9 Lea 0.133
1111%V113H
HNOVIIIA0 %It 3.1.W.A0E39 -Y4.113011
3311 H.L3Wh 111131V wq.d111100U VN W3 H VN 3iN3h$1.10 3053 9e3ouudu .41914011

&HY Os c%dos 'mad vuXuv VUHVNHhVIl XI'1Vf 3W. W.MHW H HdU V II/VJV

VPIITIdMJ VONSOVOU3N :1790Y9VE:%9 3hq..ILM 3W. H WHPVJ W.LP,X NW 0.13093 -dtql

H
.
(IP5H1 Hihnldll 3W. LLM 115W115 IIHM 09.40 `14/TVUTINIO WIINH 31 P1903MN
`VME:44 1115./10dY 39{ [WV H `iffITHN.L111 H WMN9 H1W3V3V.W.01h OV 'auiwq.du
II JAI &ID &Ins vinwv .npuodq.53u
a (UV, hilEd W31'I9 HE: VIV 'MOW 09PI H vlasq.dV NYIBMIX%1H V13
Wil 09./10 3VE 99149 WOn13h3.1, PHOV, (g) .XWFI$WOU °HA() H m q.utv -adpv,
AMON HdU W3N )umiiii1oiviudii NW "?/) 0.1.h 3W. gm '33advuvri 0901/3 .1.3W.11113
3W.la AOVE: HVVd n %9 .1.9.1.111179WV uyiuNIX vninim-no FIW.Y.V HN%V11 -3931151

HW11.1.,
'mtu,.Aovu wIHdvI1 wuv U hy 3 3W. vri w VIVH
H H XMVPU

W311113WU &LI NNW 'IV 0.1.10V WNIM IIEMV3 IIN3TIM90 Oa XN9 'P1'0.04411 0}111
suLhodq.0 1911d H %I WH3ITLAOH3H H XVd9 V!, 0:DEW& HWPadq.9 H Ximu -hinutvu
him vIholitvzs .LIHNP 09 NI 3 JIMVIv.L3 OVW.3W03 MIN Vt '39110iV 1111 &NOI
IY3 3331,0 -VI.W.09 HAP 'WO dVIS 01 `111%1.01V ORLIN& (HPHINNAMONVIOVh
01/44,1,1 `IPPNEV3TE:39 911109 XVAH rmig.hlo 33 ¡ WU 3N clvq4u 30911V91,dU
'OHO WH vIc%u *qMVE/11
17.10 09A0 ni3h3d tEnIN9 HINIM `uH3Vosvuodu ,o3dod ou viniumiwNt
HJINVOLVPVJ .1.911VW.W11HdU NH WN .11.3$9011 HV5r9 NW W.PI3 0 ilimi .HinvIvH
vy OHN (1Y1%9 H 011.1.3d011 H d3LLVW 3 ONHAOSI 3:1C H WALLVdH IVLO H -39(
sitiqvivy tunvg,du uq..orivivdv 'WOM.V9 (g)uVii q.utv 11/3 OU )10X.A0VE1
H q.dinvp
.A0113%VHAVA03 INMVITAU
H othLoYovm autvlumi Y13 H 411V
PV09 '1V/AdUl%9 Ca 3V MUNN `itiorhuu od,h wm)(vVvckuou C9 '3VW3 M
`91111%V3 05W5-1 3NOIVEYAH PIOMVL 1411H14:39 `11.1LVIDit, 119
V3.1.1A1Wd H

H1S113N1211111dX vav.mvuo sinptu H H1VPIEVPHWV HULL)%1141.1 NM MAO IM3HIFVU

99119 H howoultripvdv Aot'jviodu .4010131V1001V] (T7) 3h/NI 3W. J101/01114V
`ININVJU 3W.0.13 H 31F11P801131VH HNNHITHOYAL PH:W.0 1710 VIEHNWA3

Y3H3wq4u APINVIX,OU WNW) XPIN HAN3h3.11, dul3PhL HUG"

11 3N 0.1011w 3W. ou Vq..d, ,vtv q.I.V.100dUlyd 'HUI9N9 H PIWWAdV
3N MITIAIJIMLA1 vr3 vpwdvb WN JP?31 vduz, V/1 AOH gq..0 NU09111U3

(I) qOJ oJ U poi op mwvidri'veza Ives OrvesmiHp ..visui) Suis wee tanid (g) UI %GU
amulAnp WN mho viye 1.08.12 opilvni op a 0.4V otie# *op (g) oreod
I'VE larqs Wn1191,3,L VII0V3 QS

naluod *PVII (t) UI .SIII Qlov,wv o vtoo6oJS woonoad op irtluvAno luopeooad

www.digibuc.ro
 'I lepKIDOH S91

H H3r111WWWINI .../.101W3
H PIHNNYWhIMONNHh INVILINF13 '33H Pd111.49) -4491
H

11.1.WyNe ,Itowev'mbot:m1V cA01143.1.3 .40WONNT7d9E3101.1U V

3111N9 PH W.1.03PI1

`VAH13(1141 Um 3V1E0J0.1. 3EA49 vmdcmondx3

Yl `11/31111711/11 WOHRIN flu `TAW
3W0.13 WWI VFWV0.109 NWPIHVVV3 (i) 3111111q4C.A0 VWHhO H VWHIH14113 -ULEIO
3111HWIl `VWV511Wd H W9PIWV3 VE:1790H VI3 HOH3HIPWOW `HVW3E: H
Hlvti -ov&q.a)
Hinu..koV `HmivdcoduoV .4H3cvdsmodvv9 mompi os./to (g) 3YHOH -OHLLAP'n
`3ArnnEwn im odomdu VAHruZdhill vomou HYW3VVN 3111HHH1q4110H3N 0 11W311
wHmHyducHodu odo H 31q,na JtommellzdHlito HWVYW3Y111 *H1'HI11.39h01OIV 11
PIHVLI wpm whJtov 'oldq.Homs H IVIDU VII4VH0 vfin: `H,LnYontis H H3"AH
MAI wYoH3oH 'w.X.+vva.X H Ii
4.iNzcflito wXq..vfloiv q.chAn .vingmo q.u[
oi IIHNI3OVHW H IIHNHOWOXIMW H WHIi1HN '9173.LHWMIN
Oih aNc 31HV OLI

4.9oVv0117 wo11ww.3vHdu 6NXIx WHIIMIA09%9W3 W3 %.3 `HwHmsvuw,Lumodu

3rirodeommu IIHINTWELL3./10 HPIN.L301183d 141 Y1I1
1.1%1:11314 '11-4W 3W.09P1 MON
HP11911.11 9.11.3../100V%dui. Walled `wi.1.30E'ZdNe
im 1711WILML3 UMW!' H 0.WHZdt1
`viN3h3,11. P1051179 VH.1.39.W.WW W4.0V1.10,1. %9 X339.* '3111g.WH
.42 JtoVw1 3W vmdivdso w HilNdHd../10 311HV 30H3 i 9WONHVV310111 ../1016(1.1
H alsv ,HlaLoodu WWMILI1W09111911 wOH3 IillyvY H ROW
VIOWOIDHIC1h.A03 -011H(LAI
'0.1V1133 0.979HW. `1/11H1.L%dIV VNYHE:Hdll HJOH.L'13 H wommd va,oclvin omoa)
WW1 %VEC1C 11.1.31711WCPA1 H XMJH H093 HIVIND1OJI4010dH ONU,A031 H qmq.vom
Vq..du wernw viv'n wadv'n `13q.HvvHOH H w11301111W W3PKO1 WIMILLINO.W1/9 WII131/3
42EAANW WP1VAOX 31HvEMW011 .11.1.3VW3OH 'HO Oidvb HWq.na `Hw.A0HildtAl -41113
0.11711 HmanV 'wHrOlvva onHVYMEH vi13oHoNt9,Hcw HIM) *IPES90111 OH.A0
W0V3111W0d11
WHPEOH HIEOVEHN InI1HuviL
Hd0H.LIM `HWKIX H
3W.XHN -HdLI
)(11193V.IW 1013HW H
H
wXymmu Hiviahydwou 314Wdy WIrINJAA03 '1501.1.U/W.
XPINVWHN3 31N9VHq4.11.011 Hf./0912Z3 H W31%8 'H.L3ouvlvv H MAW .4odos
011W9V9(1 H .A0,14113 0.1VIIMILL311 vinarfram 3(1.,Y,H 34d[30]j4u Ham 11 -OX '(e)
`3111W1 HAM H 3N .3rim.m3( H
.1,1P19 vImmq.chi vowd$ winmaoHolovE: (t)
&Al 91131109 IWW31 OV 1111314031 H1IIW3VV.1 H OLI
.40NeW3y,H Hlii1WHWO1 3NCII

oivutiV.w[Hui (g) Wchtli

0 3S/V HY.1113011 3 v.IIIJvu, V913d01111d v1.L "Pldv9vW
wq.Hhnll oHJto HIMV93( 0.101 h.AO 3 14 93111 P1919H `11 (9)vldrE:17
HPUHHhOHOLLWHO X3 %113.1411 .1d11 OH PIFUlhN031 0.1VdtkL3 VH11/311 600830H
`OdyvH0V AOMN3hVII oV 9131.91011 0
1.1010V30d1111.X 111113Vd9A0 )(MOM,
(I) in '8111 §0J2 HweimoV,Vva
(g) ui .sw alSasdg 'goad N 'AMON
(E) UT 'sill !atl.dii Intsuppo oluod s g nivo i -evnuniu

(t) .§aao ut 001 op .-O.Lovs

(g) UI 'MU :01VI.I.HNIK .10 1nresod slap 82, um .sosseuell
(9) otaltntino aiu!unqns Inns ospos tri .2po no n6oa

www.digibuc.ro
169 LETOPISETIIL LEI AZARIE. IlS
HIKE IlrhIKAE thiC GING11.111X 11 AO MC AOWEAW11X 144pCKItlX, C7CT.111111111fE NO-
13111t1ITENI HETpd HOEBOM.1 CT4pQr4O, kIKO liCTOLIHHKIk 110 FiCTHHII R4, MINCQUIWA
ECNA1N Hp0MIGQA CTpOITA H HAMA Cp'ZA11,(1 11411dA (Timid, tape H HE AO Ckl,
TOCTH suoycH)com. GANIZI ()ifs() H 411111, KO1rAh1H CkIHWICE EPO, TOPO CT011QM
npatIee HOCIVIIAOBQTH 110TVI1H41 CA H 11,411pCKAPO flOREAiltad HaiA7411HTH, HeTpa
rddrOtIA RTOIMPO, GAdr0111.CTHIMPO u,apt, H 113110M114/11 11 IldtWOCAOREHÏEQ1
inipltvcsimpeimero mIlTp0HOMITti tarp allaCTQCM, 7Ç0AtITQFICT11041 EE REA11101`0
CAOGOIKNAOWNHKA 1WdHHd POtVAA. rptiMiKE H ripocTiam npocih, nmorourkniell-
CTRYLI pdAll nprhugAum, dtpe 341GREHTEA111 Kild WINE 0 CHH,E111.1X HE 110AOrtIA
/ATOM c42,Htkoar TNEHTE 11/1/1 HHIX 1lp11KAIONIHEWHX CA H HE 1/0/W1HX)CW41 13111.1EX.
11374 01r110 EMiK0 MOILIHO 0 CTE4SdHl nrhApe.ismaro GoeRo," ppoyee
H 0 HEM cmipvaux HAECTH 110/ACTH CAOG11, WTHXA8 iE H AO 111.1Ht
HpICTd.
Ad Kowa:A AOGAECTMHINH CTE41111 (Irk 114.113QA smiromkc.Twh, 11,11FICT1301rA H
vrpcA HUE, AXKilliINH Ivan, HE Tp7111A IM Armst Aon,poe pETCTBO (1), HN.117.110GH
HEFMGHCTIk GI 13E44XIKEK 03011X, HXWE WT HEPO notikTeNkix GMPOAdTAIH. II
otrsQ IVIROEM MBINCT Ca ? lipouvirrxthwanix orno IllrhApENIEHI&IX swApw,
CH ptiih. uIpHwhmI, WT A4ÇK CKpOEHIJA1 HOCTHPILE HHOHÏEMIt I flpGROCGIAT-
HHK1N, H orKpam&T OGAM`1111.1.Edil CAtIGOOrdiLl 11X11. (2) UNWIflETE AHD, pEKWILIA,
eGAtICTH A0A4ECKINA ? RpIincopxasidu CTE4S1H1s., GOAET1t EPO 10FIOCTIk, H HQ 13QC
Repgapackiii C74.1ATOIrET GGCTATH, H SEiNdA nepavnt 11WAKA4MATH, HAUGE vunpa-
30M H GptiTK WO HilfdWk.)) LI W rope, 1141013dd THOpH111H 3(113HCTE! (3) .E74CTeill1A
p413GOLININIteliK111 HQ GOHIOAN., H or/mm[1'h .adHhAtil% GKICT 110A WaTpWAS (4),
Or1311 MHO aPHil (5), Oy AAOCTI u,ou,opii HIKE IlpOrTt, HHO 1111E111C0/GE petu
pamil !WPM% C%11 aw OTGOrd, HCT14110, Cat H CTEHA, TIN GO
TEGE
HpZIAE 41EHE HOPINGE H Or4irk,4), H AEIG* Nd 3M11111 OGALINd Hp%Bil1H, AITWA1
TENEHTE TOW WTA4ANdflOr /WhCALI,4 CEll. ILge H POCHOACTROGd a AITO
NIETINf1H AVIICA11,1.,. II CHU,E CISOHLId Citt AOHM+111 C74 rOCHOAIIIIK.
32KWHIN topcTui, H Apvamilit HE WTMPdt111/E NM 1.111(0) WT HOP43 nifiemine
C7.131T1k nptARmonvkivATTH WT AtX flpHIVILS11 H BOEBOAN. cent osplTuli
Bk1WE HaGpalk, dtlEadHApd; lI1TO WT RAdCTEhk, '11101311174 ROHHWIEHIs H
GMPOWGpd3E111.., TUX' iKE H lipOTOKII, TOPDXAE wicre H tHICANA. JI WT mwor-
vre NpeAt whipecuidro nomowk flpTEANUE H /WYE OrCTIMAIHWA CA, HQ IlptAfil
11,,dpCTRO. H 111111TOIKE Eli CrAllpOTHGAIA CA HAM. rallHAWNJA "IKE IIEGW3Gp411HO,
H C7:Gpi1 CA GEC HeptvA H LIHFIOHMIAM4HKkl 13% 1101/"H'h Ef1HCKOHIN 11 11 GM-

(1) Cf. aceeas expresie la Macarie, p. 155.

(2) Cf. la Man., p. 41: Remo Ssodaarrs micoSmie.
(3) In ms. &mime cu i ters anume.
(4) In tns. indreptat in weroovum prin adaosul unui o mic intre T l o.
(6) Cf. la Man., p. 130: us* artmu,,o, 3dKdAdiM7.1.

Anatole A. B.Tom. XXXI.Memorille Secf. Istorice.

www.digibuc.ro
114 I. BOGDAN 170

CTEAk H CHITAHTk RFC H HA RIACOTA toperea AAEAdHApd BZ3gEAWWA, KG

xp%noirk gepaikuh nonovh. &hç »E BECEAIIVE CA GUN 0 gem' CIROEM ;
GAdrOtHtCTHBK GO st H orlon-hem, GGCA.
13G Td orno GrhMEtid H A+Td flOCTWiNE MOpk WEN 3EAtA1 MOAMH1d. Bog-
ROM N3kICKAGIt RU1 WMkI 3AATOXTIAHALEIAA H SHAIRk RGCA npa3Aniti
H HIPIIkCOM liGC)COT'h umpoAor (orlovickl (1) pd3Ad'rH, H HE HAW WT
HX,Pkg, cnp7.winne, flEtIdAORAAWE, TXMAAWE, QUIN ME HE HO Ausnus't mnpa
MHOPOGOr4T1161A CITORHIIIE WT AdpWHWCRA KE H WT Aoycomm.
Ho HIATEMENH BTONWO At TA gapeTca cgoero ainpota ces.k topinvi. GAAr0-
414THGA poltuts", own cmtpx GETPOir ROEGoKk oraparo, H3 HNE potty,'
GOrAdHd H neTpd, RGCHkITAHd IE IMSIIliIM H RZAdlid OrMTH CA KHHCAM H
GAAr0111ril0 H4NA3AHA.
fInaniApz IE GOEROAA ElpHAEMA onaoput rio INGCXAOr pAcenaTrka H CTp0X,
rdli0 ormeHTL (2), SHA`h GO ORO GGCtlik IRG/Soy-ctismn GAArd 67. MHTH CEAA
WhCT CGAifIGTH HEIMNOrCHO, nrhaske KE GGC1)(' GOCAA 6% OlipGCTHkIX CTpdHAK
HALI1ATEM12, A31s1K11, H C& HHOUAEMEHHItIM Ammo IGHTH CGAOMH. 110 TOM )1-2
HdlIAT 3AdTH MOHACTItlph npizemnix, R% HEACCE 1413M011k, GOrd MOEPO xpanik,
nrhornpauunm Aonporrox, H awe ROAHT GOr% WHTH I pAnoToopenax, H
CEM RGC.hRO nivhshinagTk, CAtiTHHA 30HONI (3). 11 o npotanx MOHACTKITTE
ApEsirknunix npummih H OrTIT8NAAA H MHAOrA, H XpAANKI BOXECTGHKIA
no namor GG3AGHSd1, H OrilFZMAAA H M1ldA01rA, H HOAdThl uoy-
CliklAt OGNAGNIA, H CHMk CHRE WT HWO øyCTpOEUQí HKIKLHENI nptin*Apt
H nA4Copa3oyAurk.
E AtTW ,31A DOCAA REMIKKIH Kapk IlEpCGIAH cinmenk KY. anelump8 ROE-
G OAd, HO OrAIOAEHH Orrp0M, H uc nwrptunno, 3dr0pmfin noeRopo, HOREAUTE,
H H)ÏHAWL1I1 C ROHCHAMH, GulATin nptAtint orrpox GKIWA H C CGRtTOM
vraptnannhim nxk npeivt CTEitalFhl HA nrhirroAk WTIO CHOEPO iWAHGWA 110-
CTARHWA. TOrAA GIACT 3HMA HA 3EMAH CREJAGA H 3oo0gtrfamhni Mp436 H

wivro ,31.s refl. npIn3Roti1km ß OGOAMApGAI,EK IRMIDEpPIEUHAH

EHHCKOH% maKerie, WTEEkik HAW H OrtIHTEAK MOMARCHKIH, nrhnoAonwh H so-

roorroAnt NOHELII,k WHTTIO npuiaTk, From (4) RGCELIECTWI; H CRATOA4N1Wk CKX-
TAHO GitICT CBOHMH ornimmi C73MHHOE WT HEPO MOHACT6Ipla peomm.
Oro., TOMIlidd 41140rOCIATAlid AEN1114144 3AHAE. OVNPACH npIcTonk ponutn-

(1) In ms. gres. pwia.1. Cf. pasajul oitat la p. 92 din Manasses.

(2) Cf. MO Olt-Amon-1 la Man., p. 142 (despre Iustinian).
(3) Cf. la Man., p. 120: Mil (Lustinian) ROKOKIs CZ3M. . . RLAffl, sora Moan) xpanna, mpg KW

RoAwr corm WITH II% WOTHOPIHKIHX, CIA15 ISSA4kCK:61 no*Rvrt4rr (e verba de biserica Sf, Sofli

din Constantinopol).
(4) In ms. lipseste prOb. TittO

www.digibuc.ro
171 LETOPISETIIL Lill AZARIE. 115

Clik111 AOMPhA EIINCKOHTE 1141+111E XE ¡wawa IROSI AOHAECTk 11

BEMIKOMFIrlifiE 0 CZCEM, 14 awe KTO pe3orwhrrn nemmooraie ero,
AonpoaAldin xpam ornrhpirre. ENIOIr Bop, eroxe WT OCH011aNYE 13%3ABIGKEI1k
GkICT, cni-CrAmm CROHM, nrknoAonntn napacnenk, (1). 0% orno GAMKENCTKO
ElpE 137. %MTH C6111, At 11011dd 110 BOSt TpOrAOMOUNt
FIME41013a1111111H WTERZ,
CZAh41013d HCIIpaBMtad 'ILIOBtli% no xlmicrk "¡AAA pennovr, WA 14111id3d11TE
AOfitliECTZKEN, EV. CAORECEK KhlTp% H nadPOFICKOrCElik H S.kAO KIM"; AWE
KTO 1111k, It1KOXE C7IHOCII0rWECTK0rETIt 0 HEM 13k1INEHFICMINOE WT NEPO AT01111-
Cdaid CEPO AAFIWiKdH111d, HriKE IIrkAdTH Ilk1WhIlIFIEMOr main* npo-
AAW,XetTli CA CAOKil F1E KOIPEM.
11 WIRT IlptEMMIKk nrEcTom ero apxlepencTna allaCTdCTE, lipOTOKk,
Tux, nrkiimApocrrn HCHAZHEHIs., HaLIE iKE cmtpenomme,Ont orEpanen, AtapOM
BAAPOAATH HAW 11,ZOTH 11111.1,E MVO xe KZ cp%Au,e ero. L H110tIkCTIA
WE Kt HCK8CEI1k, WiKE Aonrk H BOPOOrPOANI OlipZ/VIAA CTdAd KplICTOBil ,K,1
HO TOM iKE BZ.31;EAENII EhICT Fld Bk1C011d11111TH MHTp0110MITCKKIN npantrrn nrk-
CTOM9, flptCadlitlkIll rpm COrtleiBkl.
flipe flpHKMAHO ECT H 0 CEM IdKO E7CHOM1111aTH, MKS Ha HXTH npn-
AE-K1-1Tk C110130r IIOWkCTM Ad pELIEM orno. ilpn MATCH ME AIT1 1.1,dpCTEd
IMCK0414 WhISTO, AECHOTk HMENEM, WT NIAA11,11, 1pElld CkM4 CEDE
H MEN013/1, 9A011+Kk paTEM FICKOr'Ckilk (2), 14 Cginpal3 WT BZCEPO IJOKIKel MAUKTE
ina noperalo KKITp1I, KpdGpH, rapoGuu, ApZ30Cp%All 13% 11000GIE CEGt, Ff or-
CTp7.M11 CA reno 3A0AMKaTEAHKIH CtKEpHHIck (3) FlOCAlpk ORMIck T6/1'411%111, HAW&
rpem 3AOMMTFIM'O, 11 6E3 EICTI1 MOMOIrk HOCTIIrk H KZNATp% 3EMAN BkICT
H I CZpaiKE4140 POTOBA CA, KadAkItIECTE0 KOTA BUKkIllIdTH. II CVITI4 CA
ditEldliApZ ClUt1WaRk CE. fIGTE IE OrlipOTH BOHClid, 110Cad C7,110CTATOM mnpo-
THRK CTtTH, ewe XE NE or 3EMAA CZIAT CA, BMA oparKI nrkAnarkxtne
ero, O CEM oramrkeT CA 97.Atom H cz.opx-,nu CA nr4nu,i1 H 11'/KE C 1111M1b,,
113k1AWHI1 KE titi GpdFlk KZ 011/17:4ENTIO, H GIACT pdTk Or REpal, npn rktyk
xeSin. 16.Exm KE w4a.1,7n Ildn'hT0r7fdpE BOEKOAt npmonorom H np%whe
normAtuniA titi PAPCTBO, norfin aig 117411ATHWA CA 141111. !MAE H pd3CCIFIH
BKIWA, d BOEBOAd CdM CA /MIAMIAN WCTd GpaTN CIA. H pilaOritar AZCTk, KZ-
CTEHA rope» (4), peve, eAonrhe Na4TH CZ snlymn, FIEXEMI CZ MN.:KH

(1.) Cf. la Man., p. 209 (despre biserica Sf. Gheorge ziditä de Constantin Monomah): ii
alp KTO pasormiTH HEAHHOAOIrUMI FPO, AOSPOC7.BA4H"H'1.1H xp4Ms orsipliT (nor Kftpin, (mate WT
OCHOH41411 HIS5ARIM1 H WT KOII 1101i1s1HK GOKILCTRHOMS PrCTOKOlf MX.11IHHHOIr H HOCUOHOCKOr reurprfor
(2) Cf. Hcsoycesz Koasexy. la Man., p. 220.
(3) Cf. la Man., p. 173: sew sw Aspix MKKI CliKffIS, H MHO 11111111HHH.... H 14K0 3AOKKa-
hupfu 38118A/111556. Cuvântul rim/0mm (crivät) e format de Azarie dupä mom= 1 38114mnisx

din Manasses; in Miklosich, Lex., nu se aflä.

