Sunteți pe pagina 1din 7

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Lucia Copoeru şi Rodica Păun


OBIECTUL : Istorie și Cultură civica+lecţia poate fi predata la orice disciplină
SUBIECTUL : Valorile europene
INSTITUŢIA :
DATA: 19 mai 2012

MOTIVAŢIA :

 Elevii au posibilitatea de a-şi însuşi valori, atitudini şi comportamente


democratice.

 Elevii au posibilitatea de a exersa mai multe competenţe: de comunicare,


relaţii interpersonale, civice , de informare, documentare şi cercetare.

 Elevii au posibilitatea de a exersa nu doar conţinuturi şi informaţii legate de


U.E., ci şi de a stabili constantele valorilor europene şi corelaţia acestora cu
valorile româneşti.

 Oferă cadrelor didactice, indiferent de specialitate posibilitatea de a disemina


informaţii despre U.E. şi a dezvolta elevilor competenţe necesare pentru o
cetaţenie europeana activă.

Competente :
 Identificarea principiilor şi valorilor democratice ;
 Dezvoltarea increderii în propria capacitate de investigare;
 Compararea unor situatii istorice diferite;
 Adoptarea unei pozitii argumentate pentru sustinerea unui punct de
vedere.

1
Concepte cheie :
1. Valori europene
2. Valori democratice

Resurse :
– de timp : 50 minute
-materiale : Fişă de lucru Interventia domnului Jonathan Scheele la conferinta
AIESEC, 27 aprilie 2005
-umane : organizarea clasei de elevi pentru munca individuala si de grup
-procedurale(/tehnici/metode/instrumente de invatare utilizate) :
 Ciorchine
 Sinelg
 Linia valorica
 Evaluarea discutiilor

DESFĂŞURAREA LECŢIEI :

ORGANIZAREA CLASEI PENTRU LECŢIE: 5 minute


 EVOCARE: CIORCHINE-10 minute
 Elevii sunt chestionaţi asupra celor mai importante valori personale.
Profesorul consemnează răspunsurile primite prin completarea unui
ciorchine pe tablă.

 REALIZAREA SENSULUI: SINELG –15 de minute


 Este o modalitate de codificare a textului care permite celui care
învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ şi pragmatic un anumit
conţinut.
 Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare,
comprehensiune). Cunoştinţele anterioare ale elevilor se folosesc ca
bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului.
 În timpul lecturii elevii, în pereche marchează în text :

2
- cunoştinţele confirmate de text(prin bifare)
- cunoştinţele infirmate / contrazise de text(cu semnul minus –)
- cunoştinţele noi, neântâlnite până acum(cu semnul plus +)
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate(cu semnul
intrebarii ?)
Elevii în pereche comunică şi îşi împărtăsesc ideile astfel încât să aibă o
înţelegere comună asupra conceptelor.
Pentru conceptele neclarificate în pereche se solicită sprijinul profesorului,
care se deplasează la fiecare grup conform solicitărilor.

 REFLECTIE : Linia valorica-20 minute


Este un exerciţiu de exprimare a opiniilor şi de investigaţie independentă. Ea
cuprinde următorii paşi:
Profesorul pune o întrebare la care răspunsurile pot fi gradate(da, nu, şi da şi nu).
Elevii se gândesc la răspuns singuri şi pot să şi-l noteze pe o hârtie.
Elevii se aliniază apoi, alegându-şi o poziţie care reflectă punctul lor de vedere(se
distribuie in clasă pe o linie imaginară).In interiorul propriului grup îşi pregătesc
cu colegii argumente punctuale care le susţin propria poziţie. (Întrebarea este :
« Aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană atrage după sine automat
acceptarea şi aplicarea celor « 10 porunci » din text ? Ce credeti ? ». Cei care
sustin extremele(Da/Nu) se aseaza la capetele liniei valorice , iar celorlalţi elevi li
se va cere să se înşire pe o linie imaginară între ei. În continuare, îşi vor compara
părerile cu ale celor din jur, ca să se asigure că se află la locul potrivit).
Fiecare grup pregăteşte o listă de argumente în sprijinul punctului lor de vedere.
După câteva minute, fiecare grup îşi va exprima punctul de vedere. Grupul numeşte
o persoană care prezintă argumentele.
Această strategie este menită să-i ajute pe elevi să-şi pregătească şi să-şi prezinte
argumentele, precum şi să-şi asculte cu atenţie colegii.

3
Criterii de evaluare ale grupului în cazul liniei valorice

1. Capacitatea de argumentare şi susţinere a unui punct de vedere(argumente


care să fie logice, nu emoţionale, să fie valide)
2. Limbaj specific disciplinei
3. Să vorbească pe rând
4. Ascultare activă(să continue discuţia din punctul în care celălalt a lăsat-o)
5. Să participe toţi la discuţie

Anexe:
Fişa de lucru
Sarcina de lucru: Ciţiţi în pereche textul de mai jos şi notaţi cu un creion:
- cunoştinţele pe care le ştiaţi , prin bifare √;
- cunoştinţele infirmate/contrazise de text, cu semnul minus – ;
- cunoştinţele noi, neântâlnite până acum, cu semnul plus + ;
- cunoştinţele incerte, confuze, care trebuie să fie cercetate/clarificate, cu
semnul intrebarii ?.