(4) Dupä ropt urineazä in ms. un mirk Oers c14 rosu,

www.digibuc.ro
9TT Kvaeoa gLI

« H N1.111,9VH V11
X3EZI19 0(311A19 H WA1931 X03PJ 11.1H.L1ONt
HIVIIFIdV1311
H aodols nnoiodAoodu W) 13H
9111419
10113A( 39". waq.du Vvdd %/1 3WW311 9.1.14um valuvdos 'UMW
WA111H09 39: `Hvq..Vvinf H vgdamPla ,1,3Wh HVW3G Hd05109 W3 'FM HHW.OVIKILI
331C H 3(11.1 T933
HWHIUMV H HWPINV3LV313VV0.1111141V `113320V3 1191711 Y.I 011,11H09
VU V0111110141 'V,L1Z9 NO 331*. I.V1111 Xerpuq..chi 'runcla ZVE111130 113V3.LW1V

Idgaibm oY 171/39 4(PYievd.1 111090 Kg

HW111VVW wiliturtod 'WVstou3od
iWPi rnomorev*In qm H 011 vITIV 11-311179 0 XTV$9 H 0 HF13111HV 'H,L1VV8

ahad aw. whin m" '3'mult/n tvldivi3q.dti 31d1WhVVH he) Ww,in,11 () .3thW.Aodlo
VVV 39!
athIJ IM9119 OH
`,./%09(111!, 1119110:1 gdiYou3od woXwylu HV 3N -1Z3

WHIMLL 1401130,1 4.1.3vV IN/01130,1 :,11,WVZ9 0911 H93V01130J HVORCH 4W3 011V,12
H .1/INIH H omm %chewwqAu q.mv.Itood.00 mr3Pnvou '1411H1.11E:3V011 Z51 -L1.3dV1-1

WininvAos q.Yrdd onmq.to HVZJILL.Ao .31111V andvaVq.dll 3W. 1101133Y VV3OU

(I) HSWF111 H CINI109 11193M1 -$1/30
HtVdV OhVI1
H 311C
HWHIP111V110 `1111.110VH
11113V11 Os Wmras wostmtv H 3givwAdseobdi.4513 vivti .40.1.0H33V VV3011 '/1/3
gum H vsoNatvw,01 11/3 1111PA11.,

%chtuvOvv wmirgAmody'n Vievdd H Z11 $14141111H,L 0,1,14.W

VYL19 39C 1,111.1.30V
99%d}13 9.1.33d0J VHEI Hvv),Lm oi 111N191 NAVVY Z9 4amaho1vE: m HVVI
H

ii *Yvdd 411vganwimm1 VV.10j, INNIS `1,11V11 VZV3 H 311W11313

%WM 0 HH3hWVVVd HVW.01130.1 H Vv/11 H '1111MJ.A0dV u q.s A01 WVh HI1JVH9
w11119 A0,109 1f/VOW 4W3 3F1 Hm.cluq.du oda OV V1111031 9vg HIV 090113
o 11,1olo31d -
o 9rva) vst !9.1.346cou os.Ao W31/3,LINTIN113090111 090V3 H
09P1 H4V011 30113111V111Z3 'aiNvVvv10 ii VVW111111 151010d,11 31133 WqrV91/1

H 1rV9Vd11314 VW:WWII 011 $VVW 39C HN11311Z4W13 NIYP1 H 4HNIGIVOVE: OW.0.13

H MUNI
%El tenVzcb `amfpwii .1.11111V11 'HIHEIPP190 H 0e911(11.1311 HNOV31.40 `11/3
Wriutivel HVOIV '3'.A0VH31111 H 0 YHITIHN 311 `VO9011 H novv)ontpdu -HvAlnunt
-
VV31) VINVVvIU fWVH91/1431,1 3119.'08 Z3 W0903 XININE11.901111 '1991111.LVE13 0.109

,XP193SEIW `11dO,LAW 11/J1011.1,3ZdV1VWZ3

Oa 11WH H `WV3 HY11111919VOW 3N H -OW
H WALLVVV H 3TH Z9 XV140,1111 -11,93
3019,1.3VH 311 'WV90111 WrillndUald0 111VW3Z)
)(NI 3),H3WV51 NIM1113111 H Wocbira Xpitornvd5i.ko JAI .XTyAn X3drikLMIOW %11
3933 HIMWHWV Vd9Z3 H 3933 WINTIK131J10 eci 311 H31-11VN `1113011111 11111.1.A041Y rnipi
W3 mdv3olvvH (g) wmavdtt it .tvmvq.V d,c9 0,133 os-Ao .1,31119 43AHVC13,1,3 11,VV11
H 3111141N1d mpui tirminiVriso H 339 redsvdu 'tvivitiartavdduvoi H WW1 irVI
lepalhaVvb 14NN43 1190.109 jJIJOVVK artpevow 411/3 11.11111V9E11 1t13 IAA 0.133
0.11,101V '1131541111 39,. W3 11V113 %,109 H WVhW,1, 11Y11%9

H turitarliho wildpevow ff, orNuf3.1to .(E)

(TI *a.10 ruluad invinnIntso

(g) .J0 ,e1 .d :gtf rullody mvsin wa 'dvavivva vvj Winardri H wmvq.Nt
(2) )0 "grew .d :ggT HHOVNIALI MK W3 SWH3 8,105 H WVbW.L WUNHV 'tftHdU H HdV3111.40

vrhwvow W.1 6HYdo ojoilmicstrit J0 kaawe vveaj 131 gaptom 'd 't9T

www.digibuc.ro
173 LETOPISETTJL LUI AZARIE. Iii
11-xe ElAimpomor mgpmeriuma LIAOHINWM GOP% CAAGAMN HANWIKE
1311CTI% CAMIt (1) REAAVANCEAlk NIKKIM HI WT CHNCKMITA WTKpld CHM CZIATIs,
H HpliOrptITpHIIIA AECHOTA CHH,E.
OrGO LIAOIAN% HINTO WT BOAhpli TOMWA HMEHEM, Aoupo3pdvaik, Kpe-
BEpk, KpIHKOpAlik, Top%Aoripwrk (2), Ap73ocp%A. rr OrBO HpH3R4Hlk GAWP
WT REMIKKIK BWA4Ipk H npurhe C%ClIASABWE FPO CTpM11HHMH KAATEAMH H
TOPAA WTKIAJWA emor CUATid CY,NpVIEHIJA, H GAAPOHMEWAENk GKITH or-
BkpHwi ENO. OH WE TOHAOTX flO BAAPO'llkCTIE HAM, npïenik ms.kTi& H.
HpliCTXIIHWA IE H AECNOTOr H HAAOXHWA cillex 13% CIMARE EPO HAWE-
CTHÏEM FAKOEPO HaiKapt HMEHEM HpICAORNMAPO AOAAHTFIAWKA. OH XE Iiipits3-
CXA110 110014 MCA CBOA npuouvpio CHAHNWCH, N11)(k1 H WT
ripogïux H WT CHHKANTA H WT MOAVN LIACT, H B7TM'IHRIt. BKITH
TOMWA, HEIAAK1H [11{A]liWEk (3). H /MAU WT mix ortitykuba curia. 6r4
ACE AOCTHPOWA 11110)011, IMHESAANX H BES !ACTH HANAAWWA HA Orrini H Ha
ripoimx HWE WT A3KIN6 mioirkprimx H 110pA3KIINA HK H nostAmmt, H HR
O 01114 IACTHHIIk 0 GrhAt HE H3B4irk. AtTOM %KALI Tow Gli 3013, ARPOrCT4
MICAU,A.
fi EME nO CHX, 67.3ABWAiElik Shin` TOP,A,A Tomumt gepenn WT T CXIIIHK
WAtE H flp`hHMENONAlik BKICT CTE/ISAHls., H AGVE OrCTp7MIIW1 CA pEN-
HOCTTX, IdKO orprkilid MAT.HÏNHIil, IM HAAPITEHTE HA AECHOTA nepelpmie. OH
;NE eia knio OrCAKIIlla gurrpACE cA cpzAREM, 11 HØ,IHrK Ng MIL% OrAATh
EPO H SATEOpH USE B% THpY.,NOHNIpWh rpaAii COrIARKI H WEE C% HUM WCTAB-
HEHMH murropH H WT XFNICTIAHH A'KCTIX SATROpH. OTE41AHlt. »E OlICTXDA%
rpem cz NONClainn. TOPAct HcHavAtunnE nplApegalkai Aormwrpairmo, BEAWE
C% COBOX iVINOWkCTRO III.VHUIi MOWNEHkIX, MANaH HCHK40E, H T% XOT`k RAACTH
XpliCTIAHWAI NE WT IMCACAOr HE'MAIN BEL. OBALIE IE GOrd HA HOMOlilk
Hp113KAWA U WCTANAUSE rpm H ONAVIAtIVK CA, 14,3k1A0WA
ripoTHox H TIMK, H BItICT ptIT øy MOCTI REpelHN4HWM, Nct CEpET41. 1.1.0611-
XAEHH }la swum spasu H NOCILIEHN, H Kp%lad HAROEHA CSTEOpHWA FP0A1
H 3EMAA npHispkiob. 11C1BA7WAX CA TpOrflfailik INICT4AH76 OrdEFHLIK (4),
Hawaii H ONION) AOrMHTpAWKA OrX13411.1EHK 6.111CT H MEE C HHM MHWSH
NDIRIJ H CHASAHH WTCAAHH BkIWA U,Aptomnim 'Tam, im Caht0Ap%Aal,Ehl
C811THMENWAI. H TILVIO AHMHTPÏE AIO'CAA 11CMINII 'minx C%Mp%TH (5), Him/gin
AU II% pascerm WCXMAEHH PAIWA.

(1) Cf. aceeas expresie la Macarie, p, 156.

(2) Gresit, iti loc de Tgpaponpack.
(3) In ms. greq. musk.
(4) Cf. la Man., p. 87: H Hodi TilMe cipa CIGTHOPIIK% T kAiels1 uarrnmic
(5) Cf. la Man., p. 101: HCHH CXMIATH/AX 11111HAL

www.digibuc.ro
11g L 130GDAZt 114

HE1111101rA 0 CEM TOMWA ciamTpoApwAcarife WT u,ept ['OATH, G% TZAJE

C/I%Pd CA HdAEMAd WO. Ati laKOWE CHU,E HOWLKAENH BKIWA MI1OMIT.112, pEli-
HOCTTX prrimusamd flAIh.I orcTinnuituA CA rpdAt 3dTtiCTENWAU
H WGMAWWA rpam H pmettif KZCIKkIMH OrplIppEHMH, HCKWIldill1A 'ME
pWBkl H riptimmki H VATKOpHWA norrmi 11XTk H AOHAOWA AO RpttTK H 110-
CTiIGHWA TAMKKId H WPFIEHOCHkIX tvps.aaa, CH rivi 1101/111Kkl, H 114,1AWA
[MTH rpaA C& inctimoni orptuppENTent. HE OrCWhIllA tH1t1kCOME. G AH13-
CTBO, KTO RHAI1 HAH CM1111(1! 114111k rptiA H WT HdC HEILI1MAHO BYEAid, 3AHE
11:KE BT. NEM PHI3A111 CA 3%Mi.11 CAKN cmporffinm. H GMCT 1110V-M
H KANKOKE WT MrhAAOIr H WT GR,FIATp%AA0tr, ti OROPM orso BTEMI1 GKIBiLAKX,
OBOPAdIE 110fikilid4XX (1), H Wh paTonoperfie AElik H HMI& H KpzeonpomniE
H GOHNWM noroysnafig AO IIETIAlpH Avkcimo. llocAtwAE GkICT MEMA0r-
COSHd spdN CHRE.
Bk 01/110 H4IT oyrrin, MGM& nrrp% NMEHEM, N 0 mniperm Tilmk
REC4;A0Bd K% EPOME i URI AECHOT HpH3Bil HETpED, pvIE,
OKORNICTKOM CBONAik IlrhA/ITEffh TA rpaAor pa381whK, HMI C%Mp%Tk X0-
Thl firkWAE NeIC H3AkIVE11111». H eICIE IICTp7,11.
,41E11111 KOAdTdii GMTH; OGelE
H 3AKAM11% 6KICT TOr. CaT CEPO CMATHWA CA H Apgsfti H C1?ItIA111111?
CH H skiCr pd3nipïc H HEwhpï MEwmy WW1, OlfrpOM dAdMialWAA WT LIME
AECHOTOr, H WT ToAt Auipk CEG`h HCIMIKM, KAATIMMH CTILAWNKIMH
CGON MHKOT HavocHnine, HAIXE OyWhp11111A CA. TOPM H3HEAOWA H AEC-
noTe G7,1111 N3 PpdAd, 11 nonparm GMCT H 113P1IETEHk, H 01041111,MA C%Mr%Tk
RUCOrCHEIt 4t1WA 110110CHXA, Tow Airro (2) TompEnn 3Øf1, HOEM. rWhC/M1,4.
liduild ME IS% HOWhCTI1 iaxe o edelatimrk M KMKINITHM CA.
G3T CEPO MKO OrCAhlUM REAHHMH CAMOApY.MEll,k nepaikm HME BY. MOAA0B41
MATEME H NECTp0E114, TOrAd mcnomhux H 0 dilaINArh 11:KE B%
StITOI1EHH, H tIGTE flpH3GMId 11% CEBE macopH Fro. II% HEMO IE KpOTLIANWHM
H MHA0Cp%AMIMM OKOM !Mirk «w KOEBOA0», pEtIE, aoretxkx TA GEC ripaoAki
OGASPOIrEM1; 1110111 »t TH s%pxtittx curnTpoApviateig tIkCTH 6% npv.Boe Aoc-
TodHïE(3); sx,vi It npaKAOCMAA, 1W. 1111111H)C 1E MHAOCTHM0). TOW OrGO WT
111&CIK HME B% CalOy CX111HX topeem[c] ripLATk ditelarimm Mpid tymintadRi.
PdAOCTH Hali17.1111 C1 Torm ROEKOAd H G7.CK0911 WT T2KAOr laBo WpEM1
WT dyriti (4), 110M ME 11 WT Hydrh BWHHItl HOCWGHHKM K% IlrhATTIO (5)
111ECTBOyA, WHAtt AOCTHP.
TOMWA OrGO CId TOPAd laK(0) OrMIWZI, C2MptiKk BONClid Krh1PlitHWHAA

(1) Cf. expresia analog& dela Macarie, p. 155.

(2) Prob. gresealä In loc de ATOM.
(3) Cf. aceeas expresie la Macarie, p. 165.
(4) Cf. la Man., p. 218: IMO urr clam opsn.
(5) In ms. lipseste prob. Raprrea.

www.digibuc.ro
175 LETOPISEM Lill ikARIE. 119

CEBE (1), H3mAi span' Cia, EIONMKE H LIACT 3EMAA 3411Operkll H flA4HH 3EMAA
MK; ux rAdr0A1. wpm nrke%3Mom. GAKIWARk CE H NOMdagk TVITX
BHAtIII TtITZITONI cserhnocpzArm, H OTCTp%MHWA CA Ha MO4A0131 laBOWE
G+CHTH 411, H NIHWA:keT130 UA1IIIk, LIAORiiKk H CIGTk, 110)(11ITHGWE, H 1101161-
AHWA EAIA.A, CGOd MHTHH B7,313(11THWA CA. aid C7GkICT C, g7 AtT(I()
NCKOHII TEKNATHX ip301`.
A....GE 0 CEM TOMWA MAIM MHO IIEM0141110 ECT 1.1,ATERN CHAkI npoTHEN.
CTdTH, flQAIU1 *CA 01rM041 H 0 Aoyuni flEildWE CA H HiGE C7. HHNI stvApk.
MCI, GO vecT[H]lnwe Aornex 1111 BkICOTX 1.1,ATCKMA, NH BAACTH NACAMKAEtad,
GOP/ITUTEd HAVtlfid (2). H WTCHOM 13% AriallfCgd :3E1%1A+. H 14311ECE Cgi COCOA
imch cuipowitp4 gdpcictut, H3Ell'HATH ic MIA CiA WT NEH3GinKHkIK H IMCE-
1101XIIIHK AMHYII. Ha; NE lig34IOXE (3). TilAi0 LIOCTICCE HOCAd Llydph COTAN-
H WHGOTd /37% MWErk rpaAa MILLIEHlt 61tICT u II>GE C7i HHMk CUATHHISk.
111..CT IE AOCTOHNCTIld dAEIIHATOT AQCIYh, H 87.11HAE, NHKTO;BE g7.3GpM441AllI4
WO Gil, WhHU,EAlk nick! OACI CA H BAdAMHd RTOTOE flOgd3d CA, OCOGAEllk
11

Io GkICT ArAiGdgkI NkTil II Ï AVkCAII,11, I AtTO ,301', Atapila rwhcAw,e.

Halm RHAt mamma, BoetioAa AEI*. CROGOAEH (4), II/IKkI GMCT CdAIOAT2XEll,k
3E4AH AloAmorrhu, nem 137.ad Aorm BMPOMTH IITdROCAdgïd. H IICt1E3E
rdRiIt AkIMAITLI 3A0B4ITTE, WTGt/NE orno 31t1Aid A%JW.CKItIÇ AOTOTIt nompa-
'1ENIXA H npownre BECHX. irxe BYLCIKON. Tgapn pdAOCTH BHHOglIA,
GAAPOCTOdllfd rAdrOAA, H g7, AVIICTO 13/1%Hk II7LCAILI CA THWHHM(5).
Had IE HO cux? Gmpa orso HiKE EITCKAE /MTH pacTpaxarix thurfiT-
101KM fIelE WTAIETHHIMI cowhp H ggell OTAIHAEFAH KOINNIIM nrkAacT,
}ICE

11,11pElIkI )11 13011FIN WTdH 137.. clod wrnoyeTII.

CEAH Ornet OTTOAH CA TTgGAVIEHLI GOTTA, H HTINAAGildWE CA WE-.
TEHCIidd 6E3 mitixapetae IIMLIIIHM (6), Aorp. GO noxTH hiptivto Akixenue,
11AA1104kCTTd. HE NINWPO "eGE 110 cfrk,vb H Reply.'" polatiAm H GAdr0-
puvArikix A+TH sorAdHe H flETpd WT 0TPT0RAdV2K g7h CEGE flpHBA+Kk, H Btxx,
RECEARdpe.CA WACH n.Kovrrh 0 HACAdiGAEHH GMM, H WA CTpdCli GOWN ..1:113Hli
IIT%AlArk)C711, H MHAOCTKIH11MH H GAdrOTROTEHMH IfACE 7, 1.1,p%K"
HAM 137.CErAd 0TAIACT+111A CH Acrux ll M11OP0110AI3H140 HMIt :101110Til H EiGE
LIACTH /3%11dAdHAIH g% !JEAN. PM pt1:11114111tIA H

(1) In ms. lipseste poate MHA sau ô expresie analogl

(2) Cf. la Man. 110,4,141140 ci smom% p. 143 si o AOIrWH SW IU'I4W 4 NE 0 HMtHHHIC, =OW
trSW tikCTIAIHHIE AMMAR HH4T0Htf HS UMW:Ks, NH HAgICT6 14dOCIMI, NH TSW.44 M0910 !WW1 p. 111.
(3) Cf. la Man., p. 129: H3SlirNATH lU ncemorxivrap Ill 11Z3MOHIE maNIN.
(4) Cf. la Man., p. 159: silikt «t Torm KHUNTI4 AILM. CROSOMHS.
(5) Cf. la Man., p. 124-125: ss mteTo ate smiz H mimes sacAout CÑ THWHH4.
(6) Cf. la Man., p. 126: H nqHH4 OS CSMXIIIIIHra HA4liddlin CA% MiHTIHCIC441 Aoirp sW SONSHH 11111:MO
4,1LIVEILLU CA4A1C0411)(4HINZ.

www.digibuc.ro
120 Í. 130aDAk

li o swilunikix tkapvrefdx nimo Al0GOCAKIWATEMM CA080 Att Clid-

WEA1 (1). B16 wirro ,30,1k InCTel HEAH111t1H u,apk flEpC811111 COraHMENk Il KM-
ABHI`k _COGOX A111WHI.CTIM MOAN II OrCTp%M11 CA FM riptATTI43 3EALIH
Al14,1141011C711,11 11 1't1410 8011E11,k 4aIT14 1107Tk, 4AC/114d 10ad, HiKE 11 11,4pCT-
EMI AT, H OCT4811% 14(1pCT80 CBOE Ch11101r csoEmor muliway.
tieTspwroe :KE ATO RT0p4170 u,apvrea aLlegaHApoca Emnam 13% s.kmikiii
II Horiegnkm NEAXI`k H npopd3orw1 mminak, iipH3ga cuimpErmorieituminw
H I7C1i (2) Ifila C61101r CX1PHX, H noorieHmn AlliWrhIAAN GOXE-
CTRM14111 pACTKOpliElt, H CIWIlTpd ripiwicT CdAt0Ap%iGECTEd C111101r CHOEN101r
801AallOr; H EWE :81111k ChM (3) BZ3/1101311 11.MAX111dil IldHE Nacroxipatt, n g%
AVI;CTO 3MITOTlitItad llopttkipH &MCI:and/A H 96p1111HkCKIdA 11t1 C 110,11k, H
Kb (4) GHCEpliklitt H IÇ4%fHIV1kCTHhIi whI1lL, l'Ac1110110CTpli:GENU 011itOGH3d Hai-
TIE, WEE H 111AHME1108INEt GIACT LIPPEACIOtliVi LIHNOMi IldX0/11YE. ilN. ontme Nono
oyau C7.140M 116147,CTd/M1Y1144 H 08111f11/%115. 11XE WT Mp%T11. H
TOA1184(`0 11H X8:8ltH1/1 A111/101rET 11H t101r11114 1HEApHT,
HZ Korirk iE 13%C1)C 110/11INIET (5), 13 NkTO Atty. ArhcAu,a,
6rAd ?NE npfEnt GOrAatik Kopxruu l'OCIIOACT8d H EltIE iVIAdA Chili, ripmai-
TEAMILIA ivk u,Apcnato 41t1TH WO pclitHAA H OVCTp0HTEdif INJWA realpïtm6
CA0110110A0;811118k H AH,1111TOE mapp, H usipmge npiwniamige IhIj RZ.C444111.
111.1i GO NIXNZEOrA11111, BEAHISOAS1111141 (6), 11,rkA0AIXAOGH Orlipt1111EHQ, omnpuunni
80 Irk pall, GAtIl'OMTAIH CdA08111i1 w ci pRIA (7), H60 BEA111{0Adp01311Tild
CIA u,aputt,a TIN1dMH 110111M RAdrOKLIHM11 MEE 110A COROX, 814/1+St, H AWAYH
AIHWPOGONITHHAIH H AOCTOLIkCTH11/1111 01rT1HILIA HK, H 110 13%,CXAO1r 011H OB30puli
3AdT0HECIMAHO 11 BEIWHO lia orrtumao NEANd`WAt nwpitukint TX,HA HCTA-
kWh naerorreopumn NEAAW11111111N1 H 111111EHM, H TpOlra:AAXIIIIHM CA AIOTOJfi H
M1101080NkatINO Cl'apOCTLY. Gadr0At1Tk4111 pfulilt1 HilfINKH`LIII1F (8), C8AlpH1-
111PikCT1301rX1111141 1:ArG0 .4111,10CTItIt1A41H 6/1(11`001rVIALIHWAIH Ud 410AHTIM 110A811-
SdeiLLIE H HXE EZ 41011,ICTHpEX GOPOMOGHRIslM 1111W8WM HHCTOE

(I) Greq. pentru r cf. mai sus CA0110 A4 nomArrh.

(2) Prob. in loc de tosekx.
(31 Cf. la Man., p. 126: CKNI1Tpd IlfltAdiTS C4M0AWHIsCTI14, alp NIHRX14
(4) Prob. In loc de ss micro.
(5) Cf. la Man., p. 125: NA 064,11 Oral! MAO HOHIHRIL CIHOM% untarrampfum H omilimma IMO WI'
culpyrn, H HdAtINSS npuurisi TOAHIC44r0 MANCd; NH IRV 3A4 NH A06114 ECT6CTRO MildOIrETR, KT Korni
MIX% NOAM'AITS H% rpost norpisorki.
(6) Cf. la Man., p. 125: mmxtioymtia, untiloAorima (despre Sofia, sotia lui Iustin cel Mkc).
17) Cf. la Man., p. 191: opoywitutein rk KA4r0AtT1144 CdA01314 p4Hid.
(8) Cf. la Man., p. 126 (despre Tiberie, predecesorul lui Mavrichle): NSW RIANKOA01/011HTNA
CW4SIX. TSMAMI4 neowri snareAttuimo, viols% 06AdCTIN. tro extpfunix TAMS HCTOTI SAUPOTH0-
11H14, u umpin WT198311 344TO HICHACANO, Hd Orrkwillti HIAT.romm sopumismuz. H TpOratA4FAVLIHM11
AIOTOX H MHOroli9111:3HINOA CT4110CTIM verold HZ5A,IIHNif MNOrld H HHIPOIVIMH4HI414.

www.digibuc.ro
111 tkroPIskrt..r. tut AzAD.It.

%WYE H All1WrOcTpammoe HMAII1H4 nrknidnaraE, LIACTILIAGI

novkipawn flpOXAAWAAAILIE HA% cpzAu,d. H no nomoy cnAtipEnnkm xi:4mm
R%CllpfAILIA HAROENKIA, 3AtITOTOulliA rkKA GO wk, cpEnpocrpork, ti nntrart HA-
HOHIRIA CA H nonp%noina, AO CIIITOCTlx (1). Hx. stAtv NEanie Bu nimrTAi H
ncErm B AKKKIX nocTEn.kx oynonox CH Timo (2). 13% noyrrk KE CkIH%
H MATH OGAAAACTA AGA AITA H AEGAT MICAU,k. Il Aflik AHE FlpHTAWAAXAC
EH HEAM.SH H GpENTE TIMCHAPO ECTkCTKA npoinaitxx flOATH. H vuTAdcr
AACKHOE 3AHMOIIMALII04 (3), CH pItt GfACTARN CA, I AITO ,30A, m/CAU,A
KOEM., H tlECTHI CKX.TallA (4) 07,, MOAEGHliGa: 11WE WT nny C%3A4FIXA
Ho cnx OCTA CAMOAp%WkCTBO normnoy H roCnOACTIMM CAM. II
WHOWA AonpopacTErn. H FIE AO 6MCHLI" CA HMA; npanoAotrinEnk 113 HA-
tIAAA 61, 6% KuHrd,ç 6%CHHTAFIlt H HE ypenA 87, CEGI 3A0BA, HX AWMCTHIlk
H KpOTOM, 1191 GCEM 60ApAiKATEAK wh HpABOM fl WTEIAlt HAKA3AFIG, 1106A-
301rA H AOGAECTII, xpanpocp%A 60 wk, nonTEAt noTrkcarrn HAOIrlElik H AXKlk
TAIWITH 61 TATHEAX CTFLIAM MHOIrWENAM. ITOCAIWAE a HpHAIHHILIA
chi Eivloy AANAKkIN Erkukili Lutowku,n ntipoxEn, Emu 3Akim 06pITATEA HINE
KE AIAIITEATE, CTf.MAANH 3A0G76 (5) H curhAdmita cp%Atta Ero 6A43I1kAW,
rano;NE ArehnEca crta,a,nd npnYEni, AollAME C7.TEON1111A Ero H twrpnnm WT CEGE
13CH flfMKOCYJATHIIKkl, H npnnarxn K ant 1011ItIA II 60yA H PAOIrMOTBON1,A,
ezAacT Orlin curkrom nx, !MO./6E ApEIME pornoaink, Clank. COAOMWHOKK, H
no3operno1 h H HF%1? U KOFICKOM 01rNsICTAHU4% CEGE OflpAWHIA
II [MCI H3AAKAA 11/WhFITW4 minvwcrrea cz.nrpzu,Em H cArk)coTnopu,Em, pkoki
;NE 3AATOTKANYA H MAKkIA WAEXAA PAOyMLI,EM pa3mineA.
Ho nturk E npnceon ant nnowhina WOKING-GM H HHO1%3kILMIIKKI, AIXkl
CUITHHICKI, H C IMAM GI H mnpinkmaih, H EnciA CKpOWitild ['mulct% cw,
npovra pupil 3AI FICT74.1EBAAWE C,1 MF7CKWA1 II 111XCHIJA1 A.kxtvm, Aonpo-
OrIIITM11111 CilOBECI11 dpViEpEwm HE GMAT H RAAPCCZMItICANIIIIX
liii FIA AHLI,E XOTA KHAITH.
GAkIWAB WE 0 CEM REM1KkIII Repk flECKKIU CEMIM, MFIWPAWAN flOCAA nrk-
CTATH WT 3noiro Il. HE RUKOTI, FIX H 3EMAA CRON. nrh3npail
HALIHHAFITA.

" O")COAA cxAor Il oExAoy, "O" KPAHIPH 3EMAH AIXWM CUKI.ITAA CAI
nptonkiArk IE Tpï li EhiptvA.
(1) In ms. pare corectat din ChITOCTH.
(2) Cf. la Man., p. 209 (despre Constantin Monomah): Moo iifAxactaa narrrx dam npunox.,.
01(EW Wig h1R4411.11 Reek AMA K MAK"105111X1 HOCTIAtXR, 01(1101:4A CHOH HiVAMIliff HOSt §i cevii mai
sus HHIIIiH HAHOHIHM cia H novorioum RZ CINITOCTIa, 'Mtn HACripLaTss H4HOH44 BA4TOTWIH11.

(3) In ms. du p Ansumot lipse§te probabil 31MH ; cf. Man., p. 134: WTA4TH IIPCTh T1:4101764
al Mil adHatogaR1110H §i p. 96: urrmerst AAM401, cH piqk ovAlirkTs.
(4) In ms. lipseste prob. churn.
(5) Cf. la Man., p. 192 (despre eunuci): erpuuitu tht HACCR, IMAM NO AektHAI oopt'rerinio
inCtM 3411JHM AtolAT

www.digibuc.ro
122 I. 13041)A14 178

Oyu) Aocrrhem nplAneweipEE flOKd3ATH CAOGON1 L1p7,HOCTH rdpfillHd ilp%-

whilwaro. (1)
R GO utivro 36TOLIEIlk BY poAoct rpays,a itvemik IIMEHEA1, ti HE Ad%
KTO H WT lawn!. H Tu chum wk, H CESE MUMMA pow% llidpCKdd NapH-
game, 1110WhK% A1110101M3HE11, MOM H l'AXGOKOOIrMEH, GE/1E01911Hk H K. KHH-
rtIK XXAOKk. (2) 117. otrno T7.111X CA IMCIKkM111 OCkllppENnuf EhttIE
A.1%3A0f1p11/101`MH OB`lak OrldlTk Add WE pdAH 1MICTH flOATTIO, H KOK/IpCTGOM
CROHAI nrkAuTuum CIA 11,dpEgkl KHASH 3/111TOAIOGYEA1 II POCHOACTI30 iWd111101f
WT Rapt HCKOAdTilHEIHE, KAATRdit1H IE flpIXAE CEPO MCBA3ABWE, H G%pwiti
CA EMOlir GkICOKOCTEHEHid BMCTH. (3)
Ad kIKO HCTpd AOCTHCK WECTROIrA, CWWdI dE GOICAdHk TOI'M SKIpo-
upderiaro flpHWECTIad, OCTdRA% nwurreiuo riplcronk H BOMA CdMOKOTHOM
WTCTX11117. H 01rAdAH CA G.hrdA BA TO1pKAHK CTpdHAK; H l'OCHOACTECOM Cd/11,
110 CZ41F7TH ALITEp11 (4) WO, AtTO 11/17HO H 11, iwkcimu,k.
Papnfix Ou, K%C11 HI KZ, caw mtprix H Flom nivhcfamivnx npieivune
atoero rocnomma H pasowkrurk TOdA8 HOKAOHHWA CA. OH XE, IdKO IpTEN1
uptcronk rOCHOACTI3d, Mg/OWE CA 0 C7XpdH9 :3MTA. Ca 3MTO 1011HTEA10,
KOpEHHIO K.KKomoy 3r1oy, Axumec Tsor C%1111ETEHTIO, BOr8 WTAIETHWIE H tvk-
cOy ApOrKE, 3/10THOpt1E, Apoyroy OyBÏHH,F H p0A01r nprhAaTeluo, Kp%11011fH111E,
Kt1K0 1p7,THWH CA H pa3spa4lieuni, 6/17.CKAEWhi CA RUA H mHATp% cfmA-
11,4 137HHAEWH, HpdGk Ck1TOCTH HE 1141k1. (5)
Kdd WE HO CHO EihICT MHO WHAM!. 1t1EHk H IW rWhCTO AwA:Ati npo-
c Krima (6); 113 IdKO A7d1k A11341T11 pkitaiX tienoium-
sowkpk. &hum GO upeuont oyshute H Icp7.E4bJ 117.47+11C1HJE IdRO AMCTd
CMAtleIHWEE (7). II %MCI% 011-6.0 rAdl3k1 WTCtKddllIE H H4AHL1 11)C nosarknue
H CR04 NenpaileArrk fIpHAOXEHI&Mil B73p4CTdA, JIHIJA "diE laK0 WGH1d KMKA
awapdA, ApOrSTH XE Nil LIETkIpli pe3cuA1Iitt4ine H W1311 XH14111 mpwrsia
34rp141164we. 11To RE NAPOCAORA 11414EAE MI101`44 H illinkkH111i1 0340611E11M
H TONMEHTd 940FAKWAA H 14431111 CTp411111k11; IMCErAd GO 1$011MWE 3400nfr4T-

(1) Cf. la Man., p. 148: r4ItpdHd vpawkstuaro WT gpstiovrs nosmx. Figura aceasta se aft5 si
la Maoarie, p. 163.
(2) Pentru xAAork, P. 163.
(3) Cf. la Man., p. 111: sacnprwrs ITILICOKOCTINH"HislA RildCTH.
(4) In Ins. MIITPH.
(5) Cf. dou5, invoc4i de felul acesta la Man.: W SAATO nAl{411%CTE18 csnaresto,...
opmsom nuirrwu p. 127, w &um. . . . 3A0Hp4BHILIH 3AOTRO9It H MOrrOnp0A4T11110

pow mrsisul, ,ITO eft; Imo Bp8THWH CA H C'Esp4LpdflIM p. 139-140 si pasajul dela p. 110,
unde se spune despre aur [Ma AMITE BSBAAW4TH H PtInpall14TH, . H BSKOAHT BS CpSAU,I.
(6) Cf. la Man., P. 146: H C.BAtIkS mpelIHS, ... BS MtCTO K1 AZNSAOBS, IC(ISHH.
(7) Cf. la Man., p. 129 (despre Foca): Etulf etV HP4Bld WT cwo souls MTH Mini...
48', H BASTH CilitAdTH BorOirBAIIM1JHX '1QßkK fIlTh 88/11*Ht41111 MSCT4

www.digibuc.ro
179 LETOPISETTIL tUI A2ARIt. 1.2A

FlkIA ¿MTH. AA AWE rAE onplTaer CA 3AATO, IICTVIIIIT CA II K 11EMOr

HptHECET CA, pima GO st 3AATCAr; AMIN IE H R0111110 WT OIrpOrKil H,ç (1),
11131MCT If H PEWpri'd EHHCKOHA WPM° IMEC%FrkAHOMO1r, WEI BO H T% Mi-
)COHMEU,k H HEROAATAHEk H TOPO BOPATCTRO AMOrd CAIN nonp%nk.
Il HE VAKA10 CT* GECTOrAlfh MTRArtallIE CA WT HEPO, NX 11 MIOLIKCTKOIrAllIHAI
HCTASAMIIE AIIIWPKIMH WhAAIH, H IICIIA%WhAXM CA TEMHFILI,A CRA3HHAAH 1111WKI.1,
H HCTZWEBAAVK CA MOIRICTIapfE, 14 AO,CWAKkI HAWKE NA
13%CtAl WTATk, H 111W+HLI HÇ 6%C'k AXISARkIH NZ CR.+ C%GpA, 11 WT 14%-.
cx.Aor nporarkxx CA 91:1%1114,11 kIKO ittpz,3ocT (2), H HwhuJf CEDE AMAptIIWA,
nanE HHkIX U,ApTE riptazAE CEPO IIMHWHK. CDT CEPO 014c1MHAIH flpTEM KAATRX
11.1 CA, H npïnm PN1IIh noaan HA HEM.
0% 011%0 NEflpttHk Rk 13% tritrk, noot iE kunp631.1 GONCECTRHkIA UWE
CT.EFIAX H HA HISWHAX AflOrrkIH KOHpOIMAI IdRII CA npasom,
npd.3minnktx II HEAEAHhIK Aran LIAORklat1 AtAtITH 1101170, B% REAHKkIX (3)
XE ['OCT :REHM cEnit. uptinpAaze, ti IIE TWIN 011k, HA II APOIITKIX )4:611HTH CA
1100r11.1d1 GE3AKOHOR4TH.
TOPAA HOW REAHK1d11 um% nyctaint, CLKIWLUk GE3IWkCTHAA ti HEnoAosina (4)
O HEM KkEMAd, H 137 1.1,41pCKAA TOPO IlpH3Rd. IlpixacT fE POCHOACTRO nrirx,e,e
o 'um rnaroilax nrrpor ROEROA'h, MAUKk WT pomt tome, nnornk(5)
Affirm 3APOpCTIH HOEBOAN., Chill% WE A111011 ROEROA`k, IMAOCTORHAEHIL, RE-
CEAOOKk, 3pMi0A1 1E noto3orA KpACHWA1 AOCTOHII0 RAACTH, npaTor CkIH dikE-
IeHApoir 3aroper-kn somoAx, H K% flplICTOAOr niyhATito TVIIN. CA ngawrn
ne3 pdT11 H Rpm. OrtrkAo "/KE iWAHHIt ROEBOAd, lapOCTN pawAer cA, dRIE
13%3ARIBEE MHOPOilA013t4112KA spank, CTYhMI,H, KWH1HFIHLI,11, "ABEA130WAVKIIHRH,
npzumu,n, Toy-nowt/cum, wAtin[onoc]to (6), tywrnuto (7). Ig3k1AE 414

Rpm& WPHEM Aktpia ti noxert. TkIPHHA H npiumit, IGKE flpli KpAHIIIII rimmd
1lEpClikIA, II MAAO HE HOAk 3EMAA 3M'OpCrhH, PIMA CEBE 0 H0
ItArktrk H C%GfAHH ROPAITCTRh. H, W Pope, IlpTEM KpAEAlk flpZCT4 CAAAOCTH

(1) Cf. mai sus, p. 92.

(2) Cf. la Man., p. 150-151 (despre Constantin Copronim): HeT%Ip4R4dX7fi C. oystv }pm
9(1ZHPHOTTH, MOH4CTHPf NWKOI1drid4XX CA WV f14360HHHMICK4d CIWOHWIM, FICHAZIrLINAG HU CR. TiMHHUA
CHASUHVAIH, H WT gumAS uporairkqx CA %maw ISK11 MpZ3OCTIs.
(3) Prob. greseall de copist in loc de mama.
(4) Cf. la Man., p. 149: csaiTz.... se3m-U.1.m H aulokoseaz.
(5) In ms. zaorack.
(6) In ms. wAnnua; cf. nota urmRtoare.
('7) Cf. la Man. Koni0HOCUA H MPIHMMIr erptAu,A H tiarranazi p. 19, spleamml p. 131, 34aTO-
WHTHHU,H,.. TOICAOHOCH,H,.. HCIAt3HoommAtimoi p. 185, umtmoliono H H0111HHHIMI p. 209. Astfel pasa-
jul acesta din cronica lui Azarie nu poate avea niai o InsemnItate pentru istoria ar-
matei moldovene.

www.digibuc.ro
17-6T
Prvgpou OST

It i
AolhoYum Hyli3EW)0V W11111WY33 H11111s191.11J '11131VVV11
43.1w3.1%11
HP1111,3.1H,LMIV.1411 VN '149A0 011.1 3E 011 d(H3
VIOYVO1V 9.13WASI
op inv (s) ItHuinrAoH,L3dV1 q.sivdd %1(101 WA)
oHmvd,o wuirid (g) [%a]
091'1 %11 3TH You W0303 0.1.VWhVFI0NIMEM VV3011 H V,1,3%/1 )39
'vfmW.Lho XNNi3Y4110
VH ,O,LVVE
HI193HgAIVJV IVOIVVE: X1111113c1f11%U3H
11
XMIIIVA00Y71.1 IH%Vill X1111419
WHO HXIIHNIH90(11,11U 11 XINIV%(1301111.(1383
XHH3rnrclHAO Il Ar111W.W(100(1.1:30
11!) `1111%141 WITIM113,L'1) 3W. Vt) H JAI `VIIIM31.1 H -%3
11111VIVI wITIH:V.0VHd9
9mph wlXvvIrm1J,Ao HwuLoho `V/3 H im hoVw/za 'mvivodu w 091/1 -OH
11,3 III1hLL '11,M113q.11 3Y1191 09.A0 VY.101 H %WM! VY09309
'1VOW./10111
%I1 011113h%V1I0 .911010J Wit Him 049 13113d 4H3HoYou
W911.1.0d11Y3 `9111.1.
yp
JorInuu FIV13110V.A0X 11,LVA 114,11V11d909111,39 F111111$1VH(13110110513

.111thwYPIO3WW 11199 HI.H.Lvdonti.dmsmcis ho $HoXvH (t) .vd3E3

)1119113 x.f) lahodV %) woahoh' ommrd,o 4311,d "1113V949011 131119
Al '3110,11
H 031)11;KON1V 1111103 FISMNW 31Y. Fl 149HW.
NIV31HIIWW F1 111131110WV6011 `119.110.1011
%9
HIV `WM119 H 11131111/93010 13119 H 9111114113 11 01113111n1011 07'914111 '41141N
M9 Fl VU 301Y '9113h11.1VIA H 31-1H rAø
`.1.31411 W3M9Y 11/MVW9V39 Fl3W.W.L3K1
WWI:18%1311V 3W.V19F.:11 3f11.110V 'Wev1W.W11
VY.10,1, WITIMVHFMA 111119H110.1A il 111111,1190011E udvjv.t yi XP1111311VVVOW
VV33
H
MX111%114%011
'41WH `311MMLL 3W.Wli WXVV(11-1911A Vt3 `111,10(190Y
o 111101/0(1
VIII1119 Vq,11%3 .howOHHIAVOanInw 1oniaol (9) V11110.1H130111

3111WVS'H3E011 H 'artivi.hoHl.vH Ming WININVH1101131761

H VEIH90310CILM wp090d9OY

H 11).113%1:111141 11.1101:11M H Vnin(q..)V visuiuvdsmoVvvw wX1171111136%8 4W3 ji

H iuiN mi wXvvHLmdIJ
1111d1711 3 '111111,101101 H vichlvw wX11909.1a1M339

'W3 II %3 V.1.30(111 111113d 1111$19,11 1,11.31,0iPAH FI1VMV39 WXVVIIVIN 3 cHIM%d31

.1.011 salq.:10Vh OV 11091 011119W.MMV 339 vv11-11, .(9) I jI
IAVVU U 9jHVI'I3L

H MI11311 0,10HW 118VVVOW

HIIVE: CFNIIIHIVE HWAV `3h./10119 `31111VM!
vivo '9unnvontst 1V09.1.39VHWV
,11.919.1011
H
woHulVww9Ao3 LovYlAu
WM9Vd11
09.k0 XHripemiwz,odvvu
9HHH.q.at, HIVINAOVJO11 N1(1.1.1/1119 3N -11.1oX

09 HpuoiodYq.du %1111VM3 F1'AV0.1 9111111.9%011%(111 FI3VN111/XJ0c190V

Jo vi '.uon .d 62 oadsop) :(sixed 11131,VJ miro.houxa ZW3ViI V.Lndll `OWSMJ. H I sXotna -oy
ttirinrww., gummy', zaacza
(g) j ni "unik cl :gg Igam,
(21 .stu oi§osdli
(t) alum Li! 001 op 4.vdrH 'pip° 'Iran
(ó) Uf.stu el§ascitt COMO UM !HHOHJO *J0 1HJO wzmoi.HVoJoHW 'eL .d jg ggr
(9) 'jo 31 .d ggi eAsop) anunmpvd opow ap vvtun !nj mom trI *rum H insk
swurnoon wrciVrtid WXradtmo Ny3 `rza.odsoV VvJ U IflI'L HHIHJO SV;1,1183 'AOWOH111.6VOJOHW
H WIIHNOHOILLO H W1itt/P.0 H tenotil.c. Haulm-4du 4-.Hj
\Y3 4.100,1H3HHflVdMIaI `1111HHJAHEHH IHHIHt wlYa0)10dHOY
'MINIS/PM II wdurw wNeaoluavV/11319 .wa fqxedinoo u.gro.qui aJoposop ,43
invoriltnami wNyvarsH
!aidn1 unoI inuvatuav no !!oand, no iniowlea oddsop ogon.q `zosstunw d 179ITGI

www.digibuc.ro
181 LETOPISETUL LUI AZARIE. 125

plIRAVOWnp,13fi1k CARITH1111:11; T% oyno HMI:1110X TOCO EIONL13A littlli130rA,

MHO ram Ogrp11101rT WACEAEFMA, H 14111111,11 CN.TK H X'Rth1C,CAOR11AIII H
Aownpa3nki H HE IlpiCTAIIXTk AWE He WTMACTATIa HOHOULMITE Ap74301CTEA1k (1)
11)C. aElx, WT AROHX C7BEp11 ant Aornue, A.t HAH IW Ram l'At1RX upt -
naantn, Han minim turAan 11 tlIOXAE31A1E11,1t. CIR411; Torplwat K lIE c7noA-
B113411 CA im capDalco. I1x nm Id1i'M RH palm 4%pATzgRoy nectAor-
X11111 HAH npn raorch nosapn x8d1111111X 1110111. (2)
E AiiTo ,311E2 ,whcARa, CÏt npmmotni CA.
Erm aze B%C`h CTA CZIGKIWA CA T`hAl, TOPAA OrCAIH)CHA CA Apvxma Rap-
CTed Aospomor nrrpor nogso,a,t, AMiNk BA4C0pCoAEHlt H RAL1PCIAIMIRK, GM-
roAnftiK, cotTaoAoyaunk, numocTus [yank!, Adi/ORHT REAA1H, nEnpasAx
nEnatowt, 1W. nnipnai Tnx, npagAocaRA4t, 'ACT (3) Rapt no micanomor CXA
AlOGHT. CDT HEro:KE A1HWS11 R%C1113YA111A RAIWOMTk OBHAHN., 113 Hil`07,1;
atonacTkup H MUNCH H4H011W1? CA caavoAtTmn npoxitd11:AEHTEM CTp01rA, H
BOXECTRULIA ARTA 11t1R14 11,p%111,1A1 IABIT:IITACHTEAIIMA 1111011,%RTE, H 6%ChAill
priCHO TELIERIE, THXO IE H HE4'ETE-A410 npInkiliatife. G AE TH,COCTH
rrsom, camoApz-xge (4), cp%ARE Rapio GA.IrORIpHO, kIN(0)*XE 1111111ETIt, R% pARt
noaan. IlomzAk, BQRE, ceat8 AllI0AVRIAME11101ÏH :EHROTk H A11101%,
AI0R1IIllAr0 31KWHI% TgQH, kmo-h-,E HOETIt AdR111Ak, GE3 CZGAA3HCTRO.
Oïx A11107A oywIi, ago WT n3pAAnar0 pkhIH TJ'Ill,t1 WT11,11 H CAORO-
1ìO1\lTON1R1101 fl0CTHfHÏtt AOCTOMICTRA 0CT4X, UX TporAomolltrii czniicAtia
01r1110Alk AOCTIWOK.