“Am fost invitat sa vorbesc despre Ce înseamna sa fii european. Va marturisesc


ca nu îmi este usor sa dau un raspuns, pentru ca sunt deja european: e o stare
fireasca, pe care nu simt nevoia sa o definesc.
Cum ati raspunde daca v-as întreba Ce înseamna sa fii român?
Poate v-ati referi la limba româna, si mi-ati spune ca sa fii român înseamna sa
vorbesti româneste. Prin analogie însa, nu putem spune ca a fi european înseamna
sa vorbesti europeana, pentru ca nu exista o limba europeana, ci 20 de limbi oficiale
– iar în curând vor fi 22, pentru ca se adauga si româna si bulgara. De altminteri,
sunt cetateni români în România care nu vorbesc româneste acasa. Sunt ei mai putin
români?
Poate v-ati defini ca acei oameni care traiesc si muncesc în România. Dar asta fac si
eu, de aproape patru ani. Sunt eu român deja?
Sau ar trebui sa îi consideram europeni pe cei cu radacini în mai multe tari? Eu

4
sunt jumatate german si jumatate britanic. Sotia mea este 100% britanica. Este ea
mai putin europeana decât mine? Evident ca nu.
Iata deci câteva capcane ale definitiei de european. De aceea, m-as îndeparta de ele,
pentru a defini calitatea de european prin împartasirea unui set de valori. Cu alte
cuvinte, a fi european înseamna a împartasi valori europene. Care sunt aceste valori?
Cine si când le-a inventat? Sunt ele si valorile voastre?
Pentru a da un raspuns la aceste întrebari, va propun sa ne uitam putin la istoria
Uniunii Europene. Uniunea Europeana a aparut din nevoia de a nu mai avea
niciodata un razboi mondial. Aceasta a fost speranta lui Jean Monet si a celorlalti
vizionari care au lansat în 1950 ideea integrarii europene, ce parea un vis imposibil
dupa epoca întunecata a razboiului. Planul lor, visul lor a fost integrarea voluntara a
economiilor Europei atât de strâns încât razboiul nu mai era o optiune. Si au reusit,
iar succesul lor se traduce într-o valoare europeana clara si palpabila: pacea. Între
statele membre nu au mai existat razboaie dupa 1950.
O alta valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitatea.
Modelul economic integrationist al Uniunii Europene a dus nu numai la dezvoltarea
economica în unele tari membre, ci la o crestere în toate tarile membre, si, în timp,
la reducerea decalajelor dintre regiunile mai bogate si cele mai sarace ale Uniunii.
Cum s-a reusit acest lucru? Prin aplicarea concreta a unei alte valori europene:
solidaritatea. Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai putin,
solidaritatea celui mai norocos cu cel cu mai putine sanse. S-a facut astfel marele salt
de la modelul de dezvoltare învingator-învins la modelul prin care toata lumea are de
câstigat.
Pace, prosperitate, solidaritate. Iata doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar si
singure pot explica de ce Uniunea a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet
pentru restul continentului. Tot mai multe state si-au dorit sa aplice acelasi model
pentru a se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene.
O alta valoare, la care tineti mai ales voi, tinerii este libertatea: libertatea de
expresie, libertatea de asociere, libertatea de a studia si a munci în orice alt stat
membru al Uniunii. În aceste valori gasim resorturile intime ale majoritatii
covârsitoare a românilor care sunt în favoarea aderarii, pentru ca vor ca în tara lor sa
fie pace, prosperitate, solidaritate si libertate. Cine nu ar fi de acord cu aceste

5
aspiratii? Si daca vreti sa vedeti în ce masura sunteti deja europeni, va propun ca test
un fel de parafraza a Celor Zece Porunci ale Uniunii Europene, asa cum s-ar
desprinde ele dintr-o lectura atenta a Constitutiei Europene:
1. „Fii cu adevarat democrat si respecta drepturile omului si legea mai presus de
toate”
2. „Respecta si foloseste cele 4 libertati de circulatie (pentru bunuri, servicii, capital,
forta de munca)”
3. „Fii solidar cu alti oameni, din alte regiuni sau din alte state”
4. „Respecta mediul în care traiesti si asigura-te ca lasi o planeta curata generatiilor
viitoare”
5. „Respinge nationalismul si respecta identitatea multipla a cetatenilor: regionala,
nationala, continentala, planetara”
6. „Încurajeaza descentralizarea la mai multe niveluri si implica-te la nivelul tau”
7. „Sprijina societatea pluralista multiculturala, învata de la altii”
8. „Coopereaza cu altii, spre binele tuturor”
9. „Nu ameninta si nu folosi forta împotriva altora pentru o cauza nedreapta”
10. „Fii deschis, accepta-i si integreaza-i pe ceilalti care adera la cele de mai sus”.
Va multumesc.
(Interventia domnului Jonathan Scheele la conferinta AIESEC, 27 aprilie 2005)

6
7