Povestire in scull despre domnii Moldovei.

In anul dela facerea lumii 6867 (.1359), cu voia lui Dumnezeu,
s'au inceput tara Moldovei. Venit-au atunci (5) Voevodul Dragos din
tara ungureascA, dela Maraniures, la vAnat dupä un zimbru, si au
domnit 2 ani.
Si au domnit fiul säu Sas 4 ani.
Si au domnit Bogdan 4 ani.
Si au domnit fiul säu La4co 8 ani.
Si au domnit fiul Musatei (6), Petru, 16 ani.
(1) In ms. APCTEMkj intregirea nu e sigur5.
(2) Cf. la Man., p. 172: Fix Rime MKOME GH piIIH Mwrzsgoy siciA0VAMIDI, H 5pM ntorcii noxqm
110)(544HXIA1 wkam.
(3) In ins. lipseste prob. so.
(4) Cf. la Man., p. 123: w M THKOCTH H EAMMTH THMA, CMIOMIZNME lip.kgpadism.
(5) Traduc ca eatuncin pe w-r TOA, care in orig. e asezat nepotrivit duo5. ow4s.
(6) AiloywaTim e un adj. posesiv din MOIrw4T4 si a fost tradus gresit cu aMusatP.

www.digibuc.ro
126 I. BOGDAN 182

Si au dornnit fratele säu Roman 3 ani.

Si dupä el au domnit fratele säu Stefan 7 ani.
Si au domnit Iuga 2 ani.
In anul 6907 (.1399) s'au suit In domnie Alexandru Voevod
§i au domnit 32 de ani §i 8 luni.
Ilia§, Intäiul säu flu, au domnit singur 2 ani §i 9 luni, iar 1m-
preunä cu fratele sau Stefan au domnit arnândoi 7 ani.
Stefan Voevod prinse pe fratele säu Ilia§ 0-1 orbi, §i domn1
Stefan Voevod singur 5 ani.
Si-i täie capul Roman Voevod, §i dornni Roman Voevod, fiul lui
Ilia§, 1 an.
Petru Voevod, fiul lui Alexandru Voevocl, au domnit un an. Si au
dal Ungurilor cetatea Chiliei.
Si au domnit Ciubár 2 luni.
Alexandrel, fiul lui Ilia§ Voevod, au domnit 4 ani.
Si pe vremea lui au fost sfintit mitropolit preaosfintitul chir
Teoctist de cätre Nicodim, patriarhul terii sârbe§ti, pe vremea
cuviosului despot Gheorghe. Si au murit in Cetatea-A1b5,, la anul
6962 (.1454), August In 26.
Bogdan Voevod, fiul lui Alexandru Voevod, tatál lui Stefan Voevod,
au domnit 2 ani. Si i-au táiat capul Petru, zis Aron, la Räväseni.
Aron au domnit 2 ani. Si pe vremea lui s'au 1nceput birul turcesc.
Si dupá câtäva vreme i-au täiat capul Stefan Voevod.
In anul 6965 (.1457), Aprilie In 12, In Joia Mare, venit-au din
tara munteneascA Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, §i fácut-au
Intáia biruintä asupra lui Aron pe Siret, la tina dela Dolje§ti; a
doua luptä i-au dat-o la Arbic, §i iarä§ 1-au biruit Stefan Voevod.
Dupa aceea s'au adunat toath tam, cu prea sfintitul mitropolit chir
Teoctist, §i cu ajutorul lui Dumnezeu 1-au uns in domnie, pe Siret,
la locul ce se nume§te parlä acum Dereptate. Si au luat schiptrul
terii Moldovei.
In anul 6969 (.146.1), Iunie In 5, au prädat Stefan Voevod tara
Säcuilor.
In anul 6970 (.1462), Iunie in 22, fu lovit Stefan Voevod In glezná
cu pu§ca la cetatea Chiliei.
In anul 6971 (.1463), Iulie In 5, 10 lua doamnä pe cuvioasa
Evdochia din Chiev, sora tarului Simeon.
In anul 6973 (.1465), Ianuarie In 23, Joia lamiezul noptii, au
Incunjurat Stefan Voevod cetatea Chiliei §i au intrat intrInsa. Si
stätù acolo In pace Joia, iar Vineri dimineata incepurä a bate §i

www.digibuc.ro
183 LETOPISETUL LEI AZARIE. 127

a surpà cetatea Chiliei, i astfel o bäturA toatä ziva i se luptarä,

pânä spre searä. Iar Sâmbat& s'au dat zetatea i au intrat Stefan
Voevod In cetate, cu voia lui Dumnezeu. Si stätir acolo trei 211e vese-
lindu-se si láudând pe Dumnezeu i Impäziuind pe,oamenii din cetate.
Si le-au pus pârcAlabi acolo pe Isaia si pe Buhtea i s'au Intors in
cetatea sa de scaun Suceava, si au poruncit apoi rnhropolitilor
episcopilor sai i tuturor preotilor sä multameasch lui Dumnezeu
fac5, rugaciuni pentru dânsul cätre Dumnezeu.
In anul 6974 (.1466), Iulie In 10, au Inceput sä, zideascA, cu
ajutorul lui Dumnezeu, sfânta mânästire a prea sfintei nAscätoare
de Dumnezeu, la Putna.
In anul 6975 (.1467), Noemvrie 19, purees-au craiul unguresc
Matias si au iesit la Totrus, cu toatä, puterea ungureascä, si au
venit la târgul Romanului íi i-au dat foc. Si astfel au venit pAn&
la Baia. Si s'au &Ida Stefan Voevod sä näpAdeascä noaptea asupra lor
In Baia ; i i-au dat Dumnezeu pe mAinile lui Stefan Voevod si ale
ostii sale, si mare rnultirne dintre ei au fost ucisi; pârrá i craiul
au fost sägetat atunci in luptsá. i astfel s'au Intors rusinati pe
altä cale mai scurtá, si nu s'au intâmplat cum credeau ei, ci s'au
intâmplat cum au fost voia lui Dumnezeu.
Si In acelas an au rAposat doamna Evdochia.
dupa câtävà, vreme s'au Imphcat intre sine Stefan Voevod cu
craiul ungurese Matias, ba dupa bunA ImpAcare i-au mai däruit dom-
nului nostru Stefan Voevod doug, cetAti, anume Cetatea de Baltá
Ciceul, In tara Ardealului, cari sunt si pâ,nä astAzi ale noastre.
In anul 6978 (.1470), August 20, au venit o mare multirne de
ratari i s'au bâtut ou ei Stefan Voevod la dumbrava dela Lipinti,
aproape de Nistru; si le-au gonit urma i le-au luat toatä, prada.
Si Intorcându-se astfel cu biruintA, au venit sä, sfinteased hramul
preasfintei näsatoare de Dumnezeu, cu ajutorul lui Dumnezeu
err mâna preaosfintitului mitropolit chir Teoctist si a episcopului Ta-
rasie, impreunä cu egumenii tuturor mánästirilor. i erau la litur-
ghie de toti 64 de arhierei la numär si preoti si diaconi In altar,
Septemvrie In 3. Arhimandrit erà atunci Ioasaf.
In acelas an, Fevruarie In 27, pizmasul binelui, diavolul, b'ág5,
pizna Intre Stefan Voevod i Radul Voevod, si au prádat Stefan
Voevod BrAila si au ars-o.
In anul 6979 (.1471) au fost thiati Isaia vornicul Impreuná eu
Negrilä paharnicul i cu Alexa stolnicul.

www.digibuc.ro
128 I. BOGDAN 184

In acela§ an, Martie In 7, au fost räsboiu cu Radul Voevod la Soci;,

0 au biruit Stefan Voevod §i. au ucis mare multime din ei. Si toate
steagurile lui au fost luate, i multi viteji au fost prinsi atunci, pe
cari i-au Mat. Au lásat in vieatä numai doi boieri mari, pe Mircea
comisul §i pe Stan logofätul.
In acela§ an, August In 29, au fost cutremur mare In toatä lumea,
pe vremea când sedea domnul la prânz.
In anul 6980 (-1472), Septemvrie In 14, si-au luat Stefan Vo-
evod doamra pe Maria din Mangop.
In anul 6981 (.1473), Noernvrie In 8, IMO,* Stefan Voevod
oastei sale steaguri la Milcov, i merserá apoi Impreunä cu Basarab
Laiut Impotriva lui Radul Voevod ; si Incäerându-se in aceeas lunä
In 18, la locul ce se numeste Cursul Apei, s'au M.-tut acolo trei
zile. Si isi läsä Radul Voevod toate ale sale In tabárá si fugi cu
toatá oastea la cetatea sa de scaun Dâmbovita. In 23 ale aceleias
luni ajunse Stefan Voevod cu toatä oastea sa la cetatea Dâmbo-
vitei si o Incunjurá; si In noaptea aceea fug). Radul Voevod din
cetate. Si luh Stefan Voevod cetatea si intrá IntrInsa, si luä pe doamna
lui Radul Voevod si pe flica lui, pe doamna Maria, si toate como-
rile si toate hainele si toate steagurile lui. i petreca acolo trei zile
veselindu-se, si se intoarse apoi la cetatea sa de scaun Suceava,
iar pe Basaraba Il läsä sä donmeascá acolo. Si au domnit o luná.
Jar Radul Voevod fugi la Turci i luä cu sine 15.000 de Turci, si
II lovirá pe Basaraba si II baturä, pe el si toate ostile lui. El Insus
fug) In tara Moldovei.
In anul 6982 (.1474), Octomvrie In 5, au fost rásboiu cu Tepelu§
si cu Ungurii in tara munteneascá, si au fost bâtuti.
In anul 6983 (.1475), Ianuarie In 10, au fost räsboiu la Vasluiu
cu ,puterile turcesti, i cu ajutorul lui Dumnezeu au biruit Stefan
Voevod, si au cäzut atunci nenumáratä multime de oameni, i foarte
multi au fost prinsi de vii; pe acestia i-au täiat, läsând In vieat5,
numai pe unul, pe fiul lui Sac-basa. Si le-au luat peste patruzeci
de steaguri, Impreunä cu steagul cel mare.
In anul 6984 (.1476), Julie 26, venit-au impäratul turcesc Mehmet-
beg cu toate puterile sale, si Impreura cu ei voevodul Basaraba cu
toatá oastea sa, impotriva lui Stefan Voevod. Si Mal rásboiu cu
dánsii la Valea-Albá, i biruirá atunci afurisitii de Turci si cAza
toatá oastea lui Stefan Voevod. Si astfel prádará toatä tara i ve-
nirá pan& la Suceava si deterá foc târgului.

www.digibuc.ro
185 LETOPISETUL LUI AZARIS. 129

In anul 6985 (.1477), Noemvrie 8, räposal-au preaosfintitul mi-

tropolit chir Teoctist.
Dup.& el, In luna lui Dechemvrie, au räposat §i roaba lui Duninezeu
doamna Maria din Mangop.
In anul 6987 (.1479) räposat-au robul lui Durnnezeu Bogdan,
frul lui Stefan Voevod.
In acela§ an, August In 8, räposat-au roaba lui Dumnezeu Cneajna,
fata lui Alexandru Voevod ; iar Stanciul cel Mare au räposat a
treia zi dupä, dânsa.
In anul 6988 (.1480), Noemvrie. In 21, räposat-au robul lui
Dumnezeu Petru, fiul lui Stefan Voevod.
In anul 6989 (.1481), Iu lie In 8, au fost räsboiu cu Tepelu§ la
Râmnic §i au biruit Stefan Voevod, §i mare §.1 nenumäratä, multime
de oarneni au fost uci§i. In acel räsboiu au eä,zut §i Sandrea. Iar
tefan Voevod au läsat pe Vlad Voevod Chlugärul sä, domneaseä In
tam munteneascä.
In anul 6990 (.1482), Maptie in 10, au luat stefan Voevod ce-
tatea CrAciunei §i au pus pârcälabi Intrinsa pe Vâlcea §i pe Ivanco.
In anul 6992 (..1484), Martie in 15, In Mercuria Mare, la miezul
noptii spre Joi, au ars toatä, mânästirea Putnei, pânä, in temelii.
In acelas an, Iulie In 14, venit-au Impäratul Baiazit cu Turcii im-
potriva cetätii Chiliei, §i Impreunä cu el Vlad Voevod Cälugärul cu
Muntonii, pe vremea pArcálabilor Iva§co §i Maxim. Si dupä aceea,
August In 5, au luat §i Cetatea-Albä, pärchlabi fiind Gherman §i Ioan.
In anul 6993 (.1485), Septemvrie 1, s'au dus Stefan Voevod
la craiul le§esc, §i s'au intAlnit la Colomeiat Intr'aceea au venit
Turcii cu Hroniut pânä la Suceava §i au ars thrgul §i au prädat tara
arzând-o.
dupa aceea au räposat robul lui Durnnezeu arhimandritul Iosif,
Octomvrie In 29.
In acela§ an, Noemvrie In 16, au fost rdsboiu cu Turcii §i cu Mar-
colciu la CAtlAbuga, §i cu ajutorul lui Dumnezeu au biruit Stefan
Voevod.
In anul 6994 (.1486), Fevruarie In 15, au pus Stefan Voevod
egumen la mânästirea Putnei pe Paisie Seurtul.
dup5, aceea au fost räsboiu cu Hroet la Scheia pe Seret. In
acel räsboiu au cAzut Stefan Voevod (de pe cal), dar l-au ferit
Dumnezeu. i lui Hroet i s'au täiat capul.
In anul 6998 (.1490) au murit craiul unguresc Matia§.
In acela§ an au räposat robul lui Dumnezeu Joan, ful marelui cniaz
Analele A. R. Tom XXXI.--Memoriile Sect. Istorice. 9

www.digibuc.ro
130 I. BOGDAN 186

Ioan dela Moseva, tatäl marelui cniaz Dimitrie, nepotul lui Stefan
Voevod.
In anul 7004 (.1496), 1ie In 26, au räposat robul lui Dum-
nezeu Alexandru, flul lui Stefan Voevod.
In anul 7005 (.1497) au purees craiul lesesc Albert cu toate
puterile sale asupra lui Stefan Voevod, Inselându-1 ou vor a cä
merge asupra Turcilor, ca sä, iea cetätile China i Cetatea-Albä. Si au
trimes Stefan Voevod, spre Intâmpinarea lui, pe solii sai 11äutul
logorátul si Isac visternicul, cu multe i mari daruri. Dar el ii prinse
si-i fereca si-i trimise la Liov, iar Insus veni la cetatea Sucevei
o impresurä. Si o batura trei sAptämâni si nu izbutirä la nimic.
Iar Stefan Voevod si-au adunat ostile la târgul Romanului, unde
i-au venit in ajutor dela cralul unguresc, care erà frate cu craiul
lesesc, 12 mii, Impreunä cu voevodul Ardealului Birtoc, cuscrul
lui Stefan Voevod; i Radul Voevod i-au trimes ajutor, si dela Im-
päratul Baiazit i-au venit ajutor. Si l-au rugat Birtoc pe Stefan
Voevod pentru pace, si domnul Stefan Voevod abiä i-au fácut voia
pentru pace, dar ca sä, se Intoarcä pe aceeas cale, pe unde au fost
venit. Si dupa ce l-au ospätat si I-au däruit Stefan Voevod pe Birtoc
cu multe i mari daruri, i-au dat drumul la ale sale. Iar craiul nu
s'au Intors pe drumul pe unde venise, ci pe unde erà tara Intreagä.
De aceea s'au mâniat Stefan Voevod si i-au gonit In urmä, si a-
jungându-i la marginea fägetului dela Cozmin i luând In ajutor
pe Dumnezeu i pe prea curata lui maicá i pe sfântul i marele
mucenic Dimitrie, i-au lovit i i-au biruit, si mare táiere au facut
printre &dish. Si multi dintre puternicii lor au cAzut. i steagul
cel mare al craiului si pustile lui cele mari au fost luate. Si-i sosi
veste lui Stefan Voevod, eh mai vine o oaste leseasch; si trimese
domnul pe Boldur vornicul, si-i bäta cu totul. i astfel s'au intors
craiul rusinat; abià au scApat cu câtivà ai sái, putint.
In anul 7006 (.1498) au prädat Marcolciu tara leseascA,, pânä
la 25 de popristi din sus de Liov. Si dupa aceea s'au dus Stefan
Voevod In tara leseascA, si au prädat-o, si au luat douá cetäti, Te-
rebul i Podhaetul, si le-au dat foc, si au adus multi oameni In tara sa.
In anul 7008 (.1500), Maiu In 11, au räposat roaba lui Dum-
nezeu Maria, doamna lui Radul Voevod, i fu Ingropatá in mânäs-
tirea dela Putna.
In anul 7010 (.1502), Iulie In 23, au raposat robul lui Dum-
nezeu Paisie, egumenul Putnei.

www.digibuc.ro
187 LETOPISETUL LIII AZARIE. 131

In acelas an au räposat robul lui Dumnezeu duhovnicul Andonie

Bolsun, August In 4, Marti la miezul noptii.
In anul 7012 (.1504), luna lui Julie in 2, räposat-au cucernicul
domn Ioan Stefan Voevod, fiul lui Bogdan Voevod, i fu Ingropat
In manästirea ziditä de dânsul la Putna. Si au domnit 47 de ani
si 2 luni si 3 shptämâni.
dupa Stefan Voevod s'au urcat In domnie flul säu Bogdan Vo-
evod si au domnit 12 ani si 9 luni si 3 saptárnâni. Si au ráposat In
anul 7026 (.1517), Aprilie In 22, si fu Ingropat In mânästirea
dela Putna, In biserica mare, de partea stângä. Vesnica lui po-
menire.
Si dup.& el s'au urcat In domnie fiul säu, *numit, dupä numele mo-
sului säu, Stefan Voevod cel Tânär, Aprilie In 22.
Si In al doilea an al domniei sale, luna lui August In 9, au
.câstigat IntAia biruintä asupra afurisitilor de 'Mari, Intre Prut
Ciuhru, prin ajutorul lui Dumnezeu si prin rugäciunile prea curatei
násatoare de Dumnezeu (;) mare multime din ei s'au Innecat In Prut
s'au cufundat in Ciuhru ; foarte multi au fost täiati EA au cä-
zut pe uscat si au pierit de mânia lui Durnnezeu. Si multi fruntasi
de ai lor au fost prinsi de vii; si au trimes dintre ei pe la lin-
pära4ii si craii i voevozii de prin prejur.
Cele de panel aci le-au 'insemnat i cu meftequg le-au alai--
twit qi ni le-au ldsat nowt, copiilor lor, spre marea lor cinste)
scriitoril, dinainte de noi ; dar cine anume au'rrudit cu ele,
ne éste cu totul necunoscut ; se vede inset cd au fost oameni iu-
bitori de bine.
Sä, ne silim dar i noi, flindc'ä ne-am apucat de aceasta, dupä
putintele noastre, sh ducem de aci inainte mai departe firul po-
vestirii i sa-1 aducem paria la domniile din vremile noastre, nu spre
a ne Mil cu umfiäturi rjtoricesti, ci spre a Implini poruncile dom-
nesti, adecä ale slävitului i pentru dusmani Mfricosatului Petru,
feciorul lui Stefan Voevod cel Viteaz, si ale marelui sau logofäl,
chir Teodor. Coi ei mi-au poruncit nemerniciei mele, celui mai
de pe urmä dintre ieromonabi, smeritului Macarie, sä nu las ca lu-
crurile Intâmplate In vremile i domniile trecute i ajunse pânä la
noi sä, fie acoperite de mormântul uitárii, ci sä le predau istoriei.
Dar a$k ca nici prin scurtimea lor sa se par% cá suntem ne-
voiti a vârl sabia In teacá, nici lungind vorba sä, se pará cá golim
râul cu lingura; nici ca sh ne Ingâmfám din pricina ajutorului

www.digibuc.ro
182 r. BOGDAN 188

dumnezeesc, nici din pricina pedepsei s'a ne pierdem cumpAtul, ci ca

sA dAm pentru toate laud& lui Dumnezeu, celui ce pe toate spre
folosul nostru le intocmeste, prin urmare i pe acestea. SA, incepem
dar a Impodobi cununa povestirii cu vorbe In aur Impletite si a
Implini datoria poruncii.
DupA moartea in veci pornenitului i prea slAvitului prin vitejie
Joan Stefan Voevod, luat-au schiptrul domniei fruptul coapselor
sale, Bogdan Voevod, find atunci cursul anilor de sapte ori câte
o mie i o zecirne mai mult si o doime aproape implinitä, intr'a
doua din calanclele lui Tulle (7012.1504, Iulie 2).
Si dupA trecere de un an (.1505), *tat find de Raclul, Voevodul
muntenesc, s'au bulucit* cu tArie asupra lui, desi pe dreptate, dar
necrestineste, pentrucA amândoi erau crestini. Aflându-se dar 'intro
hotarele terii lui, gata de luptA, iar Radul Insus având mare nA-
dejdo In aceastA luptA, erau gata sh pregAteascA prin vArsare de
sAnge o mare bucurie dusmanului obstesc, dacA milostivul Dum-
nezeu nu i-ar fi Impiedecat prin obisnuita lui iubire de oarneni si nu
le-ar fi trimes mijlocitor de pace pe un adevArat flu al luminii, zic pe
Maxim despotul, care nu mult dupA aceea cu vrednicie au fost InAltat
de arhiereii moldovenesti In scaunul de mitropolit i pAnh la moarte
au slujit drept podoabA scaunului din Belgrad. Acesta deci, vorbind
cu unul si cu altul despre pace si In nAdejdea sa neInselânclu-se,
Ii trimise pe amândoi ImpAcati In ale sale.
Si dupA un alt an iarAs (.1506), nemai putând suferl rAutatea
Lesilor, pornit-au cu rAsboiu asupra lor, si nu era nimenea care
sA i se Impotriveasch, si au ajuns prAdând pAnA la slAvita br ce-
tate, pe care de obiceiu o numesc Leov, i Incunjurând cetatea cu
osti, s'au Intors tAind ì arzand si bAtând cetAtile, i aducând multA
pradA de acolo au ajuns cu bucurie In tara sa.
Dar nu mult dupA aceea au pornit craiul lesesc cu toatA puterea
sa asupra terii Moldovei. ArzAnd si bAgAnd spaimA In oarneni ajun-
serA la Botosani i prin Incunjuraturi viclene prinserA pe eativa din
boierii domnesti 0 se Intoarserá apoi la ale sale.
In anii de douA ori zece si sapte mii i o singurA doime (7022.
1514) venit-au o multirne de 'Mari din Perecop §i au nApAdit
deodatá i fAr5, de veste asupra terii Moldovei, si au luat foarte,
mult plean, oameni i dobitoace. PrAdat-au din Nistru phriA In Prut,
tot lungul Prutului Jijiei, din Chigeciu pAnA In Hotin, si au
luat toate vitele de camp si s'au intors In pace, Implinind mânia
dumneneasa,

www.digibuc.ro
180 ttrotrgEirtn. Lift Alkftrt. 133

In al zecelea an al domniei sale (.1514) s'au ivit din tara munte-

neasch*, la vreme rea §i nepotrività, find vreme de iara, chnd tot
ostaul se odihnete i räsboiul Inceteazä, un barecare Trifhilä, ce
numià, pe sine fm de domn, au näpädit asupra terii Moldovei,
räu pe lácuitorii acestei teri. Si lovindu-so cu otile
domne§ti din jos de Vasluiu, la Poduri, ii dete acolo sufletul, pier-
zând i pe multi artii Irnpreunä cu sine.
In anul §apte mii i douä zeci §i cinci (.1517), luna lui Aprilie,
1-au ajuns sfár0tul vietii In Hu0. Si au läsat domnia fiului sau,
lui Stefan Voevod eel Thar, care erà atunci de noa, ani. Si bine-
cuvântarea ungerii au primit-o din mânile preaosfintitului mitropolit
chir Teoctist, In preasrávita cetate a Sucevei.
când era In al doilea an al domniei acestuia (.1518), In luna
lui August, porni Alb, unul din sultanii täläre0i din Perecop, cu
o multime de 'Mari spurcati, i trecurä Mal de veste apa Nistrului
§i ajunserä la Prut §i Incepurá a jeful tara, dua, obiceiul lor, de
jur Imprejur. Auzind atunci despre ei Stefan Voevod, se soul& färä
Intârziere cu oaste asupra lor Infrânse In toate pärtile, fäcând
omor printre clân§ii. Si s'au Innecat In Prut i s'au inglodit In
Ciuhru; iar câti au rämas vii, i-au gonit pânä la Nistru, §i acolo
s'au Innecat In fuga lor oarbä. Altii au fost prin§i de vii, iar Alb
sultanul abià au schpat cu putini de ai sài, ränit §i el la cap. Cei-
lalti, cap au putut s fugä, au luat-o pe jos, goi §i fära arme, §i
cu ru0ne au ajuns In locurile lor. Slav& domnului Dumnezeului
nostru Isus Hristos, celui ce ne-au räsbunat astfel asupra vräjma-
silor no§tri.
Socotit-am cá e drept A, spun cevä §i despre domniile sträine,
pentru cei ce doresc sa asculte,
Pe vremile §i In anii aceia ofornnià In Tarigrad asupra Turcilor
Selim, frul Impáratului Baiazit. Acesta deci adunä multime de Turci
§i putero mare i pornl din Tarigrad §i trecti marea i se bulucl Im-
potriva Izmailtenilor din Impärätia Sofi, ce se aflä, la räsárit, i le
dete luptä crâncená, dar nu izbuti la nimic, ci pierdi cr multime
din osta0i. säi §i se intoarse Indärät. Gätindu-se a doua oará, se duse
Impotriva Palestinei §i o luA Impreunä cu Ierusalimul, iar de acola
so cluse impotriva Eghipetului, numit astäzi de Turd Misir, §i lad
cetatea Alexandriei i täiè o multime de Misireni §i de frunta§i de
ai lor, §i se Intoarse biruitor la scaunul Au din Tarigrad.
In anii treizeci peste §apte mii (7030.1522) pornit-au Suliimen,
dupá moartea tatAlui sáu Selim, din Tarigrad i s'au Indreptat In

www.digibuc.ro
134 I. 130GDA11 190

sus pe apa Dunhrii vi ajungând la hotarele terii unguresti ince-

put-au a präda si a arde tara. Si ajungând la Belgrad, 1-au bhtut
multh vrerne ; si nu stiu cum s'au speriat ash de tare Ungurii, oh
nu i-au dat ajutor, nici n'au iesit Impotriva Turcilor. In sfârsit Bel-
grhdenii s'au predat singuri Turcilor. Si au luat Turcii Belgradul
alte multe cetäti, si au prädat tara Sremului(1) i s'au intors In-
därät, i luând cu sine moastele rnaicei noastre ale prea cuvioasei
Paraschive din Belgrad, le-au dus la cetatea lui Constantin.
Intr'acelas an, luna lui Septemvrie, au räposat In domnul i Ba-
saraba, voevodul terii muntenesti, iar In locul lui s'au ivit un Turc,
cu numele Mahmet, care se tragea din neamul lui. Dar ce minunat
amestec de luminh i 1ntuneric! Se läpädau oamenii de dânsul, cum
fuge cinevà de naphrch.
Si multi altii, ash zii pribegi, s'au incercat atunci sh puie mâna
pe domnie, vreo vase insi,numiti i nenumiti,dar toti au pierit
Intr'un singur an.
Intre acestea si dup.& acestea, intárindu-se In domnia aceea un
oarecare Radul si luptându-se cu Turcii, când bátându-i, chnd find
bâtut de dânsii, au trecut de patru ori muntii spre pärple ungu-
resti, ca s iea ajutor de acolo, si nu s'au odihnit 'Ana ce nu i-au
gonit cu totul din hotarele sale.
Dar sä ne Intoarcem iarás de unde am pornit, iar despre ace-,
stea sh amânhm povestea.
Domnind, cum s'au zis mai sus, Stefan cel Tânár si Intocmindu-si
cu pricepere cursul vietii dupä sfatul celor intelepti, vechiul dusman
al neamului omenesc nu suferl multh vreme râvna cea bunk ci
sadi In inima mai sus pomenitilor sfetnici mari nesatiul, izvorul
zavistiei, i vrhjmásie crunth shmánh, intre dânsii. Umblând ei cu
astfel de lucruri, thiat-au Stefan Voevod capul hatmanului si tot-
deodath întâiului sari dasal, anume lui Arbure, In luna lui Aprilie,
In anii sapte mii i unul lângh treizeci (7031=1523), in curtile
domnesti dela Hârläu.
Intr'acelas an, luna lui Septemvrie, s'au sculat asupra lui Stefan
Voevod toti boierii si tot sfatul, ca sä-1 scoatä din domnie. Tar
Stefan Voevod, neavând ajutor de nicheri, vi-au incredintat lui Dum-
nezeu necazul shu, iar acesta au suflat asupra lor mânia sa vi i-au
Imprhstiat, pe chile pe cari numai el singur le stie, prin terile si
domniile de prin prejur. Putini din tre dânsii si-au chpátat mai tarziu

(1) Sirmiul.

www.digibuc.ro
191 IATOPISETTIL LIII AZARIM 135

locurile lor; mai toti si-au läsat vieata in teri strMne, dupä vointa,
durnnezeeascá.
In anul 7032 (.1524) au bätut Stefan Voevod la Täräsaut, de
cea parte a Prutului, ca la 4000 de Turd, cari se Intorceau din
tara leseascä. Putini dintre dânsii si-au mai väzut tara lor.
In anul al treilea si al treizecilea pe lângä sapte mii (7033.
1525) nävälit-au din nou In tara ungureasca, multimile turcesti, Irn-
preura cu afurisitul lor stäpânitor Suliimen, i trei ani dupä ce au
fost supus Rodosul, au bätut cu desAvarsire pe .Insus craiul, cu
toatá oastea sa, prin rnestesugiri viclene, si au jefuit o mare parte
din tara aceea, si au cucerit Buda, cetatea cräeascä, si s'au intors
In pace la ale sale.
De atunci se näscii mare nestatornicie In tara aceea, chci dela
miazA-noapte s'au sculat un craiu, iar dela apus altul; cu eel dela
apus tineau Saii, fiindca, era, Neamt, anume Ferdinand, pe eel dela
miazà-noapte, fiindcA, era, Ungur, anume Ioadás, Il sprijinià poporul de
acelas neam cu dánsul. Si dupá vremuri, treceau când dintre Unguri
in partea unuia din ei, când dintre Sasi in partea celuilalt. Si luptân-
du-se astfel necurmat unul cu altul, erà mare nevoie In tara lor.
In anul treizeci si patru peste sapte mii (7034.1526) s'au sculat
Stefan Voevod cu mânie si cu toatä puterea sa Impotriva lui Radul,
voevoclul muntenesc, In säptämänile carnii, si au ajuns prädând
arzând pänä la Tärgsor. Dar Radul Voevod, necutezând a-i sta im-
potrivä, s'au rugat de pace, si Stefan Voevod s'au intors lndärät.
In toamna aceluias an intrat-au Stefan Voevod din nou In tara
lor, din pricina obräzniciei lor, i dupä ce au trecut pe unde i-au
pläcut, s'au Intors indärät, purtând In trupul säu boala care au pus
sfársit vietii lui la Hotin, in anul 7035 (.1527), luna lui Ianuarie.
Intr'acelas an si Intr'aceeas lunk dupá arAtarea lui Dumnezeu,
fu ales In domnie si impodobit cu cununa domneasch Petru cel mi-
nunat, despre care In putine cuvinte am pomenit mai sus. Si acesta
erà una din odraslele In veci neuitatului Stefan, ascunsä ca odi-
nioarä lumina sub obroc. Si cm vrednicie fu Inältat In scaunul dom-
niei, cu sfatul obstesc, i pornazuit cu mirul binecuvântärii de mâna
celui despre care mai hainte am pomenit cä a pomázuit i pe ne-
potul aceluia (1).
Dupá. trecere de un an, Implinindu-se atunci anii lumesti de cinci
ori ate sapte i o mie i adaogAndu-se Inca, unul, In 15 ale ace-
(1) Se intelege Teoctist; y. p. 189.

www.digibuc.ro
lAd 1. 130GDAN

1eia luni, inainte de 17 ale calandelor lui Fevruarie (7036.1528,

Fevruarie 15), au adormit In domnul la adânci lAtränete miruitorul
domnesc si daseMul Moldovei, mitropolitul Chir Teoctist, In 'Astoria
sa, parte däruitä lui de Dumnezeu, dupä ce, spre sfärsitul sau, i
se dete tnarele nume Ingerese Teodor. Er& bárbat stiutor ca ni-
menea altul, chei Invätase din doaseä In doascá i eele vechi si cele
nouk si multe fapte dumnezeesti sävârsise inainte de plecarea sa
Cälugärindu-se din frageda tineretä, toti câti 1-au cunoscut de
aproape märturisesc cii, au fost un fäcMor de bine. Saptesprezece
ani färä eeva s'au trudit In egumenia dela Neamt, opt ani intregi
au implinit In episcopia terii de jos, iar In scaunul de mitropolit au
gat nouäsprezece ani si opt luni aproape; au slujit dar cu totul
lui Hristos In curs de saizeci de ani si mai bine. Si au pornit pä-
rintele nostru pe calea cea lungä, ca sä-si primeasca dela dreptul
judeator dreapta räsplatä a ostenelelor sale.
Si sä, nu mä bänueascá nimenea cá laud asä pe daseMul i pe
pärintele meu sufletesc. Oriee orn nepártinitor socotese cäl-ar judecà
tot BO,. Choi dach omul care povesteste despre lucrurile lumesti
nu e In primejdie de a fi bänuit, cu atât mai mult nu trebue
fie banuit eel ce se Ingrijeste de cele mai inalte.
Ba, un om ea acesta e vrednic si de cununä. Dar eu, carele cu
vorbele lui sufletesti m'am hränit ca cu lapte i cu iubire pärin-
teascá am fost creseut de dânsul, n'as fi eu vrednie de ocara ro-
bului celui lenes care au aseuns talantul sub párnânt, dacä n'as
arätà fruptele sträduintelor sale, si daeä, n'as scoate la lurninä, bu-
nätatea acestui bárbat, i daca n'as da, dupg, putintk cinstea eu-
venitä párintelui atât de iubitor de fiii sái ? i toate acestea, mai
ales dupä ce ostenelele lui au Incetat ? Acest intru sfinti ráposat
pärinte fu Ingropat cu sfintenie In mkastirea dela Neamt, uncle
din tinerete fusese lnehinat lui Dumnezeu. Dumnezeu sä, ne fereaseä
de rele, prin rugAciunile lui, amin.
Un an dupá aceasta (.1529), In vreme de iarna, pornit-au Petru
Voevod eu rásboiu Impotriva Sacuilor, neam unguresc, i Impärtin-
du-si ostasii in douä pâleuri, acestea au trecut pe cele douä cM
de munte si au ajuns In tara lor ; si lAtându-se In mai multe locuri
cu fruntasii lor, peste tot i-au biruit pe Säeui, iar cu pustile c1)3
rásboiu au spart una din cetatile lor, i pe cei ce se aflau Intr'insa
pe toti sub aseutisul sabiei i-au treeut. Si dupá ce s'au intors de
acolo, Petru Voevod i i-a fácut supusi pe Säeui.

www.digibuc.ro
198 tATOPISETIIL LIN AZARIE. 131-

Inteacelas an, In luna lui Iunie, la rugämintea mai sus numitului

craiu Toanäs, ea sa-i fie de ajutor Impotriva domnilor acelei
cari nu voiau sA i se supunA, si dupA fAgAduinta cA-i va da eetatea
Bistritei din acea tarä, cu tot tinutul dimprejurul ei si cu toate
veniturile, i alte multe pe lângá acestea fägäduindu-i, daeä va
pune mâna pe donmie, au trimes domnul Petru Voevod pe cei
dintAi dintre boierii säi, pe Grozav, marele vornic, i pe Barbovschi,
cApetenia otii, i Incredintându-le o parte din oameni, le-au poruncit
sä iasA, In fata Brasovului, pe drumul de jos, iar altora le-au po-
runcit sá intre In hotarele lor pe drumul de sus al Sucevei. Pro-
tivnicii dintre Unguri, dacA auzirA, acestea, se bulucirä cu putere
Impotriva amândoror pâleurilor ; dar de cei de sus nu se Ingrijiau
asA ea de cei de jos; si adunandu-se nu putini din domnii Ardea-
lului si din episcopii altor ynuturi, i purtând pusti grele cu
se apropiará cei de jos unii de altii, din sus de Brasov, si Inca-
pura a se sumuta unii pe alyi la luptä.
Protivnieii se arätau a fi mai tari, eäei aveau foarte multe arme,
carora de obiceiu le zic pusti, si altele mai mici asemenea lor; pe
unele le aveau gata, iar pe altele le gâtiau. Skull, cari se pre-
fAceau a fi supusi, se unirä i ei ou protivnicii. Crestinii chemând
pe Dumnezeu In ajutor si incepând lupta, protivnicii de'ndatA o
luar4 la fugk dând dosul i läsAnd cu rusine toate pustile, de cari
am vorbit mai sus, cu carA, si cu eäláreti cu tot; eei ce se pricep
la astfel de lucruri stiu prea bine de ce folos ne-au fost ele atunei.
CAzut-au foarte multi dintre dânii, strApunsi de sulite i mAcelä-
riti qi ucisi lângà apa BArsei. i erau ca un noroiu de lut, cum
zice psalmistul despre Avim eel vechiu si de seminye strAinä, la
apa Chisului.
Si Intorcându-se din rásboiu cu biruintk crestinii Impreunä cu
fruntasii lor, i luând pradá dela dusmani, o aduserà cu mare cinste
domnului Petru Voevod. Tar cei de sus, despre cari am pomenit
mai nainte, arätând i ei nu mai putina vitejie In fata dusmanilor
Intorcându-se eu partea lor de pradà, o Inchinarä celui ce i-au
fost trimes.
Craiul Toaras s'au bucurat auzind de acestea i pe lângä cetatea
fAgAduitä adause Incà una, eu numele BoluanAs.
Dupà aceste Intoemeli trimes-au Petru Voevod boieri de-ai sAi In ee-
tätile dáruite lui. Bistritenii ins& n'au voit sà dea acestora cârma ce li-
se cuvenik iar pilda, lor urmând-o alte cetati, anume Brasovul i eels
din prejurul lui, se läpadarä de craiul IoanAs. Atunci viteazul doma.

www.digibuc.ro
188 t. I3OGDA14 194

Petru Voevod se repezi ca un tânär el Insus asupra lor, pentru

a doua oarA In acelas an, In luna lui Septemvrie, i Intr'un mers
minunat prin tam lor dete dovezi de fapte voinieesti. Deci unele
din cetätile pomenite mai sus, silite find eu puterea, se supuserä färA
voie craiului Ioanä, altele de frieä, auzind cà celelalte nu s'au
putut Impotrivi viteazului bArbat, se speriark IncepurA a se clätinA
si trecurA i ele de partea celor supuse. i astfel, dupA o strMu-
citA biruinVA i dupä bune orândueli, s'au intors Petru Voevod de
acolo la ale sale, aducând cu sine dela lAcuitorii acelei teri o mul-
time de talanti de aur i alte lueruri, spre folosul i indulcirea
domniei.
IntAmplandu-se astfel acestea, ai nostri ridicarA capul. Dar sä tre-
cem peste celelalte IntAmpläri, fiind lungi, i sä le lAsAm altora mai
priceputi decAt noi, iar noi sä mergem Inainte cu vorba.
In anul 7039 (.1531.), luna lui August, domnul Petru Voevod,
silindu-se sA-si Indrepte ochii In toate pärtile, trimes-au la craiul
lesesc cu rugämintea, ca IntoarcA mosia pärinteaseä, ruptä In
domniile de mai Inainte. Nevoind sä auzä despre aceasta, Petru
Voevod s'au hotArIt a o luà cu puterea. Dar vräjmasii au fost mai
tari; asà, a voit Dumnezeul nostru eel iubitor de oameni. De aceea
Ingâmfatii prinserä a sburdA i prädarä räu marginile tern.
Ajungând aci cu povestirea, trebue sä amintesc cA In cursul ace-
luias an, rostogolindu-se roata bisericeaseA dela unii la altii, mA
ajunse In suisul ei i pe mine smeritul si mA puse In scaunul epis-
copesc din partea de jos a erii, Aprilie In 23. Si acum sA iau
iarAs firul povestirii.
VAzAnd ash, dar cu tristete Petru Voevod cum Lesii strâmtorau
hotarele Moldovei i socotind eh ar fi o lipsA de vitejie si o slA-
biciune neiertatA sA nu rAsbune batjocura suferitA, au iesit la luptá
aprins de mânie, i ajungând In tara lor, trupurile Lesilor cAdeau
dinaintea lui ea spicele, i bAtând peste tot locul pâleurile lor
doborind la pAmânt pe IntAii luptAtori, au acoperit toate câmpurile
cu trupuri, iar apele râurilor le-au amestecat cu sânge, cetätile cele
tari le-au luat cu nAvalA, pe Lesi i-au silit sA se tragá tu tara lor.
multämind lui Dumnezeu pentru biruintä, s'au Intors biruitor, In
anii dela facerea lumii curgAtori 7046 (=1538), In sAptAmânile
Dar, precum mi se pare, nu este nimic neschimbäcios In aceastä
vieatA, nici puterea domneascA, nici bogAtia, si nu este fericire In
vieatä, care sA nu fie turburatä de Intristäri i vifore. Dar ce vreau
sto. 2io prin aceste ouvinte ?

www.digibuc.ro
195 LETOPISETIIL LUI AZAillt. 189

Dumnezeu voind sä, ne mustre, cum au Incereat pe boy, si-au

Implinit pe cAi ascunse, gândul säu 0 de 1mplinitori au ales pe
boieri. Ce fel si cum s'au Intâmplat aceasta, vino-mi in ajutor, eu
vântule, i povesteste celor doritori s auzA povestea vrednia, de
aducere aminte si de istorisire.
A$ h dar, intr'acelas an, era un oare care Mihul, boier mare,. Ar-
bänas de neam, orn foarte viclean 0, cum s'ar zice, surnutând si
rásvrAtind pe top. Pe fatä el se arätä c'ä are iubire curatä, catre
domn, iar In tainä, puneb, la cale violeuguri i tesea sfaturi pline
de clevetiri, imprietinindu-si pe top cei doritori de a pune rnâna
pe lucruri sträine Immulti ale sale pe oM nedrepte.
Sämánta necredintei prinse rádácini i boierii trimeserä pe ascuns
scrisori la marele Impârat tureesc, cerand mazilirea. Impâratul,, MIA
sá intârzie de Mc, ci suflând ca vántul näpraznic de apus f ca
vijelia ce vâjie din greu, groaznic i eu urlet de leu s'au seulat
Indatk ducánd cu sine multime de legheoane.
Pe längä Turci se alipirá puterile Tktarilor celor cu chipul de
hará i cApeteniile ostilor muntenesti, iar dela miazä-noapte (Lesii)
cei greoi la minte, scurti la haine si lungi in pieloare, cari ca o
aph turburatacAci si ei aveau acelas gaud cu Turcii se värsará
cu vuet asupra tern i ca un vârtej Infricosat voiau sä, Inghtta
cetatea Hotinului cea cu ziduri i turnuri intärite. Cu un cuvânt,
toatá paganatatea sälbatec5., de prin prejur au pornit-d Soliman,
prea Ingâtnfatul stApânitor al Turcilor, Intoemai ca o pasäre cu
aripile mari, care se aruncä asupra unei päsAruici golase. Iar la
mijloc se muncià capul ostilor moldovenesti. La ajutor nu se putea
gandi din nici o parte. Iar cei ce pregatiserâ acestea, adunându-se
unii la altii, 10 dedeau pe fatâ greutatea indräznelii lor, i diavo-
leasca lor viclenie cu Incetul se descoperl. Erau doar minti /1,
theite de oameni si orbite In fata color viitoare. Dar päzitorul pa-
tului domnese, care se chemä, Hâra, aflând de acestea, le desco-
peri Indatà pe toate Voevodului i zise: vai nouk Voevodule, boierit
se sfatuese ä te päräseascä.
Auzind acestea domnul, Mima i se cutremurà si 'spairnä i fricA
trernu Il cuprinse, lacrämi ii curgeau din ochi i dese oftàri Ii
iesiau din fundul inimii. JalnicA i vrednieä de plans era Infätisarea
lui. Ce rAutAti si ce Indräznealä n'au arätat atunci boierii, cari ea
niste câini turbati se repeziau asupra lui. Iar el, poruncind
zeascä, bine pe cei rásvrätiti, cu inima ránitä si fata udatà, de la-
crami, parAsind pe räsculati plecä cu putini, Sepemvrie In 14. I

www.digibuc.ro
140 I. i3OGDAN

Nu oftezi aci, dreptate? Ce vorbe pc s. descrie zelelntâmplate

atunci? Mi se pare a le-au mers vestea dela marginile rasäritului
pAnä la sfârsitul apusului. Si cum merge& el Inspäimântat i cu,
toatä graba, ocolind pMcurile de ,dindärät ale Turcilor si cu ochii
atintiti mereu spre muntii cu vârfurile ascutite, ajuns-au spre
Bealtt la mânästirea Bistritei, unde find primit färä impotrivire,
voià sä se odihneascá de osteneli. Dar mojicii i neobrazatii
simtind de aceasta, Incunjurarà mânästirea i ea niste capre
sälbatice näväliau asupra ei. El, netemându-se de toate acestea, o
luä la fugä, cAutând scApare pe un cal iute, despoiat find de toate
celelalte ale sale, ca un rob fugar.
0 soare a tot vazAtor ! Dar cele Intâmplate de acl Inainte, ce
cuvinte le pot spune?
Mai intâiu tovaräsii lui de fugä, Inaintând In muntii nephtrunsi,
se Imprästiarä unii Intr'o parte, altii intr'alta, unii de nevoie, alÇii
de bunä voie, pânä ce nu rämase nici unul ou dânsul. i rämase,
säracul de el, mai gol decât vazduhul, si se ascunse ca luceafárul
sub pámânt sau ca bátrânul Cron, si se Indephrtä fugind, nestiind
Incotro, Septemvrie In 18. Si dete de niste locuri präpästioase si
muntoase si de väi páduroase, i neputând sä le treacá &Mare, îi
lása acolo iubitul sau cal, pe care nimenea altul nu Incálecase, si
pátrunzând pe niste &Ai nepätrunse de oameni i läcuite numai de
fare sälbatice, i printre piscuri inalte, gol, riinit la mMni i descult,
mergeà, pe cäräri aspre i neumblate, marele In vitejii i furiosul
ca un leu In lupte, rnä birueste mila i lacrämi Imi stoarce din
ochi, iar muntii din fatä aduceau aminte celui ce plângeà, si sus-
pin& de pierderea copiilor si a puterii. Astfel au umblat sase zile,,
flämând si färä hranä, färä sá vorbeasa, o vorbá cu cinevà i färá
sä vadä fata cuivà; mergeà rätäcind, mäsurând adâncimile sälba-
ticei pustii, pâriä ce dând de un párau ce curgeà In spre tara SA-
cuilor, 1-au aflat niste pescari din acele pártiDumnezeu se indu-
rase de dânsulsi dacá 1au cunoscut, 1-au dus la cApeteniile lor,
cari 1-au cinstit cum se cuvine ii 1-au petrecut pâng. la Ciceul cel
cu turnurile Intárite, In 28 ale aceleias luni.
Dar cäpeteniile cetätii, pe cari el singur Ii pusese, aveau gând
räu asupra domnului i voiau sä-1 piardá cu orice pret. Vpevodul,
ca orn cu minte, vázând aceasta, Ii scoase cu mestesug din cetate
cetatea o dete spre pazä Ungurilor. Astfel seal:A de potopul cotro-
pitor i ca un al doilea Noe Isi mântul sämânta neamului In ce-
tatea Ciceului, unde cu putin mai lnainte ii trimisese. Si ce s'a_u

www.digibuc.ro
197 LETOPISETIIL LEI AZARIE. 141

mat inamplat apoi? Intinzhnd bratele sale si cu dragoste pärinteascg,

Imbrätisindu-i, Isi, sárutá pe micii Al copii, ca vulturul ce-si aco-
pere cu. aripile puisorii fárá de pene, si Intinzând iarás mhinile
sale, cuprinse In brate plângând pe Inteleapta sa sotie, pe doamna
Elena, care Inclestându-se de gâtul lui plângeà, cu jale si-1 shruti
din toatá inima, nu, ca ucightoarea Dalidä pe Samson, ori ca Tin-
darida pe sotul säu, viteazul erou.
Din toate pärtile se auziau numai strighte si suspine, din toate
pártile báthi de piept. Dar a le Insirà, pe toate cu vorba este cu
neputinth, cad m'ar ajunge anul, daca as vrea sä le istorisesc. De
alth parte nu. se cade sh le punem pe toate sub obrocul uithrii,
mai ales cá am ajuns cu povestea acolo, unde trebue sh aráthm
pe corbul mai negru decht negreata.
Ioanás craiul, de care am pomenit mai sus In cursul povestirii,
om viclean si räuthcios, care cu limba linge si cu coada loveste,
dad auzi de cele intamplate, trimese Indatä, prieteni de-ai shi, sä
phzeasch bine cetatea si sä Inchizä portile si sh, nu lase pe nimeni
sh iasä, având de gând sau sä-1 arunce jos de pe ziduri, sau surphnd
zidul sh, dea mortii Intreg neamul lui, turbat find de lhcomie si
arätându-se ca un al doilea Ghelimer care a Inchis pe vechiul Inde-
rih, cu femeia si copiii sái,el care se imbuibase cu prisosintá de
binefacerile lui, precum am apucat a spune In cursul povestirii.
0 chinuilorule aur, tirane Indräznet, tosatura a rhutätilor, tu
care deschizi limba celui fárá de glas si Inchizi gura celui guraliv,
tu care calci legile si asázámintele si alungi rusinea dintre oameni!
Deci filch mare II cuprinse pe Voevod; el suspinh, din greu si se
Intristà si cu bäthi puternice Isi lovià, pieptul si spre Dumnezeu
trimeta, rugáciuni din fundul sufletului ski.
Dar &still m'am bocit despre acestea. S'au indurat in sfârsit Dumt
nezeu de dânsul, si väzand norii de lacrämi i s'au facut milä de cel ce cu
oshrdie i se rugh si i-au luminat ochii mintii, iar el, desteptându-se ca
din somn, au trimes indath si pe ascuns Impáratului turcesc o scrisoare
intraripatä, cerând ajutorul lui prea puternic. Auzind acestea sumetul
si marele Impärat al Turcilor, si, aflând de cele Intâmplate, i se
Mdù mil& si-i 'Aril rhu de Petru si porunci craiului Ioanás sh-i dea
drumul; Ungurii plätiau atunci bir marelui Impárat Sullimen. Phnä
si varvarului i se fácil milä de suferintele domnului, si-1 che-
mh, la sine, ca sh-1 fach (din nou) Voevod. El primi cu bucurie,
si .16,sând pe doamna cu copiii la Ciceu, pled In fugá si. ca prin
sbor ajunse In tara turceasch, duph ce au scApat de cursele rele

www.digibuc.ro
142 I. BOGDAN 198

ale Ungurilor. Si dupá ce gräbi la cetatea Impárateascä, prea fru-

moasa cetate a lui Constantin, si fu Intre zidurile ei Intärite, in-
datá ce se ivl Inaintea marelui Imphrat, pe neasteptate Imblânzi
sufletul lui varvar. El privi cu dragoste pe Voevod si-1 Invrednici
de odihna cuvenitä lui. In locul valurilor si nelinistei, li surise acum
linistea, din linistea si bunatatea ta, stäpânitorule !
Acestea deci se intâmplarä In anii din urmä. Dar pe când Petru
Voevod se afla Incä In Ciceul cel Int.-Ara, räsboiu varvar si crân-
cen purtau Turcii In Moldovlahia, jefuiau läcuintele si se Inc Ar-
eau de präzi. Atunci si prea frumoasa cetate a Sucevei se supuse
Turcilor si ca pe o logodnicä Impodobitä si ca pe cea din urmA
roabA, si ca pe o curvä de pe drumuri o batjocurirä. Bogätiile
domnesti si averile Ismailtenii le-au secat; iar sumetul Impärat al
Turcilor se intoarse de acolo biruitor la Tarigrad, lasând tiitor lo-
cului domnesc pe un oarecare Stefan, In vremea cäruia mare foa-
mete au fost In toatä tara Moldovei si In tara munteneasch, si care
nu rnult dupä aceea, In palatul sau si MO patul domnesc, au baut
paharul nelndurat al mortii. Dupä el un altul, un Alexandru
oarecare, poreclit Cornea, numai cât si-au uns buzele cu mierea
domniei si au pierit Inainte de vreme.
Dar sA, mergem mai departe oil povestirea si s'o isprávim de
sells. Si dupä ce marele de suflet Petru Voevod 10 arät5, cu in-
cetul puterea sa, In cetatea Impäräteasch, In tot cursul celor unspre-
zece luni el erâ In gura tuturor marilor diregâtori Turci.
Si ce sg. mai lungesc vorba? Marele stäpânitor i se arätä chiar
mai miloStiv decAt ai säi si II trimese Impreunä cu marele sAu
comis sä-si iea domnia, pe care o pierduse In vremea domniilor lui
Stefan si Alexandru Voevozi. Si-1 ridicA astfel din Injosire la 11'161-
time si-1 fact" apäratorul Impärätiei sale. Deci se repezi Petru Vo-
evod, ca o fiarä din capcanä si ca un vultur din cursa, si ajungând
la Dunärea cu apele frumoase intrA, In Bräila Muntenilor. Atunci
bbierii moldoveni, Indatä ce aflarã despre aceasta, venirá cu totii,
atât cei ce slujiau la curte cât si cei ce se trAgeau din neamuri
de frunte si strAluciteSì párásind pe nenorocitul Cornea ca Intr'un
sbor ajunserA, la BrAila si cu bratele deschise primirá Pe domnul
lor, si azând In genunchi furá iertati pentru Indrázneala bor. Dar
pe cei mai de frunte dintre ei, pe mai sus pomenitul Mihul si pe
Totru,seanul marele logofht, Ii lásarA, sub pazA In Cetatea Nouh
cea IntAritä. Nu mult dupá areea fu prins si Cornea de niste oa-

www.digibuc.ro
199 LETOPISETIIL LITT AZARIE. 143

meni i adus lui Petru Voevod, i fu -Mat cu sabia, In anul 7049

(.1541), luna lui Fevruarie.
Din nou väzù Petru Voevod zi slobodä si din nou 1u In mâinile
sale domnia i cinstea de mai inainte. Era atunci al treilea an
curgätor de când se despärtise de dánsa.
Si nu era nimenea care si-i stea impotrivä. Inträ In cetatea
domneasca a Sucevei Impreunä cu diregätorii impärätesti cari 11 pe-
trecusera. Si adunând pe eel ce se räsvrätiserä, silit de imprejuräri,
se puse pe schingiuiri i eu maini de varvar pe prinii ceva mai
sus numiti fára milá Ii täiè, fetele lor le jupul si le trimese marelui
impärat, iar pe boierul turc 11 därul cu daruri foarte bogate.
Nu mult dupà. aceea 10 aduse din Ciceu i pe prea iubita sa
doamnä Elena si pe prea doriii i blagorodnicii sM fii, Ilia i Stefan.
Astfel se sfârsirä toate aceste Intâmpläri. Tar noi le-am povestit
In scris cum am putut, pe scurt i, dupä socotinta noasträ, lámurit,
find cursul anilor de sapte ori ate o mie si de doua ori cate
de cinci ori cinci, In luna de primävarà (7050.1542, Martie). Tar
domnul Petru Voevod isi desmerdeazä norocoasele sale bâtrânete
In bái si in bäuturi i in mâneäri, ai zice ea o lebedá cu penele
aurite deasupra unor
Ce s'au mai intâmplat dupä acestea si cum, va serie povestirea.
Petrecând i ocârmuind astfel, bärbatul mare de suflet i cu inima
indrázneatä porn1 i ajunse in tara ungureascä pe valea Oituzului,
ducând cu sine multi si puternici ostasi, i apucând cu mânile de
pär pe läudatul i mândrul voevod al Ardealului Mailat, II trimese
marelui sultan Suliimen. Si dupä ce au sävârsit fapte vitejesti
au adunat multe comori de aur In -tam Ardealului, s'au 1ntors la
ale sale, In Câmpulung, trecând ea prin sbor muntii cei cu vârfu-
rile aseutite.
A$ a se sfârsirä si acestea, iar noi sh ne intoarcem iaräs. Si
pe când punea la cale toate acestea, cu mintea lui prea Inteleapta,
Ingrijià 0 de biserici, le zidià din nou, lucra In frica lui Dum-
nezeu i da invätäturi Intelepte celor de casa sa, cäzii intr'o boalä
rea, chei ()in era si el, si din aceasta i se trase sfArsitul
adieä al flintei sale muritoare, desi puternice ea a unui erou, la
Suceava, In anul 7054 (.1546), Septemvrie In 3, si fu Ingropat
eu einste in l'acasul domnesc al mânästirii dela Pobrata.
Si cu sfatul episcopilor si al tuturor boierilor se urcä Dias la
inältimea domniei si In scaunul tatálui säu: om moale de inimä si
mic de suflet. Intru nimic nu s'au alltat asämänätor tatälui säu, ea 0

www.digibuc.ro
1.44 I. BOGDAN 200

cum nul-ar fi crescut ca fiu. Pe toate le-au turburat i le-au clätinat,

Inteleg buna stare a sfintei si dumnezeestii biserici si legile dom-
ne§ti; de säraci nu-i era milä de loc, pe sine se socotià prea in-
telept si se laudà cA, stie s prinzà, pAsári in lat. Si indeletnicin-
du-se cu acestea, desertul, ziva Isi alegeä, sfetnici copii de Turd,
jar noaptea ti aplecà urechile si inima la Turcoaice spurcate, pan&
ce se prefácti In desävär§itä lácuintä a diavolului.
Niel când nu voià sä vazA inaintea ochilor säi oameni cu cuget
curat,,in gurä i pe limbä si mai ales In inimä aveä numai gândul
de a adunä bogätii, si mare multime de talanti de argint i de aur
au adunat vicleanul; veniturile boierilor in toate chipurile in partea
5a le-au luat, averile. miscätoare §i nemiscätoare ale episcopiilor §i
ale mânästirilor pânä la cea de pe urmä le-au luat, pe preoti si pe
rugátori färä, mila In toatä tara i-au prädat, si pe toti de lacrámi
si de suspine i-au umplut. Astfel ajunse la nebunie desävärsitä, as-
cutind sabia sortii Impotriva sa si ridicând-o spre täierea sa. Cäci
Dumnezeu uräste, precum se zice, faptele de läcomie. Ingrämädind
räutki peste räutäti, §i adáogänd altele si mai rele i necuviincioase,
innebuni In sfärsit cu totul, cáci -CMS si capul hatmanului §Au Vartic,
iar pe alti boieri pe unii ii orbiä, altora le WA nasul, pe a1ii Ii fácea
sà, fugá si sä, se assze In teri sträine, pänä la alte vremuri. i astfel
s'au näscut sárnânta necrediatei.
In anul 7056 (.1548) fu iarnä a$ & de asprä, Incât i copacii
s'au ustat.
Ajungând ad In cursul povestirii, sä pomenesc si despre mine
smeritul ce mi s'au intâmplat sub dânsul (1).
Oamenii bucurosi de 1.5,1.11 altuia si priceputi la viclesuguri tesurá
minciuni pline de clevetiri si le spuserá doamnei Elenii si fiului ei
Ilias, si am cäzut cu strasnicä cädere, vrednia de plâns. Despoiat
am fo,st de scaun, ca un rob fugar, si cu grele ispite m'am luptat,
si eram mai gol deck väzduhul. Cäci zavistia -nu se rusineazä de
dragostea dintre oameni, nici nu se teme de ochiul lui Dumnezeii.
O zavistie, fiarä crudá, tigru mâncátor de oamení, sägeatä fár5, de
fier, sulitä mai ascutitá deck toate Dar ochiul cel drept nu treca
cu vederea peste acestea, ci le váza drept.
Am spus acestea In treacát, fiindcA amáráciunea sufleteascá ne
sileste sä vorbim. Sá povestim acum mai departe despre domnul Ilias.
Atras de dorul mincinoasei legi turcesti, el lásá si domnie
(1) In orig. se ziee Inca oclatfi ce s'a Intknp1at, va spune povestirea".

www.digibuc.ro
201 LETOPISETIIL LEI AZARIE. 145

marná i frati plecä, daca ar fi putut ar fi sburat prin aer, §i

Infati§ându-se sultanului Suliimen, se lep'ädä de bun& voie de Hristos
§i se aruna in bratele diavolului. Säracii de noi, ce am mai Indurat!
o dreptate (1), o soare, cum ai putut suferi astfel de fárádelegi
ale celui ce au fost un batjocoritor al lui Hristos, un In§elätor al
cre§tinilor, un Incätu§at la minte de In§eIätori vicleni, un vindut
diavolului i afurisitului Muhamet al Turcilor, al carui nume 1-au roi
luat, de trei ori blestematul!
Acestea s'au 1ntâmplat In vremile din urmk cursul soarelui find
in anul 7058 (.1550).
Nu mult dupá aceea, raspandindu-se faima de cele Intâmplate,
puterea domniei nu fu amânatk ci delndatá se adunä la un loc
norodul cu episcopii ì ou boierii de frunte, ou cápeteniile o§tilor
cu tot sfatul, deterä schiptrul In mâinile Indráznetului Stefan,
hotärlt de mai nainte de cel de sus pentru Inältirnea domniei
plämädit din acela§ sânge cu Ilia§, dar nu cu acelea0 raravuri ;
pe acesta cu ochi dulci privindu-1, ca de Dumnezeu däruit, cu brate
gräbiteil imbräti§arä fäcurä stäpânitor al terii Moldovei; pare& un
domn cu suflet lurninat, frumos la fata, blând la privire. i dupä
pe luA domnia, dela intâii pa§i se arätä &A, n'au 1n§elat nädejdile
celor ce 1-au alès, §i pe top Ii Intarià In nädejdile lor de bine. Si
iarä§ strálucirä razele dreptei credinte, i iarh§ strälucirä zorile
binefacerii, §i top deopotrivä läudau pe voevod, 0 top cu osârdie
iubiau pe domnul Stefan. Cáci era milostiv i iubitor de cälugäri
si hränitor de saraci.
indatä dupä acestea ,ce s'au Intâmplat ?
Scotând sabia cu râVnâ, §i sburdând de Indráznealá, ca un cal
iare de gurk el Inspäimântä pe Le§ii cari náváliserä In Moldova
o strârntorau, In unire cu cei ce o päräsiserä mai dinainte (2), 0
dovedi dela cei dintâi pa§i 0 dela IntAiul mers, ce cáldurá vitejeascA,
ava, In pieptul säu.
Intorcându-se de acolo, îi Indreptä fata spre preaslávita cetate a
Sucevei, §i intinzând indatä puternica sa mânä, pe mine surghiunitul,
un mort Intro vii, mä chemä §i cu mâna domniei sale imi Incre-
dintá iar᧠cârja, i plecându-§i cre§tetul säu inflorit i genunchil
inaintea fetei Impáratului Imparatilor, din mila lui Dumnezeu ou
untdelemnul binecuvântárii fu pomäzuit de mine, nemernicul.

(1) Orig. w coresp. grec. 8 Ex.q.

(2) Se Intelege pribegii.
Analele A. R.Tom. XXXI.Memoriiie Sect. Istorice. 9

www.digibuc.ro
146 1. BOGDAN 202

Ei, Impárate a toate stápânitor, dupá ce ne-ai dat un astfel de

stápân, aratä-ne CA este si un biruitor ales.
Acesta deci, prin pronia dumnezeeasck dárâmä altarele si Inchise
bisericile, in cari intunecatii Armeni aduceau jertfe deserte, si stârpi
necuräteniile murdare i jertfele schrnave si toate murdäriile, iar
pe ei inii Ii botezá pe toti In botezul adevärat al Dumnezeului
Intelepciunii i luminii, pe unii de buná vole, pe altii färá de voie.
Si se auzi dela o margine a pämântului la alta trâmbita cea mare si
in aur ferecatk care trAmbità peste tot locul credinta lui in ziditor (1).

Pdact aci, au mers aldituirite ritoricesti ale petrintelui Macarie.

Sec incep clar Ø eu, fostul Ø nemernicul ui ucenic, Azarie.
Acest sfânt-räposat pärinte, IncepAnd dela moartea bátrânului
Stefan Voevod celui viteaz i povestind pâná acl, In cuvinte fru-
moase i mestesugite, vieata domnilor cari au fost inainte de noi
si a celor din vremile noastre, si-au alcätuit povestirea din po-
runca lui Petru Voevod celui bátrân, adevárat izvor de adevár, ce
se varsá asupra inimilor noastre si le adaph cu apa mintii, pe care
cu toate eh o gustäm, nu ne 8áturárn de ea. Cálcând dar pe urmele
lui, mä voiu sill i eu, umilitul säu fiu, a merge mai departe si a
Implini porunca domneascá, adech a lui Petru al doilea, cucernicul
domn, datä mie cu invoirea i ou binecuvântarea preaosfintitului
mitropolit chir Anastasie i cu mijlocirea marelui logofäl loan Go Mi.
Cer dar iertare, dacá din pricina vremii Indelungate ce au trecut,
voiu uità cate cevä si nu voiu pomeni unele lucruri, intâmplate
In cursul anilor.
Voiu Incepe dar sä istorisesc, pe cât imi va fi cu putintk mai
departe despre sus numitul Stefan Voevod, i sä Impletesc vorbele
povestirii, de unde au Incetat i páná acuma.
Domnind viteazul Stefan cu cinste crestineascá si ocármuind toate,
vrájmasul eel räu nu puta suferl multä, vreme râvna cea bunk ci
vârt urä, in boierii shi, cei ce fuseserá cinstiti de dânsul cu bine-
faceri. i ce s'au Intämplat din pricina aceasta ?
Boierii mai sus numiti, cari II párásiserá, anume pribegii din tara
leseasck trimiserá pe ascuns scrisoare cátre sfetnicii cei Mari, si
prin minciuná le furarä, mintile lor cele slabe. «Vreti sä, aveti pu-
terea In Moldova, ziceau ei, bägati de seam& cá puternicul St efan,
pe care II Impinge tinereta, are de gând sh se scoale ou cru zime

(1) Se 1nke1ege ziditorul lumii.

www.digibuc.ro
203 LETOPISETIIL LEI AZARIE. 147

asupra voastr i sä lnchine tam la Turci, ca i fratele säu

Si vai, ce lucruri raptuesti tu, zavistie ! Ei se scularä ca niste
hop asupra Voevodului i II mäcelärirä fArä de milä sub cortul
säu, ca pe un miel, la podul Totorei, pe Prut ; zäcând la päinânt
si stropit de sânge, el nu putù sä zicà nimic altceva decât aceastä
vorbä: «vai de tine, dreptate, pe tine te plâng i dup5, tine oftez,
caci Inainte de mine tu ai pierit i ai murit». Erà atunci cursul
anilor (7060 = 1552), luna lui Septemvrie. Astfel s'au sfârsit acest
domn viteaz, dupä ce au domnit un an si patru luni.
Dar asezämântul si puterea domneascä nu s'au Intrerupt prin
aceasta, ci, luminati fiind de Dumnezeu, mai sus pomenitii pribegi din
tan, leseascä îi gäsirä Voevod In acelas an si In aceeas lunä pe unul
dintre boieri, Alexandru, ales de cel de sus, orn voinic i frumos
la fatä, 1initit i blând. i primind ajutor dela August, craiul le-
sesc, pornirä Indatá sä iea In stäpânire domnia. Si nu era nimenea
care sä li se Impotriveascä. Ei intrarä deci färä nici o piedecä
se adunä tot norodul i cApeteniile ostilor Impreunä cu episcopii
cu boierii i cu tot sfatul i Inältarä pe Alexandru In scaunul domniei,
In palatul domnesc din Hârläu. Si top erau veseli de domnul lor,
caci erà cucernic i blând 'cu toti.
In vremile si in anii aceia au fost foamete mare In tara Moldovei.
Si Voevodul, cercetând toate casele In cari se pästrà, aurul i vä-1
zându-le pc toate goale i neavând nimica, voià sä Impart& noro-
dului mertice, dar neavând de unde, se intristä si tânjià ; totus nu
dupä multä vreme au adunat comori bogate, din daruri si din ve-
nituri.
Duph trecerea anului al doilea al domniei sale, îi luâ sotie pe
cuvioasa doamnä Roxanda, fiica lui Petru Voevod cel bAtrân, din
care näscù pe Bogdan si pe Petru, pe cari Ii crescù In credinta
cea adeváratà si-i dete sä Inv* carte.
Iar Alexandru Voevod, având ochii In toate pártile si privind
intocmind toate, ca un orn curninte, stià doar cá fiecine care a
gustat din bunätátile acestei vieti are sh gusto i rnoartea au
trimes inainte de toate In terile de prin prejur, atre cápetenilie
popoarelor, si au fäcut invoieli, ca sä träeascä In pace cu strä-
inii. Dui:A aceea au Inceput sh zideascä o mânAstire foarte mare
Intr'insa un lams al Dumnezeului meu, o biseric5, asà, de Im-
podobitä cu frumusep, inat, dacá Dumnezeu Insus ar vrea sá
trAeasch Intr'o zidire fácutá de mâini omenesti, In aceasta ar teal,
si áu numit-o Slatina. Si se ingrijià si de celelalte mânästiri mai

www.digibuc.ro
148 I. 130GDAN 264

vechi 0 le Intäria §i le rniluià i ridica In toate partile- laca§uri dum-

nezee§ti, i hrAnià, i rni1uit pe säraci, i Innoiä palatele domne§ti,
toate acestea cu Intelepciune §4i eu pricepere adâneS le faceä.
In anul 7064 (.1556) trimese marele Impárat al Turdlor Suli-
imen, la rugämintea Ungurilor, porunci lui Alexandru Voevod i lui
PAtrwu, Voevodul muntenesc, §i au plecat amândoi cu o§ti 0 in-
trând In hotarele terii ungureqti, au pus, eu sfatul cApeteniilor de
acolo, pe craiul Stefan In scaunul tatálui s'Au Ioan4 (1). Era pe atunci
o iarnä aspra In tars §i un ger iute, cu vânturi rele.
In anul 7066 (.1558), Ianuarie 1, alesul Intre filozofi, mai sus
numitul episcop Macarie, párintele nostru i dascálul Moldo-
vei, §i-au dat srarlitul, ca un sfân i iubit de Dumnezeu, i au
fost Ingropat eu cinste §i cum se cade unui sfânt, de ucenicii
sai, In mânästirea Râ§ca, cea de el ziditä". Vai, ce mare 0 lumi-
nos luceafär au apus ! Impodobit-au seaunul episcopiei de jos dela
Roman 27 de ani, arAtând mare vitejie In cele dumnezee0 i su-
fiet mare In toate. Cine ar vrea sá Ir4eleagä marea lui minte, pe acela
Il va Incredinp, de aceasta frumosul 1ca, pe care cu osârdia lui 1-au
ridicat din temelii preacuvioasei Paraschive. Acest parinte, care a
fost numit cel Bun", In vieatä find §i-au dat ostenealá si multe
isprAvi dumnezee0i au fäcut, cáci era orn cu râvna lui Hristos, des-
toinic la Inváráturä, istet, de§tept la vorb i foarte §tiutor, ea ni-
menea altul, precum märturisWe i letopisetul mai sus scris de an-
sul, i alte multe pe cari nu le mai cuprindem In aceastä scriere,
nevoind sä' prelungim povestirea.
Si urmaq al scaunului arhieriei sale au fost Anastasie, bárbat bland,
plin de Intelepciune, Inzestrat cu IrOleaptä smerenie i purtând
florile binefacerii In fata i In inima sa. Erà §i priceput In ale cä-
lugäriei, §i dupä ce au ocârmuit turma lui Hristos bine §i pe placul
lui Dumnezeu 14 ani, au fost ridicat apoi la treapta mai tnaltS de
mitropolit, ca s. oeârmueaseä scaunul prea slävit aL cetätii Sucevei.
Daeä s'au cuvenit sä pomenim 0 de aceasta, sä istorisim acum
pe rând cele ce ies In calea povestirii. In al nouälea an al dom-
niei lui Alexandru (.1561) s'au ivit din tara nernteaseä un oare-
care cu numele Despot, care-0 ziceà, fiu de domn i erà bár-
bat iscusit In lupte, i adunând In ajutorul säu oameni de toate
neamurile, pricepup In räsboaie, viteji, Indrázneti i inimo§i ca leii, §i
ca vântul aspru de miaz5,-tioapte, ce aduce nori Intuneco0 i plini de
(1) Pe loan Sigismund, fiul lui loan Lipolya, 11 nurniau Turcii stefan. CL Fessler-
Klein, Geschichte von Ungarn, vol. III, p. 569, si mai sus, p. 102.

www.digibuc.ro
205 LETOPISET131, tui AZARE. 149

grindinä stricacioasa, s'au näpustit fara de veste asupra Moldovei,

intrand In Ora s'au gatit de lupta, voind sa apuce domnia. S'au
Inspaimântat Alexandru auzind de acestea i chemând Indata pe
ostasi, Ii trimise sa stea Impotriva vräjmasilor. Dar inainte de a se
Incäerà In Ora, vazând pe vrajmasi ca-i iau inainte, se maniò In
inima sa si se inarma cu putere, i ieì cu ostasii säi la luptá
dedera lupta la Verbia, langa apa Sijiei. i unii din rândurile din-
tâi erau haini Voevodului si au vrut la Inceput sa fugä, altii s'au
Intors Intr'o parte 0 In alta i s'au imprastiat, iar Voevodul au
ramas sä" se lupte singur, cu putini ai sal. Si Intelegand Inseläciunea
au suspinat zicând : «Vai, mai bine mi-ar fi sà traese cu fiarele la
un loc, decât cu. oameni neeredinciosin, i fugind pe cai iuti au
ajuns In fugä la targul Iailor i s'au Ott din nou de luptä.
Despot, luánd cetatea Sucevei, In care 0,0 multe bogatii, le Im-
part1 ostasilor, i partea de sus a terii i se supuse lui. Alipindu-i
deci si pe acestia de sine, cu vorbe mincinoase í ademenitoare,
se sea& din nou cu räsboiu asupra lui Alexandru. Acesta, vä-
zând ca dusmanii se intaresc, rasa pe räsculap i fugi cu putini
la cetatea Chiliei, unde gasi pe doamna Roxanda, pe care o
trimesese de mai nainte. Si nu putin plans au fost acolo pentru ne-
norocirile lor i pentru pierderea puterii. Si zise domnul : «o doamnä,
sä Incetam cu plânsul i cu vesnica intristare, cáci daca am prima,
cum au zis boy, cele bune din mainile Domnului, de ce n'am suferi
si pe cele rele? Domnul au dat, Domnul au luat; cum au vrut
domnul, asà, au fost». i fiindea era destept i Intelept, ii veni In
minte ceva mai folositor i de grabá 10 indreptä fata spre ce-
tatea Imparateasca. Dar Despot trimesese aeolo mai dinainte
prin daruri i Mgadueli momise pe boierii i ostasii Impärätesti, cei
orbiti de mita. Si imparatul dete domnia lui Despot, care Isi schimba
numele In Joan.
Dupa ce ajunse Alexandru in cetatea imparateasca 0 se váza
In finis* In loc de scarbä i amaraciune, fu trimes nenorocitul
departe In mazilie, la cetatea Iconiului, dincolo de mare.
Atunci sá 11 vazut plânsete ii laerämi i suspine multe, pentru
despártirea de doamna, de copii si de prieteni. Si au ramas acolo
asetptând sA vazà, cele viitoare si rugându-se mereu lui Dumpezeu,
sa nu-1 uite cu totul.
S5, lsärn ad vorba despre dânsul i sA spunem celor ce vreau
sb, asculte povestirea despre Despot.
Capatând stäpânirea deplina, la Inceput se aratà. bland si vrajmsa

www.digibuc.ro
150 t ttoGbAm 206

nedreptAtii, dar, cu Incetul incepù sâ-si aräte veninul ascuns si, rau,
pe care 11 avea In inunk 0 se dete la nedreprati, si asupri6 pe
oameni cu d'Ari grele, si de säraci n'ava, milk si urà obiceiurile
crestinesti ale pravoslaviei 0 tine& pe lângä sine sfetnici de al-VA
lege, Luterani uriti lui Dumnezeu, a eäror invátáturá o Impártásià
si dânsul; pe rugatori 0 mânAstirile nu le iubia. Vasele de argint
0 de aur si pietrele seumpe ale einstitelor si sfmtelor icoane, cele
cu márgáritare impodobite, le aduna, räul, din toate mânästirile la
sine si se Impodobià cu ele. 0 gracii de noi, un al doilea Valtasar
s'au aratat, la raravuri si la fapte.
Numai suspine si plânsete si vaete se auziau din gura celor o-
bijduiti si a celor prädati fárá dreptate, si tap din fundul inimii
lor se rugau lui Dumnezeu cu jale s5,-i mântueascá din ghiarele
acestui tiran.
S'au 1ndurat In sfârsit Dumnezeu de ei si väzând siroaiele de la-
crami, i s'au fácut milá de cei ce se rugau cu atâta caldurk Si
Dumnezeu, care cunoa0e toate cele ascunse ale oamenilor, deschise,
pe cäile cari el singur le stie, ochii câtorva, boieri din sfat, si ei
au stiut sä se mântue in chipul urmátor de Despot.
Era Intro boieri unul eu numele Tornsa, frumos la Infatisare,
viteaz, cu maini puternice si piept vârtos, cu suflet Indráznet. Pe
acesta deci 11 chernará boierii cei mari si legAndu-1 Intâiu cu jura-
minte strasnice si descoperindu-i sfaturile lor ascunse, se lucre-
dintarä GA pot avea nadejde Intrinsul. Iar el, având toatá râvna
pentru credintk primi sfatul lor. Se duserá atunei Inaintea lui
Despot si-i bágará spaimá In inima sa, spunându-i cá vine asupra
lui un tAlhar ce se numià Dumitrasco. Iar el, färá sä se gândeaseä"
mult, trimese pe toti ostasii sái de frunte, Nemti, Unguri, Spanioli,
Lesi si altii, si o parte din boieri si din oameni, si le puse &Ape-
tenie pe Tomsa, nestiind ce fel de orn pune. Si putini dintre ei
stiau de sfatul ascuns. Când au ajuns la Ciuhru, au- návälit deodatá
si fárá de veste asupra Ungurilor si asupra celorlalti de neam
stráin si lovindu-i i-au biruit, si n'au scApat dintrInsii nici mácar
unul, care sä ducá vestea nenorocirii. Erà atunci nurnärul _ anilor
7072 ( = 1564), luna lui August.
Si dupá acestea ostasii ce erau acolo au ridicat pe Tomsa domn\
si i-au schimbat numele In Stefan, si 1ndatá au pornit, cu grabb%
si cu amenintäri, ca sägetile fulgerului, ea sá-si Implineascá gândul
asupra lui Despot. Iar el, dacá auzl acestea, i se cutremurá inima
si tearná mare 11 cuprinse, si se inchise In cetatea cea cu turnuri

www.digibuc.ro
207 LETOPISETIIL Lin AZARIE. 151

Intärite a Sucevei, Irnpreunä cu Luteranii rámasi cu dänsul i cu

ea-Ova din crestini, pe cari cu viclesug li Inchisese acolo. stefan
Ineunjurá cetatea cu osti. Cunoscând acestea sus numitul Dumi-
trasco, porni aducând ou sine o multime de ostasi Inarmati, bärbati
tâlhari (1), dorind si el sä, iea puterea. Crestinii erau mâhniti din toate
pärtile. Chemând Insä pe Dumnezeu In ajutor i päräsind cetatea,
ei se pâlcuirä eu tarie ieir i Impotriva acelora; lupta se dete
la podul Vercicanilor, pe Siret. Vräjrnasii furá biruiti
cu sângele lor adäparä câmpurile, i pämäntul se acoperl cu tru-
purile asternute ale celor ucisi; In sarsit Dumitrasco Insus fu prins
si multi de ai lui furä prinsi de vii i Iegati furä trimesi la ce-
tatea irnpäräteascä, Impäratului Suliimen. Acolo 135,a Dimitrie paharul
neIndurat al mortii, iar ceilalti furä osânditi la muneä.
Pe urma acestora Tomsa nádAjduià sä primeascá domnia dela
Impärat, dar In nädejdea lui zadarnieä s'au Inselat. CAei dup.& ce
vräjmasii furä biruiti astfel, ai nostri, aprinsi de râvnä, se Indreptarä
iaräs impotriva celor Inchisi In cetate i Ineunjurarä cetatea, i o
bätura eu tot felul de mestesuguri. Säparä, santuri valuri i fä-
eurä un drum ascuns i ajunserä pänä la porti si asezará arme
grele i värsátoare de foe, adech pusti, i Incepurä a bate cetatea
cu tot felul de mestesuguri. Dar nu isprävirä nimic. 0, minune
nevAzutä, i neauzifä! Cetatea noastrá bätutä färä crutare de ai
nostri, ca sä, sfärâme capul sarpelui ce se incuibase IntrInsa!
se auziau sgomote i strigAte din läuntru si din afará, i câteodatá
erau bátuti, altädatá bäteau ei, i tinù lupta, ziva i noaptea,
värsarea de sânge i moartea ostasilor pänä In patru luni. In cele
din urmä, lupta Intre frati se sfârsi astfel.
Era. (In cetate) un Ungur cu numele Deves Petru, i acesta
fäcù vorbe de pace cu cei din afarä. Chemându-1 Despdfla-7gine-3
ao Petre», Ii zise, «am inteles eh' vreai sä, dai cetatea cu viclenie
sä-mi pregätesti moartea; dar Iti vei da tu sufletul inaintea mean.
scotând Indatá sabia, I-au ucis pe loc. Din pricina aceasta se
turburará ceilalti si le para rau si se fäci räsmiritä i necredintä
Intro rei, Intro Ungurii i Nemii lui DeELi Incepurä caute
pace, cerându-si numai vieata, cu strasnice blesteme, In cari se
increzurä. Apoi scoaserà i pe Despot din cetate; si fu cAlcat i turtit
gustä paharul nenorocit al mortii rusinoase, cursul anilor find

(1) Subt aceeti tálhari, In orig. FICHK401f, Intelege Azarie pe Cazaci; cf. p. 95.

www.digibuc.ro
1:52. L 1306DAN 208

atunci 7073 (.1564 sau 1565), luna lui Noemvrie. Acum sä ne

lntoarcem iarä i sä povestim despre Alexandru.
Dad, auzl marele stäpânitor al Turcilor despre räscoalele, tur-
buarile i neorânduelele din Moldova, îi aduse aminte de Alexandru
cel mazilit i 11 chem.& Indatä la sine. Si privind la dânsul cu ochi
blânzi i indurátori, Ii zise: «o Voevodule, stiu o ai fost lnselat pe
dedrept; de aceea iti Incredintez acurn domnia i cinstea de mai
lnainte; flu judeator drept i fii milostiv cu cei sáraci». Alexandru
priml atunci dela top diregátorii Impáratesti daruri bogate.
Voevodul se umpla de bucurie i plea, de acolo, ca un vultur
scäpat din lat. Dându-i Impäratul i ostasi In ajutor, el plea sä-si
iea domnia si ajunse la Bräila.
Indatä ce auzl Tomsa de acestea, adunä oaste i, crezându-se
mai tare, iesi la luptä 0 arse o parte din tara munteneascä i o
prklä. Dar vorba Impâratului a fost mai tare decât el. CAci auzind
despre acestea, el Mal semn Tätarilor celor cruzi i cu chip de
fiarä, si acestia pornirä asupra Moldovei ea niste câini turbati,
luând multä pradá, de oameni si de vite, si arzând tara, se In-
toarserá In pace la ale lor. Intâmplatu-S'au acestea In anii dela In-
ceputul lumii 7073 (.1565).
Väzând Tomsa câ nu-i e cu putintä sà, stea In potriva puterii
Impärätesti, se cutremurá in gândul säu si se gândi la sufietul säu
si al boierilor ce erau cu dânsul. Cad nimic nu e mai scump omului
ca sufletul, nici Inältimea domniei, nici dulceata puterii, nici stä-
pânirea de bogkii. Si luând cu sine toate comorile domnesti, fugl
In tara leseasa, crezând a, are sä scape de mâinile a tot puternice,
de cari nu e dat ornului sh scape. Dar n'au putut, cäci 1-au ajuns
acolo porunca ImpAratului Suliimen, si In cetatea Liovului i s'au
luat vieata si lui i sfetnicilor ce-1 Insotiau.
Alexandru ti CAI:At& iaräs cinstea domniei, si pen trua nu erà
nimenea care sä-1 opreascä, au intrat In tarà i i-au pus iaräs
cununa In cap si s'au aratat pentru a douä oarà domn, In anul
7073 (.1565), luna lui Martie, dupà ce fusese scos din domnie de
doi ani çi cinci luni. Si iaräs apucA Alexandru Voevod zile slobode,
iaräs se fäca singur stäpânitor al erii Moldovei, iarhs -strälucirá
razele binefäatoare ale pravoslaviei. Si se atinse täciunele ce räs-
pAndià fumul c'redintei celei rele si se ascunse ama Intunecatà a
necuratilor Luterani, i Inflorl primAvara aduatoare de tot soiul
de bucurii, Inteleg de buna stare a bisericelor, si In locul valurilor
se arätä zâmbind linistea.

www.digibuc.ro
 NO LEtOPISETUL LUI Azitlti i5A

Si dupa acestea ce au urmat? Au adunat pe vrájmasii cari pu-

seserä la cale Inselaciunile de mai nainte si pe boierii necredinciosi
si pe toti i- au dat mortii nemiloase, iar pe ostasii Imparatesti i-au
trimes cu daruri la ale lor.
De atunci s'au potolit furtuna cu valurila cele marl, si peste
marea vietii plvtiai far& turburare ; chef duhul dumneezesc sunk
drept, ca zefirul cucerniciei. Nu mult dupä aceea aduse la sine din
Tara-Romaneasca si pe doamna Roxanda si pe blagorodnicii säi fii
Bogdan si Petru, si se bucurau cu totii Irnpreuna de dulceata bib
natatilor, si-si petreceau vieata In frica lui Dumnezeu, si cu milos-
tenii catre shraci si cu binefaceri atre biserici lsi ungeau rnereu su,
fietul bor. Dar traiul le-au fost dureros, din pricina deselor si feluri-
telor boll grele la cari cädeau.
Vom spune cevä si despre Impärätfile din afará, pelltfil eel ce
doresc sa asculte. In anul 7074 (.1666) s'au sculat marele Imphrat
al Turcilor Suliimen si s'au pornit eu multe 'zed de mii de oameni
si s'au Indreptat sa cucereasch tara nemteasch, dar In luna lui Julie
si-au gäsit acolo sfärsitul vietii, dupa ce domnise 42 de ani, si au
lasat Imparätia fiului sau Selim. .

jar In al patrulea an al domniel sale de a doua, caza Alexandru

la boala rea si de moarte, si Intelese ea are sa moara. El chemil
pe capeteniile bisericesti si pe preoti si pe toti boieril, si spunân-
' du-le nuilte Invataturi dumnezeesti, dete schiptrul domniei fiului
shu Bogdan. Astfel, In vieatä flind, au Indrägit cele viitoare rnai mutt
decal cele de acum si In locul porfiref tesute in aur s'au Imbracat
In haina de lama a cälugäriel, sf In locul cununii de margäritare
si de pietre scumpe au primit tunsura parului si au tmbratisat vieata
calugäreasch si si-au schimbat dup.& cinul Ingeresc numele In Pahomie.
Dar n'au trait mult duph aceea, ci au adormit somnul eel vesnie si
obstesc al mortii. Si piatra, care nu cruta nici pe cei buni nici pe
cei rai, el pe toti la un loc li pune, au acoperit si pe acest mare
bärbat, In anul 7076 (.1568), luna lui Martie.
Luänd Bogdan schiptrul domniei si find Inca. -Lanai', erk direga-
toare domniei mama sa Roxanda si diregatori erau Gavriil logo-
fätul si Dimitrie portarul (1), iar doamna erà mai mare peste toti. Si erk
cuminte ca un bärbat, cu suflet mare si Impodobitä du Intelepciune,
cu adevarat raiu insufletit, ce-si adapä pomii eu binefaceri. Si einstek
darnica cloamná cu mii de binefaceri pe boierii cart o slujiau si cu

(1) Vezi nota dela p. 96.

*

www.digibuc.ro
154 f. f36ofu14 210

daruri foarte bogate i alese Ii mângâià, i având ochii in toate pär-

tile vi necrutând auru1, 11 Impärtià spre alinarea durerilor chinu-
itoarey värsAnd nouri de binefaceri peste neputinciovi si säraci,
umpleä de binefaceri mâinile celor ce suferiau de crude vi dure-
roase bätränete, pe ieromonahi cu milostenii mângâitoare la ru-
gäciune ii Indemnä, vi calugarilor iubitori de Dumnezeu, cari cluceau
vieatä curatä In mänästiri sau In pustii petreceau o vieatä plinä de
suferinti, le -räcorià inimile cu dese cercetäri. i lacasurile sfinte
de peste tot locul primiau daruri bogate In aur, i erà, ca un râu
cu undele de argint, din care se adápau säracii vi beau pânä, la
indestulare. Era Ins& foarte nesänátoasä ou trupul vi mereu ivi odihnià
trupul In pat moale. Stäpânirä impreunä fiul cu mama doi ani i noua
luni, Si din zi In zi tot mai tare o supärau boalele vi-i cereau
primeasa, lutul fiintei trupevti. Si-au plátit astfel datoria pämäntului
care o Imprumutase (1), &lie& au räposat, In anul 7079 (.1570 sau
1571), luna lui Noenwrie, i cu cinste au fost 1ngropatä In mânäs-
stirea ziditä de dânvii, la Slatina.
Astfel au ränias Bogdan singur stápânitor vi au domnit singur. Brà
un tânär bine fäcut, cäruia nu-i crescuse incA, mustata. Aveä suflet
drept la inceput, era Invatat In cárti i färá nici o räutate In sine,
milostiv i blând, vi In toate asem5.nátor la obiceiuri cu tatäl säu,
viteaz, cu inimä IndrAzneatä, mevter in a Invârti sulita, a intinde coarda
arcului pe täetura sägetii. In urmä Ins& s'au lipit de el nivte oameni
vicleni vi amägitori, scornitori i facktori de rele, porniti spre räutate;
acevtia i-au ros inima cu ispite, cum roade viermele lemnul cel dulce,
pänä ce 1-au fäcut sá depärteze dela sine pe toti sfetnicii mari
sá-vi apropie de sine altii, nebuni vi mäscArici. i vi-au plecat
urechea la sfaturile lor, ca In vechime Rovoam, fiul lui Solomon;
petreceä eu ei in glume i In jocuri vi se Indeletnicià cu alergäri de
cai i impärp tovarävilor säi de joc toatá averea sa vi hainele
tesute In aur i blAnile cele moi.
Si putin dup6, aceea s'au imprietenit cu oameni de altá credintá vi de
allá limbá, cu sfetnici Levi, vi petreceä vremea cu ei, cu un cuvânt,
to616, avutia domneascá o risipià mpârtind-o necuratilor vi spur-
catilor Levi, nebagänd In seamá vorbele sfátuitoare de bine ale
arhiereilor i nevoind mácar sä vazä in fata sa 'pe sfetnicii cari ti
doriau binele.
Auzind de acestea Selim, marele Imparat turcesc, trimise de mai
multe ori la dânsul, spunându-i sä conteneascá cu aceste rele apu-
(1) Vezi nota 3 dela p. 177.

www.digibuc.ro
211 LETOPISETIIL LITT AZARIE. 155

cáturi. Dar el n'au volt, ei despretuindu-gi chiar tam i umbl'an d

pe iot i pe colo i plimbându-se pe la marginile terii legegti, mahnl
foarte gi pe bojen i pe norod.
Ajungând ad, trebue s aducem vorba i despre corbul mai negru
decât negreata.
In cetatea Rodosului träià un mazil cu numele Joan. Cine era
el, sau de unde sau al cui fiu era, nu gLiu. Zicea eä dupa nagtere
e vita de domn. Om giret, crud, ascutit la minte, gata la vorbä
priceput la carte. Acesta umblà eu tot felul de megteguguri,
Impártià i mitä, däclea lägädueli i vorbe, ca sà puie mâna pe
domnie. Prin viclenia sa el arnägl pe sfetnicii Impärätegti cei lacomi
de aur, i acegtia Ii mijlocirá domnia dela Impärat, dupa ce ll le
garä cu juräminte. Si astfel i se Ineredintarä treptele Inalte ale
domniei.
Ajungând in mersul shu la Dunäre, i auzind Bogdan, de venirea
lui näpraznieä, 1ás scaunul säu tiranului i trägandu-se de bunä
vole la o parte, se Indreptä fugind in teri sträine, dupà, ce domnise
singur, dela moartea mamei sale, un an deplin i patru luni.
Boierii In slujbe i cei de neam prirnirá toti CU bucurie pe domnul
lor i eu adâncä supunere i se Inchinarä, El 'Insä, dupa ce luä
seaunul domniei, se &Ida numai cum s adune aur. 0 aur, tirane,
rädäcinä a tuturor relelor, tesäturä a vieleniei, lepädat de Dum,
nezeu i prieten al diavolului, fäeätor de rele, omorltor de prieteni
vânzAtor de neam, bäutor de sânge, cum le Invârtegti gi le su-
cegti tu pe toate, cum lueegti pe din afar& gi pätrunzi In fundul
inimil, färä sá te saturi vreodatä.
ce au urmat apoi? Au fost ca un nor intuneeos i adueätor de
sânge, In loc de ploaie. Dela inceput räcnià, ca un leu, sä sugá
s'angele nevinovatilor boieri. CAA erà ueigas din fire gi sângele i
se 'Area mai dulce deca mustul. i unora le taia capetele i le
hi& averile, Immultind-o prin räpiri nedrepte pe a sa, altora le ju-
puia pielea ea la nigte berbeci, pe altii Ii desghina In patru, iar
pe alii ii Ingropa de vii, ca pe morti. Si ce s5, mai lungese vorba?
Multe i amarnice räutáti si chinuri i munci stragnice au, adus
pe capul oamenilor; scornià mereu cele mai istete IngelAciuni
ori unde se &Asia aur, el II hi& tot gi It aduceb, la sine, rob find
aurului. Pânä i pe ostagi Ii lipsl de lefile lor. Pe Gheorghe
episcopul l-au dat focului a tot mâneätor, caci i acela erà lacom
gi foarte nedarnic, gi avutia lui cea mare i-au luat-o. Dar nu numai
aceste le face& färä, rugine, ci ssi pe cälugari cu multe nevoi Ii cäznia,

www.digibuc.ro
156 I. BOGDAN 212

t¡;1 gemeau temnitele de eä,ltrgari legati In flare, si se goliau ma-

nastirile, si li se luau veniturile ce le aveau spre hrana tuturor,
averile lor toate le aduna la sine, vicleanul. Pe calugäri Ii alunga
din toate partile ca pe niste spurcati, si se credea pe sine mai
Intelept decât toti domnii cari fuseserg, Inainte de dânsul. Prin
acestea nenorocitul si-au Incarcat sufletul de blesterne, si mania lui
Dumnezeu au venit asupra lui.
Nu se tine& nici de dreapta credinta, hulià fetele dumnezeesti
zugravite pe pereti si pe icoane, arätându-se un al doilea Copronim
la näravuri, silia pe oameni sa lucreze in zilele de sarbatoare i
de Duminecá, si In postul cel mare si-au luat sotie. Si nu numai el,
ci i pe altii Ii Mat s calce legea, Insurându-se astfel.
Auzind marele Impárat turcesc de necuviintele i grozäviile ce
facea,, au trimes cheme la curtea Impäräteasca, iar domnia au
dat-o lui Petra Voevod, de care am pomenit ceva mai inainte,
bärbat de neam domnesc, nepot lui Mihnea Voevodul muntenesc (1),
fiu al Jut Mircea Vodá si frate cu Alexandru, Voevodul muntenese;
om vesel la fata si la privire i cu Infatisare frumoash i vrednieä
de dorim. Acesta se gatia sä vie ca sä-si primeasca scaunul, fara ras .
boiu si fára lupta. Aflând Joan Voevod de aceasta, se aprinse de
Indata oaste numeroasa, inarmatä cu arcuri, cu
sulite, cu zale de fier, cu paveze, cu land, cu coifuri si ou scuturi.
iesi la luptä, varsand foc pe gura, si arse cetätile turcesti de
margine Tighinea i Braila si aproape jumatate din tam, munteneaseä,
falindu-se cu biruinta i cu präzile si cu bogatiile ce avea sa adune.
Dar vai, el a gustat din dulceatá apucând-o numai cu värful de-
getului, si au aprins asupra Moldovei flacarile strasnic de mânioase
ale rásbunärii, ce se ridicau, vai, la ceruri.
Ce s'au mai intâmplat duph aceea?
Dad, auzi despre acestea, In cetatea sa Imparateasca, imparatul,
racni ca un leu strasnic i trimese la capeteniile neamurilor su-
puse de prin prejur i ridica toatä oastea turceasca cea Ingâmfatá
si cu aur Irnpestritata, incalecatä pe cai impodobiti cu aur i Inarmata
cu nrúie ascutite. Pe lângá acestia se aláturarä i pâleurile Täta-
rilor celor cu chip de frarä si cu inimä salbaticá; se adunará
din tara ungureasca, iar din fata se pornirä Muntenii, si din toate
(11 Informatie greOtl. Petru ,$chiopul nu era frate cu Alexandra III Munteanul,
cìci acesta nu era, fiul lui Mircea II Ciobanul, ci al pretendentului Mircea, fiul lui Mihnea
I. Petru $chiopul deci nu poate fi nurnit nepot lui Mihnea. Mircea Ciobanul era fiul lui
Radu IV,

www.digibuc.ro
213 LETOPISETIIL XXI 4ZARIE. 157

pärtile se värsark ca apele sgomotoase, asemenea näsipurilor. Iesit-au

atunci loan Voevod Irnpotriva acelora, gata de lupta. M zice cb%
erà asemenea unei paseri golase care vrea sá se apuce la luptä cu
o pasere de pradä cu aripile mari i iui. i se dete o luptä mare
lângh lacul Cahul. i Incaerându-se unii cu altii la luptá strasnicä,
fu biruit, vai, tiranul i rusinat. Multi ostasi au pierit si multi au
fost prinsi de vii; au fost prins si Joan si, cu drept, au fost fäcut
de batjocurä, cad fu legat de dou'd crniIe i rupt In douä. Astfel
10 dete In chinuri sufletul shu ucigätor.
Atunci au intrat In hotarele moldovenesti Tátarii cei câinosi
räu näräviti si au ars târgurile si le-au despoiat de bunuri, iar
satele lor au cäzut pradä focului atktat cu grAmezi de lemne.
au ajuns Om& la Roman, arzând i prädând si räpind femei fru-
moase si fete pletoase i copii de VW, si fetite cu fata fragedä, ii
bätrâni i tineri. Mamele rämäneau fär5u copii i copiii rämâneau
orfani. Cu un cuvânt, oameni de toate vârstele erau dusi In trista
robie, si nu numai oarneni, ci i multime nenumäratá de vite. Multe
plânsete si suspine i strigâte se auziau atunci in Moldova. 0 räule
Intre ri Ioane, nepot a minciunii 0 flu al diavolului, prin räu-
tatea ta i prin desertAciunea ta ai adus tara la pieire.
Acest domn nu vol.& sä asculte de boieril sfetnici si binevoitori
erà mai sus numitul Loan Golai, boier mare, bärbat lute-
lept i sfetnic cuviincios. Acesta Ii arätà de multe ori, invätându-1,
cà Turcii au cuprins lumea Intreagä, cA sunt puternici si
si lngámfati, i cá ei nu se vor odihnl pânä ce nu se vor
räsbunA pentru batjocurile Indräznetilor. eCi din douä alege-ti pe cea
mai bunä: sau pleach-ti capul inaintea impáratului, sau 1ntoarce
spatele i päräseste tam; dar cu Turcii nu te apuca la luptä.». Ins&
päreà cä vorbeste unui mort, sau cântä cântece de laudg, unui surd.
Acestea s'au intâmplat In anul 7082 (-1574), luna lui Iunie.
când. se petreceau toate acestea, puterea domniei se arätä
zâmbind bunului Petru Voevod, bärbat de neam bun, evlavios,
frumos, cu suflet luminat, milostiv din fire, darnic foarte, urând
nedreptatea, blând cu cei säraci i drept judecätor, cAci, precum
zice In carti, cinstea domneascä iubeste dreptatea. j multi s'au
Impärtäsit de binefacerile lui rnänoase; mânästirile §i cAlugärii s'au
adäpat din undele râcoroase ale binefacerilor lui; cântarile dumne-
zeesti au räsunat iaräs In bisericile impodobite cu flori; vieata tu-
turor au inceput sä curgh lin si top petreceau in liniste i netur-
burati. 0, ce seninätate e in tine, domnitorule, ce inimä oucernia

www.digibuc.ro
158 I. BOGDAN 214

de domn, purtatA, cum scrie In cArti, pe mAnile lui Dumnezeu! Dá

doamne acestuia vieatA IndelungatA si pace adAncA, &Ad el iubeste
legea ta, cum zice David, fArA sovAire.
Acestea le-am scris eu nemernicul, cu multA ostenealk precât
am putut sá le cuprind cu mintea, cu toate GA n'am putut ajunge
in vrednicie pe pArintele dAtAtor de vorbe bogate, izvorul de vorbire
aleasA.

ERRAT A.
In textele slave s'au strecurat urmAtoarele litere stricate si intoarse stricat la p.
121, r. 4 de jos, p. 122, r. 10, 16, 17, p. 124, r. 9 de jos ; il strieat la p. 122, r. 13 de
jos (is) ; 1 stricat la p. 124, r. 2 (4) ; stricat la p. 426, r. 4 de jos ; P stricat la p.
128, r. 19 ; stricat la p. 129, r. 9 ; r stricat la p. 148, r. 10 de jos, p. 152, r. 8, p. 154,
r. 6 si 17, p. 156, r. 1 ; e stricat la p. 151, r. 2 ; I stricat la p. 153, r. 1; sunt si cAiva
stricali usor de recunoscut. Un M intors se ail& la p. 154, r. 2 si un c intors tot
acolo, r. 3. Mai stint de Indreptat urmAtoarele: p. 124 r. 23 Atr(a) pentru wirr, p. 128, r. 28
inc¡errpnerio pentru p. 163, r. 2 rrp(a)c-rk pentru rrpa(c)rk.
In textele românesti sunt de IncIreptat urgAtoarele : p. 191, r. 2 de jos si de fapte
ori cdte o mie" pentru o mie", p. 195, r. 18 de jos Suliimen p. Soliman, p. 203, r. 8
7060(=1552) p. (7060=1552), p. 203, r. 7 de jos cdpeteniile p. cdpetenilie, p. 205, r. 1 si 5
de jos vrdjmaq, ageptdnd p. vr4jotsa, asetptdna, p. 208, r. 5 de jos stinse p. atinse.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL.
Pag.

I. Analele si cronicele moldovenesti dinaintea letopisetului lui Azarie . . . 13

II. Manuscrisul 0, XVII, No. 13 al Bibliotecii imperiale din St. Petersburg . 36
III. Cronica universal 5. si analele slrbesti din manuscrisul dela Petersburg . . 6-10
IV. Letopisetul lui Azarie 10-42
a) Analele Putnene 13-20
b) Cronica lui Macarie 20 28
c) Cronica lui Azarie . ., 28-42
V. Raportul dintre letopisetul lui Azarie si cronica lui Ureche 42-51
VI. 0 traducere româneasc 5. din see. XVIII a analelor putnene . . 51-63

Texte i traduceri.

J. Cronica universal si analele sirbesti 65 89

II. Letopisetul lui Azarie 90-158

www.digibuc.ro
Analele A. It A VAI Mein. Seel. Islonice. I. Bogdan, Lelopiselia lui Azanie.

I ,
C10;64,1,-11
; & hIAI<FM4+,(-1416 PKE ni-uiturkirsfA1/40.
ME ¿Kiare C fit)ht1111 4 rix A VH 0 ?OWL WE ((MX'
HYAA4 H EA7ro MIN -ro
\t/1.71?;-'!<- 1511) 1444He1Nitiorii
r
A 01 I r;K r HAT/ Ato AN WAWA ro.A1%-:e3 to%
-14-
frfl'HivedAro Tho H Mt4ÇrIØErrk
in( fi,e5 SOillyit V.) 01-f"T'Ci. eta 07, C The
iq AIM 1MA AM Or CiAM110,k,)C0%rerbi HATE
A'r)-fl C..1 I-1 A A LI, firrertsoffik, C-45 111<fAndr,'Ork-IHVOI
/
8, ¡irk"'
7-/ 4z,
1ÇAca)LtAi H tAd
If
ro
itrnrnoaitsrvi,
I

0 "rOtAA .1414 TI4CT'HXE

*.4. #iriTirliOlLi(tilli:r4 HrA eto / err fist;CTA
Ord H1-4
A A,11 Iv 8,
CiiiOrtilArtil,
0 HA, .

tTilrk,..51//a:,
taill dirty NW ilk Clint(
tdi HA lU1AE A H
, 41(
i!irril.r.fi om
fi A V ?:#14./ 14644 660 errÑi":;3:'
;i4 tirrottirriThatmrp"it
tit

LETOPISETUL LUI AZARIE, INCEPUTUL $1 SFARSITUL.

Ms O, XVII, No. 13 din Bibl. Imper. din St.-Petersburg, f. 225 si 311); se vede o fi;ie din f. 224 V. cu sfetrsitul
cronicei universale i analolor sarbesti; marirne naturala).
www.digibuc.ro
Analele A. It. XVXI, Mein. Sect. Istorice. i. Bogdan, Idopisetul tui Azarie.

vrtivik KA\ ti IA Ai( RV' 111 ;K /1,1I MAICA1 al-161ihas406Ainp

6o4taocii MI KA AC T OrAt. H HAMA /
16

it; ilwq:94cFrAiri eft1414A1MIANOtrAitirk ATE

T4A44 HAI t4 aii.tg,1 fitifes 0 CIA yo vim rpAlvdrcH
,10 Al
Tora or-WM
zr-Otr
m m A-636 47.0 --:',41A,1,401,1,-KO HAMA
KL, fi 11, 11 H (NU f re To rd
,
(ITO n6-1 H psyti ifin/V t:,(11-0(A71.74.011ATW
V/161c4t1ift Mk% OrA IArW , rIvr4 Ms, it Lto r6 116
/
ti A gi 641;v-AArd 1 cilif-ta.4 CITAS ti 14T11 .11(
/4 A tiguotrhO )1"1.1reld ritiA rAiN 5 TO f1 Ar,13 A/

(11T11n6ffir Or HE S
CA 6 h 61i-IV6 A
!/
tio *Ei;i4w taf ThrikCJefilf
rr h c) e
H:tt I;
/
hr
!Via trittir:BA5.
/14
1-1

ti48 litiA r impirrif nd A ivrAti-v-

tyrirerA pirnt H eiefie
xs7r fif AH ICAro C AO flo TrdA0
ri6 fif /AIN Ì Ç U (TfA /
Of ROAM croi
IMO r (JAN HA r-41A rádis,
,
riot,itYrattrki LM(111 e on. missnfo / .

fi (Troll
I

LETOPISETUL LUI AZAR E, INCEPUTUL CRONICEI ACESTUIA.

Ms. 0, XVII, No. 13 din Bibl. Imper. din St.-Petersburg, f. 277 V. §i 278; marime naturala).

www.digibuc.ro
Anode le A. R. AAA!, Neill. .sect. I. Bogdan,. Lelopisetul lui Azurie. III

.,.1-4.::/:t Lte4/64.. is1 4.:9;r1 filrfitl

,_3...,..(1'4

CIA Iii,j,91.3; a/0,i'-{

v 24, r,E(-1-
4. v
lirri,,,i f TT4 'e r; n ts c ,irrE11'; ft ii. tti Yo
(7 r-
r
,,i,1%..6rhtir so t i oft . ti fi-,1 ra n 0,05"
7 ( smi-era (Trim EtiA lx-10,1.11/.7N , ti;fot
TrT / .......,),..
-/ ,1,1, C.) /I .tt ri C..1 ro 1 'Z C Trii rkriOrk
i
'glii 1 ';' , ,1 ..___i _
i 1 I 1.,sk_ ( -rn 1:1 ti2--:' tir',34; rn r iii,,-,...
4 A IA" /I ,V,-ti f C ri rro rErpt:tz i ti A
.
La
filif, filaCTVIACIC 61 tiA
vs,,.. 1:41r 1 kr/N filo?-i yli
7I
L.) E-ro... neit,p,i,*.
,
r rtirtfcitorfi-oti,t4hi
,
i fir...,..r i A, ?fri 116 --,1 i 4 co
,
.
".,vt 754014C-1.- pi n I es,
k-7 A ri I i0
,
rrocitivi.'
/
flit li c-t-:.) ,14,7*Th
AiOe
, o if-fh-rirk ti i,'N4 O. Clitli
-1/4-
,
1161(ffi-f IcOftl`k. 4,14,0 -s..N.f HOPC MA
1

Al. ir 4---1Si ii 10 fillil4A . CA 0 hi 01 41,1(

,-IS flpil fr.1/115 i
/1 . PI ( If t; Of f tiff
t
Ì
Oil 'riirC TA A 8 hi( 0.tC0/1.4,)%.141,44flf
; -. ,
" ..44
- ;""t, .
./7 "4\ lit° ICA! I 10fi (A 'kti
1 i i i r10( 4 rkil Zi:k141,.
I ,

FRAGMENTUL DIN CRONICA LUI MACARIE, INCEPUTUL.

Ms. D-lui E. V. Barsox, f. 0 IOS v , marime naturala

www.digibuc.ro
Aim lele A. II. VX 1, Vem. I. Bogdan, Leb)»isetul liti tzuNe. IV

-014iNgtft_istit$1,0111.1 Pc-

TV itelprAittripti A t 3 /1K i 1 r6 rt 2r% f Vn:17. sta t H , ¡jai

A 10 r1.1 ititif ri E
- -.4... 1
- %'v
,,rti/Yr-,A.101 E 4 it,,p1L;Ati 2 LuYri o
Li f t1,44 176 I ,t11,A irrovicii,i icortv tql r:kfAcIrr,40?0,17t
-1 A
ri E TrA e he(sochoekciis)crr-G14, Ohl WA t H r111441,14,AKAAOtrA
i-v, , ,
ii 2 LIT-A AS 1 ( ri bi A le: 4$41itrr ei rn PI 1'7 ELALLI I. .t.' C 4/1 NTH ILIA H
0 4 o ral
! I .--y. ' 1:Yt -.
C Tri 1 ,H1 41 i 1 i H 1' ia WO
.....4, ,.....4_
Tr A C al n oil
-7:14 n p ¡AA
-s' ,
ff II MA-IAA
1 i, ," I ..
t 4, Cik:04.4144LAMt, H er Art) no tc,c ,;1
_0
fl IM li Mli fir ii.:1 c/..r Arz11111,..--k 48 _h_ty/
rt
,
4 ,.. _*.t,,,,,
CrtiO li n col ec i i 8 ri ka Al Pi A IN fi 4,30Arrtii bcAttrc urn-pi ,ir,;7.*,. .-
f el / 1/ .--t ,,,....1 xp ---cj-
H H ti hIA LUTpA141.71, 1041 a .r...41 6 60fMf
, zidArritOrTa,1cilia. H6,01r/
e-7- It 'I A. 4/ -0 I sl 1 -
ti fILLIAL.triLLIti. exiCtdr AL1-11,,44; r"[Tr ABM+ fixchtt,t,eci el 14-0,KZ/14
/ 1,
.
0 i C 0 i ( rr ti 0 i A i../Vii Si

....,
i

,
/ a AA
re-( I rt i rill i 130 f ISO, fi 7 r 004 i It itikt
/___1. _
o

/
I
0 irk 1 604
4...4, 4/
7
m of m c.4 A A ¡I rril Ai t WA-. z.he T.50
-I,
H H ripiti flMliJELj rrrciOiti,1,4C.4-:
(N. .... - i '.-2- / ":' f .,r--y.
(7.. , ,0
,

..-&..._

,
C A c a ea A Tro ro,,KE A A TrA ((molts.% rr- tri 64, Q0Kic,.0 tin"( '.4/0,1 b
-, / rno4artri0 r -.. ,,-17 . ,
1-0116LUetrAfilCica7h HIM,....,ciii
41 rif ht Ward
y, t
him Airsacl e Tr A Art il. 6,
4t
4ctirrotc4,7 A f
H t f rrft s n t3 en' birla 1 i fc4/-1".ui

FRAGMENTUL DIN CRONICA LUI MACARIE, SFARITUL.

(Ms. D-lui E. V. Barsov, f 167 v. i 164 ; marime naturala

www.digibuc.ro
Analele Societal-pi Aeademiee Romaine. Seria I:
Tom. IXI. Sesiunile anilor 1867-1878.
Annie le Academiei Romine. Seria II: L. B
Tom. IX. Desbaterile $i memoriile Academiei in 1879-1888.
ludice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1878-1888 2
Tom. XI. Desbaterile Academiei in 1888-9
XL Memoriile Seefiunii Istorice
3.
2.
»
XII. Desbaterile Acaderniei in 1889-90
XII. Memoriile Secfiunii Istorice
3.
12.
. XIII Desbaterile Academiei in 1890-91 4 50
XIV. Desbaterile Academiei in 1891-2 2,50
XV.
XV.
Desbaterile Academiei in 1892 3
Memoriile Secfiunii Istorice
4,
8.
XV/. Desbaterile Academiei in 1893 4 4,50
XV/. Memoriile Secfiunii Istorice 3,50
.
XV//. Desbaterile Academiei in 1894 5
X VI/. Memoriile Secfiunii Istorice
7. 2

-,
XV///. Desbaterile Academiei in 1895-6
X V///. Memoriile Secfiunii Istorice
5.
1,50
Contributiuni la istoria Munteniei din a doua jumätate a seco-
lului XVI, de N. Iorga
Chestiunea Arilor, de Gr. C. Bufureanu
1.
,25
Un epizod din istoria tipografiei in România, de A. Papadopol-
Calimach ,20
XIX. Desbaterile Acaderniei in 1896-7 4 50
9 XIX. Memoriile Secfiunii Istorice 3
D omnia lui Joan Caragea. Biserica românä, de V. A. Urechid 1,60
August si literatii, de L Kalinderu ,35
XX.
Pretendenti domne$ti in secolul XVI, de N. Iorga
Desbaterile Acaderniei in 1897-8
1.
4,60
XX. Memoriite Seefiunii Istorice 5.
Domnia lui Ioan Caragea, 1812-1818. Biserica. coalele. Cul-
ture publicä, de V. A. Urechid 1,20
Primul proiect de Constitutiune a Moldovei din 1822, de A. D
Xenopol ,60
Bucurestii pawl la 1500, de G. I. Ionnescu-Gion. ,30
Manuscripte din biblioteci sträine relative la Istoria Românilor
(Intâiul memoriu), de N. Iorga ,60
Literatii opozanti sub Cezari, de Ion Kalinderu ,30
Justitia sub Joan Caragea, de V. A. Urechid 1,60
Documente non& in mare parte românesti, relative la Petru chiopul
$i Mihaiu Viteazul, de N. Iorga
Indice alfabetic al volumelor din Anale pentru 1888-1898
Tom. XXI. Desbaterile Academiei in 18'd8 9
2.
1

5.
» XXI. Memoriile SeCfiunii Istorice 6
Manuscripte din biblioteci sträine relative la istoria Românilor.
(Al doilea memoriu), de N. Iorga 1.
Socotelile Bra$ovului $i scrisori rornânesti cdtre Sfat in secolul
XVII, de N. Iorga 1,60
Socotelile Sibiiului, de N. Iorga ,30
Cronicele muntene. Intâiul mernoriu. Cronicele din secolul XVII,
de N. Iorga 1,60
Expunere pe scurt a principiilor fundamentale ale istoriei, de A.
D Xenopol
Edilitatea sub domnia lui Caragea, de V. A. Urechid 1,60
XXIIDesbaterile Academiei in 1899 1900 6.
XXILMemoriile Secfiunii Istorice
Românii $i Maghiarii inaintea istoriei de A. D. Xenopol.
3.
,25
Portretul lui Miron Costin, de S. Fl.Marian . . . . ,50
Portul barbei $i pärului la Romani, de Ion Kalinderu ,50
Zece Maiu. Cuvântare de D. A. Sturdza. ,60
Din domnia lui Ioan Caragea, 1812-1818, de V. A Urechid . . 1,60
4 XXIII. Desbaterile Academiei in 1900-1901 ...... 5.
XXII/. Mernoniile Sectiunii Istorice
Atanasie Comnen Ipsilant, de C. Erbiceanu
. .

,20
.

4.
Societatea sub I. G. Caragea de V. A.
Than Circa de Gambutz, ca episcop al Marmatiei Dositeiu Circa,
1660-1730, de loan Puscariu . . .
Din domnia lui Alexandru Calimah, de V. A. Urechid. . . . . 1,60
Portul perucilor $i bärbierii la Romani, de Ion Kalinderu .' . ..,20
Originea Câmpulungeanä awww.digibuc.ro
lui Gavril, Mitropolitul Kievului, de T V
Stelanelli . 20